Sunteți pe pagina 1din 29

MIJLOACELE DE CONTROL A PLACII DENTARE

 Daca cineva nu baga de seama inainte, are pareri de rau dupa.


 Si cu toate parerile de rau, nimic nu se mai poate obtine. Confucius(551-479
i.ch)

Procedurile preventiei primare sunt:

1.Controlul mecanic si chimic al placii dentare;

2.Disciplina consumului de carbohidrati;

3.Fluorizarea structurilor dure dentare;

4.Sigilarea santurilor si fosetelor coronare;

5.Educarea stomatologica a pacientilor.

Una dintre posibilitatile de prevenire a bolilor placii (C.D si B.P) este controlul P.D
microbiene, efectuat zilnic, corect.

Studiile confirma ca:

Un control meticulos al PLACII SUPRAGINGIVALE efectuat permanent,poate:

 Modifica compozitia microbiana de la nivelul santului gingival


 Reduce procentul florei parodonto-patogene

IGIENA ORALA OPTIMA necesita insa

o Motivarea individualizata a pacientului;


o Instrumentar adecvat
o Instruire profesionala

Controlul P.D se realizeaza prin:

1.Mijloace MECANICE
A.PRINCIPALE

-periaj dentar

B.AUXILIARE

-dental floss-ul (ata dentara)


-stimulatoare gingivale
-periute interdentare
-scobitorile
-razusele de limba

2.Mijloace CHIMICE antiplaca

Pentru controlul P.D folosim:

In principal, periajul dentar, care NU POATE FI INLOCUIT de nici un alt mijloc de


control al placii bacteriene, lui adaugandu-i-se in anumite situatii clinice, alte
mijloace reprezentate de:

 Cele mecanice auxiliare sau/si


 Mijloace chimice antiplaca

MIJLOACE MECANICE DE CONTROL A P.D microbiene

Periajul dentar si periutele de dinti

Pentru a i se reduce agresivitatea, PLACA TREBUIE CURATATA ZILNIC de


pacientul CON STIENTIZAT si MOTIVAT in acest sens. Bolile placii bacteriene
pot fi prevenite daca placa, in special, cea de pe suprafetele aproximale si din
zona coronara cervicala, este indepartat complet, prin procedure de
AUTOINGRIJIRE. Din nefericire, un procent insemnat, dintre semenii nostrii nu
vor sau nu sunt capabili sa-si realizeze o indepartare corecta a placii dentare.
In zilele noastre, statisticile efectuate, in tarile dezvoltate economic, arata ca,
populatia “se spala” pe dinti de 1-2/zi intr-o proportie de 80-90%.

INDIVIDUALIZAREA ingrijirilor oro-denatre tine cont de:


 Nevoia de sanatate orala a persoanei in cauza
 De abilitatea (intelegerea si manualitatea) individului in a-si realiza
igiena orala
 De prezenta factorilor de risc pentru producerea cariei dentare si a
bolilor parodintale

Nevoile personale zilnice de ingrijire orala presupune ca – de cel putin 2 ori


pe zi sa efectuam :

1. Curatirea spatiilor interproximale de resturi alimentare, inclusive, pentru


a permite substantelor active continute si de pastele de dinti sa
actioneze la nivelul acestor suprafete;
2. Urmeaza perierea dentara propriu-zisa prin care curatam, dar si aplicam
substante cu actiune terapeutica la nivelul dintilor si a gingiei de
vecinatate;
3. Etapa finala este aceea de a curate fata dorsala a limbii

PERIUTELE DE DINTI sunt:

 MANUALE
 MECANICE

Frandsen 1986 sugereaza ca UN PERIAJ DENTAR EFICIENT depinde de:

1. De DESIGNUL PERIUTEI
2. Manualitatea cu care individual isi realizeaza periajul
3. Frecventa periajului
4. Durata acestuia

Periutele de dinti sunt indicate in scopul: curatirii eficiente si confortabile a


dintilor si a tesuturilor moi din vecinatatea acestora. Pentru ca obisnuit,
exista o larga varietate de periute de dinti, stomatologul trebuie sa fie la
current cu toate noutatile in domeniu, modalitate prin care pacientul poate
fi indrumat cat mai favorabil cu putinta.

Periutele de dinti manual trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte:


1.comforme cu nevoile individului in ceea ce priveste marimea, forma si
duritatea;
2.manipulata cu usurinta si eficienta;
3.usor de curatat si uscat;
4.rezistenta si ieftina; manerul sa fie rezistent, rigid si usor;
5.filamente active sa prezinte capete rotunjite, prin care curate efficient
structurile oro-dentare, cu EFECTE NEGATIVE MINIME.

DESCRIERE GENERALA:

Periutele de dinti sunt compuse din:

1. Maner
2. Cap active
3. Gatul periutei

1.MANERUL

Astazi este fabricat din plastic si combinatii de polimeri, ce permit obtinerea:


rezistentei, cost redus; aspect placut; rigiditate; impermeabilitate, netezime.
Forma si grosimea manerului trebuie sa fie ERGONOMICA, pentru a permite:
-o priza eficienta
- o manevrare comoda.
Probleme apar in cazul pacientului cu DIZABILITATI FIZICE, a copiilor si a
pacientilor in varsta, pentru care au fost propuse si modalitati variate de
adaptare.

2.CAPUL ACTIV – reprezinta suprafata care curata

El este alcatuit din manunchiuri de filamente dispuse pe mai multe randuri, atat
pe lungime cat si pe latime. In mod obisnuit, constatam intre 10-12 manunchiuri
pe lungime si 3-4 randuri pe latime. Suprafata activa a capului periutei prezinta o
lungime de 25,4-31,8 mm si o latime de 7,9-9,5 mm. Inaltimea filamentelor este
de 11 mm. Intre manunchiurile de filamente observam spatii foarte reduse prin
care se obtine o suprafata neteda de curatare, iar faptul ca, filamentele se sprijina
unele pe altele, confera periutelor o uzura lenta.
Suprafata de periere poate sa fie:

Plana
Crenelata pe lungime sau pe latime
Convexa (speciala pentru periere sub intermediarii puntilor dentare)
Concave (speciala pentru periajul pacientului cu aparate ortodontice fixe)
Evazata pe latime.

STUDIILE clinice si de laborator efectuate, consemneaza superioritatea curatirii


obtinute prin folosirea periutelor cu suprafata active crenelata, comparativ cu
cele plane, mai ales la nivelul zonelor interproximale. Folosita corect, periuta si
periajul sunt eficiente in:
-Reducerea cantitatii de placa
-Numarul de carii
-MAI ALES a gingivitelor.
Rezultatul periajului este influentat de:
1. MANUALITATEA
2. CAPACITATEA de INTELEGERE a pacientului cu privire la metoda de
periaj indicate
3. CORECTITUDINEA cu care el isi efectueaza zilnic periajul dentar
DURITATEA periutei este data de:
 Material,
 Diametrul si lungimea filamentelor
 Densitatea filamentelor dintr-o tufa
Spre exemplu, filamentele fixate in unghi sunt mai flexibile si mai putin rigide
comparativ cu cele fixate vertical, la aceasi grosime si lungime.
Astazi, periutele de dinti manual se prezinta in mai multe consistente:
 Dure (hard)
 Medii (medium)
 Moi (soft)
 Recent ultrasoft (ex. CURAPROX 5460 ultrasoft)
 Extra-soft, pentru copii
Diametrul filamentelor variaza intre:
 0,075 mm pentru periute extra-soft
 0,3 mm in cazul celor dure
NU mai mult de 0,23 mm sau 0,009 inches s-a stabilit in 1998, la European
Workshop on Mechanical Plaque Control.
Retinem ca, filamentele utilizate la confectionarea PERIUTELOR INTERDENTARE
prezinta un diametru mic, de aproximativ 0,075 mm.
Retinem ca pe moment, nu exista COMPATIBILITATE intre producatori , duritatea
periutelor ne fiind STANDARDIZATA ISO (the International Organization for
Standardization), care indica criteriile de testare dupa care se clasifica duritatea
(consistenta) periutelor de dinti.

FILAMENTELE pot fi din:


 Par natural
 Filamente artificiale
1.Filamentele din PAR NATURAL
Istoric.
De regula, la fabricarea periutelor de dinti s-au folosit fire de par de porc sau porc
mistret, dar au mai fost folosite si fire din par de coada de cal si par de camila.
DEZAVANTAJELE periutelor cu fire de par natural (numite nesanatoase),
enumeram:
a) Periutele NU POT FI standardizate, ca duritate, diametrele firelor din par
natural variaza de la 0,087 la 0,475 mm
b) Nu au aceeasi rezistenta de la un animal la altul
c) Sunt diferite ca proprietati, in functie de zona geografica de unde provin, de
varsta animalului sau de anotimp
d) Firele nu prezinta acelasi diametru
e) Ele se uzeaza rapid si neuniform
f) In plus, preiznta un microcanal in mijloc ce permite acumularea de
microorganism, in special de la nivelul placii dentare ca si al apei.Studiile
indica ca pe aceasta cale se POT TRANSMITE diverse infectii microbiene.
g) Firele periutelor devin rapid deosebit de moi, pe masura umezirii ca si a
uzarii lor
h) Cel mai negative aspect- nu pot fi taiate intr-o suprafata uniforma, plana.
Din cauza dezavantajelor constatate, periutele fabricate cu fire din par natural NU
se mai indica.

2.Filamentele ARTIFICIALE
Sunt fabricate din:
 Materiale sintetice (nailon- introduce pentru prima data in 1938, cand din
cauza razboiului, firele de par de porc au inceput sa fie greu de importat din
China).
 Filamente cu microtextura, fabricate dintr-un amestec de caolin si poliester,
prin care suprafata LONGITUDINALA, neregulata, a filamentelor, crste de
cca 3 ori, iar puterea lor de curatare cu 10,9% (Oral-B).
Periutele mai pot prezenta :

 Stimulatori gingivali din cauciuc moale, prin care se curate/maseaza tesutul


gingival
 Cupe din cauciuc moale, care mentin pasta si creste capacitatea periutei de
curatare a petelor colorate de pe suprafata dintilor.

Ex. Pentru adulti, firma Colgate propune periuta 360° Sensitive (pentru dinti
sensibili), unde pe langa filamentele de nailon, extra-soft (cu 48% mai moi
comparative cu cei ai periutei Colgate soft), exista si cupe de cauciuc. Respectiva
periuta este cu 38% mai eficienta la indepartarea placii dentare comparative cu
cea soft si mai putin abraziva. Pe partea opusa suprafetei active exista o textura
special construita destinata curatirii mucoaselor.

AVANTAJELE periutelor cu filamente din nailon:

I. Principalul avantaj este CAPUL ACTIV ROTUNJIT, forma care genereaza cele
mai reduse distructii gingivale si cea mai redusa uzura dentara
( abraziune).Filamentele din nailon, cu cap rotunjit, au fost propuse, in
1950, de dr.Robert Hudson de la firma Oral-B.
II. Se curate si se usuca rapid (24 de ore), cand sunt tinute in pozitie verticala
si intr-o atmosfera deschisa
III. Sunt mult mai rezistente si de 10 ori mai elastic comparative cu perii
naturali
IV. Capul rotunjit respinge (nu acumuleaza) apa si resturile organice, sunt mult
mai rezistente la acumularea de bacterii, fungi comparativ cu firele de par
natural
V. Filamentele sintetice produc o abraziune mai redusa, datorita felxibilitatii
superioare
VI. Se fabrica rapid si la preturi de cost reduse
VII. Se pot STANDARDIZA, filamentele constitutive prezentand acelasi diametru

In cazul periutelor de dinti manuale speciale pentru copii

ele se confectioneaza cu filamente de consistenta moale, ce au o lungime de


8,7 mm si diametru de 0,12 mm. In acest sens, firma ORAL-B ofera un set de
periute care sunt recomandate pe categorii de varsta:

1. Stadiul 1 – de la 4 la 24 luni – PERIAJUL este EFECTUAT de catre


parinte/tutore/ingrijitor si fara pasta de dinti;
2. Stadiul 2 – de la 2 la 4 ani – PERIAJUL este EFECTUAT de catre copil si
COMPLETAT de catre parinte;
3. Stadiul 3 – de la 5 al 7 ani – PERIAJUL este EFECTUAT de catre copilul
SUPRAVEGHEAT de parinte (sunt periute diferite pentru baieti si fete)
4. Stadiul 4 – peste 7 ani – PERIAJUL este REALIZAT de catre copil si
CONTROLAT de catre parinte

In 2013, Esther M. Wilkins recomanda:

A. De la nastere pana la eruptia primului dinte gingia trebuie curatata prin


intermediul unei periute de dinti de consistenta moale sau cu ajutorul unor
comprese de tifon si apa.
B. Dupa eruptia primului dinte PARINTELE realizeaza perierea de 2 ori pe zi cu
o periuta moale, la o marime potrivita si cu urme (“smear”) de pasta de
dinti fluorurata, copilul fiind educat sa scuipe sis a nu inghita pasta utilizata.
C. Intre 2 si 5 ani se indica ca pasta de dinti folosita sa fie de marimea unui
bob de mazare, periajul fiind realizat sau asistat de parinte. Parintele
trebuie sa-l realizeze deoarece copilul nu prezinta abilitatile necesare
pentru efectuarea unui periaj efficient fara ajutor si supraveghere. Parintele
trebuie sa devina pentru copil un adevarat model.

3.GATUL PERIUTEI – reprezinta portiunea mai ingusta, prin care se realizeaza


legatura dintre maner si capul active.

Poate fi:

o Rigid –plan
-la diverse unghiuri
o Flexibil

Forma gatului periutei reprezinta un aspect, important in:

 Manevrarea periutei – prin aceasta influentandu-se confortul sau durata


periajului
 Aspect de avut in vedere, mai ales in cazul copiilor, care prezinta o
dexteritate, dar si o rabdare limitata.

Felul in care PRINDEM manerul periutei este foarte important pentru efectuarea
unui periaj dentar corect.Pentru aceasta, manerul se prinde in palma, ferm, cu
policele sprijinit la nivelul gatului periutei. POLICELE se plaseaza destul de aproape
de capul active al periutei pentru a controla eficienta miscarii si destul de departe
de acesta, pentru a evita atingerea frontalilor pe durata perierii molarilor.
Prinderea periutei PERMITE:

 Efectuarea unor miscari libere, din incheietura mainii si a bratului,


 Presiunea aplicata la indepartarea placii este controlata pentru EFICIENTA si
EFECTE NEGATIVE MINIME.

Factori care influenteaza ALEGEREA unei periute dentare sunt:

A. Dexteritatea si manualitatea, motivatia, abilitatea si inteligenta pacientului


care vor influenta si alegerea metodei de periere
B. Statusul sanatatii gingivale si parodontale,
C. Morfologia coroanelor clinice si incongruenta dento-alveolara prin
inghesuire sau spatiere
D. Expunerea radacinilor dentare
E. Preferintele profesionistului catre anumite metode de periaj si un anumit
tip de periuta, dar si pacientul poate ramane credincios propriilor periute si
obisnuinte , atunci cand rezultatul controlului placii bacteriene este bun
F. Metoda de periaj aleasa

ALEGEREA FORMEI SI A MARIMII PERIUTEI SE FACE INDIVIDUALIZAT, pentru


fiecare pacient in parte.
Periuta trebuie sa permita o manevrare confortabila si sa se adapteze tuturor
suprafetelor dentare, vestibulare, orale si ocluzale, in scopul indepartarii in
totalitate a placii dentare.
DURATA DE VIATA a periutei este dependent de:
1. Corectitudinea cu care se efectueaza periajul, adica de corectitudinea cu
care se aplica metoda de periaj
2. Forta folosita
3. Mai putin de durata periajului
In mod obisnuit, DURATA MEDIE de utilizare a unei periute (considerate OPTIMA),
este 2-3 luni, sau mai corect, ea se inlocuieste cand filamentele raman indoite sau
sunt rupte sau cand anumite filamente se decoloreaza (sunt colorate cu
INDIGOTINA- firma Oral-B). Din acest punct de vedere studiile arata ca, periutele
de dinti sunt inlocuite, de regula, dupa 2,5 la 6 luni (BergstrÖm 1973). Studiile
arata ca, o periuta noua este cu 30% mai eficienta comparative cu una utilizata 3
luni.Cand DETERIORAREA periutei se produce MAI RAPID de 2 luni, specialistul
trebuie sa constate greselile de tehnica care conduc la aceasta situatie si sa le
corecteze.
Sfaturi practice cu privire la PERIUTE:
1. Se recomanda ca pacientul sa dispuna in permanenta 2 periute, cea mai
noua utilizandu-se seara la culcare. Poate exista si o a treia periuta,
portabila si disponibila in orice moment: la serviciu, la scoala sau in
deplasarile efectuate pe durata serviciului.
2. Frecventa inlocuirii periutelor este de 2-3 luni sau cand constatam ca perii
periutelor s-au evazat, rupt sau si-au pierdut flexibilitatea.
3. Periuta este curatat dupa fiecare folosire prin expunerea filamentelor unui
jet puternic de apa calduta;
4. Cand observam particule rezistente, care nu se desprind prin simpla clatire
sub jet de apa, curatim folosindu-ne de cea de-a doua periuta cu care o
curatim pe prima;
5. Excesul de apa se indeparteaza prin lovirea periutei de marginea chiuvetei,
cand este posibil;
6. Periuta dupa folosire si spalare este pastrata in pozitie verticala, in mediu
deschis pentru a favoriza uscarea ei;
7. Prin utilizare periuta se CONTAMINEAZA MICROBIAN, mecanism prin care
se pot transmite infectii sistemice sau locale;
8. In cazul pacientilor cu dizabilitati, cu imunosupresie sau cu contagiuni
cunoscute se recomanda folosirea de PERIUTE DE UNICA UTILIZARE sau cea
folosita permanent trebuie dezinfectata dupa fiecare utilizare; In aceasta
idee s-au fabricat dispositive, precum Germ Terminator, care distrug cu
ajutorul aburului sau al caldurii uscate cca 99,99% dintre microorganismele
aflate la nivelul filamentelor periutelor dentare.
9. Este tinuta departe de periutele celorlalte personae din familie, pentru a
evita CONTAMINARILE MICROBIENE nedorite; periuta tinuta in mediu inchis
faciliteaza inmultirea microorganismelor prezente.
Germenii prezenti la nivelul filamentelor periutelor dentare pot fi:
 Streptococul mutans;
 Stafilococul aureus;
 Porphyromonas gingivalis;
 Virusul Herpes simplex
 Candida albicans
Periajul dentar manual
Pacientul TREBUIE EDUCAT in ideea considerarii periajului NU ca pe un “moft
cosmetic”, ci ca pe o PROCEDURA PROFILACTICO-TERAPEUTICA, prin care
individual motivate isi efectueaza zilnic si corect periajul dentar. Printr-un periaj
corect, pacientul reuseste sa-si INFLUENTEZE FAVORABIL STAREA DE SANATATE a
structurilor dento-parodontale. O buna igiena orala trebuie sa faca parte din
practicile sanogene curente ale omului modern alaturandu-se:
 exercitiilor fizice efectuate regulate
 managementului stresului
 controlului dietei si al greutatii
 renuntarii la fumat ca si la consumul moderat de alcool.
Insa, ENTUZIASMUL folosit pe durata periajului dentar NU ESTE SINONIM cu un
standard inalt al igienei orale. Multi adulti, in ciuda efortului apparent, nu reusesc
sa obtina o indepartare eficienta a placii. Cele mai multe personae reusesc pe
durata periajului sa indeparteze NUMAI 50% P.D (Jopsen 1998) sau dupa un minut
de periere se indeparteaza cca 39% din placa prezenta.
EFICIENTA periajului depinde insa de o multitudine de FACTORI, precum:
 indemanarea pacientului
 miscarile imprimate
 presiunea folosita
 frecventa si timpul acordat
 conformatia arcadelor dentare
 numarul de dinti prezenti pe arcade sau a constructiilor stomatologige
existente etc.
OBIECTIVELE periajului dentar sunt:
1. de indepartare si de intrerupere a ciclului de formare si de maturizare a P.D
supragingivale
2. de curatare a suprafetelor dentare de resturi alimentare si coloratii
extrinseci
3. de stimulare a troficitatii si de keratinizare a tesuturilor gingivale
4. de a controla halitoza
5. iar, prin folosirea pastelor de dinti profilactice se obtine stoparea sau
vindecarea unor afectiuni reversibile, aparute la nivelul structurilor dento-
parodontale.
Regulile generale ale periajului dentar
a. oricare ar fi metoda de periaj manuala folosita, ea trebuie sa realizeze
curatirea tuturor suprafetelor dentare libere si prezente in cavitatea orala,
b. obisnuit, perierea incepe dintr-o zona distala a unei arcade dentare,
urmareste intreaga fata vestibulara a acelei arcade, pana in regiunea distala
opusa, dupa care ne intoarcem de unde am plecat, dar pe fetele orale ale
dintilor. La fel se procedeaza si in cazul arcadei antagoniste.
c. La urmatoarea periere, pacientul incepe perierea dintr-o alta zona distala,
in asa fel incat fiecare zona sa beneficieze de curatire corecta sau altfel
spus, ca niciodata aceeasi zona sa fie curatata ultima, atunci cand nu mai
avem rabdare, ne grabim sau am obosit.
d. Dupa ce am periat primul grup dentar trecem la urmatorul, avand grija ca
ultima suprafata dentara periata anterior sa fie cuprinsa din nou de
suprafata activa a periutei. Prin acest procedeu avem garantia unei curatiri
eficiente a fiecarei suprafete dentare in parte.
e. Prin colorarea placii, descoperim suprafetele dentare insuficient periate,
unde trebuie sa actionam constient; spre ex. Vom insista la dreptaci asupra
suprafetelor hemiarcadelor dentare drepte si la stangaci invers.
Frecventa periajului
La pacientul care prezinta problem dento-parodontale obisnuite, pentru controlul
sanatatii si a halitozei, se recomanda 2 periaje pe zi, unul dimineata si altul seara,
acesta din urma constituindu-se in periajul principal. In functie de problemele
clinice prezentate de pacient, periajului dentar I se pot adauga alte mijloace
auxiliare de curatire mecanica, sau substante chimice antiplaca. Cand pacientul
foloseste, seara la culcare, ape de gura sau geluri fluorurate, ele se indica numai
dupa ce biofilmul microbian a fost complet indepartat.
In cazul pacientilor parodontopati, cu constructii protetice complexe, cu
implanturi dentare sau aparate ortodontice fixe, etc. se recomanda mai multe
periaje pe zi, chiar dupa fiecare masa. Vechile recomandari, de periere a dintilor
dupa fiecare masa pentru toti pacientii, cu periute de dinti dure, sub presiune si
timp indelungat, au fost ABANDONATE, ele generand in timp o serie de EFECTE
NEGATIVE la nivelul dintilor si al tesutului gingival.
Periajul principal este cel de seara! Argument: individual nu mai are motive de
graba, el avand timpul necesar pentru efectuarea unei perieri dupa o tehnica
corecta. In acest fel se indeparteaza cat mai mult din P.D existent, resturile
alimentare accumulate, reducandu-se si numarul microorganismelor prezente.
Microorganismele restante au, pe durata somnului, cele mai bune conditii de
supravietuire si multiplicare, cavitatea orala oferind umiditate, caldura, intuneric,
in timp ce cantitatea de saliva secretata atinge nivelul cel mai scazut. Conform
ciclului circadian, cea mai redusa cantitate de saliva se secreta nestimulat in jurul
orei 4 dimineata, iar cea mai mare in jurul orei 12, la pranz.
Al doilea periaj ca importanta este cel de dimineata, prin care realizam in
principal, masarea gingiei, si in plus, obtinem stimularea circulatiei locale, a
troficitatii tesuturilor moi, se favorizeaza keratinizarea normal a mucoasei
gingivale. Este efectuat INAINTEA MICULUI DEJUN, procedura prin care
indepartam si toxinele secretate pe durata somnului, substantele fermentate,etc.
Daca la una din mesele zilnice pacientul consuma dulciuri, mai ales la sfarsitul
mesei, se recomanda un al treilea periaj, iar CAND EL NU ESTE POSIBIL, se
recomanda folosirea unei gume de mestecat fara zahar, sau chiar simpla clatire cu
apa. Retinem ca, aparitia afectiunilor este legata mai mult de calitatea curatirii
decat de frecventa perierii (Bjertnees 1991). Kressin si Colab(2003), printr-un
studio longitudinal efectuat de-a lungul a 26 de ani, a evaluat efectul controlului
placii, constatand ca efectuarea periajului, cel putin o data pe zi, permite
reducerea riscului de pierdere a dintilor cu 49%, comparative cu lipsa obiceiului
de igienizare constiincioasa.
Durata periajului
Timpul minim afectat igienizarii cavitatii bucale trebuie sa fie 3-4 min sau altfel
spus, vom aplica minimul 6-10 miscari de curatire pentru suprafetele unui grup
dentar periat( masura celor 6 miscari care poate fi modificata in functie de
metoda de periaj indicata).
Din punct de vedere al duratei periajului retinem ca, toate studiile efectuate,
arata ca timpul consumat pentru un periaj manual variaza, actualmente, intre 30
si 60 sec (Van der Weijden et al.1993) la o medie de 56 sec.
Metode de periaj dentar manual
Clasificarea ESTHER M. WILKINS (unele amintite doar din punct de vedere istoric,
iar altele pentru a evidentia efectele lor nedorite).
1. Sulculara: BASS
2. Simultan sulculara: COLLIS
3. Rulare: metoda ruloului, STILLMAN modificata
4. Vibrare: STILLMAN, CHARTERS, BASS
5. Circulara: FONES
6. Verticala: LEONARD
7. Orizontala
8. Fiziologica: SMITH
9. Scrub-brush
1.Metoda de periere BASS -1948-
Este o tehnica larg acceptata,datorita eficientei cu care se curate P.D in jurul si
direct in santul gingival.Zona marginii gingivale si a coletului coronar sunt
implicate in mod deosebit in controlul infectiilor gingivale si parodontale.Ea a fost
propusa de Bass, fizician si primul decan al Scolii de Medicina din
Tulane,Louisiana. Autorul recomanda folosirea periutelor dentare moi si curatirea
spatiilor interdentare cu ajutorul dental floss-ului. Tehinca a fost conceputa,
pornindu-se de la ideea ca, INFECTIA GINGIVALA DEBUTEAZA, de obicei, la nivelul
marginii gingivale si in principal, la nivelul papilei intredentare.
Metoda se INDICA:
1) Tuturor pacientilor pentru indepartarea biofilmului dentar din vecinatatea
sau direct sub marginea gingivala,
2) Pacientilor cu spatii interdentare deschise, coroane dentare cu convexitati
exagerate si suprafete radiculare expuse
3) Postchirurgie parodontala;
4) Dar si celor cu terapie protetica fixa care prezinta coroane de acoperire
realizate cu limita subgingivala sau la purtatorii anumitor aparate
ortodontice
TEHNICA: Metoda presupune plasarea filamentelor direct in santul gingival, deci
in sus pentru maxilar si in jos pentru mandibula. Periuta se plaseaza in unghi de
45° cu axul lung al dintelui si spre apical, cuprinzand cu fata activa, atat
suprafetele dentare cervicale cat si marginea gingivala vecina. Pentru a usura
plasarea periutei in pozitia ceruta, ea se poate introduce parallel cu arcadele
dentare, dupa care o vom roti spre unghiul de 45° cerut. Urmeaza sa efectuam o
presiune usoara asupra gingiei dar fara a produce indoirea filamentelor, prin care
fortam patrunderea acestora in santul gingival si interdentar. Studiile arata ca,
filamentele nu patrund si nu curate pe mai mult de 1 mm subgingival (Waerhaug
1981). Miscarea de curatire este una de vibrare scurta, in fata si in spate, FARA
DEPLASAREA varfului PERILOR, insumand pentru fiecare grup dentar curatat, cate
10 asemenea miscari. Se trece la urmatorul grup de 2-3 dinti, repetand miscarea
descrisa anterior. Miscarea este repetata de-a lungul arcadelor, curatind astfel,
atat fetele vestibulare cat sip e cele orale ale tuturor dintilor.
FRONTAL
Atat palatinal cat si lingual, periuta este introdusa in lungul ei, cu plasarea
filamentelor in santurile gingivale de curatat. Urmeaza o miscare de curatire spre
exterior, prin care filamentele indeparteaza placa prin ELASTICITATEA miscarii lor.
NEAJUNSURI: sunt pacienti care NU PREZINTA O BUNA MANUALITATE si au
dificultati cu asezarea periutei in unghiul de 45° cerut si in santul gingival, in cazul
celor EXAGERAT DE ZELOSI, vibratiile aplicate pot conduce la traumatizari cornice
a marginii gingivale.
In cazul tehnicii de periaj “BASS MODIFICATA” ce presupune ca, dupa miscarile de
vibrare efectuate, sa se execute si o miscare de rulare spre ocluzalul dintilor
periati (pentru indepartarea placii si la nivelul coroanelor dentare), apar o serie de
dezavantaje:
1. Prin asezarea repetata a periutei la nivelul marginii gingivale fixe, dupa
efectuarea miscarii de rulare, se poate traumatiza gingia libera,
2. Reasezarea periutei in santul gingival dupa miscarile de rulare efectuate,
consuma timp inutil,
3. Pacientul este tentat sa efectueze premature miscarea de rulare, astfel ca
igienizarea zonei sulculare este deficitara
Sunt motive pentru care Esther Wilkins recomanda ca metoda de periere Bass
modificata sa nu fie practicata, preferandu-se indicarea ambelor metode
efectuate separate, PRIMA PRACTICATA ESTE METODA PRIN RULARE.
2.METODA DE PERIERE COLLIS- simultan sulculara-
Se realizeaza numai cand dispunem de periuta dentara Collis. Periuta prezinta
cate un rand de manunchiuri de filament pe cele doua margini ale periutei,
suficient de lungi pentru a ajunge in santurile gingivale, vestibular si oral, cand
periuta se plaseaza deasupra suprafetei ocluzale a dintilor de periat prin
filamentele central, mult mai scurte. Este o periuta de dinti care ofera prin acest
aranjament 3 suprafete de periere in acelasi timp. Periuta este astfel construita
incat filamentele laterale sa patrunda simplu in santurile gingivale in unghi de 45°.
In cazul dintilor cu coroane lungi, periuta va fi inclinata spre vestibular sau oral,
pentru ca filamentele sa patrunda in santurile gingivale de curatat. Dupa ce
filamentele au patruns in santurile gingivale, miscarea imprimata periutei este cea
specifica metodelor vibratorii, adica miscari scurte, in fata si in spate fara
deplasare. Dupa efectuarea celor 6-10 miscari scurte de vibrare, periuta se muta
pe urmatorul grup de 2-3 dinti ce urmeaza a fi periati.
Tehnica COLLIS se recomanda:
1. Pacientilor care nu prezinta manualitatea necesara realizarii unui periaj
sulcular classic
2. Pacientilor cu dezabilitati, a caror igiena este efectuata de o alta persoana
3. Copiilor carora li se efectueaza periajul dentar
3.METODA DE PERIERE PRIN RULARE – roll or rolling stroke method-
Este o tehnica recomandata pacientului cu parodontiu marginal sanatos. Tehnica
de periere prin rulare se efectueaza cu periute de duritate medie. Cu ajutorul ei,
se curate gingia si indepartam biofilmul, material alba si resturile alimentare de la
nivelul suprafetelor dentare libere, fara a accentua curatirea santului gingival.
Indicatii:
a. La copiii si tinerii cu tesut gingival normal conturat si relative sanatos, sic
and metoda sulculara poate parea dificila pentru pacient, indifferent de
varsta,
b. ALTERNATIV sau combinata cu tehnicile vibratorii (Bass, Charters, Stillman),
c. Sau ca ETAPA PREGATITOARE in implementarea unei noi metode de periere
precum Stillman, la care pozitia initiala a periutei este identica. Suprafata
active a periutei se plaseaza direct in 1/3 cervicala a dintilor de curatat si pe
gingia de vecinatate. Suprafata laterala a periutei este introdusa paralel cu
arcadele dentare si spre apical, in timp ce portiunea de plastic a periutei,
opusa suprafetei active, se va gasi la nivelul suprafetei ocluzale sau a
marginii incizale a dintilor de periat.Cu partea laterala a filamentelor
presam cu blandete gingia, care se poate albi usor, urmand sa efectuam din
incheietura maini, rotirea periutei, miscarea prin care filamentele realizeaza
maturarea suprafetelor dentare de curatat. Filamentele raman usor indoite,
in miscarea periutei spre suprafata ocluzala a dintilor periati, maturand prin
ELASTICITATEA LOR suprafetele dentare. Miscarea se repeta de cel putin 6
ori pe fiecare grup dentar, atat pe suprafetele lor vestibulare cat si pe cele
orale. Suprafetele palatinale ale frontalilor maxilari ca si cele linguale ale
frontalilor mandibulari sunt periate cu periuta introdusa in lungul ei. Si in
acest caz vom plasa suprafata activa pe gingie urmand sa realizam o
miscare de maturare prin intermediul filamentelor care, usor indoite,
curata dintele prin elasticitatea lor si nu prin forta celui care perie. Va fi o
presare si o rulare spre in sus la mandibular sau spre in jos la maxilar.
Fiecare zona este periata repetand miscarea de cel putin 6 ori. Atragem
atentia pacientilor ca in momentul miscarii periutei spre un alt grup dentar
de curatat este posibil sa traumatizam mucoasa gingivala.
NEAJUNSURI:
1. Prin plasarea filamentelor prea sus pe gingie in fazele initiale, de
invatare a acestei tehnici de periere, se produce escoriatii la nivelul
mucoasei gingivale
2. Sau repunerea varfului filamentelor direct pe gingie poate produce
leziuni punctiforme epiteliale la nivelul ei.
3. Prin tendinta de periere rapida, miscarea de rulare nu va permite o
curatire satisfacatoare in zona cervicala a dintilor si nici interdentar .
4.METODA DE PERIERE STILLMAN -1932-
In original, Stillman a propus un periaj care sa realizeze masajul si stimularea
troficitatii mucoasei gingivale, ca si curatirea zonelor cervicale a coroanelor
dentare. Se recomanda ca suprafata activa a periutei de dinti( duritate soft sau
medium) sa se plaseze partial pe gingie si partial pe dinte, in directie apicala.
Suprafata activa a periutei este plasata spre apical, deci in sus la maxilar si in jos la
mandibula. Periuta este in pozitie corecta cand partea de plastic a capului periutei
este la nivelul suprafetei ocluzale sau a marginii incizale. Cu suprafata laterala a
filamentelor presam cu blandete gingia pana cand aceasta se albeste usor.
Urmeaza rotirea periutei spre un unghi de 45° cu axul lung al dintelui, dupa care
realizam ROTATII scurte de vibrare-curatire, in timp ce usoara presiune se
mentine. Fiecare grup dentar curatat va suporta miscari de vibrare, obtinute prin
rotirea manerului din incheietura mainii, cat numaram pana la 10 sau efectuam
minim 6 rotatii pentru fiecare grup dentar si fara miscarea varfului filamentelor.
Se atrage atentia pacientului, sa se asigure ca filamentele au patruns si
interdentar. Pentru curatarea fetelor palatinale ale frontalilor maxilari sau a
fetelor linguale ale frontalilor mandibulari, se repeat perierea descrisa la tehnica
prin rulare, cu periuta pozitionata in lungul ei.
NEAJUNSURI:
Fara o plasare atenta a filamentelor, se pot produce leziuni traumatice ale
tesuturilor gingivale, mai ales ca este indicate o usoara presiune.
Metoda de periere STILLMAN MODIFICATA
Prin aceasta se recomanda ca la sfarsitul miscarii de vibrare-rotire,recomandata
de tehnica Stillman, sa urmeze o rotire totala a periutei spre ocluzal. Prin aceasta
se reduce posibilitatea de traumatizare a gingiei si creste eficienta indepartarii
placii .
5.METODA DE PERIERE CHARTERS -1948-
Pe durata indelungatei sale cariere, Dr.W.J.CHARTERS a subliniat importanta
masurilor preventive.
Metoda se indica pacientilor:
1. Cu spatii interdentare libere, spre ex, la pacientii care au suportat
interventii chirurgicale parodontale si care expun suprafete radiculare
2. La indepartarea placii bacteriene de sub intermediarii lucrarilor protetice
fixe(punti),
3. Sau pentru curatirea la nivelul componentelor aparatelor ortodontice fixe
El a propus o metoda de periere interproximala, avand ca obiective:
 Curatirea suprafetelor dentare aproximale
 Masarea gingiei, prin care se obtine si stimularea mecanica a circulatiei
sanguine locale
Charters recomanda fie plasarea suprafetei active a periutei
a. Perpendicular pe suprafetele dentare de curatat, mai ales cand exista
multiple papile interdentare decapitate si spatii interdentare libere
b. Sau intr-un unghi de 45°spre ocluzal
In cartile de parodontologie tehnica de periere Charters este descrisa cu
filamentele plasate in unghi de 45° cu axul lung al dintilor sis pre ocluzal.
Indiferent de pozitia de pornire, pacientul forteaza patrunderea filamentelor in
spatiile intreproximale. Cu filamentele patrunse interdentar se realizeaza o
miscare usoara de rotire-vibrare-presare. Vibrarea este realizata prin rotatii din
maner, se fac pentru fiecare grup dentar, numarand pana la 10. Pe de alta parte,
prin contactul marginii gingivale libere cu suprafata laterala a filamentelor se
realizeaza si un masaj al tesuturilor moi. Deoarece tehnica Charters este DIFICIL
de efectuat pe suprafetele ORALE ale dintilor, se recomanda ca acestea sa fie
periate prin tehnica Stillman modificata. Cand tehnica Charters este preferata, se
recomanda ca in regiunea posterioara sa se patrunda cu periuta indreptata cu
suprafata activa spre ocluzal, manerul situandu-se in dreptul caninilor
hemiarcadei opuse celei de periapt. Se incepe perierea prin curatirea celei mai
distale suprafete dentare si se continua cu PERIEREA FIECARUI SPATIU
INTERDENTAR IN PARTE.
NEAJUNSURI:
1. Filamentele nu patrund de loc subgingival
2. Apoi pentru anumite zone patrunderea interdentara este imposibila
sau limitata
3. Cere o manualitate deosebita
In zona frontal maxilara, vestibular, la pacientul cu incongruenta dento-alveolara
prin inghesuire, periuta se introduce in gura, cu manerul parallel cu axul lung al
dintilor si cu varful filamentelor introdus interdentar, unde se vor efectua miscari
de vibrare-presare si de rulare spre incizal
Metodele rularii, Stillman madificata si Bass
Sunt tehnicile de periere manuala cele mai frecvent indicate, si sunt utilizate
singure sau combinate in functie de nevoi.
6.Metoda Circulara FONES – 1934-
Probabil, in S.U.A, inca multi scolari folosesc metoda, ea fiind propusa de FONES,
cel care a creat in 1913, primul curs de formare a igienistelor dentare. Metoda
presupune introducerea periutei intre obraz si suprafetle dentare de curatat,
pacientul tinand dintii in ocluzie. Suprafata activa a periutei intra in contact lejer
cu gingia ultimilor molari maxilari. Miscarea imprimata periutei este una circulara,
larga de maturare, efectuata cu usoara presiune, dinspre gingia maxilara spre cea
mandibulara. Cand se perie dintii regiunii frontale, ei vor fi in pozitie cap la cap, in
timp ce miscarea ramane aceeasi descrisa anterior. Suprafetele linguale si
palatinale sunt periate prin miscari de dute-vino antero-posterioare. Daca pentru
ADULT este o tehnica distructiva, mai ales cand se executa cu forta, ea poate fi
recomandata Copiilor mici, fiind o metoda usor de invatat si de efectuat. Metoda
Fones cere o periuta de dinti moale, cu diametru filamentelor cuprinse intre 0,015
la 0,020 mm(0,006-0,008 inch).
Inclusive Fones avertizeaza asupra leziunilor gingivale posibile, dar avantajul
invatarii rapide poate fi un argument suficient pentru recomandarea ei.
7.METODA VERTICALA LEONARD – 1939-
A fost descrisa de HIRCHFELD cu miscari sus-jos, folosita atunci cand dintii erau
curatati primitive, cu periute fabricate din ramuri de copac. Apoi LEONARD, a
descris si a recomandat miscarile vertical in care dintii maxilari si mandibulari erau
periati separat. Retinem ca dintii maxilari si mandibulari SUNT curatati
SEPARAT,NU prin aceleasi serii de miscari. Periuta de dinti moale, cu diametrul
filamentelor cuprinse intre 0,015 la 0,020mm (0,006-0,008 inch). Cu dintii cap la
cap in zona frontal, plasma suprafata activa a periutei in unghi drept cu axul lung
al dintilor. Perierea vertical, in sus si in jos, se face fara presiune exagerata, iar la
final, cand se ajunge in contact cu gingia, se indica o usoara rotatie.
Presiunea folosita este suficient de mare pentru a forta patrunderea filamentelor
interdentare si sufficient de blanda, pentru a nu conduce la distrugerea rapida a
periutei. chiar daca curatirea obtinuta este acceptabila, realizandu-se si un bun
masaj gingival, tehnica este mai putin recomandata datorita leziunilor gingivale
produse.
8.METODA DE PERIERE ORIZONTALA
Este metoda cea mai utilizata, in principal, de pacientul care nu a fost niciodata
instruit cu privire la o anumita tehnica de periere. In ciuda faptului ca, multor
pacienti li se indica o anumita metoda de periere, putini renunta la perierea
orizontala, deorece este simplu de efectuat.
Este recunoscuta ca CEA MAI NOCIVA metoda de periere. Miscarea este una
orizontala, antero-posterioara, filamentele fiin plasate perpendicular pe
suprafetele denature de curatat. NU SUNT CURATATE, prin aceasta miscare,
suprafetele interdentare, ba mai mult, depozitele moi indepartate de pe
suprafetele dentare libere vor fi fortate interdentar, actiune prin care se
favorizeaza producerea cariei si a parodontopatiei.
Distrugerile se inregistreaza mai ales la nivelul dintilor proeminenti, dar si a
marginii gingivale libere vecine, la nivelul carora vom inregistra in timp abraziuni
dentare si retractii gingivale, mai ales in cazul in care folosim o periuta de dinti
dura, o pasta de dinti abraziva, forta,etc.
Perierea orizontala poate fi:
 INDICATA la dentitia de lapte, curatirea fiind favorizata de forma de clopot
a acestora;
 TOTAL CONTRAINDICATA la dentitia permanenta
9.METODA FIZIOLOGICA – SMITH
Ea a fost initial propusa de Smith si sustinuta apoi de Bell. Miscarea de periere
propusa este una care reproduce traiectoria alimentelor pe durata masticatiei.
Sunt recomandate periute de dinti moi, special construite din peri naturali de
camila, care sunt dispusi in manunchiuri, pe patru randuri paralele.
Miscarea recomandata: una verticala, dinspre ocluzal peste gingie si in sus, pentru
dintii maxilari sau in jos, pentru cei mandibulari. In plus, Smith recomanda la
sfarsitul acestor miscari sa se efectueze si cateva miscari orizontale blande care
vor curata in santul gingival si la nivelul furcatiilor radiculare.
10.METODA SCRUB-BRUSH (PERIEREA PRIN FRECARE)
Presupune o frecare viguroasa a suprafetelor dentare de curatat, indicandu-se
miscari vertical, orizontale si circulare si chiar vibrare. Fara o dozare atenta a
presiunii folosite si grija in alegerea pastei de dinti, asemenea metoda poate
cauza retractii gingivale importante si abraziune dentara.
DE RETINUT:
Studiile arata ca, din punct de vedere al superioritatii uneia dintre metodele de
periere manuala fata de celelalte. Eficienta fiecareia dintre ele depinde, in primul
rand, de imbunatatirea performantelor fiecarui individ in parte pentru metoda
practica (Frandsen 1986). Atunci cand indicam pacientului o anumita metoda de
periere, initial ne limitam la procedurile de baza. Intr-o intalnire viitoare anumite
zone greu de curatat vor fi reevaluate, iar sugestiile facute vor fi demonstrate.
ZONE CARE NECESITA O ATENTIE SPECIALA:
1.VESTIBULAR, in dreptul premolarilor si caninilor, unde gingia fixa este subtire,
iar abraziunea dentara se produce frecvent
2.La nivelul dintilor inclinati, cum este cazul molarilor mandibulari inclinati
lingual(retentii)
3La nivelul dintilor cu suprafete radiculare expuse, unde cementul si dentina
radiculara ofera o rezistenta mai redusa la abraziune
4.La nivelul furcatiilor radiculare expuse
5.La nivelul suprafetelor dentare aproximale ce marginesc spatiile edentate
6.In cazul incongruentelor dento-alveolare prin inghesuire sau prin spatiere, SE
RECOMANDA O PERIERE VERTICALA A ZONEI
7.Caninul si incisivul lateral, atat mandibular cat si maxilar, pe partea dreapta sunt
insuficient periati LA DREPTACI si invers pentru stangaci
8.La nivelul suprafetelor DISTALE ale celor mai multi dintre dintii posteriori,
curatirea este insuficienta, motiv pentru care perierea lor este suplimentata,
indicandu-se utilizarea dental floss-ului, a superfloss-ului sau cel mai bine, a
periutelor unitufa.
PERIEREA SUPRAFETELOR OCLUZALE
Se indica pentru:
1) Indepartarea placii si a microorganismelor acumulate la nivelul fisurilor si a
fosetelor ocluzale.
2) In scopul igienizarii suprafetelor care nu patricipa la masticatie din variate
motive
3) Apoi a marginii restaurarilor stomatologice
4) Obligatoriu, inaintea realizarii sigilarilor
In acest scop suprafata activa a periutei se aseaza cu filamentele perpendicular pe
cea ocluzala. Manerul periutei se plaseaza parallel cu suprafata ocluzala a dintilor
laterali.
Se pot efectua 2 tipuri de miscari:
A. Una de vibrare, prin care periutei I se imprima o miscare usor circular, care
dureaza pentru fiecare grup dentar periat cca 10s
B. Filamentele sunt fortate(presate) sa patrunda in santuri si fosete, dar fara
ca acestea sa se indoaie, se repeta miscarea de 10 ori pentru fiecare grup
dentar periat. Cel mai adesea si recomandabil este sa combinam cele 2
tipuri de miscari.
MISCARILE ORIZONTALE, de frecare, trebuiesc evitate deoarece prin aceasta
nu curatam decat varfurile proeminente ale cuspizilor, fara a curate si la nivelul
santurilor si fosetelor retentive. In ciuda eforturilor, suprafetelor ocluzale
corect curatate raman vulnerabile la carie, cca66% dintre carii avandu-si
originea la acest nivel. Este motivul pentru care se indica protejarea zonei
printr-un procedeu al preventiei primare, numit SIGILAREA santurilor si a
fosetelor coronare.
B.PERIUTELE DE DINTI- MECANICE
Ele SUNT propuse pentru o EFICIENTA MAXIMA in:
o Controlul placii dentare si a coloratiilor extrinseci
o In combaterea tartrului
o Reducerea incidentei gingivitei
Primele periute mecanice au fost fabricate inca din 1855, de catre un ceasornicar
suedez, pe nume Frederick Wilhelm Tornberg, iar din februarie 1886, in
revista”Harper`s Weekly”, se vorbeste pentru prima data despre o periuta de dinti
mecanica. Insa, prima periuta de dinti mecanica care se bucura de succes
commercial este produsul BROXODENT ce apare pe piata la inceputul anilor `60
(mimeaza miscarile periajului manual). Datorita fiabilitatii scazute, periuta a fost
recomandata, in principal, persoanelor cu handicap. Urmeaza la inceputul
anilor`80”a doua generatie” de periute care presupun: existent unui cap active
care curate prin rotatie si a unui accumulator reincarcabil, prin care de
prelungeste durata de functionare.
NOILE PERIUTE DE ACEST TIP, curate prin miscari de oscilatie-rotatie la care se
adauga vibratii de inalta frecventa, in directia de miscare a filamentelor, generand
o MISCARE TRIDIMENSIONALA pe durata periajului. Odata cu aparitia periutelor
“sonice” specialistii vorbesc despre “generatia a treia” care ofera un control al
placii mult mai efficient, si demonstreaza efecte terapeutice si la nivelul pungilor
parodontale, de pana la 5mm adancime. Periutele sonice-ultrasonice sunt dotate
cu o sursa piezo-electrica (frecventa vibratiilor 1,6MHz care realizeaza
indepartarea colorarilor extrinseci si effect bactericid) cu ajutorul carora se
obtine: pe langa o curatire superioara, un masaj efficient al tesuturilor gingivale, o
uzura minima, inclusive a filamentelor, chiar dupa 6-12 luni de utilizare. Apoi au
aparut periutele ionice. Ele sunt fabricate in Japonia, ultimul model fiind HyG2
IONIC TOOTHBRUSH. Periutele ionice elibereaza constant flux de ioni negative,
prin care se schimba temporar polaritatea dintelui. Pe aceasta cale placa este
respinsa chiar si din zonele In care periuta nu a actionat direct. Periajul cu o
asemenea periuta se poate realiza CU sau FARA pasta de dinti.
De ultima ora: Dental.m Laser Toothbrush
 Produsa in Korea si aprobata de FDA(2009)
 Actioneaza prin intermediul radiatiilor de 635nm/7mw
 Periuta se aseaza pe dinti, perpendicular pe axul lung, unde actioneaza cca
5 min, de cel putin 2 ori/zi
Este indicate in tratarea hipersensibilitatii dentinare, de reducere a durerii
(studiile arata ca, dupa 50 de zile, se obtine o incetare a sensibilitatii duroroase in
cca 77%din cazuri), in plus indeparteaza placa cu efect de albire, iar prin actiunea
bactericida imbunatateste sanatatea tesuturilor din cavitatea orala.
Astazi, SE INDICA- IN CONTINUARE PERIAJUL MANUAL
- IN TIMP CE PERIAJUL MECANIC ested recomandat, in
principal, pacientilor:
1) Cu aparate ortodontice fixe
2) Cu demineralizari
3) Cu tratamente protetice complexes au cu implanturi
denature
4) Cu dizabilitati, fizice sau psihice, cand sunt manevrate
de catre parinte sau ingrijitor
5) Tuturor celor incapabili sa-si efectueze corect periajul
manual (incluzand aici si copilul mic) sau prezinta
afectiuni parodontale
6) Cu retractii gingivale sau pierderi de substanta
cervicale necariogene
7) Care practica un periaj agresiv, studiile arat ca
pacientul foloseste o presiune mai redusa atunci cand
utilizeaza o periuta electrica (prezinta si senzori de
presiune)
Dupa sursa de energie, periutele mecanice pot fi:
 cu alimentare direct de la RETEAUA DE CURENT ELECTRIC
 cu BATERII care pot fi schimbate sau nu prezinta o serie de dezavantajele
date de: - costul inlocuirii bateriilor( cand este posibil)
-scaderea In timp a puterii frecventei miscarilor de curatire
-de coroziunea aparuta la nivelul bateriilor, in cazul penetrarii apei
 cu ACUMULATOR, reincarcabil
Dupa forma capului activ avem periute:
Pentru ADULTI, capul activ poate fi:
 mic, iar suprafata activa prezinta forma rotunda sau conica
 asemanatoare celor manual
In asemenea cazuri suprafata activa a filamentelor poate fi:
 plata, pe doua nivele
 crenelat sau angulat
Pentru COPII:
 capul activ este obisnuit rotund, mai mic si cu filamente mai scurte
Periute INTERDENTARE
 la care capul activ este asemanator celor manuale, el montandu-se la
manerul periutei mecanice.
VITEZA de miscare a partii active este variata, in functie de model, ea fiind
cuprinsa intre 3.800 si 40.000 de cicluri pe secunda
Miscarile posibile efectuate de periutele de dinti mecanice sunt:
 rotatii- capul active realizeaza miscari de rotare de 360°
 antirotatii- fiecare tufa de filamente se rotesc in sens opus vecinei sale
 oscilatii- capul active se roteste spre dreapta si apoi spre stanga (25° si apoi
55°)
 pilsatii- filamentele prezinta o miscare de du-te-vino
 balans- filamentele se misca descriind un arc de cerc
 miscari orizontale
 combinate;
O serie de studii constata CEA MAI BUNA EFICIENTA pentru periutele care
realizeaza miscari de: oscilatie, rotatie, pulsatie
RECOMANDARI:
I. CONSILIEREA PACIENTULUI inaintea utilizarii periutelor mecanice, se
recomanda profesionistului sa utilizeze produsul inainte de al indica
pacientului.
II. Precum si indicarea folosirii repetate a SUBSTANTELOR REVELATOARE de
placa bacteriana, in scopul descoperirii zonelor de retentive a placii si de
motivare continua a pacientului
TOATE OBIECTIVELE GENERALE CERUTE PERIAJULUI MANUAL SUNT VALABILE SI
IN CAZUL FOLOSIRII PERIUTELOR MECANICE
AVANTAJELE periajului cu periute mecanice:
a) Periajul mecanic prezinta avantajul unei perieri mai eficiente la
nivelul suprafetelor interdentare
b) Efectele negative produse la nivelul partilor moi sunt minime, ca si
abraziunea dentara generate
TIMPUL destinat periajului mecanis este mai redus, obtinandu-se acelasi
randament ca in cazul periajului manual;
Studiile efectuate arata ca, 75% din placa se indeparteaza cu periuta mecanica in
cca 1 min , in timp ce pentru aceeasi cantitate de placa curatata manual este
nevoie de 6 min- BOYD 1997. In plus, studiul constata ca o curatire optima se
obtine printr-un periaj mecanic de 2 min, placa indepartandu-se in proportie de
84% sau de 93% dupa 6 minute. Studiile clinice arata de asemenea, ca dupa 10 ani
de utilizare corecta a periutelor de dinti mecanice sanatatea structurilor dento-
parodontale este superioara celei obtinute prin perierea manuala.
TEHNICA PERIAJULUI MECANIC
Aspecte generale:
a. Periajul se efectueaza dupa utilizarea atei dentare
b. Vom alege periute cu filamente de nailon si cap active rotunjit
c. Vom selection pastele de dinti cele mai putin abrasive
Utilizam o cantitate redusa de pasta, care se intinde pe suprafetele dentare de
curatat, inainte de a pune in functiune periuta mecanica, prin care evitam
imprastierea ei pe suprafetele inconjuratoare
d. Oricare din TEHNICILE DE PERIAJ MANUAL descries anterior, pot fi utilizate
si in cazul perierii dintilor cu periute mecanice
e. Periajul incepe dintr-o zona distala spre anterior, INSISTANDU-SE asupra
curatirii structurilor santului gingival, accentuandu-se curatirea suprafetelor
aproximale, dar si a restaurarilor stomatologice
f. Miscarile se fac cu viteza si presiune reduse, fara a produce indoirea
filamentelor
g. Se evita curatirea cu presiunea la nivelul restaurarilor acrilice sau la nivelul
cementului radicular expus
GHID DE UTILIZARE
Elaborate in 2001 de Swiss Dental Society pentru periutele de dinti mecanice:
1. Periuta se pozitioneaza pe suprafata coronara intr-un unghi de 45-
90°fata de axul lung al dintilor, in timp ce gura este aproape inchisa
2. Periuta se misca incet peste sip e intreaga suprafata a fiecarui dinte
periapt, timp de 3-5s
3. Suprafata active a capului periutei pozitionata in permanent ape dintele
periat poate fi miscata spre mezial si distal, pentru periere si interdentar
4. Dupa cele 5s periuta este mutata pe dintele urmator si este
repozitionata, in aceasta maniera dintii vor fi curatati atat pe suprafata
vestibulara cat si pe cea orala
5. Forta aplicata la curatirea dintelui sau al gingiei este blanda, urmand ca
fiecare dinte de pe arcada sa fie curatat sistematic.
ESTE NEVOIE DE TIMP PENTRU
 UN CONTROL EFICIENT AL PLACII
 INSUSIREA TEHNICII DE PERIERE INDICATE
CURATIREA SUPRAFETEI DORSALE A LIMBII

132 si 378?