ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

SISTEMUL LOGISTIC LA
S.C. “LACTOVIT” S.A. BIHOR

Bucuresti

2020
 CUPRINS

CAP.I – Prezentarea SC “LACTOVIT “ S.A....................................................pag.3

CAP.II – Analiza activităţii de asigurare şi distribuţie
2.1 – Prezentarea principalelor categorii de resurse materiale, cantităţi, preţuri,
grafice (evoluţie în timp)..................................................................................pag.10
2.2 – Tipul şi gama mărfurilor oferite.........................................................pag.10
2.3 – Aria teritorială vizată..........................................................................pag.11
2.4 – Canale de distribuţie: concurenţa, preţuri, analiza variantelor de
transport............................................................................................................pag.15
2.5 – Logistica de distribuţie: transportul, stocarea, depozitarea, manipularea,
fluxul informaţional..........................................................................................pag.17
CAP.III – Concluzii si propuneri de imbunatatire a activitatii logistice la SC
“LACTOVIT” SA.............................................................................................pag.21

2
 CAP.I – Prezentarea SC “LACTOVIT “ S.A.

1.1 Scurt istoric

La data de 10.03.1990, dupa parcurgerea etapelor de infiintare si întocmirea

documentelor de mai jos prevazute de Legea nr. 31/1990, Monitorul Oficial nr. 335/1990 se
constituie S.C. LACTOVIT S.A.
S.C. LACTOVIT S.A. este o societate română, cu capital integral românesc, avand o durată de
functionare nelimitată. S.C. Lactovit S.A. are :
• Sediul in Str. Muncii, nr.4, jud Bihor
• Nr. de inregistrare la Registrul Comertului J/40/3254/1991
• Cod fiscal nr. R3377337
• Banca Comerciala Română Bihor
• Cont nr. 401004158000
S.C. LACTOVIT S.A. s-a format prin asocierea a 5 actionari care au subscris un capital
social in valoare de 100.000 RON, divizat in 10.000 acţiuni, cu o valoare nominală de 10
RON/acţiune. Fiecarui acţionar ii revine un anumit procent din KS, procent care stabileşte
drepturile si obligaţiile fiecaruia ; astfel incât :
1. Mihai Petrea, domiciliat in Bihor, pe str. Paltinis nr. 3, a subscris si aportat un capital
social in sumă de 25.000 RON.
2. Amariei Dumitru cu domiciliul in Bihor pe str. Nicolae Bălcescu nr.2, a subscris si
aportat un capital social în valoare de 15.000 RON.
3. Iuga Liliana, domiciliată in Bihor, pe str Lungă nr. 10, a subscris si aportat un capital
social in sumă de 30.000 RON.
4. Lazăr Vasile, domiciliat in Bihor, pe str. Putna nr. 11, a subscris si aportat 5.000 RON.
5. Sarmă Elena, domiciliată in Bihor pe str. M.Sebastian nr. 9, a subscris si aportat un
capital social in valoare de 25.000 RON
Toate modificările, reglementările care afectează S.C. LACTOVIT S.A. se hotărăsc prin
intermediul şedinţei A.G.A. Procentul deţinut de fiecare acţionar in parte, se poate observa din
aceasta diagramă :

3
 Procentul actiunilor detinute de actionarii
SC LACTOVIT SA

Mihai Petrea
25%

Lazar Vasile
5%
Amariei Dumitru
15%

Iuga Liliana
30%

Fig.nr.1 Procentul actiunilor detinute de actionari la SC “LACTOVIT” SA

1.2 Obiectul de activitate

În urma hotărârii A.G.A., S.C. LACTOVIT S.A. are ca obiect principal de activitate
producţia de lactate. Gama de produse semnifică grupul de produse înrudite prin destinaţia lor
comună în consum şi prin caracteristicile esenţiale în ceea ce priveşte : materia primă folosită la
obţinerea lor şi tehnologia de fabricaţie aleasă. Gama de produse oferită de S.C. LACTOVIT
S.A. este formată din 3 linii de fabricaţie: lapte şi conserve din lapte, produse lactate si
brânzeturi.
Obiectul firmei de activitate, funcţioneaza conform reglementărilor legale surprinse în
codul CAEN din Monitorul Oficial nr. 908/13 decembrie 1990. Codul CAEN :1551 Fabricarea
produselor lactate si a branzeturilor.
S.C. LACTOVIT S.A. a înregistrat în general un trend ascendent ajungând ca în 2019 sa
înregistreze o cifră de afaceri de 5 570 703 lei si un profit net de 104 049 lei utilizând active de 1
439 897 lei şi un număr de 114 angajaţi comparativ cu 274 361 lei şi 1336 lei reprezentând cifra
de afaceri si profitul net înregistrate de firmă în 2012 utilizând active totale în valoare de 92 380
lei şi un număr de 46 de angajaţi.

4
 1.3 Structura organizatorică a S.C. LACTOVIT S.A.

Structura organizatorică a întreprinderii reprezintă ansamblul persoanelor şi

compartimentelor de muncă tehnice, economice si administrative, modul cum acestea sunt
constituite şi grupate, precum si principalele legaturi ce se stabilesc intre ele în vederea
realizării,în cât mai bune condiţii, a obiectivelor activitaţii economice a acesteia; reflectând
aşadar ,,anatomia întreprinderii’’.
Conducerea societăţii poate fi caracterizată ca una dinamică şi experimentată, capabilă să
facă faţă caracterului specific al activităţii firmei.

1.3.1 Organigrama S.C. LACTOVIT S.A.

Manageri

Financiar-
Marketing Aprovizionare Productie Personalul Desfacere
Prospectare Contabil
Cercetare
Dezvoltare
Finante
Contabilitate
Planificarea
Controlul
productiei

Controlul
calitatii

1.3.2 Fluxurile informaţionale între departamente

Gruparea activităţilor în compartimente trebuie sa se facă cu mare atenţie ; urmărindu-se

proiectarea unor compartimente just dimensionate care să înglobeze activităti omogene sau
complementare. Compartimentele deosebit de importante vor fi subordonate directorului sau

5
directorilor pe funcţiuni ai intreprinderii, asigurându-se astfel condiţiile unei obiectivitâti depline
în luarea hotarârilor (cum este cazul departamentului de control al calitaţii)1.
Managerii sunt reprezentaţi de acţionarii firmei ; ei având un rol deosebit de important în
conducerea societăţii ; celelalte departamente subordonându-li-se lor. Ei hotarasc CE şi CÂT să
se producă, având rolul de a organiza, coordona şi comanda desfaşurarea activităţilor din
intreprindere ţinand cont, însa de dorinţele, opţiunile şefilor departamentelor din subordine. Un
alt rol al acestora constă în faptul că ei urmăresc reglementări legale care nu afectează activitatea
de producţie.
Prospectarea, cercetarea, dezvoltarea: acestea trebuie sa conceapă produsele
corespunzător cerinţelor calitative stabilite, să aleagă materialele, să stabilească caracteristicile
de calitate si toleranţă. Documentaţia constructivă se va determina după efectuarea probelor
asupra prototipului. Pentru realizarea acestor obiective, departamentul S.C. LACTOVIT S.A. îşi
rezervă timp în scopul întâlnirii cu clienţii cărora le solicită păreri, sugestii. De asemenea,
specialiştii în cercetare-dezvoltare consideră binevenită implicarea compartimentelor de
marketing, producţie şi vănzări în cadrul fiecarui proiect nou.
Principalul obiectiv al departamentului de aprovizionare se concretizează în asigurarea
completă şi complexă a firmei cu resursele şi echipamentele tehnice corespunzătoare calitativ, la
locul, la termenele solicitate şi cu un cost minim. Pentru realizarea acestui obiectiv, S.C Lactovit
S.A îşi caută mai degrabă pe cei mai buni furnizori, în loc să-i aleagă dintre cei ce-şi oferă
serviciile; astfel că firma a reusit sa-şi creeze relaţii pe termen lung cu furnizori mai puţini, dar
care sunt de încredere şi oferă produse de bună calitate. Se poate afirma că, aprovizionarea
reprezintă prima operaţie din cadrul circulaţiei mărfurilor prin depozite.
Marketing-ul are o importanţă atat de mare, încat nu poate fi tratat ca o funcţie separata.
El reprezintă întreaga afacere privită din punctul de vedere al rezultatului fiscal, adică prin
prisma clientului ; căci succesul unei afaceri nu e determinat de producător, ci de client. Având
în vedere aceste aspecte, compartimentul de marketing al S.C. LACTOVIT S.A. are o serie de
atribuţii de îndeplinit ; astfel îincat acesta trebuie sa studieze nevoile şi dorinţele clienţilor din
cadrul unor segmente de piaţă bine definite şi să elaboreze oferte atragătoare pentru aceştia.
Producţia, compartiment foarte important, acesta trebuie sa se desfasoare cu respectarea
stricta a condiţiilor de calitate. Şeful acestuia i-a contact în permanenţă cu managerii, furnizând
date şi informaţii privind volumul şi structura producţiei planificate, eşalonarea fabricaţiei în

6
timp şi spaţiu. Forţa de muncă a societaţii este dispusă sa presteze ore suplimentare atunci când
acest lucru este important pentru respectarea angajamentelor luate faţă de clienţi; iar ţelul
acestora este sa realizeze produse cu ,,zero defecte’’.
Planificarea & controlul producţiei.Acest departament manifestă un rol considerabil
pentru S.C. LACTOVIT S.A. Şeful acestuia urmareşte fabricarea unor produse care să asigure o
folosire raţionala a resurselor materiale, astfel incat consumurile specifice sa fie minime.
Controlul calităţii trebuie sa urmărească calitatea materiei prime şi a materialelor intrate
în fabricaţie,să verifice operaţiile şi lucrările executate pe fluxul de producţie, să controleze
conformitatea produselor finite cu prevederile din STAS-uri, norme interne, contracte, sa execute
masurători şi să asigure valorificarea datelor statistice privind calitatea, să analizeze rebuturile şi
să stabilească acţiunile de remediere.
Personalul. S.C. LACTOVIT S.A. cuprinde salariaţi încadrati permanent sau temporar,
prezenţi la lucru, aflaţi în concediu sau în deplasare, precum şi salariaţi absenţi motivat sau
nemotivat. Însă, singura garanţie în privinţa locului de muncă pentru personalul companiei
noastre derivă din calitate, productivitate ridicată si satisfacţia clienţilor noştri. Astfel, angajaţii
trebuie sa înteleagă că, de fapt, ei sunt ”proprietarii intreprinderii” prin faptul că ei poartă direct
răspunderea prosperităţii firmei; datoria lor fiind de a obţine cu mijloacele de care dispun,
creşterea continuă a eficienţei economice, fapt ce va avea drept consecinţa creşterea nivelului de
trai al individului şi al societăţii.
Departamentul de vânzări livrează mărfurile şi produsele finite din depozitele firmei,
străduindu-se să ofere clientului ,,cea mai bună soluţie’’; comunicănd nevoile şi ideile clienţilor
celor insărcinaţi cu crearea unor noi produse.
Departamentul financiar-contabil este important pentru S.C. LACTOVIT S.A.; ba, chiar
mai mult, putem spune ca este o funcţie-cheie în intreprindere, aceasta întrucat departamentul
financiar rezolvă o gamă variată de probleme şi are în componenţa sa, de regulă, urmatoarele
colective de lucru : casierie, plan financiar şi analize economice-financiare, preţuri-calculaţii,
evidenţa mijloacelor baneşti şi a împrumuturilor, evidenţa debitorilor şi clienţilor. Departamentul
contabilitaţii se ocupă în general de problemele contabilităţii, existând urmatoarele colective de
lucru în cadrul acesteia : mijloace fixe şi investiţii, materiale-obiecte de inventar şi produse,
mărfuri şi ambalaje, cheltuieli de producţie şi de circulaţie, contabilitate generala.

7
 1.4 Gradul de implicare in activitati logistice

Activitatea de producţie se desfăşoară în patru unităţi (filiale) pe teritoriul judeţului

Bihor: Filiala Bihor, Filiala Arad,. Societatea are deschise 136 puncte de colectare şi 10 puncte
de colectare şi prelucrare a laptelui pe raza judeţului Bihor. Din acestea, 135 puncte de colectare
şi cele 10 puncte de colectare şi prelucrare sunt închiriate de la producători individuali.
În prezent, societatea foloseşte pentru desfacerea produselor sale sistemul
distribuţiei intensive, folosind un număr mare de intermediari independenţi. Aceştia efectuează
acte de comerţ în nume propriu, firma neavând nici un control asupra preţurilor practicate, asupra
locurilor şi modalităţilor de comercializare a produselor. Pe lângă aceşti intermediari, firma
dispune de 8 unităţi de desfacere proprii, situate pe teritoriul judeţului Bihor.
Folosirea acestui tip de distribuţie este impus în primul rând de specificul produselor
comercializate de către firmă. Produsele lactate fiind bunuri de larg consum, de cerere curentă,
este necesară o expunere maximă a lor în fiecare unitate în care ele ar putea fi căutate de clienţi,
iar datorită faptului că sunt puternic perisabile, presupun o comercializare directă sau prin canale
scurte.
Conform clasificării lui A. Tordjman, produsele S.C. LACTOVIT S.A. fac parte din
categoria bunurilor banale, realizându-se în producţie de masă, necesitând puţine sfaturi de
utilizare, deci nu au nevoie de o distribuţie specializată, ci de una de masă şi dispersată
geografic. Având în vedere clasificarea făcută de Aspinwall, produsele lactate se pot include în
categoria produselor roşii, cu o rată de înlocuire ridicată, cu o cerinţă de ajustare a ofertei la
nevoile consumatorului, o durată de consum şi un timp de căutare scăzut.
Toate aceste caracteristici afirmă din nou, că forma cea mai adecvată de distribuire este
cea intensivă, care apelează la un număr mare de intermediari, aceştia formând canale lungi
numai în cazul laptelui praf, celelalte produse fiind puternic perisabile şi necesitând condiţii de
transport şi depozitare specifice, ceea ce îngreunează situaţia acelor intermediari care doresc să
practice comerţ en-gros cu aceste produse.
Numărul intermediarilor cu care colaborează firma în procesul de distribuţie este extrem
de mare şi prezintă o tendinţă continuă de creştere datorită dezvoltării sectorului privat şi a
apariţiei numeroaselor firme, de regulă de dimensiuni mici, care sunt specializate în

8
comercializarea produselor alimentare. Numărul lor exact nu a putut fi stabilit din cauza faptului
că numai circa 30% din relaţiile comerciale cu aceşti parteneri îmbracă forma contractuală, restul
de 70% fiind format din clienţi permanenţi, dar necontractaţi şi clienţi ocazionali.
Majoritatea distribuitorilor contractaţi sunt firme de dimensiuni mici, din sectorul privat
( circa 90% din totalul firmelor care solicită produse de la S.C. LACTOVIT S.A.) care de obicei
se ocupă cu vânzarea cu amănuntul a bunurilor de larg consum.
O altă categorie de clienţi este reprezentată de producătorii industriali, de unităţile de
administraţie publică şi de unele instituţii guvernamentale (de exemplu; unităţi militare, spitale)
cărora li se desfac cantităţi importante de produse.
Reţeaua de distribuţie este vastă, cuprinzând întregul judeţ şi câteva zone limitrofe , în
cazul laptelui de consum, brânzeturilor şi laptelui praf.
Societatea comerciala, intentioneaza ca in perspectiva sa isi consolideze gama de clienti
la nivel intregii tari. In momentul de fata societatea nu realizeaza activitati de export, insa in
perspectiva, in functie de oportunitatile care ar putea aparea, in special pe piata tarilor Uniunii
Europene sau a statelor din CSI, va fi posibila realizarea de exporturi ale produselor realizate in
cadrul societatii.
Chiar dacă numărul intermediarilor folosiţi este mare, actualul sistem nu reuşeşte să
comercializeze integral produsele fabricate. Acest fenomen se explică astfel: producţia de lapte,
ca materie primă, se caracterizează printr-o sezonalitate accentuată, cantităţile existente în lunile
mai-septembrie fiind aproximativ de 2 ori mai mari decât în lunile de iarnă. Totodată există şi un
nivel mai scăzut al cererii pentru aceste produse, datorită în primul rând creşterii ofertei
producătorilor ţărăneşti, a micilor fermieri, care în aceste luni produc în gospodăriile proprii caş
şi brânză proaspătă din lapte de oaie pe care le vând la preţuri mai mici decât S.C. „LACTOVIT
S.A. , iar în al doilea rând scăderii generale a cererii pentru produse lactate, sezonul de vară
oferind cumpărătorilor o gamă mai largă de produse alimentare (legume, fructe).
În prezent, produsele realizate de societate ajung la marii distribuitori (Rewe -
Penny, Cora, Kaufland, Selgros, Carrefour) cu care societatea are contracte ferme de distributie
si relatii de colaborare excelente.

9
 CAP.II – Analiza activităţii de asigurare şi distribuţie

2.1 Prezentarea principalelor categorii de resurse materiale, cantităţi, preţuri,

grafice (evoluţie în timp)

Furnizorii
Principalele materii prime prelucrate de societate sunt laptele de vacă şi caşul de oaie
(pentru fabricarea brânzeturilor fermentate). Activitatea de achiziţionare a laptelui şi a caşului de
oaie se realizează în 136 de puncte de colectare şi 10 de colectare - prelucrare dispuse în
localităţile judeţului, în proporţie de 99% de ia producători particulari. întrucât, datorită
specificului reliefului judeţului producţia de lapte are o sezonalitate pronunţată( 200-220% ) în
perioada mai - august faţă de perioada octombrie - aprilie, iar cererea de produse lactate este
relativ constantă sau chiar mai ridicată în perioada de iarnă, în aceste luni apar dificultăţi în
aprovizionarea întreprinderii cu materii prime.
Ambalajele sunt achiziţionate atât din import, cât şi din ţară: pungile de 1 litru folosite
pentru lapte şi paharele din plastic pentru produsele proaspete din Ungaria, hârtia specială pentru
împachetarea untului din Buşteni, Suceava, sacii din plastic şi de hârtie pentru ambalarea laptelui
praf se cumpără de la un producător din Năsăud, Mase Plastice S.R.L., navetele, lăzile de plastic
de la Orăştie, Oradea şi Timişoara.

Intermediarii întâlniţi pe piaţa de aprovizionare

În cazul achiziţionării materiilor prime firma nu apelează la intermediari, colectarea
laptelui făcându-se direct de la producătorii particulari.
În ceea ce priveşte achiziţionarea de ambalaje , intermediarii care se interpun între firmă
şi furnizorii materialelor de ambalat sunt nişte societăţi profilate pe operaţii comerciale de
import-export şi de comercializare cu ridicata a bunurilor importate. Pungile şi cutiile plastice
sunt cumpărate de la Sintomet S.A. Miercurea Ciuc (import Ungaria).

10
 2.2 Tipul şi gama mărfurilor oferite

Calitatea produselor este asigurată prin existenţa standardelor din ramură, care prevăd
indicatori fizico - chimici , organoleptici, microbiologici pe care trebuie să-i aibă fiecare
sortiment fabricat, inclusiv termenul de garanţie şi valabilitate a produselor. Conform acestor
documente, societatea îşi asumă răspunderea pentru realizarea acestor indicatori la toate
produsele fabricate.
Nivele înregistrate de poluarea aerului, solului şi subsolului se încadrează în limitele
admise, agentul economic nu poluează atmosfera.
Datorită însuşirilor deosebite ale laptelui ca şi cerinţelor mereu crescânde ale
consumatorilor, S.C. LACTOVIT S.A. realizează în prezent o gamă sortimentală variată de
produse lactate.

A. Laptele
Sortimentul comercial de lapte : Pentru alimentaţie se foloseşte laptele de vacă si de
bivoliţă în stare pasteurizată. Dupa conţinutul în grăsime se deosebesc urmatoarele sorturi şi
tipuri de lapte :

 lapte integral
 lapte normalizat
 lapte smantânit

În cadrul secţiilor productive ale S.C Lactovit S.A, se realizează şi produse cu durată
lungă de păstrare (6 luni- 1 an) cum sunt:
B. Conservele din lapte :

 lapte concentrat
 lapte praf

C. Produselor lactate realizate de societate, se numară :

1. Produsele lactate dietetice :

11
  lapte batut
 lapte acidofil
 chefirul
 iaurtul extra
 iaurtul obisnuit
 iaurtul din lapte de bivoliţă.

Gandindu-se si la cei mai mici dintre consumatorii sai, S.C. Lactovit S.A. prepară şi
produsul numit cremă de iaurt, cu gem de diferite fructe.

2. Produse de smântânire :
smântâna care, în funcţie de conţinutul în grăsime se deosebesc următoarele
sortimente de smântână :

 frişca
 smântână culinară
 smântână superioară
 smântână extra.
 untul cu următoarele sortimente:
 unt extra
 unt superior
 unt de masă calitatea I
 unt calitatea a II a (în blocuri)

Întreprinderea este specializată şi în fabricarea anumitor tipuri de:

3. Brânzeturi ca de exemplu:

 brânzeturi proaspete: brânză de vaca

 brânzeturi fermentate : brânză telemea
 brânzeturi frământate :brânza de burduf
 brânzeturi semitari: brânza Trapist,Brânza Olanda
 brânzaturi tari : Svaiţerul

12
 Producţia si desfacerea principalelor produse lactate
Lapte de consum şi produse proaspete ( hl)

6000

5000

4000

PRODUCTIE
3000
DESFACERE

2000

1000

0
IAN FEB MAR APRI MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC

Fig. 2.2.1 Nivelul producţiei şi desfacerii la lapte de consum în anul 2019

Din graficul prezentat, reiese că nu sunt diferenţe între producţie şi desfacere, în cazul
acestor produse. In lunile de iarnă, producţia şi implicit desfacerea sunt mai ridicate.

Unt (tone)

50
45
40
35
30
PRODUCTIE
25
DESFACERE
20
15
10
5
0
IAN FEB MAR APRI MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC

13
 Fig. 2.2.2 Nivelul producţiei şi desfacerii la unt în anul 2019

În luna ianuarie putem constata vânzări superioare nivelului de producţie, acoperită din
stocul rămas din anul precedent.

În luna aprilie este un volum al desfacerilor mai mare, explicabil prin faptul că,
întreprinderea, dorind să-şi elimine stocul destul de ridicat rămas din acest produs , a redus mult
sub nivelul general volumul producţiei.

Se înregistrează o producţie mai mare în lunile de vară când volumul desfacerilor este
mai mic, existând o producţie pe stoc, care va fi desfăcută iarna, când nivelul producţiei va fi mai
scăzut datorită lipsei materiei prime.

Stocurile nu au putut fi eliminate complet, la finele anului rămânând 58 de tone

nevalorificate, ceea ce reprezintă 17% din producţia totală a anului respectiv.

Brânzeturi (tone)

70

60

50

40
PRODUCTIE

30 DESFACERE

20

10

Fig. 2.2.3 Nivelul producţiei şi desfacerii la brânzeturi în anul 2019

14
 Se observă că, în general, au loc vânzări din stoc în sezonul rece şi producţie pe stoc în
lunile mai calde, iar variaţia producţie-desfacere este destul de accentuată. La finele anului au
rămas pe stoc 68 de tone.

Lapte praf (tone)

ianuarie februarie martie aprilie mai iunie

p d p d p d p d p
prod desf prod desf prod desf prod desf prod desf prod desf
Lapte praf 20 100 18 6 14 24 15 15 54 44 123 71
Degresat 19 67 5 5 5 7 5 5 45 37 41 40
normalizat 1 33 13 1 9 17 10 10 9 7 82 31

iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie

prod desf prod desf prod desf prod desf prod desf prod desf
Lapte praf 101 69 66 75 55 78 43 27 19 27 8 70
Degresat 15 20 2 6 - - 1 - 2 2 - -
normalizat 86 49 64 69 55 78 42 27 17 25 8 70
Tabelul 2.2.1 Nivelul producţiei şi desfacerii la lapte praf în anul 2019

2.3 Aria teritorială vizată

In distribuirea produselor sale, S.C. LACTOVIT S.A. apelează la un număr mare de

intermediari, ea urmărind o expunere maximă a produselor sale în toate unităţile în care
consumatorii ar putea căuta aceste produse. Astfel, ea colaborează cu unităţile specializate în
comercializarea cu amănuntul a produselor alimentare şi, în special, a produselor lactate,
unităţile de alimentaţie publică, farmacii etc.

Intermediarii cu care conlucrează firma sunt din judeţ în marea lor majoritate, dar în
cazul anumitor produse şi în judeţe învecinate.

Pentru unt şi brânzeturi ( mai ales brânza de burduf care are o calitate superioară) sunt
conectaţi intermediari din judeţul Bihor, Hunedoara, Cluj, Mureş.

15
 Pentru lapte praf, pe lângă distribuitorii judeţeni mai sunt şi distribuitori în judeţele Arad ,
Cluj, Constanţa şi Sibiu. Majoritatea intermediarilor sunt firme mici şi mijlocii, cele mai
semnificative fiind:

 Pentru lapte consum, produse proaspete, unt, brânzeturi: S.C. „Romana" S.A. Bihor lulia,
S.C. „Dacia" S.A. Bihor lulia, S.C. „Drăgana" S.A. Cugir, S.C."Hermes „ S.A. Sebeş,
S.C. „Ardealul Corn" S.A. Blaj, S.C. „Brucla" S.A. Aiud, Commixt Ocna Mureş, S.C.
„ Straja Vulcan" S.A. Vulcan, S.C. „Nenadotur"

S.R.L. Vulcan, S.C. „Petrozana" S.R.L. Petroşani;

 Pentru lapte praf: S.C. „Marem Impex PSC" S.R.L. Arad, S.C. „Alpin 57 Lux"

S.R.L Sebeş, S.C. „Liliput COLKTD" S.R.L. Constanţa, S.C. „Fatol" S.R.L.

Cluj, S.C. „Nicu"s Mol Kerey" S.R.L. Sibiu.

Pe plan extern societatea nu are relaţii tradiţionale cu beneficiari.

Din analizele făcute in subcapitolul 2.2 putem constata că probleme de desfacere apar
mai ales în cazul brânzeturilor, însă, în general, sistemul actual de distribuţie nu poate face faţă
comercializării volumului complet de producţie.

În ceea ce priveşte structura aparatului de distribuţie a S.C. LACTOVIT S.A. în prezent ea

include următoarele tipuri de canale:

 canale directe de forma:

producător >>>>consumator sau utilizator final

 canale indirecte scurte, de forma:

producător >>>> comerciant cu amănuntul >>>> consumator

 canale indirecte lungi, de forma:

producător >>>> comerciant cu ridicata >>>> comerciant cu amănuntul >>>>consumator.

Există trei categorii de consumatori pentru produsele S.C. „LACTOVIT" SA, şi anume:

16
  consumatori de bunuri de consum, adică persoane şi familii care achiziţionează
produsele de la comercianţii cu amănuntul sau de la magazinele producătorului şi
utilizează aceste produse pentru satisfacerea nevoilor personale şi a celor gospodăreşti.
Evident, sunt cea mai numeroasă categorie.
 consumatori industriali, adică întreprinderi care cumpără produse pentru fabricarea altor
produse, prin vânzarea cărora tind să obţină profit. în această categorie putem aminti:
S.C. „Marem Impex „S.R.L. Arad, S.C. „Fatol" S.R.L. Cluj.
 instituţii şi agenţii guvernamentale non profit, care cumpără produse pentru a fabrica
altele noi sau a le transfera unor categorii de persoane care au nevoie de ele. Astfel de
instituţii sunt unităţi militare din Bihor Iulia, Abrud, Orăştie, Direcţia Sanitară Judeţeană
Bihor etc.
2.4 Canale de distribuţie: concurenţa, preţuri, analiza variantelor de transport

Deoarece piaţa agroalimentară este încă dominată de capacităţi de industrializare a

laptelui concentrate, de regulă monopoliste ia nivel de judeţe, societatea nu are concurenţi foarte
puternici în judeţul Bihor, în timp ce în celelalte părţi ale ţării ea trebuie să se confrunte cu
prezenţa societăţilor judeţene de industrializare a laptelui, acestea având o putere economică
semnificativă. Aceste întreprinderi judeţene similare concură firma mai ales în domeniul untului,
îngheţatei.

După anul 1990 , iniţiativa privată s-a dezvoltat foarte mult şi unul din domeniile în care
se manifestă deja foarte pregnant concurenţa dintre producătorii mari, majoritatea de stat sau
foste întreprinderi de stat, şi micii producători este piaţa produselor lactate.

Competitia cea mai puternica vine insa din exterior prin importurile realizate din Statele
Uniunii Europene. Anumiti distribuitori prefera sa importe produse lactate (in special maturate)
datorita unui pret de achizitie mai bun (producatorii de produse lactate si crescatorii de animale
fiind stimulati financiar de statele in care isi desfasoara activitatea) si de multe ori dupa spusele
lor datorita calitatii mai bune a produselor lactate importate fata de cele autohtone. În ceea ce
priveşte preţul de achiziţie la litru de lapte materie primă, acesta a fost în anul 2005 de 6 000
lei/l, în anul 2006 de 6 500 lei/l ajungând în anul 2007 la 7 000 lei/l.

17
 Din produsele lactate pe care le produce S.C. LACTOVIT S.A.concurenţa cea mai mare
o au brânzeturile. Această concurenţă se manifestă din partea micilor producători de produse
lactate din judeţ - 24 - şi din partea unor producători mari din alte judeţe cum ar fi S.C.
„Friesland S.A. Cluj Napoca sau Friesland din Târgu Mureş. Brânzeturile aduse de aceştia în
judeţ sunt de acelaşi tip ca şi produsele oferite de S.C. „LACTOVIT S.A. dar joacă rolul unor
produse substituibile şi oferă varietate.

SC. „Friesland SA. aduce şi îngheţată, produs la care excelează prin calitate. Producţia de
îngheţată de la S.C. LACTOVIT S.A. nu este însă foarte mare, deci piaţa societăţii la acest
produs nu se poate considera ameninţată.

Un concurent tradiţional este piaţa liberă agroalimentară. In judeţul Bihor oferta pe

această piaţă este mică, deci nu este un concurent serios. Ameninţarea cea mai serioasă însă, care
vine de la producătorii mici din judeţ şi de la piaţa liberă este scăderea cantităţii de lapte -
materie primă la care are acces societatea.

La unt şi lapte praf concurenţa este reprezentată atât de importatorii acestor produse, cât
şi de producătorii români.

În ultimul rând, o altă componentă a concurenţei o reprezintă produsele din import.

Acestea au însă, în majoritatea cazurilor, preţuri ridicate şi desfacerea lor se face pe o scară mult
mai scăzută decât a produselor indigene.

Calitatea produselor fabricate de S.C. LACTOVIT S.A. se încadrează în standardele

interne în vigoare, fiind comparabile cu produse similare fabricate de ceilalţi furnizori din ţară.
Comparativ cu produsele realizate pe plan mondial, calitatea produselor realizate de S.C.
LACTOVIT S.A. poate fi apreciată la nivelul standardelor internaţionale, cu posibilităţi de a se
ridica la nivelul unor cerinţe superioare pentru unii parametrii, cum ar fi modernizarea şi
retehnologizarea.

2.5 Logistica de distribuţie: transportul, stocarea, depozitarea, manipularea, fluxul

informaţional

O problemă importantă a fiecărei structuri organizatorice este coordonarea

variantelor activităţii desfăşurate. Prin organizarea lor raţională pot fi obţinute unele avantaje

18
competitive, care pot asigura firmei poziţii pe piaţă mai avantajoase şi pot fi eliminate unele
cheltuieli neproductive. Activităţile desfăşurate de S.C. LACTOVIT S.A. sunt următoarele:

Transportul

Transportul laptelui materie primă de la centrele de colectare se realizează cu mijloace de

transport proprii. Aceste mijloace sunt specializate în transportul materialelor puternic perisabile,
fiind dotate cu instalaţii frigorifice ( autocisterne frigorifice, autocisterne izoterme ).

La solicitarea clientului, deplasarea produselor finite de la locurile de producţie către

locurile de vânzare şi consum se face de către societate, aceasta dispunând de mijloace de
transport adecvate.

Brânzeturile şi caşcavalurile se transportă în navete speciale, care se facturează odată cu

marfa, iar la restituire firma va factura contravaloarea lor.

Stocarea şi depozitarea

În politica de stocuri practicată de S.C. LACTOVIT S.A.există două situaţii: când

sortimentele se fabrică pe baza unor comenzi ferme, caz în care există o corelare perfectă între
cantitatea fabricată şi cea livrată, şi când produsele se fabrică pe stoc, fără a avea comenzi ferme
pentru întreaga activitate, situaţie în care produsele vor fi vândute în funcţie de cumpărătorii
potenţiali.

Datorită faptului că producţia este mai mare în sezonul de vară perioadă în care cererea
este relativ scăzută, stocurile au nivel maxim în lunile iunie-august, nivel ce va scădea pe
parcursul lunilor de iarnă-primăvară. Nivelul ridicat al stocurilor în perioada de vară poate fi
considerat un aspect negativ al activităţii firmei, deoarece implică o serie de costuri
suplimentare.

Depozitarea produselor se face în incinta clădirilor de producţie sau în centre frigorifice

din fabrică, unde fiecare sortiment în parte este păstrat în tancuri izotermice, rezervoare şi lăzi
frigorifice.

19
 Manipularea

Deplasarea materiilor prime şi a produselor fabricate în interiorul depozitelor şi între

subunităţile întreprinderii se realizează cu mijloace specifice: pompe din oţel inoxidabil, vase
izolate, macarale hidraulice, palete cu montanţi pentru brânză etc. Activităţile de manipulare
sunt în cea mai mare parte mecanizate.

Procesul de comandă şi de pregătire a loturilor de livrare

Comenzile pentru lapte şi produse proaspete sunt luate zilnic de la beneficiarii pentru
care firma livrează produse în fiecare zi. Aceste comenzi sunt centralizate la Birou! Desfacere al
firmei şi sunt onorate imediat. încasările sunt făcute zilnic, odată cu livrările.

În cazul brânzeturilor şi untului, comenzile trebuie depuse cu cel puţin trei zile înaintea
momentului de livrare dorit, iar în cazul laptelui praf cu o săptămână.

Aceste comenzi sunt centralizate tot de Biroul Desfacere, după care solicitările sunt
onorate fie din producţia curentă, fie din stoc.

Ambalarea

S.C. LACTOVIT S.A. este dotată cu maşini moderne de dozat şi ambalat în pungi unt,
brânzeturi, care au fost cumpărate de la firmă. Sunt utilizate ambalaje din material plastic pentru
produsele proaspete şi laptele de consum ( pungi de 1 litru), pahare din plastic, folie de uz
alimentar pentru brânzeturi, cutii de carton şi saci pentru lapte praf. Ambalajele sunt de bună
calitate, majoritatea fiind din import, însă ele îndeplinesc mai mult funcţia de protejare a
produsului în timpul depozitării, transportului, manipulării, decât cea de reclamă şi promovare,
designul fiind simplu.

Din cele prezentate mai sus se poate constata că din activităţile logistice desfăşurate de
firmă lipsesc în totalitate cea de prognoză a cererii şi cea a serviciilor către clienţi, lipsa lor
putând fi considerată un aspect negativ.

20
 Functia de informare, realizata prin fluxul de informatii al intreprinderii de la producator
catre consumator si invers; este una din cele trei functii majore ale distributiei. Sunt utilizate atat
informatii interne cat si externe.

CAP.III – Concluzii si propuneri de imbunatatire a activitatii

logistice la SC “LACTOVIT” SA

Concluzii privind activitatea logistica a firmei S.C. LACTOVIT S.A

Din datele cuprinse în capitolele anterioare s-au conturat activităţile în care firma se
dovedeşte a fi competitivă, dar şi punctele slabe cu care se confruntă. Identificarea slăbiciunilor
firmei reprezintă primul pas ce trebuie realizat de aceasta în vederea determinării posibilităţilor
de îmbunătăţire a activităţilor de distribuţie practicate de S.C. LACTOVIT S.A.

A. punctele forte ale societăţii:

 poziţia ocupată pe piaţă în judeţul Bihor, unde societatea este leader în domeniul său de
activitate şi unde nu este concurată de nici o firmă puternică. Trebuie avut în vedere că
acest lucru se datorează faptului că în momentul de faţă piaţa agroalimentară e încă
dominată de capacităţi de industrializare a laptelui concentrate ia nivel de judeţe; un
personal experimentat şi bine pregătit din punct de vedere profesional, al Biroului de
Desfacere şi o echipă managerială formată din oameni cu studii superioare, capabilă să
facă faţă caracterului specific al activităţii firmei;
 vânzarea întregii producţii de lapte de consum şi produse proaspete. Reţeaua de
distribuţie pentru aceste produse este bine organizată şi cu o arie destul de largă de
acoperire a pieţei;
 proprietatea asupra unui larg parc de mijloace de transport şi manipulare adaptate
cerinţelor specifice de transport impuse de particularităţile eficiente, capabile să satisfacă
cerinţele clienţilor.
 rentabilitatea activităţii firmei, firma realizând profit în tot decursul perioadei analizate.

B. Punctele slabe ale societăţii sunt:

21
 lipsa compartimentului de marketing în structura organizatorică a întreprinderii, fapt care
afectează activitatea societăţii, deoarece fără marketing eficient managementul este
practic paralizat. Având în vedere că în viitor firma va trebui să se confrunte cu o
concurenţă în continuă creştere, lipsa persoanelor specializate în problemele de marketing
va avea influenţe negative asupra profitabilităţii, stabilităţii şi elasticităţii funcţionale a
firmei:
 nepracticarea unor metode de stimulare a distribuitorilor, ceea ce odată cu creşterea
concurenţei poate duce la scăderea interesului acestora pentru produsele firmei. Pentru a
obţine succes pe piaţă, este necesară o motivare permanentă a lor, practica dovedind că la
toate nivelele de distribuţie există u corelaţie clară Intre motivaţia intermediarilor şi
volumul vânzărilor;
 inexistenţa unei comunicări continue între intermediari, producător, consumator;
 lipsa din cadrul activităţilor logistice întreprinse a prognozei cererii, pe baza căreia s-ar
putea identifica nevoi nesatisfăcute, care ar putea deveni ţinta activităţii viitoare a
societăţii;
 oscilaţie a numărului de clienţi, 11,47% fiind clienţi ocazionali, care solicită produsele
firmei doar în sezonul rece, când cererea pentru acest tip de produse este mai mare, iar
producţia este insuficientă datorită lipsei materiei prime: laptele;
 lipsa unor activităţi promoţionale intense, care ar determina clienţii deja existenţi să
lărgească gama produselor comercializate. Dintre cei intervievaţi doar 13,33%
doresc să lărgească gama produselor comercializate cu alte produse ale S.C.
LACTOVIT S.A. acest lucru se datorează faptului că majoritatea firmelor partenere
ale S.C. LACTOVIT S.A. au un potenţial de distribuţie scăzut şi nu au
posibilitatea de a-şi extinde relaţiile comerciale cu societatea prin includerea unor
produse noi în oferta lor;
 incapacitatea sistemului actual de distribuţie de a comercializa volumul complet al
producţiei de unt şi brânzeturi.

Propuneri privind îmbunătăţirea activităţii logistice a societăţii

22
 Luând în considerare lipsurile cu care se confruntă societatea în momentul de faţă, vom
încerca determinarea unor căi de soluţionare a problemelor, de îmbunătăţire a sistemului de
distribuţie a produselor lactate.

Acest lucru este important atât pentru distribuitor, pe care-l ajută la recuperarea sub
formă bănească a mijloacelor investite în producţie, cât şi pentru intermediar, care va putea oferi
pe piaţă exact produsele de care consumatorii au nevoie, la locui şi momentul potrivit, în
cantitatea solicitată.

Cei mai important pas în îmbunătăţirea activităţii de distribuţie îl reprezintă organizarea

unui compartiment de marketing subordonat direct managerului general, cu un personal tânăr,
calificat şi bine pregătit profesional, flexibil, care să se ocupe de fundamentarea unui program de
marketing.

Acest lucru ar ajuta atât atingerea obiectivelor strategice din cadrul politicilor de preţ,
distribuţie, promovare, cât şi realizarea obiectivelor globale ale societăţii şi coordonarea
activităţilor desfăşurate în întreaga întreprindere

Trecerea la economia de piaţă impune firmelor care doresc să rămână viabile accelerarea
procesului de constituire a unor structuri organizatorice adecvate, capabile să orienteze
desfăşurarea activităţilor economice pe baza concepţiilor de marketing.

Problemele actuale constatate în societate sunt: incapacitatea de a comercializa întregul

volum de unt şi brânzeturi produse şi lipsa unor activităţi promoţionale intense, care să dezvolte
reţeaua actuală de distribuţie.

Soluţionarea desfacerii brânzeturilor s-ar putea face în mai multe feluri:

 extinderea comercializării acestora în alte zone ale ţării în care producţia de lapte este mai
scăzută;
 comercializarea produselor pe pieţele externe
 diversificarea producţiei prin brânzeturi speciale, cu ambalaj atractiv, sau determinarea
clienţilor actuali să se axeze pe comercializarea acestor produse.

23
 O cale de îmbunătăţire a comercializării untului ar fi distribuirea directă în satele în care
există centre de colectare a laptelui, multe sate confruntându-se cu dificultăţi de aprovizionare cu
produse alimentare.

O altă soluţie de rezolvare a problemelor este deschiderea de noi magazine generale de

prezentare, chiar dacă situaţia financiară nu permite investirea unor sume mari.

Se impune, de asemenea, organizarea verificării deşeurilor, în prezent zerul fiind vândut

persoanelor particulare care nu acoperă întreaga cantitate existentă.

Pentru a mări eficacitatea activităţii, se impune o adaptare mai mare a producţiei şi

distribuţiei ia cerinţele şi nevoile clienţilor. Acest lucru se poate realiza prin organizarea unor
cursuri de perfecţionare în domeniul managementului şi a marketingului pentru personalul de
conducere. prin angajarea unor specialişti în marketing şi, nu în ultimul rând, prin crearea unui
compartiment de marketing care ar cerceta nevoile clienţilor

Pentru îmbunătăţirea şi permanentizarea comunicaţiei dintre clienţi şi S.C. LACTOVIT

S.A. se impune utilizarea unor modalităţi de studiu a pieţei: chestionarul şi luarea în considerare
a recomandărilor şi aşteptărilor consumatorilor.

24
 BIBLIOGRAFIE

 Surse interne S.C. LACTOVIT S.A.

 Suport curs

25