Sunteți pe pagina 1din 13

OANAMOLDOVAN2015@GMAIL.

COM 31 Oct 2020

Nr. 196, Anul 17, Aprilie 2020, 8 lei

Sărbători Pascale
în tihnă
EDITORIAL
OANAMOLDOVAN2015@GMAIL.COM 31 Oct 2020

VACANȚE ÎN #StămAcasă şi apoi... alegem satele româneşti!

ROMÂNIA t
radiţiile din satele româneşti
dăinuie de mult timp, unele
chiar de sute de ani. Ne-au
aşteptat şi ne aşteaptă şi de
acum înainte să facem cunoscută
noilor generaţii, această autenticitate.
CU REDUCERI DE PÂNĂ LA 35%
ȘI CU TICHETE DE VACANȚĂ
Românii au fost întodeauna
bucuroşi de oaspeţi. Ospitalitatea nu
se schimbă şi o vom redescoperi
când vom depăşi cu bine această
perioadă.

Natura are răbdare cu noi şi


noi trebuie să avem răbdare să ne
reîntâlnim cu ea. Diversitatea ei va
atrage mereu călătorii spre destinaţii
încărcate de poveşti, de istorie, de
cultură şi binecuvântate de natură.

Acum este important să stăm în case. Putem folosi acest timp pentru a planifica viitoarele vacanţe. Nu
trebuie să le anulăm. Le reprogramăm.

Anul acesta vom marca Ziua Naţională a Turismului Rural în Duminica Floriilor, cât şi Sfintele Sărbători
Pascale stând acasă, dar gândindu-ne unii la ceilalţi şi la locurile minunate în care am fost şi care ne aşteaptă.

Revista „Vacanţe la ţară" vă oferă număr de număr astfel de sugestii... despre vacanţe cu farmec.

Alegeţi satele româneşti pentru viitoarele călătorii!

Agenția Accent Travel & Events București:


Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 35 A Revista "Vacanțe la țară" a fost premiată de Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România – AJTR
www.accenttravel.ro | vanzari@accenttravel.ro | 0374 462 265
Vacanţe la ţară - Aprilie 2020 3
SUMAR SUMAR
OANAMOLDOVAN2015@GMAIL.COM 31 Oct 2020

Editorial - #StămAcasă şi apoi... alegem


satele româneşti!
3
EDITOR
SC PERAGRO SRL
Pensiune cu farmec - Oaspeţi la
revista@vacantelatara.ro

„Garofiţa Pietrei Craiului”, sat Peştera,


6-9

Moieciu

Bunătăţi din pensiuni - Reţete culese de


la doamna Maria Stoian Vişan, Bran
10-11

Popas de suflet - Mănăstirea Sihăstria


Voronei – veche vatră monahală
12 - 14

botoșăneană

Bunătăţi din pensiuni - Coşul cu


bunătăţi pascale… de Aluniş.
15

Istorie și turism - Bucătăria


Modernă, la1881
18 - 19

Lada de zestre - Povestea


încondeierii ouălor şi… caselor
20 - 22

din Ciocăneşti

TIPAR:

DIRECTOR
CNI CORESI S.A
Bucureşti, Piaţa Presei Libere, nr.1, Sector 1
Maria STOIAN 021.319.33.04

SENIOR EDITORI
www.cni-coresi.ro

Ion C. ROGOJANU Reproducerea integrală sau parțială – pe orice cale – a


Nicolae LUPU conținutului acestei reviste fără acordul scris al redacției și

REDACTOR ȘEF
al autorilor este interzisă și se pedepsește conform legii.
Responsabilitatea asupra conținutului textelor aparține
Cristian-Alexandru CATANĂ autorilor și persoanelor care au participat la realizarea
cristian@vacantelatara.ro
LAYOUT & DTP
materialelor.
ABONAMENTE
REDACTORI
ȘI MARKETING FOTO COPERTĂ:
PARTENER:
SC ANIMACTION HUB SRL
Anne-Mary NECHITA Anne-Mary NECHITA
021 223 70 24 C1: Grădina Vlahiia, Snagov
Daniel NEGUȚ anne7travel@gmail.com
revista@vacantelatara.ro ISSN 1584-1901
Adriana ROMAN
ISSN-L 1584-1901
Teodora STOIAN
www.vacantelatara.ro
Valeria STOIAN

4 Vacanţe la ţară - Aprilie 2020 Vacanţe la ţară - Aprilie 2020 5


Pensiune cu farmec
OANAMOLDOVAN2015@GMAIL.COM 31 Oct 2020

Text şi fotografii: Cristian-Alexandru CATANĂ

Oaspeţi la „GarOfiţa pietrei Craiului”,

D
sat peştera

e cum pornim din Moieciu pe măgurile domoale, parte şi de alta a uliţelor satului, cu florile îmbrăcând
după şapte kilometri avem să ajungem în satul măgurile în culoare şi miresme şi cu oameni vrednici şi
Peştera, un loc pitoresc aflat în rezervaţia Pietrei ospitalieri. Aşa este şi doamna Adriana Chiţu care aşteaptă
Craiului. Bătrânul sat de munte încă mai ascunde ca turiştii să treacă pragul pensiunii “Garofiţa Pietrei
poveşti cu tradiţii nealterate, cu oi păscând liniştite de-o Craiului”.

Pensiunea „Garofiţa Pietrei Craiului” amplasată Linişte, relaxare şi confort


într-un cadru pitoresc
Pensiunea deserveşte unei capacităţi de 18
Pensiunea este situată într-un cadru de vis, persoane, în 9 camere de două şi trei locuri. Turiştii au la
aproape de centrul satului Peştera. Din curtea pensiunii dispoziţie un living generos cu internet wireless, o
turiştii vor fi fermecaţi de peisajele pe care le vor descoperi, bucătărie complet utilată, loc special amenajat pentru
fie că privesc spre crestele Pietrei Craiului, Prăpăstiile grătar, loc de servit masa, foişor rustic. La cerere,
Zărneştilor sau spre munţii Bucegi. Accesul se face din proprietarii pot asigura şi masa cu produse tradiţionale,
DN73, din Moieciu de Jos, urmând indicatorul rutier zona fiind extrem de apreciată pentru calitatea produselor
către Peştera. După şapte kilometri, se trece de biserica din locale. caută relaxarea la iarbă verde, pentru o masă tradiţională zburda şi se pot juca în voie pe gazonul pensiunii şi în
sat şi se intră pe prima alee la stânga, după magazin. Curtea generoasă este ideală pentru turiştii ce servită în aer liber şi pentru familiile cu copii. Cei mici pot locurile special amenajate pentru voia bună a acestora.

6 Vacanţe la ţară - Aprilie 2020 Vacanţe la ţară - Aprilie 2020 7


Pensiune cu farmec
OANAMOLDOVAN2015@GMAIL.COM 31 Oct 2020

Agrement şi timp liber - Istorie, legende,


tradiţii, natură şi ecoturism
Proprietarii pensiuni vă vor îndemna să
descoperiţi la pas, satul Peştera. Plimbările 1HSWXQ
relaxante pe uliţele satului vor fi răsplătite de $SDUWPHQWV 9LOOD
poveştile şi legendele acestor locuri. La intrarea în
sat, dinspre Moieciu, turiştii vor întâlni sculptura
domnului Ion Duicu, intitulată „Statuia lui
Ghicuţă”, monument dedicat ciobanilor din zona
Bran-Moieciu. Aceasta ilustrează fragmente scrise
din Legenda Branului, punctând vechea ocupaţie
a peşterenilor – oieritul.
„Tu, Ghicuţă, urci Vlăduşca Obiective turistice pornind de la
Până-n Pietrele lui Crai. Pensiunea „Garofiţa Pietrei Craiului”
Să-mi faci brânza cea mai grasă.
Castelul Bran - 10 km
Dar în coji de brad s-o dai.
Cetatea Râșnov - 20 km
Afle vărul Secelean
C-a făcut-o un Peşterean” Pensiunea Peștera Liliecilor – 1 km
(fragment din „Legenda Branului”) Peșterea Dîmbovicioara - 30km
Drumeţii în munţii Piatra Craiului: trasee montane marcate ce duc spre
Un alt obiectiv extrem de apreciat şi de Cabana Curmătura, Refugiul Grind, Cabana Brusturet, Vârful La Om etc.
vizitat de turişti este Peștera Liliecilor. Aceasta are

Pictori consacraţi precum Horia Bernea, Șerban Epure şi alţii


o suprafață de 4,80 ha. având statut de

organizau şi participau în tabere de pictură în satul Peştera şi


monument natural național. Ea făce parte dintr-

Poiana Mărului. Astfel de tabere de pictură şi fotografie de


o zonă specială de protecție a Parcului Naţional

peisaj se organizează şi astăzi.


„Piatra Craiului”. În galeriile acesteia se găsesc
specii rare de lilieci.

Perspectivă către creasta Pietrei Craiului şi Prăpăstiile Zârneştiului

Condiţii de cazare şi facilităţi


9 camere duble/triple;
Baie proprie/băi la comun;
Living cu internet wireless;
Bucătărie complet utilată; Pensiunea „Garofiţa Pietrei Craiului”
Foişor rustic şi loc amenajat pentru grătar; Sat Peştera, nr.7, comuna Moieciu –
Curte generoasă, locuri de parcare şi locuri de joacă ANTREC Braşov
pentru copii; Adriana Chiţu
La cerere – servirea mesei cu produse tradiţionale;
0744 205 555
La cerere – plimbări cu căruţă, echitaţie etc

8 Vacanţe la ţară - Aprilie 2020 Vacanţe la ţară - Aprilie 2020 9


Bunătăţi din Pensiuni Bunătăţi din Pensiuni
OANAMOLDOVAN2015@GMAIL.COM 31 Oct 2020

TORT MAREşAl

Reţete culese de la
doamna maRia stoian
amestecă până ce zahărul se topeşte. Peste ele se toarnă cacao,
se amestecă bine, până ce se omogenizează. Crema rezultată

Vişan, BRan, BRaşoV


se fierbe la foc mic câteva minute, apoi se ia de pe foc şi se
lasă la răcit.
Alte ingrediente: 1 lingură şi jumătate de făină, sare
Mod de preparare:
Albuşurile de la cele 8 ouă folosite la compoziţia I se bat
spumă şi se amestecă cu un sfert din compoziţia I. Când
crema de cacao (compoziţia II) s-a răcit, se toarnă 3/4 din
aceasta peste compoziţia I. Crema rezultată se amestecă cu 1

SuPă dE CEAPă
lingură şi jumătate de făină şi un praf de sare, apoi se pune
într-o formă de tort unsă cu unt şi tapetată cu făină şi se coace
la foc potrivit (180 – 200 grade C), în cuptorul preîncălzit în
Ingrediente: 400 g ceapă, 60g margarină, 2 linguri de făină, prealabil, timp de 30 -40 minute. Se încearcă din când în când
1 l apă, ¼ vin alb, 8 felii de pâine, sare şi piper Ingrediente: Compoziţia I : 200 g zahăr pudră, 8 ouă, 1 cu oscobitoare sau o furculiţă şi se scoate din cuptor atunci
pachet unt, 1-2 linguriţe rom sau vanilie când scobitoarea iese curată din compoziţie.
Mod de preparare: Ceapa se curăţă, se spală şi se toacă Julien Mod de preparare: Se amestecă zahărul pudră cu 1 pachet Blatul rezultat se lasă la răcit şi după aceea fie se taie în
(solzi), după care se căleşte în ulei. Peste ea se adaugă făina şi se de unt, şi se bate până devine spumos, apoi se adaugă, pe jumătate şi se umple cu restul de cremă de cacao, fie se lasă
face rântaşul, amestecându-se până ce capătă o culoare aurie. Se rând, câte un gălbenuş de ou, romul sau vanilia, şi se amestecă întreg şi se ornează cu restul de cremă obţinută din
adaugă apă, se acoperă oala şi se lasă la fiert 20 de minute. bine, până ce se încorporează toate cât mai uniform. amestecarea celor două compoziţii. După decorare, tortul se
Ulterior se adaugă vinul, sarea şi piperul. Ingrediente: Compoziţia II : 100 g cacao, 14 linguriţe zahar, lasă la frigider pentru a permite cremei cu unt să se întărească.
Feliile de pâine se prăjesc în margarină sau ulei. Crutoanele 5 linguri de apă, Se poate servi apoi simplu, însoţit de îngheţată de vanilie,

#StaţiAcasă
respective se adaugă direct în farfuria cu supă, înainte de a fi Mod de preparare: Se pune la foc apa cu zahărul şi se vişine glasate sau de fructe de pădure proaspete.
servită.

BERBEC Cu PRAZ şi MăSliNE

"Nu anulaţi vacanţele.


Ingrediente:

Reprogramaţi!"
750 g de berbec, 1,3 Kg praz, 150 ml ulei, 250 g măsline, 50
g bulion de tomate, 100 g lămâie, piper şi sare

Mod de preparare:
Carnea de berbec se curăţă de pieliţe şi se taie bucăţi de 30 –
40 g. Se sărează, se prăjeşte în ulei şi se scoate pe o farfurie. În
uleiul rămas se căleşte prazul, tocat mărunt, care se stinge cu
bulion diluat cu apă, apoi se lasă la fiert circa 30 minute.
Măslinele se opăresc şi se ţin în apă fierbinte în jur de o oră,
după care se scurg şi se pun în sos, împreună cu carnea de
berbec. După ce se potriveşte gustul, cu sare şi piper, peste

ALEGEţi SATELE DiN RomâNiA!


carne se aşează feliuţe de lămâie, apoi totul este dat la cuptor,
pentru 20 – 25 de minute.

10 Vacanţe la ţară - Aprilie 2020 Vacanţe la ţară - Aprilie 2020 11


PoPas de suflet
OANAMOLDOVAN2015@GMAIL.COM 31 Oct 2020

Mănăstirea sihăstria VOrOnei –


VeChe Vatră MOnahală bOtOșăneană

L
a 26 km de judeţul Botoşani, se află situată pruncul, dar nu în brațe precum în iconografia clasică.
Mănăstirea Sihăstria Voronei, iar la 2 km de șoseaua Fecioara din icoana de la Vorona este înfățișată cu pruncul Iisus
ce leagă municipiul Botoșani de comuna Liteni – de mână. Unii specialiști pun această înfățișare pe seama
Suceava este situată Mănăstirea Vorona. Veche experienței de viață a pictorului. Se pare însă că reprezentarea
Despre viața acestui cuvios părinte se cunosc foarte și urmarea lui Hristos, dar, mai ales, învățând de la fiecare
ctitorie cu viață de obște, aceasta era organizată încă Fecioarei cu pruncul de mână trebuie pusă în legătură cu
puține amănunte, el voind să fie cunoscut lui Dumnezeu, iar părinte întâlnit lucrarea cea plăcută lui Dumnezeu.
de pe la anul 1600 de părinți călugări isihaști veniți de la viziunea țărănească a rolului mamei în societate. Sfânta
nu oamenilor. Din unele însemnări de pe manuscrisele copiate A viețuit astfel timp de 15 ani, crescând duhovnicește în
Mănăstirea Doamnei - așezare celebră în toată Moldova, Fecioară pare că îl conduce pe pruncul Iisus spre misiunea pe
de el și de ieroschimonahul Nicolae, care a viețuit împreună preajma unor aleși părinți duhovnicești, precum Vasile de la
numindu-se Sihăstria din Poiana Voronei. În secolul al XVIII– care o avea de îndeplinit așa cum fiecare mamă dorește și își
cu el, știm că s-a născut în jurul anului 1700, în Rusia, într- Poiana Mărului și Paisie Velicicovski.
lea era considerată cea mai organizată vatră isihastă din conduce fiul în viață spre obiective nobile.
o familie nobilă. Acesta din urmă l-a cunoscut pe Cuviosul Onufrie la
Podișul Moldovei. În a doua jumătate a secolului al XVIII- Nu departe de Sihăstria Voronei, în loc tainic și
Într-o consemnare marginală, în copiile unei scrisori Mănăstirea Dragomirna, în jurul anului 1763, la venirea sa
lea, Sihăstria din Poiana Voronei a ajuns la cea mai înfloritoare pustiu de o frumusețe rară se află „Peștera Sihastrului”, unde
adresate de Sfântul Paisie de la Neamț, cuvioșilor părinți din Muntele Athos. Între cei doi s-a înfiripat o strânsă
epocă din istoria sa, ajungând la aceeași măsură duhovnicească ar fi viețuit timp de 25 de ani și Sfântul Cuvios Onufrie, într-
Onufrie și Nicolae de la Vorona, se spune că Onufrie a fost prietenie duhovnicească, povățuindu-se unul pe altul pentru
cu Poiana Mărului. Mănăstirea Vorona este „mama” o totală însingurare și rugăciune.
guvernator în Rusia în anul 1749. O persoană supusă, dar a deprinde desăvârșita rugăciune a inimii, Cuviosul Paisie
Mănăstirii Sihăstria, pentru că îi poartă numele. Peștera Sihastrului, Mănăstirea Sihăstria Voronei și
care apoi se poate să fi fugit din cauza persecuțiilor religioase devenind duhovnicul Sfântului Onufrie, iar după ce s-au
Sihăstria Voronei este așezată într- unul din cele mai icoana Maicii Domnului cu pruncul de mână au devenit loc de
din Rusia în prima jumătate a sec. al XVIII-lea, atunci când despărțit, legătura lor sufletească a continuat prin scrisori.
pitorești locuri ale județului Botoșani. Alese podoabe ale pelerinaj. Aici vin să se închine mulți credincioși, Cuviosul
s-au stabilit în țara noastră primii ruși lipoveni. Aici s-a Auzind de alți pustnici români și ruși sporiți duhovnicește,
naturii sunt adunate în acest loc cu toată îmbelșugarea. În Onufrie continuând să săvârșească numeroase minuni pentru
călugărit și și-a petrecut tot restul vieții în cea mai adâncă care viețuiau în codrii Voronei, intra în anul 1764 în obștea
acest loc tainic, împodobit cu atâtea frumuseți izvorâte, nu cei care îi cer ajutorul cu multă credință și smerenie.
cugetare monahicească. Schitului Sihăstria Voronei, retrăgându-se în pustie spre
din lucrul mâinilor omenești, ci din rânduiala divină, dată de
Dorind viața pustnicească și aprinzându-se cu liniștire. A fost stareț al Mănăstirii SihăstriaVoronei între anii
Creator, ca o lege a firii, viețuitorii și chiar vizitatorii depărtați II. Sfântul Cuvios Onufrie, ctitorul duhovnicesc
dumnezeiasca râvnă, a lăsat familia, onoarea rangului și patria 1777-1779.
de zgomotul lumii și de orice grijă lumească, au prilejul să al Mănăstirii Sihăstria Voronei
sa, venind în ținuturile Moldovei. Îl atrăsese aici renumele Timp de 25 de ani a viețuit într-o peșteră din codri
admire opera Părintelui Ceresc și să se înalțe cu mintea
unor mari pustnici, nevoitori în osteneli tăcute și smerite, multiseculari ai Voronei, într-o aspră nevoință, petrecând în
pătrunsă de evlavie, până la tronul Dumnezeirii. Între numeroșii părinți ce au sfințit pământul țării
ascunși de ochii lumii în adâncul codrilor. A cercetat smerenie, înfrânare, tăcere și neîncetată rugăciune.
Printre obiectele cu valoare istorică ale mănăstirii se noastre prin înalta lor viață duhovnicească se numără și
numeroase mănăstiri, culegând cu hărnicie, asemeni unei Sfântul Onufrie este cel care postea câte patruzeci de zile și
află și icoana unicat în iconografia ortodoxă. Renumita icoană Cuviosul Onufrie, cel mai mare sihastru al ținuturilor
albine, sfaturi ziditoare de suflet, deprinzând lepădarea de sine patruzeci de nopți, în Postul Mare, într-o peșteră din malul
de la Sihăstria Voronei, o înfățișează pe Fecioara Maria cu botoșănene, viețuitor al Schitului Sihăstria Voronei.

12 Vacanţe la ţară - Aprilie 2020 Vacanţe la ţară - Aprilie 2020 13


PoPas de suflet
OANAMOLDOVAN2015@GMAIL.COM 31 Oct 2020

sa. Mulți au văzut lumânări arzând și au auzit

GrădiNA VlAhiiA, SNAGoV


glasuri cântând în acel loc, iar o dată,
rătăcindu-se trei călugări prin pădurile din jur
și lăsându-se noaptea, au fost călăuziți de o
lumină puternică până la peștera unde s-a
nevoit cuviosul.
În iarna anului 1846 s-a arătat din nou
puterea făcătoare de minuni a Cuviosului
Onufrie. Pe când domnitorul Mihail Sturza se
afla la vânătoare, a găsit un fruct mare și
frumos la rădăcina mărului ce străjuia
mormântul cuviosului, l-a luat cu sine și l-a
dat fiicei sale care era bolnavă de epilepsie. Cu
harul lui Dumnezeu, aceasta s-a vindecat de
boală. Minunându-se, domnitorul s-a întoars
la Vorona și aflând despre viața nevoitorului
Bahluiului, nu departe de izvoare, afundată în codri și sihlișuri
pentru Dumnezeu a poruncit să se dezgroape osemintele lui
nepătrunse până atunci.
și să fie așezate spre cinstire într-o raclă în altarul bisericii
Mânca doar o dată în zi, după apusul soarelui, iar
Mănăstirii Vorona. Zece ani mai târziu, în urma unui vis în
noaptea o petrecea priveghind, ațipind doar două-trei ore pe
care însuși Cuviosul Onufrie s-a arătat starețului Mănăstirii
un scaun, pentru odihna trupului, după cum mărturisește
Voronei, arhimandritul Iosif Vasiliu, cerându-i să fie dus în
Ieromonahul Nicolae, care viețuia și el în codrii Voronei.
Sihăstrie, racla cu sfintele sale moaște a fost așezată într-o
Făgăduindu-se întru totul Domnului Hristos, a îmbrăcat
firidă din pronaosul bisericii „Bunavestire“ din Sihăstria
schima cea mare, pe care a primit-o din mâna duhovnicului
Voronei, unde se află și astăzi.
său, starețul Paisie, în anul 1774, la Mănăstirea Dragomirna,
Proclamarea canonizării Cuviosului Onufrie s-a făcut
revenind apoi în locul nevoințelor sale, la peștera din preajma
în cadrul unor solemne ceremonii religioase, desfășurate în
Sihăstriei Voronei.
perioada 7-9 septembrie 2005.
Astfel a stăruit cuviosul fără odihnă în chemarea
Potrivit rânduielilor Bisericii Ortodoxe, înainte de
numelui preadulcelui Iisus, pentru a stinge toată patima
proclamarea oficială a unui sfânt, se oficiază slujba ultimului
trupului, învrednicindu-se de vederea luminii dumnezeiești
parastas. Este ultima dată când sfântul canonizat este pomenit
și primind roua Duhului Sfânt. Făcând inima sa locaș
în rândul celor adormiți, pentru că, după proclamarea
neprihănit Mântuitorului Hristos, s-a bucurat întru adâncul
solemnă a canonizării sale, trece oficial în rândul sfinților și
ei de mari daruri și mângâieri duhovnicești, odihnindu-se cu
este invocat în rugăciunile noastre.
lacrimile cele aducătoare de bucurie.
Proclamarea canonizării Cuviosului Onufrie s-a făcut
Și urcând în scurt timp pe treptele sfințeniei, pe mulți
în data de 9 septembrie 2005, această zi fiind consacrată ziua
îi folosea cu viețuirea sa aleasă, cu rugăciunea și cu sfatul său,
pomenirii sfântului. În soborul sfinților, întru cinstire de-a
fiind binecuvântat de Dumnezeu cu darul deosebirii
pururi și în calendarul creștin ortodox a fost orânduit de
gândurilor. A fost șlefuitor de suflete. A ridicat materia din
Sfântul Sinod al B.O.R., la inițiativa osârduitoare a Î.P.S.
starea ei de neființă, dându-i sclipirea cea veșnică.
Mitropolit Daniel al Moldovei și Bucovinei, actualul patriarh
Apoi săvârșind călătoria acestei vieți și cunoscând
al B.O.R., unul din aleșii Domnului, Sfântul Cuvios Onufrie
dinainte ceasul morții sale, și-a dat fericitul său suflet în
de la Sihăstria Voronei.
brațele lui Hristos,în primăvara anului 1789, la 29 martie, la
Slujba a fost oficiată de un sobor de arhierei, preoți,
vârsta de 89 ani și a fost îngropat în livada schitului sub un
în frunte cu vrednicul de pomenire Prea Fericitul Părinte
măr, în zilele sărbătorii Învierii Domnului, după ce a fost
Teoctist, fost Patriarh al B.O.R.
împărtășit de preotul Nicolae Gheorghiu din satul Tudora, sat
aflat la 8 km prin pădure și cel mai aproape de peștera TEXT: Ramona Pancu, sursa: „O veche vatră monahală
Cuviosului, adus prin minune dumnezeiască le el. botoșăneană – Mănăstirea Sihăstria Voronei” – Ieromonah Calinic
Nu după mult timp, la mormântul cuviosului au Gavril și „Viața Cuviosului Onufrie de la Vorona”
început să se petreacă fapte minunate, care adevereau sfințenia

14 Vacanţe la ţară - Aprilie 2020


Bunătăţi din Pensiuni destinație cu farmec
OANAMOLDOVAN2015@GMAIL.COM 31 Oct 2020

coşul cu Bunătăţi
pascale…
de aluniş.

Pensiunea “Sf. Nicolae” din Aluniş a gândit


pentru masa de Paşte un coş cu preparate
gustoase, savuroase si mai ales… delicioase.

“Bunătăţile pe care le-am preparat după reţete

P
din bătrâni sunt răsfăţul perfect în familie,
atunci când vrei să îţi aminteşti de gustul
autentic de la bunici, adevăratul parfum al
copilăriei…”, ne spune Mihaela Stanciu, HAnul Ancuţei, O pOveSte AdevărAtă
proprietar.
ovestea Hanului Ancuţei începe în secolul XVIII-lea, când
în anul 1718, voievodul Ştefan Catargiu a obţinut dreptul
Coşul tradiţional “#RasfatdePaste”, cuprinde
de a înfiinţa iarmaroace şi târguri pe malul Moldovei,
bunăţi de casă:
construind acest han pentru a servi drept staţie de poştă şi
- 1 cozonac cu ciocolată şi merişoare,
popas pentru negustorii ce călătoreau spre Suceava,Târgu-Neamt,
- 1 pască cu brânzică proaspătă de văcuţă şi Iaşi.
stafide; De-a lungul anilor, Hanul s-a năruit şi a fost reconstruit în
- 10 ouă roşii, 1967 după cel orginar. În prezent au fost păstrate pardoseala din
- 1 drob. piatră din han şi beciul cu bolta de la intrare .
+ Cadou - 1 sticlă de vin roşu premium Hanul a devenit cunoscut numai după ce a fost frecventat
Merlot/ 2017 de la Crama Stanca. de Mihail Sadoveanu, constituind apoi subiectul romanului său.
“Trebuie să ştiţi şi dumneavoastră că hanul acela al Ancuţei
Vă aşteptăm cu drag la Aluniş, Prahova la nu era han ci cetate, avea nişte ziduri groase de ici până colo şi nişte
pensiunea “Sf Nicolae”! porţi ferecate cum n-am vazut în zilele mele. În cuprinsul lui se putea
oploşi oameni, vite şi căruţe şi nici habar n-aveam de partea hoţilor”,
www.pensiuneasfnicolae.ro scria Sadoveanu despre Hanu Ancuței

Cazare tradiţională la Hanu Ancuţei


Hanu Ancuţei din ţinutul Neamţului, situat pe drumul
european E85 Bucureşti – Suceava - la 25 km de Roman şi 35 km
de mănăstirile din Neamţ îşi aşteaptă călătorii în camere amenajate
cu multă grijă, cu specific tradiţional: podea şi mobilier de lemn,
elemente sculptate şi pictate manual, cearceafuri cu dantelă, perne
brodate, covoare ţesute manual, obloane de lemn.
Ancuţa îşi răsfaţă oaspeţii cu preparate din bucătăria obiecte de artizanat şi meşteşug dar şi preparate amintind de
tradiţională moldovenească, cu produse locale, din fermă proprie. gusturile de odinioară ca: dulceşturi, zacuscă, şerbet, mezeluri
Restaurantul cu decor rustic, parcă desprins din ilustraţiile de casă, plăcinte proaspete, cozonaci şi turte etc.
poveştilor sadoveniene, asigură 150 de locuri la parter, 150 de locuri “Datoria noastră este să susţinem tradiţia de 300 de ani.
la etaj şi o terasă de 400 de locuri. Ea este mândria noastră locală”, declară proprietarul hanului,
Iar dacă turiştii doresc să ducă şi acasă gustul Hanului doamna Nuşa Chiriac.
Ancuţei, aceştia pot achiziţiona din “Cămara Ancuţei”: suveniruri, www.hanu-ancutei.ro
16 Vacanţe la ţară - Aprilie 2020 Vacanţe la ţară - Aprilie 2020 17
istorie și turism istorie și turism
OANAMOLDOVAN2015@GMAIL.COM 31 Oct 2020

început frumos ornate (letrine). De asemenea, la sfârșitul fiecărui paragraf este


prevăzută câte o vinietă. După doi sau trei ani, în 1883-1884, la Socec vor apărea
Poesiile lui „Mihail Eminescu”, cu o varietate și diversitate de elemente
iconografice pe măsură. Vor trece 125 de ani până când Dan Toma Dulciu va
încerca să elucideze și va publica, la Editura Universitară, Misterele gravurilor
„ediției Maiorescu”. Simboluri criptice.

ucătăria modernă din 1881 cuprinde trei părți, și anume: alegerea


bucatelor (separat, pentru cei sănătoși și, respectiv, pentru
bolnavi), gătirea bucatelor și, partea a III-a, majoritară, „Recete”.
Sunt rețete: de supe și borșuri, de sosuri pentru rasol, pe bază de
ouă, pe bază de lapte, de mâncări de carne (vită, vițel, oaie, capră,
porc, miel, mistreț, iepure, căprioară, cerb, pui de găină, găină și
cocoș, clapon, rață, gâscă, curcan, porumbel, rață sălbatică, gâscă sălbatică,
potârniche, prepeliță, becață, fazan, pești, raci și melci, inclusiv rețete de cârnați
și tocături, precum și din măruntaie), vegetale (salată, garnituri „de tot felul”,
legume, varză, cartofi, piureuri, sarmale, umpluturi și farse), de mâncări de făină
(aluaturi simple, plăcinte, gogoși, învârtite, prăjituri, cozonaci, turte, tarte), de
mâncări gătite cu ou ori cu caimac (budinci, sufleuri, șadouri și creme, mâncări
reci, gelatine, răcituri, înghețate), de băuturi, de dulcețuri, de peltele, de
șerbeturi, de siropuri – nelipsind conservarea alimentelor, de exemplu sub formă

CARTE FRuMOASă...
de compoturi. În total, 300 de pagini.
Ca excepție, se ajunge la reprezentări horror. Cum se poate tranșa,
practic de vie, o broască țestoasă, cu mențiunea că, în prezent, cele mai multe
BucătăriA MOdernă, lA 1881 dintre specii sunt protejate? „Ea-și va întinde gâtul și coada: dă cu cuțitul și le

arte frumoasă, cinste cui te-a scris


taie… În caz că-i tăiem capul, strângem sângele, ca să-l folosim la gătirea

Încet gândită, gingaș cumpănită;


bucatelor.”

Ești ca o floare, anume înflorită eloc sinistră însă ne apare rețeta de cârnați fără piele (mititei):
Mâinilor mele, care te-au deschis.
(Tudor Arghezi, 1927)
„Tocăm carnea de porc ori de vacă, îi dăm sarea și piperul ori
pipărușul [boia de ardei iute] trebuitor, apoi o amestecăm cu
tocătură de slănină și de ceapă, luând și nițică apă rece, ca să nu
itlul Bucătăria modernă este cunoscut de pe coperta volumului fie prea vârtoși [Deci, pentru afânare, nici pomeneală de controversatul
Mariei general Dobrescu, din 1923. Mai devreme cu patru decenii bicarbonat de sodiu, un aditiv alimentar mai recent, din secolul XX, însă în cele
însă, la 1881, tot la Editura Librăriei Socec & Comp. văzuse din urmă acceptat și de Comisia Europeană…]. Formând în urmă cârnățeii, îi
lumina tiparului cea dintâi Bucătărie modernă, alcătuită după „cele frigem în grăsime, la care punem și nițică ceapă și turnăm câte nițică supă pe ei,
mai bune cărți de bucate franceze, germane și române” și semnată ca să nu arză. Putem să amestecăm tocătura de porc ori de vițel cu smântână și
doar cu inițialele, enigmatice, M.S. În 1920, tot la Socec, apăruse cu gălbenușuri și să-i dăm gust cu sare, mușcat [nucșoară], nițică [sic!] vin ori
Noua carte de bucate conținând peste 2000 de rețete încercate din bucătăria tuturor coji de lămâie ori usturoi, gătind cârnații tot ca mai sus. Servim cu muștar ori într-un moment în care se epuizaseră
popoarelor civilisate, lucrată și aranjată în ordine alfabetică de d-na M.S. Evrika: ca garnitură la legume [!].” Adresându-se în mod expres „menajerelor”/ membranele.
M.S. era… o doamnă! gospodinelor, pentru această rețetă, precum și pentru numeroase altele, lucrarea Autorul „filozofează”: „… dacă
Grafica paginii de titlu din 1881 reproduce platoul de servire a nu excelează prin indicarea cantităților exacte ale ingredientelor. Cert este că vrând, nevrând trebuie să mâncăm, avem,
prepelițelor umplute și fripte pe jăratic, ulterior fiind garnisite cu trufe și date denumirea rețetei, de cârnați fără piele, nu contravine legendei… urbane, cum drept izvor de despăgubire, putința de a ne
cu sos. Chiar înaintea conținutului, coperta cartonată și gofrată, legată în pânză, că micul s-ar fi născut pe la 1870, la restaurantul de pe str. Covaci din Capitală, face plăcere din mâncare.” Așa să fie!
Text și © ilustrații:
calitatea hârtiei, precum și elementele grafice (gravuri) sunt indicii evidente ale
unei ediții de referință. Paragrafele sunt marcate de frontispicii, ca și de litere de Nicolae luPu și ion C. ROGOJANu

18 Vacanţe la ţară - Aprilie 2020 Vacanţe la ţară - Aprilie 2020 19


lada de Zestre lada de Zestre
OANAMOLDOVAN2015@GMAIL.COM 31 Oct 2020

Text şi fotografii: Cristian-Alexandru CATANĂ Tradiţia şi tehnica încondeierii ouălor


în Ciocăneşti
Povestea încondeierii ouălor şi…
caselor din ciocăneşti
Specifică zonei Ciocăneştiului este tehnica
încondeierii cu ceară de albine. Ceara are rolul de a forma un
fundal negru ce se va aplica peste ou. Apoi, peste acesta
talentul, măiestria şi imaginaţia se adună şi se strâng în hora
creaţiei dând naştere unor decoraţiuni ornamentale de culoare
roşie, galbenă şi albă.
Chişiţa, unealta specifică încondeierii ouălor, este
folosită şi aici. Ea este formată dintr-o ţeavă metalică, destul
de subţire care ascunde în interiorul său un fir de păr de porc,
folosit în procesul încondeierii (închistirii) ouălor.
Fiecare ou va fi golit cu ajutorul unei siringi, se va
spăla şi se va lăsa la uscat. În tot acest timp ceara de albine va
fi pusă la încălzit după care se va aplica de jur împrejurul
oului. În faza imediat următoare, oul va fi cufundat în
culoarea galbenă, liniile începând să prindă contur, povestea
încondeindu-se din ce în ce mai frumos. Urmează apoi o

C
nouă cufundare, de această dată în culoarea roşie, pentru ca
oul să se îmbrace într-o nuanţă aprinsă, de foc, cum spun
localnicii. Ceara ajută la acoperirea spaţiului rămas dintre
liniile duble închistrite. Va urma o ultima scufundare, şi- tradiţionala poveste a oului ciocăneştean. Modelele de pe
anume în culoarea neagră. Negrul simbolizează nesfârşitul, ouăle încondeiate sunt inspirate, la fel ca şi în cazul caselor,
omuna Ciocăneşti din judeţul Suceava este un din satele Ciocăneşti şi Botoş a primit din anul 2004 titulatura
eternitatea. Închistrirea poveştii îşi va scrie şi ultimul rând de cusăturile de pe costumul naţional al acestei zone,
veritabil “muzeu în aer liber” ce se întinde de-a lungul de “comună-muzeu” datorită unicităţii caselor, faţadele
când ceara va fi curăţată cu ajutorul unei cârpe uscate şi a unei descriind momente, obiceiuri şi întâmplări din viaţa sătenilor
cursului Bistriţei Aurii, la poalele Obcinei acestora fiind decorate cu motive tradiţionale – inspirate din
surse de căldură… Astfel, vom avea în faţa noastră simpla şi şi-a satului.
Mestecănişului şi a munţilor Suhard. Comuna formată porturile populare sau de pe ouă încondeiate.

decoraţiunile “încondeiate” de pe faţadele caselor


din Ciocăneşti poartă numele de “pui pe case”.
Culorile predominante sunt: albul, negrul, verdele,
roşul şi maroul. Făuritorul acestei tradiţii este fostul
primar, domnul Tomoioagă, prima casă vopsită fiind
“Casa-Muzeu leontina Ţăran”.

ANTREC România, ANTREC Suceava -


prin fostul preşedinte – doamna Corina
Cubleşan, împreună cu Primăria
Ciocăneşti au avut un rol însemnat în
dezvoltarea comunei drept o destinaţie
specifică agroturismului şi turismului rural.
Festivalurile iniţiate – Festivalul Naţional al
Păstrăvului şi Festivalul Ouălor Înondeiate atrag şi
astăzi numeroşi turişti.

20 Vacanţe la ţară - Aprilie 2020


lada de Zestre
OANAMOLDOVAN2015@GMAIL.COM 31 Oct 2020

Muzeul Ouălor Încondeiate din Ciocăneşti

Unul dintre obiectivele turistice pe care nu trebuie să le rataţi dedicat încondeierii ouălor, trebuie să ştiţi ca muzeul deschis
este Muzeul Ouălor Încondeiate din Ciocăneşti. Deşi din anul 2007 reprezintă un veritabil patrimoniu etnografic
denumirea ne face să ne imaginăm că este doar un muzeul al acestei zone. De-a lungul anilor în interiorul muzeului, pe

lângă expoziţia de ouă încondeiate,


putem descoperi mai multe încăperi ce
adăpostesc obiecte tradiţionale specifice
sătenilor şi meşteşugarilor din Ciocaneşti,
o veritabilă colecţie de artă populară,
obiecte tradiţionale de la stână,
instrumente de olărit, de butinărit şi
cărăuşie, machete de plute etc. Pe pereţii
altei camere din interior putem admira o
impresionantă colecţie de fotografii vechi
cu toţi meşterii şi meşteşugarii comunei.

Vă recomandăm cazarea la
pensiunea Viorica din
Ciocăneşti, un reper pentru
conceptul de agroturism
promovat de ANTREC şi
pentru calitatea gastronomiei
tradiţionale acelor locuri..

22 Vacanţe la ţară - Aprilie 2020


OANAMOLDOVAN2015@GMAIL.COM 31 Oct 2020