Sunteți pe pagina 1din 7

Hazarde

Societatea umană influenţează numeroase procese importante de pe planetă, unele având


consecinţe asupra mediului.

HAZARDELE NATURALE

1.Hazardele naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele,
furtunile, inundatiile, secetele,care au o influenta directa asupra vietii oamenilor, societatii si a
mediului inconjurator.

-Atunci cand hazardele produc distrugeri de mare amploare si pierderi de vieti omenesti, ele
sunt numite dezastre si catastrofe naturale.

-Efectele acestor fenomene sunt atat de puternice incat sunt necesare interventii rapide din
partea unor echipe special antrenate la nivel national si international.

-Un fenomen natural extreme poate fi numit un dezastru daca sunt inregistrate cel putin 10
pierderi de vieti omenesti sau 50 de personae ranite si daca se produc pierderi materiale de
peste un million de dolari.

HAZARDELE NATURALE pot fi de mai multe feluri, in functie de geneza:


• Hazarde endogene a caror actiune este generata de energia provenita din interiorul
planetei(cutremure, eruptii vulcanice).
• Hazarde exogene, generate de factori climatici, hidrologici, biologici.

Hazarde endogene

*Cel mai costisitor dezastru a fost cutremurul de la Kobe (Japonia) din 1975, cu pagube de 100
mld de dolari.
1. Cutremurele de pamant sunt miscari bruste ale scoatei care produc unde elastice reflectate
in trepidatii cu un impact puternic asupra asezarilor umane.

Anual sa produc pe Glob peste 1 milion de cutremure, dar numai o mica parte din acestea sunt
sufficient de puternice pentru a fi considerate hazarde naturale.
Cele mai numeroase si mai puternice cutremure sunt generate de dinamica interna a Terrei, fiind
numite cutremure tectonice care se produc in lungul contactului dintre placile tectonice. Energia
eliberata se masoara in ergi si e utilizata pentru calcularea magnitudinii cutremurului.

Magnitudinea se masoara cutremur ajutorul unei scari logaritmice, numita scara Richter,
cuprinsa intre 0.3 si 9 grade.
Intensitatea cutremurelor pune in evidenta efectele acestora, diferite de la un loc la altul.
(scara Mercali – 12 unitati si scara Medvedev-Sponhauer-Karnik – in tara noastra).
Hazarde primare legate de transmiterea undelor seismice din locul de producere al cutremurlui
din adancul scoartei, numit focar. Aceste unde se propaga spre exterior cu viteze si amplitudini
diferite si produc trepidatii care duc la fisurarea,distrugerea si prabusirea cladirilor la mari
pagube materiale si la pierderi de vieti omenesti. Amplitudinea miscarii terenului este mai mare
in apropierea epicentrului si tinde sa scada pe masura indepartarii de aceasta.

Hazarde secundare legate de procesele generate de undele seismice la suprafata


Pamantului si cuprind alunecari, prabusiri, aparitia sau reactivitatea unor falii, formarea
vulcanilor noroiosi, formarea unor valuri uriase numite tsunami etc.

In tara noastra, cele mai puternice cutremure se inresgistreaza in zona seismica Vrancea,
situate in regiunea de curbura a Carpatilor. Astfel de cutremure s-au inregistrat la 26
noiembrie 1802, 10 noiembrie 1940 si 4 martie 1977. Alte regiuni seismice cunoscute in tara
noastra sunt: Aria Fagarasana, Aria Banatica(Danubiana), Aria de Nord-Vest, Aria
Transilvaneana si Aria Pontica, dar unde cutremurele sunt rare si au o intensitate redusa.

2.Eruptiile vulcanice sunt datorate energiilor acumulate in rezervorul subterane care contin
lave si presiunilor exercitate de fortele tectomice, care determina ascensiunea materiilor
incandescente spre suprafata.
Un vulcan este o deschidere profunda in scoarta terestra,prin care sunt aduse la
suprafata incandescente sub forma de lava,cenusi vulcanice,fragmente de roca si gaze.

Se diferentiaza mai multe tipuri de eruptii vulcanice:

• Eruptiile islaneze si hawaiene sunt linistite, cutremur lave


fluide, bazice, care sunt evacuate prin crratere.
• Eruptiile de tip srtombolian cutremur lave mai vascoase,
cutremur eruptii moderate
• Eruptiile de tip vulcanian cutremur lave foarte vascoase,
cutremur explozii puternice, extreme de periculoase
(Vezuviu, Volcano- Italia,Paricutin- Mexic).
• Eruptiile pliniene (1991- vulcanul Pinatubo din ins Filipine)
sunt violente si diverseaza o mare cantitate de cenusi
vulcanice.
• Eruptiile peleene ( vulcanul Montagne Pelee din ins Martinica) sunt insotite de nori arzatori
extreme de periculosi, iar eruptiile ultravulcanice sunt cele mai violente ( august 1883 – eruptia
vulcanului Kracatoa care a distrus in intregime insula cutremur acelasi nume)
Pe Terra se inregistreaza annual circa 50 de eruptii vulcanice, dintre care 5% produc victime si
mari distrugeri materiale.

Hazarde Exogene

1.Hazardele geomorfologice cuprind o gama variata de procese, cum sunt alunecarile de


teren, curgerile de noroi, prabusirile, procesele de eroziune in suprafata si ravenarea, care
produc mari pagube materiale si uneori victime.
Alunecarile reprezinta procese de miscare ale unor mase de pamant sub actiunea
gravitatiei, in lungul unor suprafete de alunecare, care le separa de partea stabile a
versantului.
Prabusirile sunt deplasari rapide ale maselor de roci pe versantii abrupti, prin cadere
libera, prin salturi sau prin rostogolire. Acestea se produc mai ales la inceputul
primaverii,datorita alternamtelor frecvente ale inghetului si dezghetului;au o frecventa
mai mare in regiunule cu climat rece si in etajele alpin si subalpin. Prabusirile reprezinta un
factor de risc important pentru localitatile si caile de comunicatie din spatial montan.
Pericolul lor este accentuat de rapiditatea producerii dezastrului,neexistand posibilitatea
de evacuare a populatiei la timp.
Curgerile de noroi si grohotisuri se produc in urma imbibarii cu apa a depozitelor de
alterare de pe versantii despaduriti din regiunile montane afectate de precipitatii
abundente.( in 1970, in Anzii Peruvieni, o curgere de noroi cu lungimea de 15 km. s-a
deplasat cu o viteza de peste 300 km/ora, acoperind in cateva minute localitatile
Yungay si Ramrahirca; au fost inregistrate 18000 de victime)
Avalansele sunt hazarde naturale care reprezinta un pericol pentru populatia montana si
pentru uristii din numeroasele tari ale lumii. Deplasarea rapida a zapezii pe versantii
abrupti acoperiti cu zapada este favorizata de nisprile abundente, de schimbarile rapide
de temperatura care favorizeaza topirea brusca a stratului de zapada, si de perturbarea
echilibrului zapezii prin trepidatii.
Eroziunea in suprafata si ravenarea. Eroziunea in suprafata este procesul de desprindere
si transport ale particulelor de sol sub actiunea apei care se scruge pe versant sub forma
de panza sau de siroaie instabile. Scurgerea apei pe versant sub forma unor siroie
instabile determina formarea unor mici canale numite rigole, a caror adancime ajunge
la 30-40 cm. Prin adancirea rigolelor se formeaza ogasele (0,5- 2m adancime) si
ravenele, cand adancimile depasesc 2m. Aceste forme de eroziune in adancime aduc
mari pagube, contrebuind la scoaterea din circuitul economic a unor suprafete intinse.

2.Hazarde climatice cuprind o gama variata de fenomene si procese atmosferice care


genereaza pierderi de vieti omenesti, mari pagube si distrugeri ale mediului inconjurator.

Ciclonii tropicali sunt furtuni violente, formate intre 5 si 15 grade lat N si S, avand vitezi ale
vantului de peste 180 km/ora.( in noiembrie 1970, in Bangladesh, in asezarile din delta fluviilor
Gange si Brahmaputra si-au pierdut viata circa 1 mil de personae in urma unui ciclon tropical,
ale cateva mil ramanad fara adapost si hrana).

Furtunile extratropicale sunt caracteristice regiunilor din zona temperate si se formeaza la


contactul dintre masele de aer polar si cele tropicale, uneori fiind extinse pe suprafete uriase.
Furtunile sunt asociate adesea cu fulgere si tunete, cunoscute impreuna sub denumirea de
oraje. Acestea reprezinta manifestari luminoase si sonore ale unor descarcari electrice in
atmosfera.

Seceta este un hazarde climatic cu perioada lunga de instalare si este caracterizata prin
scaderea precip sub nivelul mediu, prim micsorarea debitului raurilor si a rezervelor subterane
de apa care determina un deficit mare de umezeala in aer si sol, cu eefecte directe asupra
mediului si in primul rand asupra culturilor agricole. Seceta din vara anului 2000, considerate
cea mai puternica din ultimii 100 de ani in tara noastra a afectat 2,6 mil hectare si a produs
pagube evaluate la 6500 mld lei.

Inundatiile care se produc în luncile râurilor la debite foarte mari - sunt hazarde hidrografice
cu o larga raspandire pe Terra care produc mari pagube materiale si pierderi de vieti
omenesti. (Fluviul Huang He a provocat cele mai catastrofale inundatii cunoscute in istorie. In
anul 1887 a fost acoperita cu apa o suprafata de 130000 de kmp, au murit circa 1 mil de
personae si a pierit ulterior prin foamete un numar si mai mare).

Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase datorita fortei deosebite a vanturilor care
au un caracter turbionar.Acestea se produc pe continente intre 20 si 60 grade latitudine
nordica si sudica.In cadrul unei tornade ,care are aspectul unei coloane inguste sau al unei
palnii,viteza vantului este cuprinsa intre 60 si 400 km/h iar diametrul poate sa ajunga la cativa
kilometrii, aerul in miscare antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o culoare
cenusie,distincta.Cele mai cunoscute tornade se produc in partea centrala a SUA (800-1200
tornade annual), in Australia, Japonia si in Africa de Sud.

3.Hazardele oceanografice cuprind hazarde generate de valurile de vant sau de cutremure (


tsunami) de banchiza de gheata si de deplasarea aisbergurilor, de producerea fenomenului
El Nino, de ridicarea nivelului oceanului planetar.

Valuri eoliene puternice, produse de furtuni, sunt periculoase pentru navigatie si au un impact
insemnat asupra coastelor.

Tsunami sunt valuri uriase produse de cutremure puternice, eruptii vulcanice si alunecari
submarine.Cel mai puternic tsunami, provocat de un cutremur cu epicentrul in golful Prince
William, din Alaska, a fost inregistrat la 28 martie 1964; a atins 67 m amplitudine in zona portului
Valdez, iar valul care a luat nastere a traversat in 22 de ore, intregul Ocean Pacific.
Banchiza de gheata a carei grosime poate sa ajunga la 3-4 m deine un hazard pentru
navigatie atunci cand se extinde rapid si pune in dificultate, datorita pericolului de blocare,
navele de cercetari sau de pescuit oceanic.

Aisbergurile sunt fragmente uriase de gheata desprinse din calotele glaciare sau din ghetarii
polari, care plutesc impinse de vanturi ori de curentii oceanici. Cea mai cunoscuta catastrofa
navala produsa de ciocnirea cu un aisberg s-a produs la 14 aprilie 1912, cand transatlanticul
“Titanic” s-a scufundat in largul coastelor insulei Newfoundland, fiind inregistrate 1503 victime.

Oscilatia Sudica - El Nino este un fenomen complex de interactiune intre apele Oceanului
Planetar si atmosfera, care se produce in zona tropicala a Oceanului Pacific. Acest fenomen
se manifesta prin incalzirea anormala, la suprafata, a apelor Oceanului Pacific, care se
deplaseaza dinspre partea vestica spre patrtea estica sub impulsul unor mase de aer cu
aceeasi directie de miscare.
La Nina-rezuktă în sectorul central- estic al Oceanului Pacific în urma răcirii apei. Se realizezaă
o circulaţie musonică a aerului dinspe ocean înspre uscat ce provoacă ploi puternice

Ridicarea nivelului Oceanului Planetar este legata de tendinta generala de incalzire a climei
si reprezinta un hazard global, de lunga durata, cu numeroase consecinte grave asupra
zonelor de coasta. Aceasta ridicare este datorata aportului tot mai mare de apa dulce de
pe continente, provenite din topirea ghetarilor si din apele subterane utilizate de om pentru
irigatii.

4. Hazarde biologice
Epidemiile sunt caracterizate prin imbolnaviri in masa ale populatiei, datorita unor agenti
patogeni cum sunt virusii, rickettsiile, bacteriile, fungi si protozoarele. Cele mai grave maladii
sunt transmise de agenti purtatori precum tantarii (malaria, febra galbena), musca tze tze
(boala somnului), puricii, paduchii (tifosul exantematic).

Epidemiile de mari proportii poarta denumirea de pandemii si au generat milioane de


victime, mai ales in evul mediu (ciuma bubonica, spre exemplu, in Europa). In present se
manifesta maladia SIDA, determinate de virusul HIV, cu transmitere sexuala sau prin
transfuzii de sange.

Invaziile de insecte, in special de lacuste, produc pagube mari agriculturii, in deosebi in


Africa, Asia, estul Europei si Amerrica de Nord. Combaterea lacustelor se realizeaza prin
diferite metode, cum ar fi distrugerea oualelor, utilizarea insecticidelor si a unor capcane
pentru distrugerea nimfelor de lacusta.

Incendiile sunt hazarde periculoasde pentru mediu si pentru activitatile umane si determina
distrugeri ale recoltelor. Incendiile pot fi declansate de cause naturale cum sunt fulgerele,
eruptiile vulcanice, fenomene de autoaprindere a vegetatiei si de activitatile omului
(neglijenta utilizarii focului, incendieri intentionate, accidente tehnologice). In perioadele
secetoase, incediile sunt favorizate de vanturi puternice asociate cu temperature ridicate,
care contribuie la extinderea rapida a focului.
HAZARDE ANTROPICE ŞI TEHNOLOGICE
Intervenţia omului în natură în scopul utilizării elementelor cadrului natural se face :

-direct : activităţi agricole, miniere, industrial, de construcţii, transport sau

-indirect : prin conflicte militare.

Cu excepţia unor regiuni naturale, în rest pe Glob există o alternanţă a mediilor modificate de
activităţile umane şi unde s-au înregistrat diverse hazarde antropice
Degradarea accelerata a terenurilor - urmare direct a exploatării iraţionale a potenţialului edafic
prin practicarea unei agriculture abusive.

-S-a ajuns la diminuarea fertilităţii solurilor şi distrugerea lor prin activităţi ce au favorizat :
torenţialitatea, spălarea areală, alunecări de teren.

-Degradarea solurilor apare şi în urma despăduririlor neraţionale şi a păşunatului excesiv.

Potrivit evaluarilor efectuate de institutii specializate ale O.N.U., procesele de degradare a


solurilor sunt evidente pe circa 2 milioane de hectare, fiind datorate unor cauze diferite:

eroziunea prin apa (56%),

eroziunea prin vant (28%),

degradarea chimica (12%),

degradarea fizica (4%).

Din aceasta intinsa suprafata, circa o zecime consta din terenuri puternic degradate –
care ar necesita investitii foarte mari pentru a fi recuperate – situate cu precadere in Asia,
Africa si america de Sud, regiuni cu crestere demografica foarte mare, ceea ce face sa se
accentueze decalajul dintre numarul locuitorilor si posibilitatea de a-i hrani. Mai mult, 10
milioane de hectare sunt iremediabil distruse, fiind practic irecuperabile pentru activitati
agricole.

Reducerea biodiversitatii

Pe planeta noastra exista circa 1 500 000 de specii de animale si 500 000 de specii
vegetale. Dintre acestea au disparut 400-500 de specii de animale (alte 1000-1100 aflandu-
se in pericol de disparitie) si cateva sute de specii de plante (alte peste 20 000 fiind in prag
de extinctie), ca urmare a defrisarilor excesive, a desecarilor nerationale, a pasunatului
intensiv, poluarii, vanatului, braconajului, colonizarilor catastrofale, etc.

Hazarde industriale

Aceasta categorie include o gama larga de accidente, declansate de om cu sau fara


voia sa, legate de activitatile industriale, cum sunt exploziile, scurgerile de substante
toxice, etc.
Asemenea hazarde sunt mai frecvente in industriile chimica si metalurgica, mai ales in
prima, datorita emisiilor de substante nocive in procesul de productie si cantitatilor mari de
deseuri care afecteaza solul, apa si aerul.
Amplasarea obiectivelor industriale in vai adanci si depresiuni, in care se manifesta
frecvent fenomene meteorologice cum sunt calmul atmosferic si inversiunea termica,
conduce la stagnarea si cumularea poluantilor si, in final, la realizarea unor concentratii
periculoase. Printre cazurile cele mai semnificative se numara cele din vaile Meusa, Belgia
(in 1930) si Donora, S.U.A. (in 1948), precum si de la Londra (in 1952).
Accidentul produs la Bhopal, in ziua de 3 decembrie 1984, prin eliminarea accidentala a
unui gaz toxic ( izocianat de metil ), provenind de la o uzina de pesticide, s-a soldat cu 6
500 de victime si imbolnavirea altor 10 000 de persoane ( sterilitate, afectiuni respiratorii,
surzenie temporara, etc.). Despagubirile platite de concernul international „Union Carbide”
s-au ridicat la 15 miliarde de dolari, fiind astfel cea mai mare suma inregistrata pana acum
in asemenea cazuri.
Accidentul de la Seveso a avut loc la 10 iulie 1976, cand in urma exploziei unui reactor de
la uzina chimica din localitate s-a scurs o mare cantitate de dioxina, una dintre cele mai
toxice si periculoase toxine, care a semanat moarte, maladii si dezolare in toata valea
Brianza, in care se afla orasul in cauza. Acest accident a fost un puternic semnal de
alarma, Comunitatea Economica Europeana ( actuala Uniune Europeana ) adoptand in
1982 „Directiva Seveso”, care inventariaza 80 de substante chimice considerate toxice si a
caror producere si stocare sunt supuse unor reglementari cu totul speciale.
Nu mai putin periculoase sunt incendiile industriale ( de genul celor de la platforma
petroliera „Bravo” din zacamantul norvegian Ekofisk din Marea Nordului, in 1977, de la
depozitul uzinei chimice din Basel, Elvetia, in anul 1986 s.a.) sau haldele de steril din
apropierea unor uzine metalurgice, de ciment ori a exploatarii miniere.

Hazarde legate de transporturi

Transporturile rutiere, derulandu-se pe nu mai putin de 15 milioane de km de drumuri


modernizate, fara a lua in calcul imensa retea stradala din asezari si drumurile
nemodernizate. Aceasta categorie de transport este apreciata ca fiind de circa zece ori
mai periculoasa decat transportul feroviar ori cel aerian, cauzele accidentelor fiind legate
de mai multi factori: viteza excesiva, consumul bauturilor alcoolice, oboseala la volan,
dificultatea traseelor in anumite zone, defectiuni ale mijloacelor de transport,
supraaglomerarea drumurilor, etc.
Transporturile feroviare. Impresionanta retea feroviara ( circa 1 600 000 km ) – dominata de
magistrale transcontinentale, cu lungimi de mii de km – ,cresterea vitezei de deplasare ( in
unele cazuri la 200-300 km/h), dificultatile traseelor strabatute, erorile de semnalizare si alti
factori fac ca accidentele in domeniu sa fie foarte grave, cu atat mai mult cu cat numarul
pasagerilor este ridicat si volumul marfurilor foarte mare.
In ultimele decenii, catastrofe feroviare s-au inregistrat atat in tari in curs de dezvoltare (
indeosebi in India, Brazilia, Mexic s.a.) cat si in tari dezvoltate ( Germania, Belgia s.a.)
Transporturile navale prezinta riscuri mai mari in cazul transporturilor maritime ( datorita
tonajului mare al navelor, unele petroliere avand 450-550 mii tdw si lungimea de 300-350
m), decat in cazul celor fluviale.
Transporturile maritime se practica pe distante lungi, fiind esentiale in schimburile
comerciale intercontinentale. Cele mai grave si cu cele mai mari consecinte sunt
accidentele petrolierelor, a doua jumatate a secolului al XX-lea fiind marcata de un intreg
sir de asemenea catastrofe, intre care: „Marpesia” (12 decembrie 1969, in apele
Atlanticului, in largul portului african Dakar), „Torrey Canyon” ( 18 martie 1967), „ Arizona
Standard” si „Oregon Standard” ( 18 ianuarie 1971, s-au ciocnit in Golful San Fransisco),
„Amoco Cadiz” ( 18 martie 1978) s.a. „Torrey Canyon” a deversat 100 000 tone de petrol,
iar „Amoco Cadiz” o cantitate aproape dubla, ambele dand nastere unor „maree negre”,
care s-au abatut asupra tarmurilor, uratind peisajul, distrugand flora si fauna, alungand
turistii.
Transporturile aeriene au revolutionat comunicatiile la mari distante, fiind esentiale pentru
deplasarea pasagerilor. Desi sunt considerate cele mai sigure, par mai periculoase decat
alte mijloace de transport intrucat accidentele aviatice sunt intens mediatizate.

Hazarde nucleare (accidente nucleare)

Acestea sunt produse de raspandirea necontrolata a unor substante radioactive in afara


instalatiilor nucleare si a dispozitivelor de deseuri radioactive. Substantele respective pot sa
iradieze populatia si mediul inconjurator si pot produce victime omenesti si pagube
materiale.
Hazardele nucleare sunt legate de centralele atomoelectrice, de instalatiile nucleare din
unele institute de cercetare stiintifica, de caderea pe Pamant a unor sateliti artificiali cu
propulsie nucleara, precum si de transportul si depozitarea deseurilor radioactive.

Accidente la centrale nucleare:


12 decembrie 1952 la Chalk River, langa capitala canadiana Ottawa;
7 octombrie 1957: - la Windscale Pile No. 1, nord de Liverpool, Marea Britanie, unde a fost
afectata o suprafata de 520 km2; - in apropiere de Kyshtym, in sudul Muntilor Ural, fosta
Uniune Sovietica, soldat cu evacuarea a circa 10 000 de persoane;
1976, langa Greifswald, fosta R.D. Germana;
28 martie 1979, la Three Mile Island, langa Harrisburg, Pennssylvania, S.U.A.;
26 aprile 1986 la Cernobil.