TRANSFORMAREA MACHETE! iN PROTEZA FINITA REALIZAREA TIPARELOR Pentru a inlocui ceara din macheti cu rasind acrilicd polimeri/abila, este nevoie si se realizeze tiparele pieselor protetice. Aceast faz poarti denumirea de ambalare si reprezint& operatiunea tehnicd de acoperire, cu pasté de gips, a machetei asezati pe model, asigurand conditii favorabile pentru inlocuirea cerii machetei cu ragina acrilica. Tiparul este o piesa cavitard care reprezinta negativul machetei, delimitat de pereti grosi si rezistengi. Tiparul se objine prin ambalarea in past de gips a machetei impreuna cu modelul, intr-o cuveti (conformator). ‘Are forma si volumul machetei, in interiorul lui se pastreazi nemodificaté pozitia dintilor gi raportul lor cu modelul de lucru, acesta intrand in alcatuirea tiparului. Cavitatea tiparului apare dupa inlaturarea cerii machetei, in ea find introdusa ragina acrilica din care se va confectiona baza protezei. Cuveta este confectionati din bronz, alam, si are forma unei casete, compusi din dowd parti, fiecare din ele alcdtuitd dintr-un inel (1) si un capac (2). Inelele se deosebesc intre ele prin componentele sistemului de asamblare, unul avand la fiecare capat cate o tija de ghidaj (3), celilalt un lacas de cuplare (4). Asamblarea celor dou jumatifi ale cuvetei se face intr-o singura pozitie, in contact cu exactitate, fara s prezinte nici un punct de dezechilibru. Utilizarea cuvetelor se face in felul urmator: + cele doua jumatati de cuveti se pozitioneazi cu cavitatea liber’ in sus; + umul din inele este asamblat cu capac; + in prima jumatate de cuvetd se toarnd gipsul, dupi care se insera modelul cu macheta; * se asambleaza al doilea inel; + se toarna gips peste model pana la nivelul capacului celui de-al doilea inel, acesta asezdndu-se in pozitie corectd. - in partea de baza se plaseaz macheta si modelul sau, iar in cealalté jumatate (contra) vor ramine dinfii artificiali. - in timpul ambalarii, pozitia dintilor gi relatia lor cu modelul nu trebuie si se modifice. Dupa& indepartarea ceri, ambalajul devine tipar. Masa de ambalat pentru protezele acrilice este gipsul. Se poate utiliza gipsul dur, tip moldano, sau amestecul de gips obignuit cu gips moldano, in parti egale. Se poate utiliza si gips extradur (clasa a-IV-a) in cazul tehnicilor de injectare si polimerizarii sub presiune continua. Pentru ambalare mai sunt necesare o presi (hidraulicd sau manual) si masa vibratorie sau vacuum - malaxorul. Modelele se introduc si se menfin in apa timp de 3 - 4min, pentru a fi izolate. PREGATIREA iN VEDEREA AMBALARIL Pregiitirea in vederea ambalarii este aceeasi, indiferent de tehnica de ambalare folosita, gi const in urmatoarele: Curdjarea dingilor artificiali - resturile de cear& se indeparteazi cu ajutorul spatulei si in final cu o p erie moale, lasand suprafetele axiale ale dintilor netede si lucioase; + Degresarea machetei - se realizeazA cu alcool, benzind sau acetona;indepartarea modelelor din ocluzor - gipsul este sectionat cu un fierdstréu, este contraindicata ciocdnirea. Procedura de indepirtare a modelelor se face cu grijai, fliri a deteriora modelul de lucru si macheta finala; Reducerea soclurilor modelelor - se reduce atat din partile laterale, cét si din baza soclului, obfindnd in final o indljime de 15 mm la nivelul model + soclu. Modelul se pozitioneaz& in conformator, astfel incdt si existe o distanti de 1 cm in toate sensurile, fat de peretii conformatorului. Alegerea cuvetei - se face in functie de marimea modelelor, astfel incat si raména suficient spafiu in conformator pentru materialul de ambalare. Cuvetele pot fi: mari, mijlocii si mici. Forma, marimea cuvetelor si sistemul de angrenare a capacelor si a celor dowd jumatiti de cuveti sunt variate, cuveta aleasi trebuie si corespunda in lungime si latime cu volumul modelului si a machetei sale. Trebuie si se asigure un spatiu de 3 - 6 mm intre din{ii machetei gi capacul cuvetei; dac& dintii sunt prea inalti, trebuie redusd indltimea soclului modelului; daca marginile modelului depasesc in inaltime nivelul primei jumatati a cuvetei, acestea trebuie reduse pentru a evita ruperea modelului la dezambalarea celor doud jumatati ale cuvetei: CL) (Ts Proda modetutui plus machetii a protezei superioare in prima jumiiate a cuvetei - cu model prea inalt in zona 1, 2; oe iA b. nivelfavorabil in zona I, 2; c. zonele I si 2 trebuie reduse; { —# Lee d. zonele 3 si 4 trebuie reduse, (a, b, c sectiune antero - posterioardi; d. sectiune transversala). dite svat rockets dees AMBALAREA MACHETEI PROTEZEI TOTALE Realizarea tiparelor (ambalarea) se poate face prin trei metode: ambalarea cu val (direct), ambalarea fir val prim sraide sips model (indirect) gi ambalarea mixta. 1 AMBALAREA INDIRECTA (FARA VAL) ‘Ambalarea este numiti indirect deoarece macheta nu este inclusd in masa de ambalat din prima jumitate a conformatorului, ci in a doua si fara val pentru ca acest detaliu al tiparului nu este caracteristic metodei. La deschiderea cuvetei si dupa indepartarea cerii machetei, se observ ci modelul este situat intr-o parte a tiparului, iar din{ii artificiali sunt situafi in a doua jumitate a tiparului. Nivelul gipsului din prima jumatate a cuvetei va ajunge pana la marginea inferioard a machetei. Cand gingia artificial este adnca si retentiva, nivelul gipsului trebuie urcat pand la porfiunea cea mai proeminenté, pentru a desfiin{a aceasta retentivitate. ‘Modelul gi macheta sunt cuprinse in ambele parfi ale cuvetei, iar la deschiderea acesteia, dupa indep&rtarea cerii, dintii artificiali rman intr-o parte, iar modelul in partea opusd. Tehnica de ambalare indirect’: ~ se ung cu vaselina sau ulei toate parfile cuvetei; - soclurile modelelor sunt reduse si incercate inainte de ambalare;~ se unge cu vaselina soclul modelului; ~ se prepara pasta din gips, de consistent sménténoasii si se umezeste modelul; ~ se toarna pasta de gips in interiorul primei jumatai a cuvetei, care nu prezinta prelungirile de ghidaj, pana sub marginile acesteia, deoarece nivelul gipsului se va urca prin introducerea modelului cu macheta; ~ modelul cu macheta se ageaz centrat in pasta de gips, pani cand macheta ajunge putin sub nivelul marginii cuvetei; - modelul cu macheta se va ageza in pasta de gips astfel incat, planul de ocluzie al dingilor machetei sa fie cat mai paralel cu marginile orizontale ale cuvetei; aceasta pozitie va inlesni desfacerea celor doud jumatati ale cuvetei; ~ macheta nu trebuie asezati prea sus, pentru a riméne spatiul necesar pentru gips intre partile superioare ale machetei gi capacul celei de-a doua jumatati de cuvetd (cel putin 1 em); ~ suprafaja gipsului care inconjoaré macheta trebuie si fie cat mai neteda gi si nu prezinte porfiuni retentive; gipsul cuprinde soclul modelului, iar macheta cu dingi raméne liber’, deasupra primei jumatati a cuvetei ; ~ pe masura ce gipsul face prizi, suprafata sa este neteziti cu hartie sticlata sub jet de apa; marginile cuvetei trebuie si fie curate, fara resturi de gips; ~ se asteaptd 30 min pentru priza gipsului; ~ urmeazi izolarea gipsului din prima jumatate a cuvetei, prin introducerea ei, timp de 10 min, in apa simpla, apa saponata, apa cu detergeni sau prin pensulare cu substante alginice; ~ se fixeaz a doua jumatate a cuvetei peste prima, se prepari pasta de gips si se toara in interior, sub vibrare continua, pana la nivelul superior al cuvetei; ~ cand cuveta s-a umplut, se aseaz capacul celei de-a doua parti si se stringe in presi, unde se pastreaz pana cand gipsul face priz’. Se recomandé controlul asamblarii celor doud parti ale cuvetei inainte de ambalare, iar excesul de pasté acrilicd sé fie indepéirtat prin preséri si controale repetate. 2 AMBALAREA DIRECTA (CU VAL) Ambalarea direct’ sau cu val poarté denumirea de ambalare intr-o parte a cuvetei, find 0 metoda mai rar folosita, datorité dezavantajelor pe care le are. ‘Ambalarea este denumita directé pentru ci macheta, in cea mai mare parte a ei, dinii artificiali si versantele vestibulare ale seilor sunt incluse in masa de ambalat in prima jumatate a couvetei si cu val pentru c& acest detaliu al tiparului ii este caracteristic. in cazul in care se executd o astfel de ambalare, in jumitatea inferioara a cuvetei se giseste modelul impreuna cu macheta, care vor fi acoperite cu un val de past de gips la nivelul fetelor vestibulare ale dintilor, marginii_incizale a frontalilor si fetelor ocluzale ale dintilor laterali. Raman libere fetele orale ale dintilor, suprafata palatial a machetei superioare si versantele liguale ale machetei mandibulare. La deschiderea celor doud parfi ale cuvetei, dupa indepdrtarea ceri, dintii artificiali si modelul ramin intr-o parte a cuvetei, iar in cealalté parte rimine o mas& de gips, numit& "contra". Tehnica de ambalare directa: ~ se reduc dimensiunile soclului modelului; - se prepara pasta de gips si se umezeste modelul; - se toama pasta de gips intr-o jumatate a cuvetei si se introduce modelul cu macheta in aceasta, astfel incit soclul modelului s& ating’ capacul cuvetei: - se modeleaza valul, prin acoperirea cu gips a fefei vestibulare a dintilor, marginile incizale si treimea incizala a fefei orale a frontalilor si fata ocluzala a lateralilor; valul trebuie si aibi 0grosime de 6-8 mm pe suprafetele vestibulare si ocluzale ale dinfilor, forma tronconica, neretentiva, cu. suprafata foarte bine netezita si coama rotunjita; raman neacoperite fejele orale ale dintilor laterali, versantul oral al gingiei artificiale si bolta palatina = pe misura ce gipsul face priz4, suprafaja sa este netezit’; - se asteaptd 30 min pentru ca gipsul sa facd priz8, dupa care se izoleazi in apa simpli sau saponat prima parte a cuvetei, timp de 10 min; - se asamblezi inelul celei de-a doua parti a cuvetei si se toarna gips sub vibrare, pentru completarea ambalirii; - cfnd cuveta s-a umplut, se aseazA capacul si se strange in pres timp de 30 min, pana cdnd gipsul face priz’: Acest tip de ambalare se poate efectua cind gingia artificial a machetei nu are o pozitie retentiva, nu este inalta si subjire. in caz contrar, patrunderea si presarea pastei de acrilat, la acest nivel, nu se poate realiza corespunzator. al doviea strat de sips primul strat de sips 3 AMBALAREA MIXTA Ambalarea mixti este o imbinare a celor dou’ metode descrise anterior. intr-o zona, macheta este ambalat dupa tehnica indirect&, iar in alt zona dupa tehnica direct: modelul si o parte din dinti sunt pringi cu un val de gips, rimAnénd in jumatatea inferioar’ a cuvetei, iar restul dintilor vor fi fixafi in gipsul jumatafii superioare. Dup& indepiirtarea cerii, un grup de dinfi rimén intr-o jumatate de cuvet’ in care se afla modelul, fixati in valul de gips, iar alt grup rimane injumatatea opusa. Aceasta metoda se aplica atunci cand crestele edentate in regiunea frontal, sunt foarte proeminente, iar montarea dinfilor la acest nivel s-a facut cu coletul direct pe model, f’ird gingie artificiala. in acest caz, grupul frontal este ambalat cu val, iar grupul lateral fara val. INDEPARTAREA CERII MACHETEI DIN TIPAR Indiferent de metoda de ambalare folositi, in cuvetd se afla incluse modelul functional, macheta bazei protezei, macheta seilor protezei si dinfii artificiali. Macheta bazei si seilor protezei trebuie indepartata, pentru a-i lua locul pasta de rasina acrilica. Tehnica de indepirtare a ceri: ~ se ia un vas cu apa fierbinte, la 100 °C; - dupa priza gipsului din a doua jumatate a cuvetei, aceasta se scoate din pres’; ~ se aseazi cuveta pe un scufundator gi se introduce in apa fierbinte, timp de 5-10 min, in care are loc plastifierea cerii din interior; pastrarea peste aceasta limita a ansamblului duce la topirea cerii si impregnarea inegalA a tiparului cu grisimi, determindnd o izolare imperfect;= se scoate cuveta din apa si dezasambleaza cele doua parti: cuveta se deschide cu o spatula de ceara printr-o miscare de parghie, actionand intre cele doud inele, in apropierea prelungirilor de ghidaj. Se are grija s4 nu se deterioreze tiparul; = ceara machetei este scoas din ambalaj cu ajutorul spatulei, iar resturile rimase sunt spalate cu un jet de apa fiebinte la 100 °C; daca in aceasta fazi se mobilizeazi dinti (ambalare indirecta), acestia se pot repozitiona in tipar; - pereti tiparului sunt spalafi cu solutii de detergenti casnici, pentru a dizolva acizii gragi care impregneazi suprafata lor; exist totugi riscul ca detergenfii s4 raman& cantonafi in textura tiparului. Tiparul se va curifa atent cu o perie pentru a indeparta toate resturile de ceard impregnate. in cazul ambalérii cu val, la deschiderea cuvetei si dup’ indepartarea cerii machetei, dintii artificiali $i modelul ramén intr-o parte a cuvetei, iar in cealalti parte rimine o masa de gips, numi in cazul ambalarii férd val, la deschiderea cuvetei si dupa indepartarea cerii machetei, se observa c& modelul este situat intr-o parte a tiparului, iar din{ii artificiali sunt situati ina doua jumitate a tiparului. IZOLAREA TIPARULUI Scopul izolarii este urmatorul: - obfinerea unci pelicule netede, foarte find, insolubila, aderenté, inert la nivelul suprafetei peretilor tiparului, care nu modifica relieful sau dimensiunile acestuia; = pelicula de separatie impiedica unirea fizic& intre tipar gi ragina acrilica (interactiune fizico- chimica intre gips si rasina): - proteza este dezambalat mai usor, deoarece nu face corp comun cu masa de gips. Daca izolarea tiparelor nu este facut corect, pasta de acrilat va ajunge in contact cu gipsul si se va produce lipirea intre acrilat si gipsul neizolat, decolor Tehnica de izolare a tiparului: - solufia izolatoare se aplica pe suprafata tiparului cu ajutorul a dou pensule: una mare pentru acoperirea modelului si a zonelor intinse ale jumatitii superioare ale tiparului, iar alta micd pentru aplicarea substanfei izolatoare in jurul dintilor artificiali. Trebuie evitat aplicarea solufiei izolatoare pe suprafafa mucozala a dinfilor artificiali deoarece, la proteza finiti, va produce aparitia unei linii inchise la culoare in jurul dinjilor, precum si posibilitatea desprinderii dintilor: - solutia izolatoare se aplic& pe model cu pensula mare; - solutia izolatoare se aplica in jurul dintilor cu pensula mica; - la final, tiparele izolate sunt gata pentru aplicarea riginii acrilice. PREPARAREA PASTEI ACRILICE Dupa confectionarea tiparului si izolarea pereilor acestuia, se prepara pasta acrilicd, care se introduce in tipar si se polimerizeaza baza protezei. Acrilatul din care se confectioneazi baza protezei este o risin& acrilic’, macromolecular, derivata din acidul acrilic, acidul metacrilic gi esterii acestora. Risinile acrilice se prezint sub doua forme: Monomerul (lichidul): + este insolubil in apa, are miros specific; + este metacrilatul de metil; + polimerizeazi la lumina gi cdildura (se + este transparent, volatil, inflamabil; conserva in flacoane de culoare brund); * fierbe la 100,3 °C; Polimerul (pulberea):* reprezinté forma polimerizata a centrifugat intr-un lichid neutru (apa la metacrilatului de metil; temperatura ridicata); + este compusa din particule specifice, + exist pulbere incolora, indicatit la obtinute prin dispersia monomerului pacientii cu intoleranfé la colorantul incorporat in acrilat. Dozarea cantitifii de polimer $i monomer se face in trei feluri: Dozare volumetricd - se foloseste un cilindru gradat cu care se masoara cantitatea de monomer si polimer, in proportiile indicate; firma produc&toare trebuie sa ofere dozatoarele necesare. Dozarea ponderaldi - se céntareste polimerul si monomerul, in proportie de 2/1; este 0 metoda incomoda. Dozarea empiricd - tehnicienii dentari folosese urmétorul procedeu: intr-un recipient de sticla sau porfelan pun 6-8 ml de monomer, peste care se adauga progresiv polimer, pana la saturare, astfel incat fiecare particula de polimer s& fie imbibata in monomer. Dup omogenizarea amestecului cu un baton de sticla, recipientul este acoperit cu o placuta de sticla, pentru a impiedica evaporarea monomerului. Polimerizarea dureaza intre 10 - 20 min, trecdnd prin mai multe faze, care se succed mai lent sau mai rapid, in functie de temperatura camerei (temperatura crescutii scurteazii timpul de polimerizare): « la inceput, amestecul are aspectul de zahdir umezit, din cauza absorbtiei monomerului: + devine apoi o pastd lipicioasa, care se trage in fire; + la sfargit se prezinté sub forma unei paste netede, nelipicioase, cu aspect de aluat elastic, care se desprinde usor de peretii recipientului. in aceasta faz, pasta se va presa in tipar dupa o eventual malaxare intre degete, pentru imbunsitafirea omogenitiii, in functie de metoda de ambalare utilizatZ. Méinile tehnicianului trebuie s& fie acoperite cu manugi, pentru a nu contamina acrilatul cu substan{e grase si pentru a evita iritafiile pielii date de monomer. in lipsa manusilor, coca de acrilat poate fi manevrata intre doud folii de plastic. Se va evita prepararea pastei pentru mai multe proteze dintr-o dat, mai ales cand temperatura exterioard este mare, riscnd a depasi momentul propice introducerii in tipar. INTRODUCEREA ACRILATULUI IN TIPAR 1 TEHNICA DE INTRODUCERE MANUALA. Tehnica de introducere manual a riginii acrilice in tipar presupune urmitoarele etape: + se elimina in totalitate ceara din tipar, in special la nivelul dingilor; + tiparul trebuie racit pentru a evita evaporarea monomerului. * se modeleazi intre degete pasta acrilicd, sub fonna unui rulou ; + la ambalarea cu val: pasta se introduce sub dinfii sustinuti de val, apoi pe suprafaja ce reprezinta baza protezei; + la ambalarea fara val: pasta se introduce injumatajea cuvetei in care se gisesc dintii, acoperind toata zona bazei protezei; + deasupra acrilatului, presat uniform cu degetele, pentru a evita aderarea pastei de tipar, se aplic& o folie de celofan sau polietilend peste jumatatea tiparului in care s-a introdus pasta de acrilat, dupa care se asambleaz partea opusa a cuvetei, in poziie corectd. Cuveta este introdus& intr-o pres (manuala sau hidraulica) si se strange usor, pentru a permite iesirea surplusului deactilat, In timpul presarii, aparitia surplusului de pasta acrilicd este un indiciu sigur cd tiparul a fost complet umplut. Presiunea exercitatd trebuie sa fie lenta si progresiva, pentru ca pasta acrilicd sa alunece in toata cavitatea tiparului, dup& 2-3 minute de presare, cuveta se scoate de sub pres, se deschide, se indeparteaz& excesul de material prin sectionare cu un cutit bine ascutit, se elimina folia de celofan si se examineaza dacd cantitatea de acrilat a fost suficienta. + in situatia in care materialul acrilic a fost insuficient se va completa, urmand o noua presare siun nou control. Daca la deschiderea cuvetei pentru control pelicula izolatoare se desprinde de pe anumite zone ale tiparului, se face imediat o noua pensulare cu substanga alginicd, timp in care acrilatul va ramane acoperit cu folia de control. si se facé 2-3 controale, urmate de presiiri. +daci nu mai existé surplus de acrilat si se constati umplerea corecti a tiparului, se indeparteaz folia de plastic, se umezeste cu monomer suprafata acrilatului din ambele jumatati de cuvetd, se inchide cuveta, se monteaza intr-un inel (ring) care se strange la maxim, apoi se desurubeaz un sfert de turd. Ringul este format dintr-un cadru dreptunghiular, avand pe una din laturile mici un dispozitiv de presare (un ax cu filet des, prevazut la capatul din interiorul cadrului cu o placa), iar la capatul opus prezint un ax transversal, mai subfire decat cel filetat. Exista gi inele care exercit asupra cuvetei o presiune continua. Presiunea trebuie si dureze circa 1 ora, timp in care se produce unirea fizica si chimica dintre monomer si polimer. 2 TEHNICA DE INTRODUCERE PRIN INJECTIE. Tehnologiile moderne de realizare a bazelor protezelor mobile si mobilizabile se bazeazi pe injectarea sub presiune a unui material termoplastic sau chemoplastic intr-o cuvet& care confine dintii artificiali si tiparul protezei, realizat din gips. Polimerizarea are loc la temperaturi de 50 - 100 °C. Rasinile acrilice injectabile sunt materiale cu grad inalt de densitate, prezentand granule cu greutate molecular mica. Pe durata polimeriz&rii, spatiul de injectare este mentinut sub presiune de fluid (amestec monomet/ polimer acrilic). Tiparul este realizat intr-o cuveta speciala, care se poate adapta la o pompa ce introduce pasta de acrilat la o presiune foarte mare. Prin aceasta metoda se elimina timpul de verificare a umplerii tiparului gi a inlaturarii excesului de pasta. TERMOPOLIMERIZAREA RASINILOR ACRILICE La ora actualé existi pe piaji rigini acrilice care polimerizeaza sub actiunea caldurii uscate sau sub presiune de aburi fierbinti. Totusi, in tehnologia de realizare a bazelor iprotezelor mobile si mobilizabile se _—_practica termopolimerizarea in mediul umed. | Rectia de polimerizare este exoterm’, eliberind o temperatura de 30 - 40 °C. Regimul termic de polimerizare se dezvolti astfel incat, in interiorul tiparului, si nu se depaseasci valoarea de 100,3 °C, pentru cd monomerul se volatilizeazi i apar pori. Cuveta, impreund cu inelul, se ageazi in aparatul de polimerizat, iar apa la temperatura camerei trebuie sii acopere in intregime cuveta. in prima faz de incailzire, temperatura sa fie de 60 - 70°C. Ridicarea temperaturii trebuie s& se fac lent in 30 min pana la 60 °C, unde sementine 60 min. Dupa acest interval de timp, temperatura se ridicé lent in 30 min la 100 °C, unde se mentine ined 30 min, iar ricirea tiparului se face lent, in vasul in care a fiert . DEZAMBALAREA PROTEZEI Aceasti faz are loc dupi ce cuveta, scoasi de la termopolimerizare, este racita lent si complet. Cuveta ricita este eliberata din ring, se indeparteaza capacul, apoi cu o spatulé si un ciocan, se desfac cele 2 jumitati de cuveti. Gipsul, in care este incorporat proteza, este indepartat din apropierea marginilor lucrarii, prin taiere cu spatula sau cu o dalt& trepan, actionati la motorul de tehnicd dentari. Folosirea acestor instrumente trebuie facut cu prudent, pentru a nu derapa si a nu produce fracturi sau fisuri ale protezei. Proteza mai poate fi eliberata din tipar si prin folosirea unui fierastréu de gips, care scoate gipsul din jumatatea de cuvetd in care se giseste proteza. Prin sectiuni marginale, f’icute cu fierastraul de gips si apoi folosind spatula, se indeparteazA buc’i mari de gips de pe suprafata vestibulara a protezei. Gipsul de pe suprafata oral a protezei se indep&rteaz4 numai cu spatula. in final, raméne modelul cu proteza fixatd pe el. Cu ajutorul spatulei se indeparteaz’ proteza de pe model. Daca proteza nu se desprinde, se va sectiona modelul bucat cu bucat’. Separatia modelului se face usor daca acesta este neretentiv si dac& soclul sau a fost vaselinat inainte de ambalare Proteza, indepartaté din tipar, se spala sub un jet de apa si cu o perie aspra, iar resturile de gips aderent se indeparteaz4 cu spatula. Daca in urma unei izolari defectuoase a tiparului raman resturi de gips pe suprafata protezei, aceasta se va introduce intr-un vas cu solutie de citrat de sodiu 30%, in care este pastrati 3-24 ore, dupa care este spalata cu un jet de apa. Se mai poate utiliza Dentaclean, o solutie gata preparati pentru eliminarea reziduurilor de gips de pe toate suprafejele protezei FINISAREA PROTEZEI Dupi dezambalarea protezei totale urmeaz prelucrarea, netezirea si lustruirea protezei. Prin prelucrare se urmareste obfinerea unci suprafefe cat mai netede, indepirtind surplusutile gi asperitiile de pe suprafafa protezei, fara a modifica forma initiala a machetei. In prima etapa, are loc prelucrarea grosier4 a protezei (planarea), cu ajutorul pietrelor abrazive si a frezelor de acrilat, prin care se inlaturd excesul de rdgina acrilicd polimerizata rimasa dupa dezambalare. Pentru a indeparta resturile de ragind din zona marginal, proteza se prelucreazii cu o banda abraziva, la turatie redusa. Prelucrarea protezei se face cu pietre de diferite marimi, cu granulatie mare, cu freze de forme si marimi diferite, cu discuri si benzi de smirghel sau hartie sticlat, montate la motorul de tehnica dentard, utilizind o turatie mica. Netezirea protezei se completeaza prin slefuirea pe suprafefele extemne cu smirghelul fin, aplicat pe o mandrina. Este interzis si se execute prelucrarea marginilor protezei, margini care sunt adaptate la dimensiunile fundului de sac $i care trebuie s4-si pastreze grosimea de minim 2 mm, grosime care a fost transmisa prin amprenta functionala. Se vor realiza suprafete netede la nivelul seilor acrilice, care vor prezenta 0 usoara concavitate orala si vestibular. Netezirea seilor acrilice se face cu filturi si praf umezit de piatra ponce. Nu se va prelucra si nici nu se va lustrui fafa mucozala a protezei, deoarece aceasta duce la pierderea stabilitatii protezei. La acest nivel se vor retusa numai surplusurile care provin din cauza incorporarii unor bule. La nivelul zonei Ah, porfiunea posterioar’ a protezei se va subfia usor pe partea opusa fefei mucozale, astfel incat trecerea spre placa protetica sa nu se faca prin intermediul unui prag.Cu cét macheta a fost mai bine realizati, cu atat prelucrarea protezei va dura mai putin. LUSTRUIREA PROTEZEI Prin lustruire se prelucreazi suprafejele externe ale protezelor, pentru obfinerea luciului sticlos. Operatiunea de lustruire se realizeaz& cu filturi de diferite forme si marimi, cu perii circulare i pufuri de bumbac, fixate la motorul orizontal de tehnic& dentard. Folosirea fliturilor si periilor devine mai eficienta prin intermediul unor paste de lustmit cu granulatie fin’, care se interpun intre instrumentul rotativ si piesa protetica (se foloseste pulberea find de piatri ponce, pulberea de coar} si feldspat in amestec cu apa). Lustruirea protezei se face pani cand suprafaja devine neteda si lucioas’, dar fara s& se modifice conturul acesteia; zonele zgariate sau rugoase se indeparteaz’, iar abrazivii utilizati sunt dintre cei mai fini, pentru a obtine o suprafafé cu luciu de oglinda. Fiecare agent abraziv trebuie utilizat cu periuta proprie. La nivelul coletelor dentare si a papilelor interdentare, lustruirea se face cu o perie roata si pulbere de piatra ponce, procedeul completéndu-se cu flitul sub presiune usoara. Manoperele de lustruire se vor efectua la o turajie moderata si sub presiune micd, evita incdlzirea si deformarea protezei. Cénd se lustruieste o suprafat’, ea trebuie spi degetele pe partea opusd. Cand se folosese paste de lustruit, pe suprafaja supusi lustruirii trebuie depusd pasta din abundenté, pentru ca aceasta si efectueze si racirea protezei. Daca in proteza au fost montafi dinfi din acrilat, acestia se finiseaz§ odat& cu proteza, fra a li se da un luciu exagerat, cu aspect artificial. Un luciu frumos se poate objine folosind, la terminarea manoperelor de lustruire, praful de cret cu alcool sau gips cu alcool. Suprafetele mucozale ale protezelor nu se lustruiesc, ele fiind netede datoritd peliculei izolatoare depusd pe peretii tiparului, inainte de introducerea pastei de acrilat. Odatd terminat prelucrarea protezei, aceasta se va pastra obligatoriu in apa pand Ia insertia in cavitatea bucala, pentru a preveni contractia si distorsionarea acrilatului prin deshidratare. REGULI CARE TREBUIE RESPECTATE LA PRELUCRAREA. FINISAREA SI LUSTRUIREA PROTEZEI ~ Slefuirile se vor face cu pietre cu granulafie mare la o turajie moderat a motorului, evitdnd astfel incalzirea excesiva a acrilatului si deformarea protezei; - Prelucrarea si lustruirea protezei cu dinti acrilici se va face cu mare atentie pentru a nu le modifica forma: - Dingii din porfelan nu trebuie atinsi cu pietre de slefuit, cu hartie sticlat& sau smirghel. deoarece isi pierd luciul; = Crampoanele butonate ale dintilor din porfelan vor raméne complet acoperite cu acrilat, altfel se desprind de pe proteza: = Marginile protezei si limita distal a protezei superioare vor fi prelucrate si lustruite cu atentie, pentru a asigura adeziunea si succiunea; - Faja interna a protezei nu se lustruieste; eventualele asperitigi interioare se netezesc cu pietre fine la turafia micd a motorului; - Folosirea benzilor de smirghel sau hartie sticlati pentru netezire va scurta mult durata timpului de netezire: - Uscarea protezei cu un prosop inainte de prelucrare permite o observare mai bunt a zonelor unde trebuie efectuate slefuirile:- Pentru lustruirea acrilatului nu se vor intrebuinta filturi, perii $i pufuri cu care s-au lustruit lucririle metalice, pentru a nu murdari proteza; - in timpul lustruirii se va lucra cu atentie pentru ca proteza si nu fie deteriorata de materialul rotativ; - Protezele gata lustruite se pastreaza in ap rece pnd in momentul aplic bucala, pentru a preveni contractia provocata de deshidratarea acrilatului. ii lor in cavitatea