Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică


Catedra Microelectronică și Inginerie Biomedicală

RAPORT
La lucrarea de laborator nr. 5
Cu tema: Studierea bistabilului JK
La disciplina: Circuite Integrate Digital (CID)

A efectuat: st.gr.IBM-181 Țurcan


Ilie
A verificat: conv. univ. Verjbițchii V

2020
1. Scopul lucrării
Studierea schemei și regimului de funcționare a bistabililor Master-Slave de tip JK și D;
Însușirea unor deprinderi practice pentru folosirea bistabililor de acest tip pentru proiectare.

2. Noțiuni teoretice
Dispozitivul de tip JK constă din două bistabili: -Principal (master) și -Secundar (slave).
Informația se înregistrează în bistabilul principal la aplicarea unui impuls de sincronizare cu
frontul pozitiv la intrarea C. În timpul acțiunii impulsului sincron, bistabilul secundar încă
păstrează informația înscrisă la tactul precedent(”0”sau ”1” logic).La sfârșitul impulsului de
sincronizare informația din bistabilul principal se înregistrează în cel secundar. Sânt posibile trei
regimuri de funcționare ale bistabilului:
 La intrările J și K se aplică un semnal ce corespunde unității logice, iar la intrarea C se
aplică semnalul de sincronizare. În acest regim bistabilul funcționează ca divizor la
doi(regim de numărare).Acest regim se utilizează în proiectarea numărătoarelor și
divizorilor de frecvență secvențiale de orice complexitate.
 La intrările J și K se aplică un semnal logic în contratimp. În cazul dat bistabilul
funcționează în regim sincronizat de înregistrare a informației de la intrările J și K.
După sfârșirea impulsului de tact informația de la intrările J și K este transferată la
ieșirile Q și Q, adică următoarei celule. Acest regim se utilizează în proiectarea
registrelor de deplasare, la distribuția impulsurilor, ca numărătoare sincrone.
 Informația în formă de semnalul logic ”0” se aplică la intrările R sau S. Astfel are loc
setarea forțată a bistabilului în starea ”0” sau ”1”(stările J,K,C sunt aleatorii).

Schema bistabilului D este compusă din


bistabilul asincron RS și din doi bistabili
ajutătoare. Înscrierea informației în bistabilele
ajutătoare are loc în momentul de timp t când la
terminalul de intrare C este aplicat un semnal
sincron cu frontul pozitiv. La următorul impuls
de tact informația apare la ieșirea bistabilului
D. Astfel bistabilul D generează ”1” logic în
timpul de acțiune al impulsului de tact dacă
inițial la intrarea bistabilului a fost aplicat
”1”.În absența semnalului cu intrarea de
numărare C bistabilul păstrează ultima sa stare.
Figura 1: Schema bistabilului JK K155TB1
Bistabilul D va îndeplini funcția de numărător
dacă ieșirea de inversare Q va fi conectată cu intrarea D.
În regim asincron bistabilul D funcționează ca bistabilul RS(stările intrărilor D și C sunt
aleatorii).

3. Mersul lucrării
3.1. Am verificat tabelele de adevăr ale bistabililor JK și D.
Tabelul 1: Tabelele de adevăr ale bistabililor JK și D
S R Q Q J K Q Q D C Q Q
0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 1
0 1 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1
1 1 1 0 1 1 1 0 1 1 0 1
1 0 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0
1 1 0 1 1 1 0 1 1 1 1 0

3.2. Pentru verificarea părții a doua a tabelelor s-a aplicat impulsul de sincronizare
după fiecare schimbare la intrările J și K.
3.3. Conform schemei din figura 1,cu ajutorul osciloscopului s-a măsurat frecvența
semnalului aplicat la intrarea C și frecvența semnalului de la ieșirea 8 a chip-ului și s-a
construit diagrama de timp.

Figura 2: Diagrama de timp

3.4.Am studiat schema experimentală din figura de mai jos

Conform schemei din figura 3


prin închiderea și deschiderea
cheii S1 la un interval de 1-2 s a
fost urmărită starea ieșirilor Q
și Q și au fost construite
diagramele de timp pentru
intrările J,K,C,Q și Q.

Figura 3: Schema experimentală


Figura 4: Schema de conectare a oscilografului

Intrarea Y a oscilografului a fost conectată la intrarea C, apoi a fost comutată la ieșirea Q,


observându -se astfel oscilogramele de mai jos.

Figura 5: Diagramele temporale observate


4. Concluzii
Efectuând această lucrare de laborator am făcut cunoștință cu principiile de funcționare a
bistabililor JK și D. Am reușit să observ diferența dintre acestea cât și dintre JK master-slave și
RS. Am verificat tabelele de adevăr și am construit diagramele de timp. Am înțeles că avantajul
bistabilului JK master-slave este acela că elimină nedeterminarea unității logice aplicată
concomitent la intrările J și K ceea ce bistabilul RS nu e capabil să îndeplinească. Am observat
că intrările RS din bistabilul JK sunt utilizate pentru setarea forțată a acestuia.