Unitatea de învăţare 8.

Contabilitatea trezoreriei instituțiilor publice

Cuprins
U8.1. Introducere
U8.2. Competenţele unității de învățare
U8.3. Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt
U8.4. Contabilitatea cecurilor, a efectelor de încasat, respective remise spre scontare
U8.5. Contabilitatea încasărilor şi plăţilor prin conturile la bănci
U8.6. Contabilitatea disponibilităţilor din împrumuturi
U8.7. Contabilitatea mijloacelor băneşti în numerar
U8.8. Contabilitatea altor valori de trezorerie
U8.9. Contabilitatea acreditivelor şi avansurilor de trezorerie
U8.10. Rezumat

U8.1. Introducere
Activitatea de trezorerie cuprinde toate operaţiunile privind încasările şi
plăţile curente.
În structura trezoreriei, respectiv a operaţiilor de trezorerie se cuprind:
- Disponibilităţile băneşti aflate în conturi curente la bănci, în lei şi în valută, cecurile
şi efectele comerciale depuse spre încasare sau scontare la bănci
- Mijloacele băneşti din împrumuturi externe şi interne contractate sau garantate
- Mijloacele băneşti ale bugetelor
- Investiţiile financiare cum sunt obligaţiunile emise şi răscumpărate
- Acreditivele în lei şi valută şi avansurile de trezorerie
- Disponibilităţi din fonduri speciale
- Împrumuturi pe termen scurt.

U8.2. Competenţele unităţii de învăţare

Dupǎ parcurgerea, studentul va fi capabil să:
o definească activitatea de trezorerie a instituţiilor publice;
o înregistreze în contabilitate operaţiile cu cecuri, cu efecte de încasat remise spre
scontare
o înregistreze corect în contabilitate operaţiile de încasări şi plăţi prin conturile de la
bănci;
o identifice situațiile când este permisă apelarea la disponibilităţile din împrumuturi;
o descrie modul de deschidere a acreditivelor documentare şi să evidențieze
avansurile de trezorerie.
 Cuvinte cheie: investiţii financiare, valori de trezorerie, avansuri de
trezorerie, acreditive, cecuri, efecte de încasat

Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 2-3 ore.

U8.3. Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt

La instituţiile publice investiţiile financiare constau din obligaţiuni emise şi
răscumpărate. Acestea se emit de primării pentru asigurarea surselor de finanţare şi
trebuie răscumpărate la scadenţă sau anulate. Reflectarea în contabilitate se realizează cu
ajutorul contului 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate, cu funcţie contabilă de activ. Se
debitează cu obligaţiunile emise şi răscumpărate, respectiv se creditează cu valoarea
titlurilor anulate. Are sold final debitor ce semnifică valoarea obligaţiunilor emise şi
răscumpărate, care nu au fost anulate.
- Răscumpărarea obligaţiunilor la preţ de răscumpărare
505 = % 8000
531 6000
770 2000
- anularea obligaţiunilor emise şi răscumpărate
161 = 505 8000
Evidenţa vărsămintelor de efectuat pentru obligaţiuni emise şi răscumpărate se ţine
cu ajutorul contului 509 Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt. Este
un cont de pasiv, în creditul căruia se înregistrează sumele datorate pentru investiţii pe
termen scurt cumpărate şi care se debitează cu sumele achitate pentru acestea.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate pentru investiţii pe termen scurt
cumpărate.

U8.4. Contabilitatea cecurilor, a efectelor de încasat, respectiv remise spre

scontare
Contul 511 “Valori de încasat” este folosit de către instituţiile publice pentru
evidenţierea cecurilor, a efectelor de încasat, respectiv remise spre scontare.
Este un cont de activ, se debitează cu valoarea cecurilor şi efectelor comerciale primite de
la clienţi şi se creditează cu valoarea cecurilor şi efectelor comerciale încasate. Soldul
debitor al contului reprezintă valoarea cecurilor şi efectelor comerciale neîncasate.
1. Primirea valorilor de încasat (cecul, biletul la ordin)
511 = %
411 valoarea cecurilor primite
413 valoarea efectelor comerciale primite
765 diferenţe de curs valutar favorabile
b) încasarea cecurilor şi efectelor comerciale
512, 770, 560 = 511

Exemplul nr. 1
O instituţie publică acceptă un cec spre încasare în valoare de 4.000 lei
precum şi un bilet la ordin în valoare de 3000 lei.
a) Cecuri de încasat
- Înregistrarea cecului de încasat de la client
5112 = 411 4000
- Remiterea cecului la bancă şi încasarea lui
5121, 560 = 5112 4000
b) Efecte de încasat
- Înregistrarea acceptării de către furnizor a remiterii unui bilet la ordin
către bănci
413 = 411 3000
- înregistrarea primirii efective a biletului la ordin
511 = 413 3000
- înregistrarea la scadenţă a biletului la ordin pe baza extrasului de cont
5121, 560 = 511 3000
Dacă posesorul biletului la ordin are nevoie de bani înaintea termenului de
scadenţă, poate depune efectul de comerţ la bancă pentru scontare. În urma
scontării instituţia publică primeşte bani la valoarea efectului de comerţ mai
puţin comisionul şi scontul, reţinute.

Exemplul nr. 2
Instituţia publică M depune spre încasare la momentul T un efect comercial
în valoare de 5000 lei. La momentul T+1 se încasează efectul, comisionul
plătit pentru serviciul bancar fiind de 30 lei.
 Depunerea efectelor spre încasare la momentul T
511 = 413 5000
 Încasarea efectelor la momentul T +1
% = 511 5000
512, 560 4970
627 30
 Dacă se doreşte scontarea înainte de termen, se foloseşte contul 5114
Efecte remise spre scontare:
 Remiterea efectelor pentru a fi scontate înainte de termen:
5114 = 413 5000
  Scontarea efectului înainte de termen pe o perioadă de 2 luni, serviciul
bancar 30 lei, scontul de 12%
Scontul = 5000 x 12% x 2/ 12 = 100 lei
% = 5114 5000
512,560 4870
627 30
627 100
Şi concomitent se înregistrază în debitul contului 8037 Efecte
scontate neajunse la scadenţă, 5000, iar în momentul când efectele ajung la
scadenţă se înregistrează în credit 8037, 5000.

U8.5. Contabilitatea încasărilor şi plăţilor prin conturile la bănci

Contul 512 conturi la bănci este un cont bifuncţional ce se debitează cu sumele
încasate de instituţie şi se creditează cu plăţile efectuate. Soldul debitor reprezintă
disponibilităţile în lei şi în valută, iar soldul creditor, creditele primite.
Se dezvoltă în sintetice de gradul II astfel:
5121 Conturi la bănci în lei
5124 Conturi la bănci în valută
5125 Sume în curs de decontare
Contul 512 se debitează prin creditul următoarelor conturi
512 = %
167 sumele încasate reprezentând alte
împrumuturi şi datorii asimilate
267 valoarea creanţelor imobilizate şi a
dobânzilor încasate, garanţii restituite de furnizori
411 sume încasate pentru livrările de bunuri,
servicii
461 sume încasate de la debitori diverşi
511 cu valoarea cecurilor şi a efectelor
comerciale încasate
518 cu dobânzile încasate aferente
disponibilităţilor existente în cont
519 sume reorezentând împrumuturi pe TS
581 sume intrate dintr-un cont de trezorerie
706 sume încasate reprezentând chirii
765 diferenţe favorabile de curs valutar
 774 sume în valută de care beneficiază instituţa
publică din fonduri externe nerambursabile potrivit memorandurilor de finanţare încheiate
Contul 5121 se creditează prin debitul conturilor
% = 512
167 rambursarea unor împrumuturi şi datorii asimilate
168 suma dobânzilor plătite din conturile aferente altor împrumuturi şi
datorii asimilate
232 cu valoarea avansurilor acordate furnizorilor de active fixe
corporale
267 sume reprezentând împrumuturi acordate pe TM şi TL cât şi
valoarea garanţiilor depuse la furnizori pentru energie electrică
401 cu sumele plătite furnizorilor
403 plăţile efectuate din contul de disponibil pe bază de efecte
comerciale
505 valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate
518 sume plătite reprezentând dobânzile aferente împrumuturilor
primite
519 rambursarea împrumuturilor pe TS din contul de disponibil
581 sume ridicate în numerar sau virate din contul de disponibil
627 sume reprezentând valoarea serviciilor bancare plătite
774 sume transferate rămase disponibile la sfârşitul programelor de
finanţare
Sumele în curs de decontare reprezintă acele sume depuse la bănci sau prin mandat poştal
de către terţi, pe bază de documente prezentate instituţiei publice, dar neapărute încă în
extrasele de cont.
De exemplu, o instituţie publică primeşte mandate poştale în sumă de 70 lei, care nu a
apărut în extrasul de cont, ulterior suma apare în extrasul de cont.
- Înregistrarea mandatelor poştale
5125 = 4111 70
- înregistrarea încasării sumei, conform extrasului
5121 = 5125 70

U8.6. Contabilitatea disponibilităţilor din împrumuturi

Instituţiile publice pot beneficia şi de unele disponibilităţi din împrumuturi
necesare desfăşurării activităţii şi care se contabilizează, după caz, cu ajutorul conturilor:
A. Contul 513 Disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate de
stat
 Este un cont de activ, se debitează cu sumele primite în contul de disponibil în lei
şi în valută provenite din împrumuturile interne și externe contractate de stat şi se
creditează cu plăţile efectuate. Soldul este debitor şi reprezintă disponibilităţile în lei şi în
valută din împrumuturi externe contractate de stat, existente la un moment dat.

Exemplul nr. 3
O instituţie publică, potrivit acordului de împrumut contractat de stat,
primeşte suma de 120.000 lei pentru efectuarea unor lucrări edilitare. Factura
furnizorului indică suma de 100.000 lei.
- Înregistrarea sumei împrumutate
513 = 164 120.000
- Plata facturii furnizorului
401 = 513 100.000

B. Contul 514 Disponibil din împrumuturi interne şi externe garantate de

stat
Cu ajutorul acestui cont instituţiile publice ţin evidenţa împrumuturilor interne şi
externe garantate de stat, acordate de către instituţiile finanţatoare interne şi externe.
Este un cont de activ, în debit se înregistrează sumele intrate în contul de
disponibil în lei şi în valută, reprezentând împrumuturi interne şi externe garantate de stat,
iar în credit se înregistrează plăţile efectuate. Soldul debitor al contului reprezintă
disponibilul în lei şi în valută din împrumuturi interne şi externe garantate de stat,
existente în cont.
C. Contul 515 Disponibil din fonduri externe nerambursabile
Fondurile externe nerambursabile sunt alocate de instituţiile finanţatoare externe
pentru finanţarea unor programe stabilite prin acordurile încheiate cu instituţia publică în
cauză. Sumele vor fi acumulate în contul 515 şi cheltuite numai în scopul în care au fost
acordate.
Este un cont de activ, se debitează cu sumele primite în lei şi în valută şi se
creditează cu plăţile efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în
memorandumurile de finanţare. Soldul este debitor şi reprezintă sumele primite din
fonduri externe nerambursabile.
D. Contul 516 Disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate de
autorităţile administraţiei publice locale
Instituţiile publice de subordonare locală pot beneficia de împrumuturi contractate
de autorităţile administraţiei publice locale pe baza acordurilor încheiate cu instituţiile
finanţatoare exerne. Aceste sume se evidenţiază cu ajutorul contului 516 care este de
activ, se debitează cu sumele primite în lei şi în valută, reprezentând împrumuturile
interne sau externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi se creditează
cu plăţile efectuate. Soldul debitor semnifică disponibilităţile în lei şi în valută din
împrumuturi interne şi externe existente la un moment dat.

Exemplul nr. 4
Instituţia publica X este beneficiara unui împrumut contractat de
administraţia publică locală în sumă de 200.000 euro, la cursul de 3,65 lei,
pentru achiziţionarea de aparatură birotică, cu o dobândă de 20.000 euro.
- Înregistrarea primirii împrumutului
516 = 162 200.000x 3,65= 730.000
lei
- achiziţia aparaturii de la furnizor la cursul de 3,6 lei
214 = 404 720.000
- plata furnizorului
404 = 516 720.000
- înregistrarea diferenţei de curs valutar favorabile 200.000 x0,10
(3,65- 3,55) = 20.000
162 = 765 20.000
- înregistrarea dobânzii plătite 20.000 euro x 3,55 =
666 = 1682 72.000
- rambursarea împrumutului şi plata dobânzii
= 770
162 200.000x3,55 =
1682 20.000x 3,55=

E. Contul 518 Dobânzi

Contul 518 „Dobânzi” ţine evidenţa dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor
contractate pe TS, precum şi a dobânzilor de încasat, aferente sumelor deţinute în conturi
la bănci de către instituţiile publice.
Contabilitatea se ţine distinct pe conturi sintetice de gradul II:
5186 Dobânzi de plătit
5187 Dobânzi de încasat
Contul 518 este un cont bifuncţional care se debitează cu dobânzile de încasat
aferente disponibilităţilor aflate în conturile curente şi se creditează cu dobânzile datorate
împrumuturilor contractate pe termen scurt. Soldul debitor reprezintă dobânzile de primit,
iar soldul creditor dobânzile de plătit.
Acest cont se debitează prin creditul conturilor:
5187 = 766 cu dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor în cont
 Contul 5187 se creditează prin debitul conturilor
% = 5187
512 - sume încasate reprezentând dobânzile aferente disponibilităţilor existente
în conturi
515 - cu dobânzile încasate aferente disponibilităţilor existente
560 **
Contul 5186 “Dobânzi de plătit” se creditează:
666 = 5186 cu dobânzile datorate aferente împrumuturilor
contractate
5186 se debitează:
5186 = %
516,517 cu dobânzile aferente acestor împrumuturi
521 dobânzile aferente împrumuturilor acordate de trezoreria
statului
560 dobânzile aferente împrumuturilor pe TS
512 sume plătite privind dobânzile aferente împrumuturilor pe TS

F. Contul 519 Împrumuturi pe termen scurt

Instituţiile publice care nu au suficiente mijloace băneşti pentru asigurarea
desfăşurării normale a activităţii pot apela la împrumuturi pe TS. În cazul în care sunt
acordate sub forma unor linii de creditare, acestea apar pe măsura efectuării plăţilor
solicitate de entitate. Reflectarea în contabilitate se realizează cu ajutorul contului 519.
Este un cont de pasiv, care se creditează cu sumele primite, reprezentând împrumuturile
pe TS, şi se debitează cu restituirea sumelor în cauză. Soldul este creditor şi reprezintă
împrumuturile pe Ts nerestituite la momentul respectiv.

Exemplul nr. 5
Consiliul local al municipiului Slatina contractează un împrumut pentru
realizarea unei investiţii la grădina zoologică din localitate, în valoare de
100.000 lei, pe termen de 3 ani, rata dobânzii fiind de 10% pe an. După 3 ani,
creditul este rambursat.
La primirea creditului se face înregistrarea:
516 = 162 10.000
Acordarea de avansuri pentru realizarea obiectivelor prevăzute în contract din
contul de disponibil se înregistrează
232 = 516
234
409
 Plata furnizorilor din contul de disponibil, mai puţin avansurile acordate şi
diferenţele de curs valutar nefavorabile, în cazul împrumuturilor externe se
evidenţiază.
401 = 516
404
665
Înregistrarea şi plata dobânzilor şi comisioanelor aferente
împrumuturilor externe se va evidenţia în contabilitate cu ajutorul contului
5181 Dobânzi de plătit
666 = 5186 2000
% = 770 2.200
5186 2.000
622 200
Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
Rambursarea împrumuturilor externe la scadenţă se înregistrează în
contabilitea instituţiei publice astfel:
5196 = 770 10.000

Exemplul nr. 6
Se înregistrează împrumutul pe TS primit de o instituţie publică de la trezoreria
statului în sumă de 13.400 lei cu o dobândă de 810 lei.
- Primirea împrumutului pe baza contractului de credit şi a extrasului de cont
521 = 5198 13.400

În cazul în care la scadenţă nu s-a efectuat rambursarea împrumutului pe TS, se

procedează la transferarea la împrumuturi nerambursate la scadenţă.
5191 = 5192 13.400

Exemplul nr. 7
Instituţia publică Z pentru disponibilităţile băneşti existente în contul de la bancă,
înregistrează dreptul privind dobânzile cuvenite în sumă de 2.400 lei, dar neîncasate până
la sfârşitul exerciţiului curent
5187 = 766 2.400
- înregistrarea încasării efective a dobânzii în exerciţiul viitor, pe baza extrasului
de cont
512 = 5187 2.400
 În cursul exerciţiului financiar curent pentru disponibilităţile din cont, reflectarea
încasării dobânzii pe baza extrasului de cont se face
512 = 766
Opozabil acestei situaţii este cazul când instituţia publică plăteşte dobânda
aferentă în cursul exerciţiului financiar curent, pentru împrumuturile pe termen scurt
primite, pe baza contractului de credit şi a extrasului de cont.
666 = 512

U8.7. Contabilitatea mijloacelor băneşti în numerar

Sumele în numerar, în lei şi în valută, de care dispune o instituţie publică, sunt păstrate
în casieria acesteia, cu gestionarea lor distinctă. Toate operaţiunile de casă se înscriu în
registrul de casă de către casier şi constituie evidenţa operativă a acestor operaţiuni.
Contabilitatea operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar se realizează cu ajutorul contului
531 „Casa”, care este un cont de activ şi se debitează cu sumele încasate în numerar şi se
creditează cu sumele plătite în numerar sau virate în contul de Disponibil al instituţiei. Soldul
debitor semnifică numerarul existent în casierie.
Contul 531 se debitează prin creditarea conturilor:
531 = %
267 cu sumele încasate în numerar în contul creanţelor imobilizate
411 cu sumele încasate în numerar
419 cu sumele încasate în numerar reprezentând avansuri
448 plusul de numerar constatat în casierie
461 sume încasate de la debitori diverşi
472 venituri anticipate
542 avansuri de trezorerie neutilizate
581 sume ridicate din contul de disponibil
704, 706, 707, 708 sume încasate din operaţiuni de vânzare
531 se creditează prin debitarea conturilor:
% = 531
401, 404 plăţi către furnizori
409 avansuri achitate furnizorilor în numerar
421 sume plătite în numerar salariaţilor
423 ajutoare plătite în numerar salariaţilor
425 avansuri din salarii
426 salarii neridicate achitate ulterior
429 burse plătite elevilor şi doctoranzilor
462 sume achitate creditorilor
471 sume plătite în numerar în cadrul decontărilor reciproce
532 plăţi în numerar pentru procurarea de alte valori
581 sume depuse în alte conturi.

Exemplul nr. 8
În luna decembrie, o instituţie publică încasează prin casierie 600 de dolari la cursul
zilei, de 2,9 lei/dolar, din care depune în contul de disponibil la trezoreria statului 500 de
dolari. În ultima zi a exerciţiului financiar, cursul oficial al dolarului este de 3,1 lei/dolar.
Instituţia achită abonamentul la publicaţii de specialitate în valoare de 4200 lei, pe o perioadă
de 6 luni şi ridică numerar de la bancă în valoare de 2500 lei pentru achitarea burselor elevilor
în numerar.
- încasarea pe baza chitanţei, a sumei de 600 de dolari, reprezentând chirii:
5314 = 706 1740 (600 dol. x 2,9)
- depunerea în contul de disponibil al instituţiei, pe baza foii de vărsământ:
581 = 5314 1450
560 = 581 1450
- înregistrarea, la sfârşitul exerciţiului financiar, a diferenţelor de curs valutar:
5314 = 785 100 dolari x (3,1 – 2,9) = 20 RON.
- achitarea abonamentului la publicaţiile de specialitate:
471 = 5311 4200;
- ridicarea numerarului de la bancă pentru plata burselor:
581 = 770 2500;
5311 = 581 2500;
429 = 5311 2500.

U8.8. Contabilitatea altor valori de trezorerie

În casieriile instituţiilor publice se păstrează şi alte valori, cum sunt: timbre poştale şi
fiscale, bilete de tratament şi odihnă, tichete şi bilete de călătorie, bonuri valorice pentru
carburanţi auto, bilete cu valoare nominală, tichete de masă, alte valori, care sunt evidenţiate
cu ajutorul contului 532 „Alte valori”. Este un cont de activ, care se debitează cu valorile
intrate în instituţia publică, prin creditarea conturilor:
532 = %
401 cu preţul de cumpărare al valorilor achiziţionate
408 cu preţul de cumpărare al valorilor achiziţionate, pentru care nu s-
au primit facturi
512, 531, 542, 550, 770, 560 cu sumele plătite
Se creditează prin debitarea conturilor:
% = 532
 302 cu valoarea carburanţilor procuraţi pe bază de bonuri valorice
401 cu valoarea tichetelor de masă nefolosite, returnate către unităţile emitente
428 cu valoarea biletelor de tratament şi hodină acordate personalului
624 cu valoarea tichetelor şi biletelor de călătorie folosite
626 cu valoarea timbrelor poştale consumate
642 cu valoarea nominală a tichetelor de masă acordate salariaţilor
645 cu valoarea biletelor de tratament şi odihnă acordate personalului

Exemplul nr. 9
Se achiziţionează, cu plata în numerar, timbre fiscale de 20 lei şi bonuri pentru cantităţi
fixe de motorină, în valoare de 135 lei. Se dau în consum timbre fiscale de 10 lei şi motorină
în valoare de 95 lei din stocul existent. Se acordă unui salariat un bilet de odihnă în valoare de
180 lei şi tichete de călătorie în valoare de 12 lei.
- înregistrarea bunurilor pe baza notelor de intrare recepţie:
% = 5311 cu 155 lei
5321 20 lei
5324 135 lei
- folosirea timbrelor fiscale:
626 = 5321 10 lei
- utilizarea BCF:
6022 = 5324 cu 95 lei.
- acordarea biletului de odihnă:
645 = 5322 cu 180 lei.
- acordarea tichetului de călătorie:
624 = 5323 cu 12 lei.

Exemplul nr. 10
O instituţie publică organizatoare de spectacole cumpără bilete pentru spectacole la
costul de achiziţie de 500 lei. Valoarea nominală este de 700 lei.
- înregistrarea costului imprimatelor, pe baza facturii:
628 = 401 cu 500 lei
- înregistrarea valorii nominale a biletelor de spectacol:
5325 = 472 cu 700 lei;
- predarea biletelor către gestionari:
461 = 5325 cu 700 lei;
 4282
- încasare contravalorii biletelor vândute:
5311 = 461 cu 700 lei:
472 = 719 cu 700 lei.

U8.9. Contabilitatea acreditivelor şi avansurilor de trezorerie

Acreditivul este o formă de decontare care cunoaşte o dezvoltare deosebită, în special
în cadrul relaţiilor comerciale internaţionale. Contul de acreditive se deschide de beneficiar, la
momentul prevăzut în contract, prin virarea mijloacelor băneşti din contul de disponibil sau
din contul de finanţare bugetară. Din momentul deschiderii contului de acreditive, instituţia
nu mai poate efectua plăţi către o altă persoană, cu excepţia celei pentru care a fost deschis
acreditivul. Evidenţa acreditivelor se realizează cu ajutorul contului 541, Acreditive, cont de
activ, care se debitează cu sumele virate din conturile de disponibilităţi băneşti şi se creditează
cu sumele plătite terţilor sau retrase în contul de disponibilităţi, în cazul expirării valabilităţii
acreditivului.
541 = 560
401, 404 = 541.
Avansurile de trezorerie reprezintă sume puse la dispoziţia unor persoane împuternicite de
entitate, în vederea efectuării de plăţi în contul acesteia. Reflectarea în contabilitate a acestor
operaţiuni se realizează cu ajutorul contului 542, Avansuri de trezorerie, cu functie contabila
de activ. Se debitează cu sumele acordate în numerar ca avansuri de trezorerie şi se creditează
cu plăţile făcute în contul entităţii şi cu sumele restituite din avansuri neutilizate. Soldul
debitor reflectă sumele acordate ca avansuri de trezorerie nedecontate.

Exemplul nr. 11:

Se acordă unui salariat un avans de trezorerie în sumă de 1000 lei. Ulterior se decontează
950 lei astfel: 450 lei pentru plata transportului şi 500 de lei pentru materialele procurate. Se
depune la casierie suma de 50 lei neutilizată.
- acordarea avansului:
542 = 5311 cu 1000 lei:
- decontarea avansului:
% = 542 cu 1000 lei
624 cu 450 lei
302 cu 500 lei
5311 cu 50 lei.
 Contabilitatea operaţiunilor de încasări şi plăţi din venituri proprii
Instituţiile publice pot desfăşura şi activităţi finanţate integral sau parţial din venituri
proprii. Sumele încasate din venituri proprii se înregistrează în conturile din grupa 56, care se
numeşte Disponibil al instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din
venituri proprii.
Contul 560 este un cont de activ şi se debitează cu sumele încasate din venituri proprii
şi se debitează cu plăţile efectuate. Soldul debitor reprezintă disponibilităţile existente în cont.

U8.10. Rezumat
Activitatea de trezorerie și evidența operațiilor financiare sunt deosebit de
importante în gestiunea financiară a oricărei instituții publice. Pentru o bună execuție
a veniturilor și cheltuielilor este necesară evidența distincă a resurselor financiare în
funcție de natura și de proveniența acestora. Astfel, veniturile proprii sunt
înregistrate într-un cont distinct (560), resursele de la buget într-un cont special,
Finanțarea bugetară, 770, veniturile cu destinație specială în 551, etc. Instituțiile
publice utilizează instrumente de decontare clasice și moderne (ordinul de plată,
acreditivul documentare etc.) fie prin intermediul Trezoreriei, fie prin băncile
comerciale unde acestea își au conturile deschise.