Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Departamentul Mecanica Teoretică

RAPORT
Despre lucrarea de laborator Nr.2
la Mecanică realizată în MATLAB

Tema: Grafica în sistemul MATLAB

V-29

A efectuat: Babilunga Aurel

A verificat: Andronic Silvia

Chişinău 2018
Scopul lucrării: Însuşirea şi dezvoltarea elementelor de bază de construire a graficelor
în sistemul MATLAB.

Mersul lucrării:

Exerciţiul 1:
Descrieţi comenzile de bază pentru construirea graficelor în pachetul MATLAB.

plot – comanda propriu-zisa de creare a graficelor;

comet - permite de a urmări mişcarea punctului pe traiectorie;
subplot - permite plasarea într-o fereastră a graficului sau imprimarea pe aceiaşi hârtie a
câteva grafice cu axele proprii;
plot3 - analogul 3-dimensional a funcţiei plot;
mesh - carcasa suprafeţei plină de culoare;
surf - suprafeţei plină de culoare;
contour - grafic plan cu liniile de nivel;
meshc, surfc - suprafaţă cu liniile de nivel în planul x,y;
contourf - grafic plan cu liniile de nivel colorat;
contour3 - suprafaţă compusă din linii de nivel;
surfl - suprafaţă luminată.
meshgrid- funcţia pentru generarea scarii;
hold on- suprapune o imagine pe alta;
hold off- anularea suprapunerii imaginilor;
subplot- permite plasarea dintr-o fereastră a graficului sau imprimarea pe aceeaşi hîrtie a
citeva grafice cu axele priprii;
subplot(m,n,p)- împarte figura intr-o matrice m pe n de parţi a graficului iniţial, iar p
este indexul părţii selctate;
colorbar-creează o coloniţă în fereastra graficului,care arată relaţia între culoare şi
valoarea funcţiei z(x,y);
colormap()- schimbă aspectul color a graficului.

Exerciţiul 2:

Sunt date funcţiile:

De construit graficele funcţiilor de o variabilă pe segmentul indicat. De indicat titlurile,
de introdus înscrierile la axe, legenda, de folosit diferite culori, stiluri ale liniilor şi
tipuri de marcheri. Optimizaţi programul (nu expresia matematică) folosind variabilele
intermediare. De a prezenta graficele prin diferite metode:
a) în ferestre diferite;
b) într-o fereastră pe aceleaşi axe;
c) folosind comanda subplot :
c1) într-o fereastră pe axe diferite :
Orizontal, graficul functiei f1=2*(x-1)

vertical graficul functiei f1=2*(x-1)

(
graficul functiei f2=-(x. 1/3)) graficul 6
x functiei
10
3
g=((x-1). ).* sqrt(x).*(2. )
x

f(x)
20 20 -0.4 2.5

0 15 -0.6
2

ambele pe
-20
10 -0.8

-40
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10
graficul functiei f2=-(x. (1/3)) 5 -1 1.5
0

g(x)
-1 0 -1.2
1
-2

axele din
-5 -1.4

-3
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10 -10 -1.6 0.5
x 10
6 graficul functiei g=((x-1).3 ).*sqrt(x).*(2. x)
3

f(x) şi g(x)
2 -15 -1.8
0
1
-20 -2
0

dreapta
-1 -25 -2.2 -0.5
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10 -10 0 10 -10 0 10 -10 0 10

c2) într-o fereastră – fiecare aparte pe axe diferite şi ambele pe aceleaşi axe.
a)
graficul functiei f2=-(x. (1/3)) x 10
6 graficele functiei 6
x 10 graficele functiei
0 2.5 2.5
f1=2*(x-1) f1=2*(x-1)

ambele pe ambele pe
f2=-(x. (1/3)) 2 f2=-(x.( 1/3))
-0.5

Oy axa ordonatelor
1.5
-1 2
1
-1.5
0.5

Prezentarea graficelor
-2 1.5
0

axele din axele de

Oy axa ordonatelor

-2.5 -0.5
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10 -10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10
Ox axa absciselor
1
6
x 10 graficul functiei g=((x-1).3 ).*sqrt(x).*(2. x) graficul functiei f2=-(x.( 1/3)) 6
x 10 graficul functiei g=((x-1). 3).*sqrt(x).*(2.x )
2.5 0 2.5

2 2
0.5 -0.5

dreapta sus in ferestre diferite:

1.5 1.5
-1
1 1
0 -1.5
0.5 0.5

-2
0 0

-0.5 -0.5 -2.5 -0.5

-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10 -10 -5 0 5 10 -10 -5 0 5 10 -10 -5 0 5 10
Ox axa absciselor

a) în ferestre diferite

x=[-2*pi:0.05:3*pi];
f=sin(x);
plot (x,f,'g*--');
title('Graficul functiei f');
xlabel ('Axa X');
ylabel ('Axa Y');
legend('Functia 1');
clf reset;
x=[-2*pi:0.05:3*pi];
g=sin(x).*sin(x);
plot (x,g,'r*--');
title('Graficul functiei g');
xlabel ('Axa X');
ylabel ('Axa Y');
legend('Functia 2');

b) Prezentarea graficelor într-o fereastră pe aceleaşi axe:

clf reset;
x=[-2*pi:0.05:3*pi];
f=sin(x);
g=sin(x).*sin(x);
plot(x,f,'g*--',x,g,'c+:');
title ('graficul f(x),g(x)');
xlabel ('Axa X');
ylabel ('Axa Y');
legend ('f(x)','g(x)');
c) Prezentarea graficelor folosind comanda subplot.

c1) într-o fereastră pe axe diferite;

Orizontal, f(x)
graficul functiei f1=2*(x-1)
20

-20

-40
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10
graficul functiei f2=-(x. (1/3))
0

g(x)
-1

-2

-3
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10
x 10
6 graficul functiei g=((x-1).3).*sqrt(x).*(2. x )
3

f(x) şi g(x)
0

-1
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10

clf reset;
subplot (3,1,1);
x=[-2*pi:0.05:3*pi];
f=sin(x);
plot (x,f,'g*--');
xlabel ('Axa X');
ylabel ('Axa Y');
subplot (3,1,2)
g=sin(x).*sin(x);
plot (x,g,'r+:');
xlabel ('Axa X');
ylabel ('Axa Y');
subplot (3,1,3);
f=sin(x);
g=sin(x).*sin(x);
plot(x,f,'g*--',x,g,'c+:');
title ('graficul f(x),g(x)');
xlabel ('Axa X');
ylabel ('Axa Y');
legend ('f(x)','g(x)');

f(x) g(x) f(x) şi g(x)

Vertical 20

15
graficul functiei f1=2*(x-1)
-0.4

-0.6
graficul functiei f2=-(x .( 1/3)) graficul
2.5
6
functiei
x 10 g=((x-1).3).*sqrt(x).*(2.x )

2
10 -0.8

ambele pe axele
5 -1 1.5

0 -1.2

1
-5 -1.4

-10 -1.6 0.5

-15 -1.8

din dreapta
0
-20 -2

-25 -2.2 -0.5

-10 0 10 -10 0 10 -10 0 10

clf reset;
subplot (1,3,1);
x=[-2*pi:0.05:3*pi];
f=sin(x);
plot (x,f,'g*--');
xlabel ('Axa X');
ylabel ('Axa Y');
subplot (1,3,2)
g=sin(x).*sin(x);
plot (x,g,'r+:');
xlabel ('Axa X');
ylabel ('Axa Y');
subplot (1,3,3);
f=sin(x);
g=sin(x).*sin(x);
plot(x,f,'g*--',x,g,'c+:');
title ('graficul f(x),g(x)');
xlabel ('Axa X');
ylabel ('Axa Y');
legend ('f(x)','g(x)');

c2) Într-o fereastră – fiecare aparte pe axe diferite şi ambele pe aceleaşi axe.

f(x)
graficul functiei f2=-(x. (1/3)) x 10
6
graficele functiei
0 2.5
f1=2*(x-1)
-0.5 f2=-(x.( 1/3))

-1 2

-1.5

-2 1.5
Oy axa ordonatelor

-2.5
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10

1
6
x 10 graficul functiei g=((x-1).3 ).*sqrt(x).*(2. x)
2.5

2
0.5

1.5

1
0
0.5

-0.5 -0.5
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10 -10 -5 0 5 10
Ox axa absciselor
ambele pe axele din dreapta f(x) şi g(x)

g(x)

clf reset;
subplot (2,2,1);

x=[-2*pi:0.05:3*pi];

f=sin(x);

plot (x,f,'g*--');

xlabel ('Axa X');

ylabel ('Axa Y');

subplot (2,2,3)

g=sin(x).*sin(x);

plot (x,g,'r+:');

xlabel ('Axa X');

ylabel ('Axa Y');

subplot (1,2,2);

f=sin(x);

g=sin(x).*sin(x);

plot(x,f,'g*--',x,g,'c+:');

title ('graficul f(x),g(x)');

xlabel ('Axa X');

ylabel ('Axa Y');

legend ('f(x)','g(x)');

f(x) şi g(x)
 6
x 10 graficel e functiei
2.5
f1=2*(x-1)
2 f2=-(x. (1/3))

Oy axa ordonatelor
1.5

0.5

Ambele pe axele de sus

-0.5
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10
Ox axa absciselor

graficul functiei f2=-(x. (1/3)) 6

x 10 graficul funct iei g=((x-1). 3).*sqrt(x).*(2.x )
0 2.5

2
-0.5

1.5
-1
1
-1.5
0.5

-2
0

-2.5 -0.5
-10 -5 0 5 10 -10 -5 0 5 10

f(x) g(x)

clf reset;
subplot (2,2,3);

x=[-2*pi:0.05:3*pi];

f=sin(x);

plot (x,f,'g*--');

xlabel ('Axa X');

ylabel ('Axa Y');

subplot (2,2,4)

g=sin(x).*sin(x);

plot (x,g,'r+:');

xlabel ('Axa X');

ylabel ('Axa Y');

subplot (2,1,1);

f=sin(x);

g=sin(x).*sin(x);

plot(x,f,'g*--',x,g,'c+:');

title ('graficul f(x),g(x)');

xlabel ('Axa X');

ylabel ('Axa Y');

legend ('f(x)','g(x)');

Exerciţiul 3:

Este dată funcţia:

De construit graficul funcţiei de două variabile pe un sector dreptunghiular prin
diferite metode - mesh, surf, meshc, surfc, contour, contourf, contour3. Cotele la
graficele de contur se aleg de sinestătător. Optimizaţi programul (nu expresia
matematică) folosind variabilele intermediare.

Metoda Mesh
[x,y]=meshgrid (0:0.05:2*pi,0:0.05:1);
z=sin(x).*exp(-3.*y);
figure(1);
mesh (x,y,z);
title('Mesh');

Metoda Surf
>> figure(2);
>> surf(x,y,z);
>> title('Surf');

Metoda Meshc

>> figure(3);
>> meshc(x,y,z);
>> title('Meshc');

Metoda Surfc
>> figure(4);
>> surfc(x,y,z);
>> title('Sufc');

Metoda Contour

>> figure(5);
>> contour(x,y,z);
>> title('Contour');
Metoda Contourf

>> figure(6);
>> contourf(x,y,z);
>> title('Contourf');

Metoda Contour3

>> figure(7);
>> contour3(x,y,z);
>> title('Contour3');
Concluzie:

Efectuând lucrarea de laborator nr.2 am făcut cunostinţă cu comenzile de bază

pentru construirea graficelor în sistemul MATLAB. Tipul graficului depinde de
structura funcţiei şi de intervalele care ne sunt date. Pachetul MATLAB are diferite
tipuri de grafice. Am construit grafice atât bidimensionale cât şi tridimensionale
folosind diferite comenzi: plot, subplot, meshgrid, contourf, contour3 şi altele.
Sistemul MATLAB este usor de folosit şi în acelaşi timp ne oferă o gamă largă de
posibilităţi de construire a graficelor şi de aceea el poate fi folosit în diferite
domenii.