Sunteți pe pagina 1din 22

~1~

Prefaţă

Concepţia Educaţiei în Republica Moldova formulează obiective transdisciplinare, precum


formarea atitudinilor valorice faţă de VIAŢĂ ; atestarea Vieţii ca un divin; acceptarea diversităţii şi
ocrotirea sănătăţii în toate manifestările vitale, varietăţile şi formele ei; practicarea modului sănătos
de viaţă; ideea atitudinii valorice faţă de sănătate, etc.

În domeniul metodicii predării Biologiei şi a compartimentului practic- aplicativ „Genetica


organizmelor”, lucrarea propusă este una de pionerat. Ea vizează realizarea obiectivelor disciplinare
şi se adresează profesorilor de Biologie din învăţămîntul gimnazial (clasa IX ) şi cel liceal ( clasa XII ).
Buletinul Metodic propune o culegere de probleme genetice selectate din diverse surse bibliografice ,
care vor contribui la formarea competenţelor disciplinare la elevi : Competenţa de a utiliza cunoştinţe
de bază din domeniul biologiei referitoare la procese şi fenomene vitale şi rolul acestora în
supravieţuirea organizmelor ; Competenţa de a investiga procese biologice; Competenţa de a se implica
personal în activităţi de menţinere a propriei sănătăţi şi a sănătăţii celor din jur ; Competenţa de a
investiga Arborele Genealogic al Familiei sale; etc.

Materialul propus va servi suport teoretico- metodic pentru formarea subcompetenţelor


educaţionale: Interpretarea mecanizmelor principale de moştenire a caracterelor ereditare ; Aplicarea
Legilor Eredităţii la rezolvarea problemelor de genetică; Argumentarea necesităţii utilizării metodelor
speciale în studiul geneticii umane ; Propunerea modalităţilor pentru profilaxia bolilor ereditare.

„Secolul, în care evoluţia Ştiinţei şi a Tehnologiei a atins stadiul de revoluţie este sec.XX. În
această perioadă a fost divizat atomul, eveniment ştiinţific, care a determinat omenirea să deţină
arma nucleară, cauza unor maladii genetice. A fost depăşită gravitaţia Pămîntului, pas în urma căruia
omul a penetrat cosmosul şi a studiat organizmele modificate genetic. A fost stabilită structura de
dublu helix a ADN-ului, fapt ce a servit drept bază pentru evoluţia geneticii. Omul a reuşit astfel să
ajungă la însuşi fundamentul identităţii sale biologice .” 1

Catedra Metodică „Ştiinţe ale naturii” DGÎ Criuleni tinde cu ajutorul acestui Buletin Metodic
să susţină şi tendinţele în Bioetică la nivel de cercetări elementare în Bioetică genetică şi
interconexiuni teoretice ale cunoştinţelor biologice, genetice, cu cele de bioetică. Considerăm , că
propunerea metodică va contribui la asigurarea calităţii procesului educaţional.

Stimaţi Profesori, prin acţiunile practice vom contribui şi la realizarea unui obiectiv important
din domeniul Bioeticii: „Protejarea vieţii la general şi a sănătăţii individuale şi celei publice la
particular” .2 Dîrzenie !

Legile lui Gregor Mendel


1
UNESCO, Aspecte ale Bioeticii în Educaţie, Chişinău, 2006, pag.13.
2
UNESCO, Aspecte ale Bioeticii în Educaţie, Chişinău, 2006, pag.68.

~2~
ÎNCRUCIŞAREA MONOHIBRIDĂ
PROBLEMA 1.

Imunitatea ovăzului faţă de tăciune domină afecţiunea de această îmbolnăvire.


1. Ce urmaşi se vor obţine de la încrucişarea plantelor imune homozigote cu cele atacate
de tăciune?
2. Ce urmaşi se vor obţine de la încrucişarea hibridului de prima generaţie cu plantele
lipsite de imunitate ?

PROBLEMA 2

Roşiile pot fi de formă rotundă şi piriforme. Domină gena de formă rotundă.

1. Care sînt genotipurile plantelor paterne, dacă în descendenţă fructele de formă rotundă şi
piriformă sînt egale la număr ?

2. În serele unei gospodării de creştere a legumelor din răsad de roşii crescut din seminţe
hibride, 31 750 de tufe ale acestui răsad au dat o roadă de roşii piriforme, iar 95 250 – de
formă rotundă. Cîte dintre aceste tufe sînt heterozigote ?

PROBLEMA 3

La tomate gena ce determină culoarea roşie domină gena, ce determină culoarea galbenă . Care va fi
culoarea tomatelor la plantele obţinute de la încrucişarea plantelor heterozigote , ce dau roadă de
tomate roşii şi cele cu o roadă de tomate galbene.

PROBLEMA 4

La grîu gena nanizmului domină gena creşterii normale. Care sînt genotipurile formelor iniţiale, dacă
din urmaşi ¾ din plante s-au dovedit a fi pitice ?

PROBLEMA 5

Creşterea gigantică a plantelor de ovăz constituie un caracter recesiv; creşterea normală - un caracter
dominant. Care plante trebuie încrucişate pentru a obţine o descendenţă omogenă din punctul de vedere
al creşterii ?

PROBLEMA 6

La tomate gena ce determină creşterea normală domină gena nanizmului. Ce descendenţă poate fi
aşteptată de la încrucişarea reciprocă a hibrizilor din prima generaţie ?

PROBLEMA 7

~3~
La ovăz coacerea timpurie o domină pe cea tîrzie. Pe un lot experimental de la încrucişarea ovăzului
cu un grad de coacere tîrziu cu ovăz heterozigot de grad timpuriu de coacere au fost obţinute 69  134
plante cu o coacere timpurie. Determinaţi numărul plantelor cu un grad de coacere tîrzie.

PROBLEMA 8

Culoarea sură a corpului drozofilei o domină pe cea neagră.

1. Într-o serie de experienţe în scopul încrucişării drozofilei de culoare sură cu cea de culoare
neagră au fost obţinute 117 muşte de culoare sură şi 120 de culoare neagră. Determinaţi
genotipurile formelor paterne.

2. De la încrucişarea drozofilelor de culoare sură la urmaşi s-au înregistrat 1392 drozofile de


culoare sură şi 467 – de culoare neagră . Determinaţi genotipurile formelor paterne.

PROBLEMA 9

La încrucişarea drozofilelor cu aripi normale s-au obţinut 3565 de muşte. Dintre ele doar 2673 aveau
aripi normale, celelalte aveau arpi încovoiate. Determinaţi genotipurile formelor parentale.

PROBLEMA 10

De la încrucişarea între ele a muştelor normale ¼ din urmaşi erau cu ochi mai mici. Acestea au fost
încrucişate cu muşte normale şi drept rezultat au fost obţinute 37 de muşte cu ochii mai mari şi 38
cu ochii normali. Determinaţi genotipurile muştelor încrucişate în cadrul ambelor experienţe.

PROBLEMA 11

La încrucişarea găinilor de culoare sură cu cele de culoare albă toţi urmaşii au fost de culoare sură.
Drept rezultat al încrucişării repetate a acestor urmaşi de culoare sură cu găini de asemenea de culoare
albă au fost obţinuţi 172 de pui , dintre care 85 erau albi şi 87 erau suri. Care sînt genotipurile
formelor iniţiale şi ale urmaşilor lor în cazul ambelor încrucişări.

PROBLEMA 12

Gena culorii negre a vitelor mari cornute domină gena culorii roşii.

1. Ce urmaşi se pot aştepta după culoare de la încrucişarea heterozigoţilor de vite mari cornute ?

2. Ce fel de viţei se pot naşte de la încrucişarea unui taur roşu cu vaci hibride după culoare ?

PROBLEMA 13

La vitele mari cornute gena ce determină lipsa coarnelor domină gena prezenţei coarnelor.

1. La ce urmaşi ne putem aştepta de la încrucişarea unui taur cu coarne cu vaci homozigote fără
coarne?

2. La ce urmaşi ne putem aştepta de la încrucişarea unui taur fără coarne cu o vacă cu coarne,
dacă se ştie că în trecut vaca a născut de la acelaşi taur un viţel cu coarne?

PROBLEMA 14

~4~
La cobai blana netedă este determinată de gena recesivă, cea cîrlionţată – de cea dominantă.

1. De la încrucişarea a doi cobai cu blana cîrlionţată s-au născut 36 de cobai cu lînă cîrlionţată şi
11 cu blană netedă. Cîţi dintre aceştea sînt homozigoţi ?

2. De la încrucişarea unui cobai cu blană cîrlionţată şi a unuia cu lînă netedă s-au născut 28
cobai cu blană cîrlionţată şi 26 cu blană netedă. Determinaţi genotipurile părinţilor şi ale
urmaşilor.

PROBLEMA 15

La o fermă pentru creşterea animalelor sălbatice au fost obţinute 225 de nurci, dintre care 167 cu o
blană de culoare brună şi 58 cu o culoare gri- azurie. Determinaţi genotipurile formelor iniţiale, dacă
se ştie că culoarea brună o domină pe cea gri- azurie.

PROBLEMA 16

Un bărbat cu ochii de culoare albastră, ai cărui părinţi aveau ochii căprui , s-a însurat cu o femeie cu
ochii căprui, al cărei tată avea ochii albaştri, iar mama – ochi căprui. Ce urmaşi pot fi aşteptaţi de la
această căsătorie, dacă se ştie că gena ochilor căprui o domină pe gena celor albaştri?

PROBLEMA 17

La om deprinderea de a opera în temei cu mina dreaptă domină deprinderea de a opera în temei cu mina
stîngă. Un bărbat dreptaci, a cărui mamă a fost stîngace, s-a însurat cu o femeie dreptace, care are trei fraţi
şi o soră ; doi dintre care sînt stîngaci. Determinaţi genotipurile posibile ale femeii şi probabilitatea
faptului , că acei copii ce se vor naşte de la această căsătorie vor fi stîngaci.

PROBLEMA 18

La om gena polidactiliei este recesivă structurii normale a mîinii.

1. Determinaţi probabilitatea naşterii copiilor hexadactili în familia în care ambii părinţi sînt
heterozigoţi.

2. În familia, în care unul dintre părinţi are o structură normală a mîinii, iar celălalt este
hexadactil, s-a născut un copil cu o structură normală a mîinii. Care este probabilitatea naşterii
următorului copil, de asemenea fără nici o anomalie ?

PROBLEMA 19

Albinizmul se moşteneşte de către om drept caracter recesiv autozomial. În familia în care unul dintre
părinţi este albinos, iar altul normal, s-au născut gemeni bivitelini, dintre care unul este normal în ceea
ce priveşte boala analizată. Iar altul este albinos. Care este probabilitatea naşterii următorului copil
albinos?

PROBLEMA 20

Degenerarea tardivă a corneei ( maladie ce evoluează după 50 de ani) se moşteneşte drept caracter recesiv
autozomial. Determinaţi probabilitatea apariţiei îmbolnăvirii în familia , despre care se ştie că bunica şi
bunelul pe linia mamei şi toate rudele ce au trăit pînă la vîrsta de 70 ani au suferit de această
anomalie.Iar pe linia tatălui toţi urmaşii au fost sănătoşi.

PROBLEMA 21 Contopirea dinţilor incisivi de lapte se moşteneşte drept caracter dominant


autozomal. Într-o familie s-a observat, că la primul copil dinţii incisivi de jos s-au contopit. Părinţii nu
ţin minte, ca ei să fi suferit de această anomalie. Determinaţi genotipurile posibile ale părinţilor şi
pentru fiecare variant a lor calculaţi probabilitatea naşterii următorului copil fără anomalie.

Legile lui Gregor Mendel


~5~
ÎNCRUCIŞAREA DIHIBRIDĂ şi POLIHIBRIDĂ
PROBLEMA 22

Creşterea normală a ovăzului domină gigantizmul, iar coacerea timpurie domină coacerea tardivă.
Genele ambelor caractere se află în diferite perechi de cromozomi.

1. Ce caractere vor avea hibrizii în urma încrucişării plantelor homozigote de ovăz copt tardiv de
creştere normală cu cel de creştere gigantic şi de coacere timpurie ?

2. Ce procent de plante gigantice coapte timpuriu poate fi aşteptat de la încrucişarea plantelor


heterozigotate conform ambelor caractere ?

3. În urma încrucişării între ele a plantelor coapte timpuriu de creştere normală au fost obţinute
22 372 plante. Din ele 5593 s-au dovedit a fi gigantice şi tot atîtea - de coacere tardivă.
Determinaţi numărul plantelor gigantice de coacere tardivă.

PROBLEMA 23

Fructele de tomate sînt roşii şi galbene; netede şi pufoase. Gena culorii roşii este dominantă, iar gena
tomatelor pufoase este recesivă. Ambele perechi se află în diferiţi cromozomi.

1. Ce urmaşi pot fi aşteptaţi de la încrucişarea tomatelor heterozigote ce au fructele netede şi de


culoare roşie cu un individ homozigot după ambele caractere recesive?

2. Din roada colectată în gospodărie 36 tone de tomate erau netede de culoare roşie şi 12 tone
erau pufoase de culoare roşie. Care va fi cantitatea de tomate pufoase de culoare galbenă în
recolta gospodăriei, dacă materialul a fost heterozigot?

PROBLEMA 24

Au fost încrucişate două specii ale viermilor de mătase, care se disting prin următoarele două
caractere: una dintre ele are drept urmaşi omizi de o singură culoare, ce împletesc gogoaşe de culoare
galbenă. Alta – are omizi vărgate, ce împletesc gogoaşe de culoare albă. În prima generaţie toate
omizile erau vărgate şi împleteau gogoaşe de culoare galbenă. În generaţia a doua a fost obţinută
următoarea segregare a caracterelor : 6385 omizi vărgate ce împletesc gogoaşe de culoare galbenă; şi
2147 omizi vărgate cu gogoaşe albe; şi 2099 omizi vărgate cu gogoaşe galbene; şi 691 omizi vărgate cu
gogoaşe albe. Determinaţi genotipurile formelor iniţiale şi ale urmaşilor din generaţia întîi şi a doua.

PROBLEMA 25

Culoarea neagră a vitelor cornute mari domină culoarea roşcată, iar culoarea albă a capului domină
culoarea întunecată a capului. Ce urmaşi pot fi obţinuţi de la încrucişarea unui taur heterozigot negru cu
capul colorat întunecat cu o vacă roşcată cu capul alb, dacă aceasta din urmă este heterozigotă
conform culorii albe a capului? Genele ambelor caractere se află în diferiţi cromozomi.

PROBLEMA 26 La vitele cornute mari gena lipsei de coarne domină gena prezenţei coarnelor, iar
gena culorii negre domină culoarea roşcată. Ambele perechi de gene nu sînt înlănţuite, adică se află în
diferite perechi de cromozomi.

~6~
1. Se încrucişează un taur negru fără coarne heterozigot conform ambelor caractere cu o vacă
similar după caractere. Cum vor fi viţeii ?

2. Într-o gospodărie de creştere a animalelor de prăsilă mai mulţi ani în şir au fost încrucişate
vaci negre fără coarne cu un taur negru fără coarne. Au fost obţinute 886 capete de vite
tinere, dintre care 535 viţei erau negri fără coarne şi 161 – roşcaţi fără coarne. Cîţi viţei au fost
cu coarne şi cîţi dintre ei erau de culoare roşcată ?

3. În gospodărie 1 000 de vaci roşcate cu coarne au fătat 984 viţei. Dintre ei : 472 – erau roşcaţi;
483 erau fără coarne; 501 erau cu coarne. Determinaţi genotipurile părinţilor şi procentul viţeilor
de culoare neagră.

PROBLEMA 27

La cîini culoarea neagră a părului domină culoarea cafenie, iar părul scurt domină părul lung. Ambele
perecchi de gene se află în diferiţi cromozomi.

1. La ce procent de căţeluşi negri cu păr scurt ne putem aştepta de la încrucişarea a doi cîini
heterozigoţi conform ambelor caractere?

2. Un vînător a cumpărat un cîine cu blană neagră şi păr scurt şi ar dori să fie sigur, că el nu
este purtător de gene ale culorii cafenii şi părului lung. Ce partener conform fenotipului şi
genotipului trebuie selecţionat pentru încrucişarea în scopul verificării genotipului cîinelui
cumpărat ?

PROBLEMA 28

La om gena ochilor căprui domină gena ochilor albaştri, iar gena dreptacilor domină gena stîngacilor.
Ambele perechi de gene sînt amplasate în diferiţi cromozomi.

1. Cum pot fi copiii, dacă părinţii lor sînt heterozigoţi?

2. Cum pot fi copiii, dacă tata este stîngaci, însă heterozigot conform culorii ochilor, iar mama
are ochii de culoare albastră, dar este heterozigotă în ceea ce priveşte capacitatea de a mişca
mîinile.

3. Un dreptaci cu ochi albaştri s-a căsătorit cu o femeie dreptace, care are ochi căprui. S-au
născut în această familie doi copii: unul cu ochi căprui , altul – cu ochi albaştri şi dreptaci.
Determinaţi probabilitatea naşterii în această familie a copiilor stîngaci şi cu ochi albaştri.

PROBLEMA 29

La om unele forme de miopie domină vederea normală iar culoarea căpruie a ochilor domină culoarea
albastră. Genele ambelor perechi se află în diferiţi cromozomi.

1. Ce urmaşi putem aştepta de la căsătoria părinţilor heterozigoţi conform ambelor caractere?

2. Ce urmaşi putem aştepta de la căsătoria unui bărbat heterozigot cu o femeie ce are ochi
albaştri şi vedere normală ?

PROBLEMA 30

~7~
Glaucomul celor maturi se transmite prin ereditate pe cîteva căi. O formă se determină de gena
autozomială dominantă, alta – de gena recesivă de asemenea autozomială, neînlănţuită cu gena
anterioară.

1. Care este probabilitatea naşterii unui copil cu anomalie în cazul cînd părinţii sînt heterozigoţi
conform ambelor perechi de gene patologice.

2. Care este probabilitatea naşterii unor copii cu anomalii în familia în care unul din părinţi este
heterozigot conform ambelor perechi de gene patologice, iar altul are vedere normală şi este
homozigot conform ambelor perechi de gene.

DOMINAREA INCOMPLETĂ .

PROBLEMA 31

În cazul încrucişării între ele a plantelor de gura – leului cu frunze late - urmaşii totdeauna vor avea
numai frunze late. Iar în cazul încrucişării plantelor cu frunze înguste – urmaşii vor avea numai frunze
înguste. La încrucişarea unei plante cu frunze înguste cu una cu frunze late plantele obţinute vor avea
frunze de o lăţime intermediară.

1. Cum vor fi urmaşii de la încrucişarea a două plante cu frunze de o lăţime intermediară?

2. Ce rezultat se va obţine de la încrucişarea unei plante ce are frunza îngustă cu o plantă ce are
frunze de lăţime intermediară ?

PROBLEMA 32

În urma încrucişării între ei a fragilor ( căpşunilor) cu fructul roşu se obţin totdeauna fructe roşii, iar
de la încrucişarea celor cu fructe albe – fructe albe. În urma încrucişării ambelor soiuri între ele se
obţin fructe de culoare roz.

1. Ce urmaşi se vor obţine în cazul polenizării fragilor cu fructe roşii cu polen de la fragii cu
culoarea roz a fructelor?

2. În urma încrucişării între ei a fragilor cu fructe roz au fost obţinuţi urmaşi, dintre care 15  475
tufe ( circa 25 %) s-au dovedit a fi cu fructe roşii. Ce număr de tufe va avea asemănare cu
formele parentale ?

PROBLEMA 33

Nurcile scrofulariale ( de culoare deschisă cu o cruce neagră pe spate ) se obţin în urma încrucişării nurcilor
albe cu cele negre. De la încrucişarea între ele a nurcilor albe se obţin urmaşi albi, iar de la
încrucişarea nurcilor întunecate – urmaşi de culoare întunecată.

1. Ce urmaşi se vor obţine de la încrucişarea nurcilor scrofulariale cu cele albe ?

2. La o fermă pentru creşterea animalelor sălbatice în urma încrucişării nurcilor scrofulariale s-


au obţinut 74 nurci albe ; 77 negre şi 152 scrofulariale. Cîte dintre ele vor fi homozigote şi
cum vor fi ele ?

PROBLEMA 34

~8~
Culoarea învelişului pilos al cobailor depinde de conţinutul pigmentului întunecat al melaninei. De la
încrucişarea între ei a cobailor albi ( albinoşi) se nasc urmaşi albi. De la încrucişarea între ei a cobailor
întunecaţi se nasc urmaşi întunecaţi. Hibrizii cobailor albinoşi şi ai celor de culoare întunecată au o
culoare intermediară ( semiîntunecată ).

1. Care vor fi urmaşii de la încrucişarea unui cobai de culoare semiîntunecată cu unul de culoare
albă?

2. În cazul încrucişării între ei a cobailor de culoare semiîntunecată printre urmaşi au fost 23


cobai de culoare albă şi 20 de culoare întunecată. Cîţi cobai din restul urmaşilor vor semăna
cu părinţii lor ?

PROBLEMA 35

La vitele mari cornute gena lipsei de coarne domină gena prezenţei coarnelor, iar culoarea cenuşie a
blănii se formează drept caracter intermediar în cazul încrucişării animalelor de culoare albă şi a celor
de culoare roşcată.Determinaţi probabilitatea fătatului unor viţei asemănători în urma încrucişării unui
taur fără coarne heterozigot şi cenuşiu cu o vacă similar.

PROBLEMA 36

Florile de specia Gura leului pot avea formă normală şi pot fi pilorice ( nelabiate în mod evidenţiat ),
iar conform coloraţiei – roşii, roz, şi albe. Ambele caractere le determină perechile de gene neînlănţuite.
Forma normală a florii domină forma pilorică, iar culoarea roz se obţine de la încrucişarea florilor
roşii şi celor albe.

1. Ce urmaşi se vor obţine de la încrucişarea a două plante heterozigotate conform ambelor


perechi de caractere?

2. Ce urmaşi se vor obţine de la încrucişarea a două plante cu flori roz şi pilorice ?

PROBLEMA 37

Coloraţia roşie a fragilor ( căpşunelor ) este determinată de gena cu dominare incompletă, cea albă – de
alela recesivă a ei. Fructe de culoare roz au heterozigoţii. Forma caliciului la fragi poate fi normală,
determinată de gena cu dominare incompletă, şi filiacee ( sepalele amintesc forma frunzei), determinată
de alela ei recesivă. La heterozigoţi caliciul are o formă intermediară între cea normală şi filiacee.
Ambele perechi de caractere se moştenesc independent unele de altele.

1. Determinaţi genotipurile şi fenotipurile posibile ale urmaşilor, obţinute de la încrucişarea


plantelor ce au fructe de culoare roz şi o formă intermediară a caliciului.

2. Determinaţi fenotipurile şi genotipurile posibile ale urmaşilor obţinuţi de la încrucişarea unei


plante ce are fructe de culoare roz şi caliciul normal cu o plantă ce are boabe de culoare roz
şi caliciul filiaceu.

~9~
MOŞTENIREA CARACTERELOR ÎNLĂNŢUITE CU SEXUL

PROBLEMA 38

În condiţii de laborator au fost încrucişate drozofile ce aveau ochii roşii cu masculi ce aveau ochi de
aceeaşi culoare. Printre urmaşi erau 69 masculi cu ochii roşii şi albi şi 71 femele cu ochii roşii.
Scrieţi, care sînt genotipurile părinţilor şi ale urmaşilor , dacă se ştie că culoarea roşie a ochilor o
domină pe cea albă, iar genele culorii ochilor se află în cromozomul X.

PROBLEMA 39

Genele unor rase de găini ce determină culoarea albă şi culoarea vărgată a penajului sînt înlănţuite cu
cromozomul X. Prezenţa dungilor domină culoarea compact albă. Sexul heterogametic la găini este
feminin.

1. La o fermă de creştere a păsărilor au fost încrucişate găini albe cu cocoşi vărgaţi. Iar urmaşii
- atît cocoşii, cît şi găinile -aveau penaj vărgat. Apoi cocoşii şi găinile obţinute de la prima
încrucişare au fost încrucişaţi între ei şi s-au obţinut 594 cocoşi vărgaţi şi 607 găini vărgate
şi albe. Determinaţi genotipurile părinţilor şi ale urmaşilor primei şi celei de-a doua generaţii.

PROBLEMA 39

Nişte tineri naturalişti cresc cocoşi vărgaţi şi găini albe. De la încrucişarea cocoşilor şi găinilor au
fost obţinuţi 40 cocoşi vărgaţi şi găini vărgate ; şi 38 cocoşi şi găini albe. Determinaţi genotipurile
părinţilor şi urmaşilor.

PROBLEMA 40

În unele cazuri selecţionarii pot determina sexul puilor numai ce ieşiţi din ou. În cazul căror
genotipuri ale formelor parentale e posibil acest lucru, dacă se ştie că genele penajului auriu ( brun ) şi
celui argintiu ( alb) se află cu cromozomul X şi gena penajului auriu este recesivă în raport cu cea
argintie? Ţineţi minte, că la găini sexul heterogametic este feminin.

PROBLEMA 41

Hemofilia clasică se transmite prin ereditate drept caracter recesiv, înlănţuit cu cromozomul X.

1. Un bărbat bolnav de hemofilie se căsătoreşte cu o femeie ce nu suferă de această boală. În acestă


familie se nasc feciori şi fiice sănătoase, care se căsătoresc cu persoane ce nu suferă de hemofilie. Se
va depista oare hemofilia la nepoţi şi care este probabilitatea naşterii unor persoane bolnave în
familiile fiicelor şi feciorilor lor ?

2. Un bărbat bolnav de hemofilie se căsătoreşte cu o femeie normală, tatăl căreia suferă de hemofilie.
Determinaţi probabilitatea naşterii în această familie a unor copii sănătoşi.

PROBLEMA 42

O femee cu ochi căprui şi cu vederea normală, tatăl căreia avea ochi albaştri şi suferea de cecitate
cromatică, se căsătoreşte cu un bărbat cu ochi albaştri şi vedere normală. Ce urmaşi pot fi aşteptaţi de
la această pereche, dacă se ştie că gena ochilor căprui se transmite prin ereditate drept caracter
dominant autozomial, iar gena cecităţii cromatice este recesivă şi este înlănţuită cu cromozomul X.

PROBLEMA 43

~ 10 ~
La om forma clasică a hemofiliei se transmite prin ereditate drept caracter recesiv, înlănţuit cu
cromozomul X. Albinizmul este determinat de gena recesivă autozomială. Într-o familie, în care ambii
soţi sînt normali conform două caractere , s-a născut un fecior cu ambele aceste anomalii. Care este
probabilitatea că al doilea fecior în acestă familie va poseda concomitent ambele anomalii ?

PROBLEMA 44

Un bărbat, ce suferea de daltonizm şi surditate s-a căsătorit cu o femeie normală în ceea ce priveşte
vederea şi auzul. În familia lor s-a născut un fecior surd şi daltonic şi o fiică daltonică, dar cu auz
bun. Determinaţi probabilitatea naşterii în această familie a unei fiice cu ambele anomalii, dacă se ştie
că daltonizmul şi surditatea se transmit prin ereditate drept caractere recesive. Însă daltonizmul este
înlănţuit cu cromozomul X, iar surditatea este un caracter autosomial.

PROBLEMA 45

Albinizmul la om este determinat de gena recesivă autozomială. Displazia anhidroică ectodermică se


transmite prin ereditate drept caracter recesiv înlănţuit cu cromozomul X. Într-o familie cu părinţii
normali conform ambelor caractere s- a născut un fecior cu ambele anomalii.

1. Care este probabilitatea că al doilea copil al lor va fi o fetiţă normală conform ambelor
caractere ?

2. Care este probabilitatea că următorul lor copil va fi un băiat sănătos ?

ALELIZMUL MULTIPLU
PROBLEMA 46

La iepurii de casă genele cîtorva tipuri de culoare se află în unele şi aceleaşi locusuri şi constituie
varietăţi ale genei dominante, generatoare ale tipului sălbatic ( compact de coloraţie). Gena sălbatică ( C)
domină toate celelalte coloraţii. Genele coloraţiilor de Şinşila ( c ª ) şi de Himalaia (c°) domină gena
albinizmului (c) . Heterozigoţii obţinuţi de la coloraţia de Şinşila şi de Himalaia ( cªc°) sînt cenuşii
deschis.

1. Un selecţionar a încrucişat iepuri de casă de coloraţie de Şinşila cu cei de Himalaia. Prima


generaţie era toată de culoare cenuşie – deschis. Hibrizii obţinuţi se încrucişau între ei. Drept
rezultat au fost obţinuţi 99 iepuraşi cenuşii deschis : 48 de Himalaia şi 51 de Şinşila. Scrieţi
genotipurile părinţilor şi ale urmaşilor primei şi celei de-a doua generaţii.

2. Un crescător de animale sălbatice (amator), dorind să creeze o turmă de iepuri de culoare cenuşiu
deschis, i-a încrucişat între ei. Însă a obţinut doar jumătate de iepuraşi de culoare cenuşii deschis,
restul erau de Himalaia şi de Şinşila. Alcătuiţi genotipul animalelor încrucişate şi al urmaşilor lor.

3. Într-un ungheraş viu elevii au încrucişat iepuri de coloraţie sălbatică cu cei de Himalaia . Şi au
obţinut 81 iepuraşi. Din ei 41 aveau culoare de tip sălbatic; 19 de Himalaia; 21 albinoşi.
Determinaţi genotipurile formelor parentale şi ale urmaşilor.

4. Tinerii naturalişti au încrucişat iepurii de casă de coloraţia Şinşila cu cei de Himalaia. În


progenitură erau cite 25 % cenuşiu deschis, de Şinşila, de Himalaia şi albinoşi. Determinaţi
genotipurile părinţilor şi ale iepuraşilor.

5. La o fermă se cresc femele de Himalaia şi masculi de Şinşila. De la încrucişarea lor se obţin 25


% albinoşi, care nu prea sînt doriţi pentru gospodărie. Care trebuie să fie genotipul masculilor
pentru ca albinoşii să dispară complet ?

PROBLEMA 47
~ 11 ~
Lungimea cozii la şoareci este determinată de o serie de allele ale aceluiaşi locus: A, a, a¹, a²
(simplificat puţin) Starea homozigotă a alelelor provoacă moartea embrionilor. Heterozigoţii Aa au
coadă mai scurtă. Aa¹ nu au deloc coadă , aa² şi a¹, a² - au o coadă normală. Determinaţi
genotipurile şi fenotipurile posibile ale urmaşilor de la încrucişarea şoarecilor fără coadă cu cei care
au coadă mai scurtă.

TRANSMITEREA PRIN EREDITATE A GRUPELOR SANGUINE ALE


OMULUI ÎN SISTEMUL ABO
PROBLEMA 48

Părinţii au grupele II şi III sanguine. Ce grupe sanguine pot avea copiii lor ?

PROBLEMA 49

Mama cu grupa II sanguină are un copil cu grupa I sanguină. Stabiliţi grupele sanguine posibile ale
tatălui.

PROBLEMA 50

Mama are grupa I sanguină, tata – grupa IV. Pot oare copiii moşteni grupa sanguină a unuia dintre
părinţii lor ?

PROBLEMA 51

Un băieţel cu grupa I sanguină, iar sora lui – grupa IV sanguină. Determinaţi grupele sanguine ale
părinţilor.

PROBLEMA 52

Mama are grupa I sanguină, iar tata are grupa III sanguină. Pot oare copiii să moştenească grupa
sanguină a mamei lor ?

PROBLEMA 53

La maternitate au confundat doi băieţei. Părinţii unuia dintre ei au grupele I şi II sanguine. Părinţii
celuilalt au grupele III şi IV. Cercetările au demonstrat, că copilaşii au grupele sanguine I şi IV.
Determinaţi care şi al cui copil este.

PROBLEMA 54

O familie de părinţi cu ochii căprui are patru copii. Doi copii cu ochii albaştri au grupele I şi II
sanguine, doi cu ochii căpriu – grupele II şi III sanguine. Determinaţi probabilitatea naşterii următorului
copil cu ochii căprui şi grupa I sanguină. Culoarea căpruie a ochilor domină culoarea albastră şi este
determinată de gena autozomală.

PROBLEMA 55

Într-o familie , în care soţia are grupa I sanguină, iar soţul grupa IV sanguină, s-a născut un fecior
daltonic cu grupa III sanguină. Ambii părinţi disting culorile normal. Determinaţi probabilitatea naşterii
unui copil sănătos şi grupele lui sanguine posibile. Daltonizmul se transmite prin ereditate drept
caracter recesiv cu cromozomul X.

~ 12 ~
PLEIOTROPISMUL. SEGREGAREA CARACTERELOR ÎN CAZUL
ÎNCRUCIŞĂRII MONOHIBRIZILOR ÎN RAPORTUL DE 2: 1
PROBLEMA 56 La unele plante cu flori gena dominantă ce determină culoarea roşie a petalelor
provoacă totodată nuanţa roşie a tupinii şi a nervurilor frunzei. Gena ei alelă, ce determină culoarea
albă a petalelor, nu schimbă culoarea tulpinii şi a nervurilor frunzei – acestea rămîn verzi. Un florar a
hotărît să cultive flori cu petalele albe, deoarece ele au o aromă foarte fină. La magazinul de flori i
s-a comunicat că seminţele nu sînt sortate după culoare şi “pur” albe nu sînt. Atunci florarul a
cumpărat trei pacheţele de seminţe din diferite gospodării şi le-a semănat cite 1000 bucăţi. Examinînd
răsadul, el a descoperit, că din seminţele din primul pacheţel au răsărit plante cu nervurile frunzei
numai roşii. ¾ din plantele căpătate din seminţele pachetului al doilea aveau nervurile frunzelor roşii.
Din pachetul al treilea doar jumătate din plantele răsărite aveau nervurile roşii ale frunzei. Determinaţi,
după fenotip şi genotip, cum sînt florile în fiecare gospodărie.

PROBLEMA 57

La dogul mexican gena recesivă ce provoacă lipsa blănii în stare homozigotă duce la pieirea
urmaşilor. De la încrucişarea a doi dogi normali - o parte de urmaşi a pierit. De la încrucişarea
aceluiaşi mascul cu a doua femelă n- au pierit nici unul din urmaşi. La încrucişarea însă a urmaşilor
de la aceste două încrucişări s-au observat din nou cazuri de pieire a căţeluşilor. Determinaţi
genotipurile tuturor dogilor încrucişaţi.

PROBLEMA 59

Crapii lineari se deosebesc de crapii solzoţi obişnuiţi prin faptul că solzii lor sînt amplasaţi într-o
singură dungă. Amplasarea lineară domină amplasarea cu solzi. La încrucişarea însă a crapilor solzoşi
cu crapi solzoşi - urmaşii s-au dovedit a fi numai solzoşi . La încrucişarea crapilor lineari cu crapi
lineari : 1/3 din urmaşi s-au dovedit a fi solzoşi, iar 2/3 - crapi lineari. Fecunditatea totodată a scăzut
cu 25 %. Determinaţi genotipul crapilor solzoşi şi al celor lineari . Caracterizaţi genele.

PROBLEMA 60

Vulpile palatinate sînt appreciate uneori mai mult decît cele argintii, după cum dictează moda. În acest
timp gospodăriile de creştere a animalelor sălbatice se străduiesc să obţină cît mai mulţi pui de vulpi
palatinate. Cîte perechi e mai convenabil a le încrucişa pentru a obţine vulpi palatinate, dacă se ştie
că palatinatul şi argintiul sînt determinate de genele alele autozomale. Palatinatul domină argintiul, iar
în stare homozigotă gena palatinătăţii provoacă pieirea embrionului?

PROBLEMA 61

Din cauza picioarelor extreme de scurte o rasă de găini este numită - găini tîrîtoare. La clocirea
artificială a 10 000 ouă, obţinute de la încrucişarea între ele a găinilor tîrîtoare, s-au obţinut 7  498 pui,
dintre care 2 482 pui aveau picioare normale, restul – picioare scurte. Determinaţi genotipurile puilor ce
n-au ieşit din ou , ale găinilor cu picioare lungi şi cu picioare scurte şi caracterizaţi genele.

PROBLEMA 62

În secolul XIX se bucura de popularitate rasa de vite mari cornute cu picioare scurte – DEXTER. Însă,
calculînd urmaşii de la încrucişarea reprezentanţilor aceleiaşi rase, s-a dovedit că ¼ viţei erau morţi,
iar ¼ dintre viţei – normali cu picioare lungi. Determinaţi genotipurile viţeilor cu picioarele scurte şi
caracterizaţi genele.

~ 13 ~
PROBLEMA 63

La albine gena dominantă, ce determină megalopteria (aripile lungi ) se manifestă doar în starea
heterozigotă. Iar în starea homozigotă provoacă pieirea organizmului. Se ştie că la albine masculii se
dezvoltă din ouăle nefecundate şi sînt homozigoţi.

1. Determinaţi fenotipurile şi genotipurile urmaşilor de la încrucişarea unei albine megaloptere


cu un trîntor normal.

2. Determinaţi fenotipurile şi genotipurile masculilor- urmaşi ai albinelor megaloptere.

PENETRANŢA
PROBLEMA 64

Arahnodactilia se transmite prin ereditate drept caracter autozomal dominant cu o penetraţie de 30 %.


Stîngăcia este un caracter autozomal recesiv cu penetraţie deplină. Determinaţi probabilitatea apariţiei
ambelor anomalii concomitent la copii din familia în care ambii părinţi sînt heterozigoţi, conform
ambelor perechi de gene.

PROBLEMA 65

Sindromul Van der Hoeve se transmite prin ereditate drept genă autozomală dominantă pleiotropică, ce
determină culoarea albastră a sclerei, osteopsatiroza şi surditatea. Penetraţia caracterelor este
schimbătoare. Într-un şir de cazuri ( C.Stern, 1965) ea constituie în ceea ce priveşte sclera albastră
aproape 100%, osteopsatiroza-63 %, surditatea -60 %.

1. Un bărbat purtător de scleră albastră, normal în ceea ce priveşte alte caractere ale sindromului, se
căsătoreşte cu o femeie normală, originară dintr-o familie favorabilă conform sindromului Van der
Hoeve. Determinaţi probabilitatea manifestării la copii a caracterului osteopsantirozei, dacă se ştie
că pe linia soţului doar unul dintre părinţi posedă simptomele sindromului.

2. Se căsătoresc doi purtători heterozigoţi ai sclerei albastre, normale în privinţa celorlalte simptome
ale sindromului. Determinaţi probabilitatea apariţiei surdităţii la copii.

ÎNLĂNŢUIREA CARACTERELOR ŞI CROSSING -OVERUL


PROBLEMA 66

La tomate talia înaltă a tulpinii o domină pe cea pitică, iar forma sferică a fructului pe cea
piriformă. Genele înălţimii tulpinii şi ale formei fructului sînt înlănţuite şi se află unele de altele la o
distanţă de 20 morganide. Au fost încrucişate : o plantă heterozigotă conform ambelor caractere ( ambele
gene dominante au fost moştenite de la planta – mamă) cu una pitică ce avea fructele piriforme. Ce
urmaşi pot fi aşteptaţi de la această încrucişare ?

PROBLEMA 67

Forma netedă a seminţelor de porumb domină forma rugoasă, seminţele colorate domină cele
necolorate. Ambele caractere sînt înlănţuite. La încrucişarea porumbului ce avea seminţe netede şi
colorate cu planta ce avea seminţe rugoase şi necolorate s-au obţinut următorii urmaşi cu seminţele:
4152 plante - netede colorate; 149 plante – colorate rugoase; 152 plante- netede necolorate; 4163 plante –
rugoase necolorate. Determinaţi distanţa dintre gene.

~ 14 ~
PROBLEMA 68

La drozofile caracterele coloraţiei corpului şi formele aripilor sînt înlănţuite. Culoarea întunecată a
corpului este recesivă faţă de cea cenuşie, aripile scurte- faţă de cele lungi. În condiţii de laborator au
fost încrucişate femele de culoare cenuşie cu aripile lungi, heterozigote conform ambelor caractere, cu
masculi ce au corpul de culoare neagră şi aripi scurte. Dintre urmaşi 1394 drozofile erau de culoare
cenuşie şi cu aripi lungi; 1418 de culore neagră cu aripi scurte; 287 de culoare neagră cu aripi lungi; 288 de
culoare cenuşie cu aripi scurte. Determinaţi distanţa dintre gene.

PROBLEMA 69

La şobolani culoarea întunecată a blănii domină culoarea deschisă, culoarea roz a ochilor – cea roşie.
Ambele caractere sînt înlănţuite. În condiţii de laborator de la încrucişarea şobolanilor cu blană
întunecată şi ochi de culoare roz cu şobolani cu blană deschisă şi ochi roşii s-au obţinut următorii
urmaşi: 24 şobolani de culoare deschisă cu ochi roşii; 26 de culoare închisă cu ochi roz; 24 de culoare
deschisă cu ochi roz; 25 de culoarea închisă cu ochii roşii. Determinaţi distanţa dintre gene.

PROBLEMA 70

La om locusul factorului Rhezus (Rh) este înlănţuit cu locusul ce determină forma eritrocitelor şi se află
de la el la o distanţă de 3 morganide ( C.Stern, 1965). Rh-pozitiv şi eliptocitoza sînt determinate de
genele autozomale dominante. Unul dintre soţi este heterozigot conform ambelor caractere. Totodată
Rhezusul pozitiv l-a moştenit de la un părinte, eliptocitoza – de la celălalt. Al doilea soţ are Rh-negativ şi
eritrocitele normale. Determinaţi coraporturile procentuale ale genotipurilor şi fenotipurilor probabile ale
copiilor din această familie.

PROBLEMA 71

Sindromul, legat de defectul unghiilor şi rotulei este determinat pe deplin de gena autozomală
dominantă. La o distanţă de 10 morganide de ea (C.Stern, 1965) se află locusul grupei sanguine după
sistemul ABO. Unul dintre soţi are grupa II sanguină, altul are grupa III sanguină. Acel ce are grupa II
sanguină suferă de defectul unghiilor şi rotulei. Se ştie că tatăl a avut grupa I sanguină şi n-a suferit de
aceste anomalii, iar mama – grupa IV sanguină şi avea ambele defecte. Soţul cu grupa II sanguină este
normal în ceea ce priveşte gena defectului unghiilor şi rotulei şi este homozigot conform ambelor
perechi de gene analizate. Determinaţi probabilitatea naşterii în această familie a copiilor ce suferă de
defectul unghiilor şi rotulei şi grupele sanguine posibile ale lor.

PROBLEMA 72

Forma clasică a hemofiliei şi daltonizmul se transmit prin ereditate drept caractere recesive, înlănţuite
cu cromozomul X. Distanţa dintre gene este determinată de 9,8 morganide.

1. O fată, tatăl căreia suferă concomitent de hemofilie şi daltonizm, iar mama e sănătoasă şi provine
dintr-o familie favorabilă cît priveşte aceste îmbolnăviri, se mărită cu un bărbat sănătos. Determinaţi
fenotipurile probabile ale copiilor de la această căsătorie.

2. O femeie , mama căreia suferă de daltonizm, iar tatăl - de hemofilie, se căsătoreşte cu un bărbat ce
suferă de ambele maladii. Determinaţi probabilitatea naşterii în această familie a copiilor ce suferă
concomitent de ambele anomalii.

PROBLEMA 73

~ 15 ~
La porumb gena frunzelor răsucite şi gena nanizmului se află în cromozomul trei la o distanţă de 18
morganide. Ambele gene sînt recesive. Gena rezistenţei la rugină şi gena frunzelor înguste se află în
cromozomul 10 la o distanţă de 24 morganide. Ambele gene sînt dominante.

1. O plantă, hibridă conform tuturor celor patru gene, strămoşii căreia n-au avut crossing-over, se
încrucişează cu altă plantă recesivă conform celor patru caractere. Ce urmaşi pot fi aşteptaţi de la
acestă încrucişare?

2. O plantă hibridă conform genelor răsucirii frunzelor şi nanizmului, nerezistentă la rugină şi cu


frunzele late , se încrucişează cu altă plantă heterozigotă conform genelor rezistenţei la rugină şi
lăţimii frunzelor cu frunze răsucite. Ce urmaşi sînt posibili de la această încrucişare ?

3. Au fost încrucişate două plante, hibride conform tuturor celor patru caractere, strămoşii cărora n-au
avut crossing- over. Determinaţi fenotipurile probabile ale urmaşilor.

PROBLEMA 74

La drozofilă în cromozomul doi în locusul 48,5 se află gena culorii negre a corpului, iar în locusul
54,5 – gena culorii purpurii a ochilor. Ambele gene sînt recesive.În cromozomul X în locusul 51,5 este
amplasată gena recesivă , ce determină marginea zimţată a aripii, iar în locusul 5,5 - de asemenea gena
recesivă, ce determină dimensiunile sporite ale faţetei ochiului (N.N.Medviedev, 1968).

1. Determinaţi fenotipurile probabile ale urmaşilor de la încrucişarea unei femele heterozigote, după
toate caracterele, cu un mascul, homozigot după toate caracterele, ţinînd cont de faptul că în
generaţiile precedente femela n-a avut crossing- over.

2. Determinaţi caracterul urmaşilor de la încrucişarea unei femele heterozigote, după toate caracterele,
în generaţiile precedente, ale căreia nu s-a menţionat crossing-over, cu un mascul heterozigot după
genele culorii corpului şi a ochilor, care are o formă normală a aripilor şi dimensiuni normale ale
faţetelor ochilor. Ţineţi cont de faptul, că la masculii de drozofila crossing- over nu are loc.

INTERACŢIUNEA GENELOR NEALELE


PROBLEMA 75 La ovăz culoarea boabelor este determinată de două perechi de gene neînlănţuite
între ele. O genă dominantă determină culoarea neagră; alta – determină culoarea gri. Gena culorii negre
domină gena culorii gri. Ambele allele recesive determină culoarea albă.

1. La încrucişarea ovăzului cu boabe de culoare neagră segregarea caracterelor la urmaşi a fost: 12


părţi de boabe de culoare neagră; trei părţi de culoare gri; o parte de culoare albă. Determinaţi
genotipurile boabelor încrucişate şi ale urmaşilor lor.

2. La încrucişarea ovăzului cu boabe de culoare albă cu cele de culoare neagră s-a obţinut o
jumătate de plante cu boabe negre, altă jumătate – de culoare gri. Determinaţi genotipurile boabelor
încrucişate.

PROBLEMA 76

De la încrucişarea bostanului galben cu cel alb - toţi bostanii obţinuţi au fost albi. Încrucişîndu-i pe
aceştea între ie, au fost obţinuţi: 204 bostani albi, 53 bostani galbeni, 17 bostani verzi. Determinaţi
genotipurile părinţilor şi ale urmaşilor.

PROBLEMA 77

~ 16 ~
Penajul alb al găinilor este determinat de două perechi de gene nealele neînlănţuite. Într-o pereche gena
dominantă determină penajul colorat, iar cea recesivă- penajul alb. În altă pereche - gena dominantă
domină coloraţia, iar cea recesivă – nu domină coloraţia.

1. La încrucişarea găinilor albe au fost obţinuţi 1680 puişori , dintre care : 315 erau porumbaci
(coloraţi), iar resul erau albi. Determinaţi genotipurile părinţilor şi ale puilor porumbaci.

2. La o fermă avicolă au fost încrucişate găinile albe cu cele porumbace şi au fost obţinuţi 5055
puişori albi şi 3033 porumbaci. Determinaţi genotipurile părinţilor şi ale urmaşilor.

3. De la încrucişarea găinilor albe şi porumbace au fost obţinuţi 915 puişori porumbaci şi 916 albi.
Determinaţi genotipurile părinţilor şi ale urmaşilor.

PROBLEMA 78

Culoarea roşcată a bulbului de ceapă este determinată de gena dominantă, iar cea galbenă – de alela ei
recesivă. Dar apariţia genei de coloraţie este posibilă doar la existenţa celeilalte gene dominante
neînlănţuite cu prima, alela recesivă a căreia inhibează coloraţia şi bulbii de ceapă se dovedesc a fi
albi.

1. Planta cu bulbi roşii de ceapă a fost încrucişată cu planta care are bulbi galbeni de ceapă. La
urmaşi bulbii de ceapă aveau culoarea roşie, galbenă şi albă. Determinaţi genotipurile părinţilor şi
ale urmaşilor.

PROBLEMA 79

Florile speciei de Sîngele Voinicului pot fi albe şi roşii. La încrucişarea a două plante cu flori albe
toţi urmaşii au avut flori roşii. La încrucişarea urmaşilor aceştea între ei au fost căpătate plante cu
flori roşii şi albe în raport de : 9 părţi cu flori roşii şi 7 părţi cu flori albe. Determinaţi genotipurile
părinţilor şi ale urmaşilor din generaţia întîi şi a doua; Caracterizaţi genele.

PROBLEMA 80

La încrucişarea cîinilor negri de rasă koker- spanieli se obţin urmaşi de patru culori: nouă negri, trei
roşcaţi, trei bruni, unul galben deschis. Cîinele negru a fost încrucişat cu cel galben deschis. De la
această încrucişare între urmaşi- un căţel era de culoare dalben deschis. Ce coraport de culori la
urmaşi poate fi aşteptat de la încrucişarea aceluiaşi cîine negru spanieli cu un cîine de acelaşi
genotip? Determinaţi genotipurile şi fenotipurile la părinţii şi urmaşii din cele trei generaţii.

PROBLEMA 81

La găini creasta poate fi simplă, măzărită, bătută, şi nuciformă. La încrucişarea găinilor ce au o creastă
nuciformă, urmaşii au avut toate cele patru forme ale crestei: 9 părţi cu creastă nuciformă, 3 cu creastă
măzărită, 3 cu creastă bătută, 1 parte cu creastă simplă. Determinaţi coraporturile probabile ale
fenotipurilor urmaşilor de la încrucişarea celor trei părţi cu creasta măzărită cu cele trei cu creasă
bătută.

PROBLEMA 82

~ 17 ~
La o rasă de papagali culoarea penelor este determinată de două perechi de gene nealele neînlănţuite.
Combinarea a două gene dominante (cel puţin după una din fiecare alelă) determină culoarea verde,
combinarea genei dominante dintr-o pereche şi a genelor recesive din altă pereche determină culoarea
galbenă sau albastră . Papagalii cu genele recesive ale ambelor perechi au culoarea albă.

1. La încrucişarea între ei a papagalilor de culoare verde au fost obţinuţi 55 papagali verzi, 18


papagali galbeni, 17 albaştri, şi 6 albi. Determinaţi genotipurile părinţilor şi ale urmaşilor.

2. O grădină zoologică a dat comandă de papagali albi. Însă de la încrucişarea papagalilor verzi şi
albaştri existenţi la fermă nu s-au obţinut papagali albi. Determinaţi genotipurile papagalilor existenţi
la fermă.

PROBLEMA 83

Forma dovleacului poate fi sferică, discoidală şi alungită şi este determinată de două perechi de gene
nealele neînlănţuite.

1. La încrucişarea a două plante cu forma sferică a fructului au fost obţinuţi urmaşi care dădeau
roadă doar de fructe discoidale. La încrucişarea între ei a dovlecilor discoidali au fost obţinuţi
urmaşi, care dădeau roadă de fructe de toate trei forme: 9 discoidală, 6 sferică, 1 parte alungită.
Determinaţi genotipurile părinţilor şi ale urmaşilor primei şi celei de-a doua generaţii.

2. La încrucişarea dovlecilor discoidali cu cei ce dau roadă de fructe alungite a fost obţinut următorul
coraport: 1 parte discoidali, 2 părţi sferice şi 1 parte alungirtă. Determinaţi genotipurile plantelor
încrucişate şi ale urmaşilor lor.

3. La încrucişarea dovlecilor discoidali cu cei sferici au fost obţinuţi urmaşi: o jumate dintre care
aveau fructe discoidale, iar cealaltă jumate – fructe sferice. Determinaţi genotipurile plantelor
încrucişate şi ale urmaşilor lor.

PROBLEMA 84

Silicvele de la traista ciobanului au o formă triunghiulară şi ovală. Forma silicvei este determinată de
două perechi de gene nealele neînlănţuite. Drept rezultat al încrucişării a două plante au fost obţinuţi
urmaşi cu silicve triunghiulare şi ovale într-un raport de 15 triunghiulare şi una ovală. Determinaţi
genotipurile şi fenotipurile părinţilor şi ale urmaşilor.

PROBLEMA 85

Culoarea blănii nurcilor înmulţite în gospodăriile de creştere a animalelor cu blănuri scumpe este
determinată de două perechi de gene nealele neînlănţuite. Genele dominante ale ambelor alele determină
culoarea maro de diferită intensitate. Alelele recesive ale ambelor perechi determină culoarea palatină a
blănii.

1. Ce urmaşi se vor obţine de la încrucişarea a două nurci heterozigotate conform ambelor perechi de
gene?

2. La încrucişarea căror perechi parentale toţi urmaşii vor fi de culoare maro ?

PROBLEMA 86

~ 18 ~
Culoarea boabelor de grîu este controlată de două perechi de gene neînlănţuite, totodată genele
dominante determină culoarea roşie de diferită intensitate, iar cele recesive nu influienţează culoarea.

1. La încrucişarea între ele a plantelor cu boabe roşii la urmaşi a avut loc segregarea în următorul
coraport: 15 părţi colorate şi o parte albe. Intensitatea coloraţiei varia. Determinaţi genotipurile
plantelor încrucişate şi variaţiile de coloraţie a boabelor de grîu la urmaşi.

2. Plantele cu boabe roţii erau încrucişate de asemenea cu plante cu boabe roşii, dar de o culoare mai
puţin intensă. Dintre urmaşi 75 % plante aveau boabele de culoare roşie, dar cu un grad diferit de
coloraţie ; şi 25 % plante aveau bobul alb. Determinaţi genotipurile plantelor încrucişate şi ale
urmaşilor lor.

GENETICA UMANĂ
PROBLEMA 87

Creşterea omului este controlată de cîteva perechi de gene neînlănţuite, care interacţionează după tipul
polimeriei. Dacă facem abstracţie de factorii mediului şi ne limităm convenţional doar la trei perechi
de gene (Ch.Auerbach, 1969 ), putem admite că într-o anumită populaţie oamenii de cea mai mică
înălţime au toate genele recesive şi înălţimea de 150 cm, cei de înălţimea cea mai mare – toate genele
dominante şi înălţimea de 180 cm.

1. Determinaţi înălţimea oamenilor heterozigoţi conform celor trei perechi de gene ale creşterii.

2. O femeie de înălţime mică s-a căsătorit cu un bărbat de înălţime medie. Au avut patru copii de
următoarea înălţime: 165 cm., 160 cm., 155 cm., 150 cm.. Determinaţi genotipurile părinţilor şi
înălţimea lor, precum şi genotipul copiilor.

ANALIZA ARBORELUI GENEALOGIC


PROBLEMA 88

Cartea E.V.Fiodorova “Roma Imperială- în persoane”, (1979) conţine descrierile legăturilor de rudenie
ale Aristocraţiei în perioada Imperiului Roman. Aceste legături de rudenie erau adesea folosite de
către romani în lupta pentru putere, de aceea era un lucru obişnuit – căsătoriile de convenienţă,
divorţurile frecvente, şi noile căsătorii. Asemenea situaţie complică întocmirea arborilor genealogici. In
cele ce urmează se descrie într-o formă puţin simplificată legăturile de rudenie ale Imperatorilor din
Dinastia Iulia.

Neamul de patricieni Iulius a fost străvechi şi vestit, dar sărac. Primul Împărat din acest neam a fost
Caius Iulius Caesar. El s-a născut în anul 100 î.e.n. în ziua de doisprezece a lunii iulie, denumită aşa şi
în cinstea lui.

Iulius Caesar a avut două surori: Iulia Maior şi Iulia Minor. De la prima căsătorie a lui Iulius Caesar
cu Cornelia s-a născut o singură fiică- Iulia. Apoi , în căutarea unei alianţe mai trainice şi în scopul
consolidării puterii sale, Iulius Caesar şi-a căsătorit fiica Iulia cu vestitul conducător de oşti Cn.Pompeius,
iar singur după moartea Corneliei s-a căsătorit cu Calpurnia, fiica lui Piso – vestită personalitate politică.
Iulia şi Pompeius au avut un fecior – Sextius Pompeius. Sora mai mare a lui Iulius Caesar- Iulia Maior
– a fost căsătorită cu Pedius şi au avut un fecior Quintus Pedius. Soţul Iuliei Minor a fost Marcus Atius
Balbus. Fiica lor Atia s-a căsătorit cu Caius Octavius. Atia şi Caius Octavius au avut un fiu Octavius şi
o fiică Octavia Minor. După asasinarea lui Iulius Caesar Împărat a devenit nepotul înfiat de la sora Iulia

~ 19 ~
Minor – Octavius, căruia în legătură cu aceasta i s-a dat numele Caius Iulius Caesar Octavianus Augustus.
Iar mai tîrziu el se numea Împăratul Caesar Augustus.

În Imperiul Roman la lupta pentru putere a luat parte activă Marcus Antonius şi fratele lui Lucius
Antonius. Marcus Antonius a fost căsătorit cu Fulvia. Mai tîrziu, făcînd un pas spre împăcare,
Octavianus Augustus şi-a căsătorit sora Octavia Minor, pe atunci văduvă, cu Marcus Antonius, de
asemenea văduv. Din această căsătorie s-au născut două fiice- Antonia Maior şi Antonia Minor. Această
căsătorie însă n-a schimbat relaţiile dintre Marcus Antonius şi Octavianus Augustus . Marcus Antonius
a divorţat cu a doua soţie , a plecat în Egipt şi s-a căsătorit cu Regina Egiptului – Cleopatra VII.

Octavia Minor pînă la căsătoria cu Marcus Antonius a fost căsătorită cu Caius Claudius Marcellus.
Ei au avut un fecior , Marcel – şi două fiice – Marcela Maior şi Marcela Minor.

Octavius Augustus a fost căsătorit cu Scribonia, însă în ziua cînd s-a născut fiica Iulia Maior a
divorţat, iar apoi s-a căsătorit cu Livia Drusilla, care avea de la prima căsătorie doi feciori – Tiberius
şi Drusus Maior. Tiberius Claudius Nero a fost înfiat de Octavianus Augustus şi a început să fie numit
Tiberius Iulius Caesar, iar devenind Împărat – Tiberius Caesar Augustus.

Iulia Maior – fiica lui Octavianus Augustus şi a Serboniei – a fost căsătorită cu vărul ei – Marcellus,
iar după moartea acestuia – cu Marcus Vipsanius Agrippa. De la căsătoria a doua Iulia Maior a avut
trei feciori şi două fiice: Caius (Caesar), Lucius (Caesar), Iulia Minor, Agripina Maior şi Agrippa
Postumus. După moartea Agrippei Iulia Maior s-a căsătorit cu fratele său vitreg – Tiberius – viitorul
împărat.

Drusus Maior a fost căsătorit cu Antonia Minor. Ei au avut mai mulţi copii, dar în viaţă au rămas
doar trei: Germanicus, Livia Livilla şi Claudius, care a devenit apoi Împărat.

Germanicus a fost căsătorit cu Agrippina Maior. De la această căsătorie s-au născut şase copii: trei
feciori: Nero (Caesar), Drusus ( Caesar ), Caius Caesar Caligula, devenit Împărat după moartea lui Tiberius.
Şi trei fiice: Drusilla, Iulia Livilla şi Agrippina Minor. Agrippina Minor s-a căsătorit cu feciorul
Antoniei Maior şi al lui Licius Domintius Ahenobarbus - Cnacus Domitius Ahenobarbus, care îi
revenea moş de pe linia vărului. Feciorul lor- Nero Claudius Caesar Augustus Germanicus a fost ultimul
împărat din dinastia Iulio – Claudică.

Întocmiţi arborele genealogic al Împăraţilor din Dinastia Iulio – Claudică.

PROBLEMA 89 A.G.Galacian (1967 ) prezintă următoarele date genealogice despre familia lui
A.S.Puşchin: Tatăl poetului -Serghei Livovici Puşkin – a fost căsătorit cu nepoata lui de-a treia- Nadejda
Osipovna, născută Ganibal. Pe lîngă fiul Alexander ei au mai avut un fiu Lev şi o fiică Olga.Tatăl lui
Serghei Livovici – Lev Alexandrovici a fost căsătorit de două ori. De la o soţie, născută Voieikova, ei au
avut trei feciori: Nicolai, Piotr şi Alexander. De la altă soţie- născută Cicerina, afară de Serghei a avut un
fecior Vasilii şi două fiice: Anna şi Elizaveta. Lev Alexandrovici a avut o soră Maria. Tata lui Lev
Alexandrovici şi Mariei Alexandrovna – Alexandr Petrovici Puşkin – a fost căsătorit cu Golovina, iar tata
lui Alexandr Petrovici – Piotr Petrovici Puşchin – a fost căsătorit cu Esipova. Piotr Petrovici, afară de fiul
Alexandr, a mai avut patru feciori: Ivan, Leontii, Ilia, şi Fiodor şi o fată Agrafena. Fiodor Petrovici a fost
căsătorit cu Corneva şi a avut un fecior Alexandr, care la rîndul lui a avut doi feciori: Iurii şi Mihail
şi două fiice- Nadejda şi Maria. Maria Alexandrovna Puşkina a fost căsătorită cu Osip Ganibal, iar fiica
lor Nadejda Osipovna a fost soţia lui Serghei Livovici Puşkin. Şi, prin urmare, mama lui Alexandr
Sergheevici Puşkin. Pe baza acestor date întocmiţi arborele genealogic al familiei Puşkin. Utilizaţi
semnele convenţionale, propuse de manual.

PROBLEMA 90

~ 20 ~
Culegerea “Amintiri despre Rahmaninov,”( 1967) nu numai că descrie specificul vieţii şi creaţiei
compozitorului, dar ne permite în detalii a restabili arborele lui genealogic.

Străbunelul lui Serghei Vasilievici a fost Gherasim Ievlievici Rahmaninov. Fiul lui – Alexandr
Gherasimovici s-a căsătorit cu Maria Arcadievna, născută Bahmetieva. Rămînînd de tînără văduvă,
Maria Arcadievna s-a căsătorit a doua oară cu M.F.Mamanovici. Feciorii ei, atît de la prima căsătorie,
cît şi de la cea de-a doua – Arcadii Alexandrovici Rahmaninov şi F.M.Mamanovici – au moştenit
gragostea mamei faţă de muzică şi au fost foarte talentaţi.

Arcadii Alexandrovici a fost căsătorit cu Varvara Vasilievna, născută Pavlova. Ei au avut


nouă copii: Vasilii, Maria, Varvara, Iulia, Anna, Alexandr. Numele celorlalţi trei copii în culegere nu se
pomenesc.

Vasilii Arkadievici s-a căsătorit cu Liubovi Petrovna- fiica Generalului Piotr Ivanovici şi a
Sofiei Alexandrovna, născută Litvinova. Vasilii Alexandrovici şi Liubovi Petrovna au avut şase copii:
Elena, Serghei ( viitorul compositor), Sofia, Varvara, şi Arkadii. Sora lui Vasilii Arkadievici- Maria
Arkadievna – s-a căsătorit cu Andrei Ivanovici Trubnicov. Ei au avut două fete: Olga şi Anna. A doua
mătuşă a lui S.V.Rahmaninov- Varvara Arkadievna- a fost căsătorită cu Alexandr Alexandrovici Satin şi au
avut cinci copii: Alexandr, Natalia, Sofia, Vladimir, şi Maria. În 1902 Natalia Alexandrovna a devenit
soţia lui Serghei Vasilievici.

A treia mătuşă a compozitorului – Iulia Arkadievna- a fost căsătorită cu Ilia Matveevici Ziloti.
Ei au avut o fiică Varvara şi doi feciori: Alexandr şi Dmitri. Alexandr Ilici Ziloti a fost doar cu 10 ani
mai mare decît vărul său Serghei, dar în timpul studiilor în conservatoriul din Moscova era de acum
professor şi dascăl al viitorului compozitor. Alexandr Ilici Ziloti mai tîrziu i-a ajutat mult lui
S.V.Rahmaninov să-şi propage activitatea de creaţie. El a fost căsătorit cu Vera Pavlovna – fiica lui
Pavel Mihailovici – fondatorul galeriei Tretiakov. În “Culegere” dintre copiii lui Alexandr Ilici şi Vera
Petrovna sînt numiţi Alexandr, Lev, Vera, Oxana, şi Kariena.

Încă o mătuşă a lui S.V.Rahmaninov- Anna Arkadievna – a fost căsătorită cu Grigori


Fillipovici Pribîtkov. Fiul lor Arkadi şi soţia Zoia Nicolaievna au avut trei fete- Zoia, Elena, Tatiana.
Dintre alte rude mai apropiate în acestă “Culegere” se aminteşte despre moşul lui Alexander
Arkadievici- şi fiica lui Lidia. Serghei Vasilievici şi Natalia Alexandrovna au avut două fete: Irina şi
Tatiana. Irina Sergheevna a fost căsătorită cu Piotr Grigorievici Volkonski şi au avut o fiică Sonia.
Tatiana Sergheevna s-a căsătorit cu Boris Iulievici Konius. Din copiii lor se pomeneşte doar feciorul lor -
Alexander.

Pe baza acestor date întocmiţi arborele genealogic al Familiei Rahmaninov.

PROBLEMA 91 N.P.Koncialovskaia în cartea “ Un dar de netreţuit”( 1974 ) descrie arborele


genealogic al bunelului său Vasilii Ivanovici Surikov.

Neamul căzăcesc Suricov de secole a stat de gardă. Feciorul lui Piotr Surikov , esaul ( ofiţer la
cazaci)- Piotr Petrovici, într-o încăierare cu străinii duşmanii i-au scos un ochi cu o săgeată de la arc. De
atunci l-au numit Piotr Chiorul. Piotr Chiorul a avut trei feciori: Ivan, Matvei şi Stepan. Fiecare dintre ei
au avut de asemenea feciori: Vasilii Ivanovici , Vasilii Matveevici şi Alexandr Stepanovici.

Vasilii Ivanovici Surikov a avut un fecior Ivan. Acesta a avut un fecior Vasilii, care în viitor a
devenit de asemenea pictor. Tatăl pictorului Ivan Vasilievici Surikov a fost registrator la judecătorie.
Soţia lui – cazacica Prascovia Fiodorovna Torgoşina – avea o fantezie bogată, născocea singură diferite
ornamente pentru covoare şi şaluri , putea împleti horboţică.

~ 21 ~
Pe linia tatălui viitorul pictor avea doi unchi: Mark şi Ivan, cum îl chema şi pe tata lui Vasili. Pe
linia mamei Vasilii avea trei moşi drepţi: Ivan Fiodorovici, Gavril Fiodorovici şi Stepan Fiodorovici şi un
moş de pe văr – Ivan Alexandrovici Torgoşin.

Ivan Vasilievici şi Prascovia Fiodorovna au mai avut copii: fratele şi sora dreaptă a lui Vasile –
Ecaterina şi Alexandr. Afară de ei Vasile a mai avut o verişoară Tatiana – fiica lui Stepan Fiodorovici
şi două verişoare de-a doua : fiicele lui Ivan Alexandrovici Torgoşin.

Ecaterina, sora viitorului pictor , s-a căsătorit cu cazacul Serghei Vasilievici Vinogradov. Însuşi
pictorul Vasilii Ivanovici Suricov – s-a căsătorit cu Elizaveta de Şaret. Ei au avut două fete – Olga şi
Elena. Tatăl soţiei pictorului, căpitanul August de Şarte, a fost un revoluţionar vestit. Soţia lui , Maria -
a fost fiica decabristului Alexandr Svistunov, care a emigrat în Franţa. În familia lui August şi a
Mariei de Şaret au fost un fecior Mihail şi patru fete. Dintre care, cea mai mare – Sofia, iar cea mai
mică Elizaveta.

Întocmiţi arborele genealogic al familiei pictorului.

BIBLIOGRAFIA

1. Vatti K.V, Tihomirova M.M. “Rucovodstvo k practiceskim zaneatiam po ghenetike”,


Moscva ,1972.

2. Gofman- Kodoşnikov P.B,”Zadacinic po obşcei I mediţinscoi ghenetike”, Moscva, 1969.

3. Guleaev G.B.”Zadacinic po ghenetike”, Moscva, 1973.

4. Makkiusik B, “Ghenetika celoveca”, Moscva, 1967.

5. Malinovschii A.A., “Ghenetika I patologhia massovoi blizorucosti” –în cartea “Problemî


mediţinscoi ghenetiki”, Moscva, 1970.

6. Medvedev N.N, “Practicescaia ghenetica”, Moscva, 1968.

7. Sokolovschii B.H., “Sto zadaci po ghenetike I moleculearnoi biologhii”, Novosibirsc, 1971.

8. Şten K., “Osnovî ghenetiki celoveca”, Moscva, 1965.

9. Ăfroimson V.P., “Vvedenie v mediţinscuiu gheneticu”, Moscva, 1968.

~ 22 ~