Diagnosticul diferențial al boreliozei cu erizipelul.

Criteriile Erizipel Borelioza

Agent patogen Streptococul  β hemolitic Borrelia burgdorferi
de grup A.
Sezonalitatea Spre deosebire de alte infecții Incidența borreliozei transmise
streptococice, erizipelul are un prin căpușe este sezonieră și
sezonalitate de vara-toamna. coincide cu activitatea căpușelor.
Activitatea de căpușă începe la
sfârșitul lunii aprilie și se termină
odată cu debutul înghețului.
Vârful activității este în mai-
iunie, dar mușcăturile de căpușe
sunt posibile din aprilie până în
octombrie.
Anamneza - boli existente asociate cu - lucru sau petrecerea timpului în
afectarea integrității pielii și spații deschise
tulburări nutriționale ale pielii: - mușcatură de capușa
leziuni fungice ale pielii, diabet
zaharat, obezitate, insuficiență
venoasă cronică;
- traume constante ale pielii la
îndeplinirea sarcinilor
profesionale, muncă asociată cu
contaminarea constantă a pielii
(mineri), purtarea prelungită a
pantofilor de cauciuc etc .;
- scăderea imunității după o
boală, hipotermie,
hipovitaminoză;
- prezența surselor de infecție
cronică (amigdalită, carii dentare,
otită medie etc.).
Mecanism de transmitere de contact transmisiv
aerian
Calea de infectare mecanism de contact: contact inoculare specifică cu saliva unei
cu suprafețele contaminate și căpușe infectate
leziuni și microtraumatisme ale
pielii și membranelor mucoase
ale cavității bucale, nasului,
organelor genitale.
mecanism aerian: afectarea
primară a nazofaringelui și
contaminarea ulterioară pielii
manual sau pe calea limfogenă și
hematogenă
Prezența vectorului abs prezența
Perioadă de incubație 3-5 zile 3-30 zile
Debutul bolii este brusc, cu frison intens şi insidios, leziunea cutanată cu
febră ridicată (39-40°C) extindere lentă, eritem migrant,
care poate fi însoțit de simptome
flulike.
Stadializarea abs 1. Stadiul timpuriu localizat
2. Stadiul de infecție diseminată
 Timpuriu
 Tardiv
3. Stadiul de infecție cronică
Manifestările cutanate Placardul erizipelatos, apare după
6-12 ore de la debut, fiind
precedat, uneori, de senzaţie de
tensiune, tumefacţia este
uniformă, placardul fiind uşor
reliefat faţă de ţesuturile
sănătoase învecinate, pielea îşi
pierde supleţea, este destinsă şi
lucioasă, culoarea placardului
este roşie-închisă, adesea
cărămizie;la bolnavii cu tulburări
grave, placardul poate deveni
cianotic (erizipel albastru),
temperatura locală este cu 2-3°C
mai ridicată decât a pielii
sănătoase
Complicații locale: extinderea procesului
inflamator: celulite,
abcese,flegmoane, fasciita
necrozantă, elefantiazis (în
erizipelul recidivant al
membrelor inferioare);
generale: diseminare
hematogenă, septicemii,
limfangite, adenite supurate,
abces cerebral, meningita,
bronhopneumonie,
glomerulonefrita difuză.
Diagnostic de laborator sindrom inflamator: VSH
crescut, fibrinogen crescut,–
leucocitoză cu neutrofilie
Examen etiologic Izolarea SHGA (culturi de la
nivelul porții de intrare);
Eritemului cronic migrator, este
de aprox. 15 cm (poate varia între
3-60 cm), cu marginile roșii și
centrul cu o zonă de clarificare,
nedureroasă, sensibilă la palpare.
neurologice: nevrite craniene sau
periferice, atrofie optică,
meningoradiculite senzitive
(dureri intense, predominant
nocturne, neinfluențate de poziții
antalgice sau antiinflamatorii),
encefalită sau pseudotumor
cerebri, cerebelite, mielite,
degradare neuro-psihică;
meningoencefalita progresivă;
pseudoscleroză în plăci,
fatigabilitate extremă.
cardiace: Miocardita, tulburări
de conducere AV responsabile
blocuri atrio-ventriculare (chiar
complete), miopericardita,
pancardita.
cutanate: acrodermatita cronică
atrofiantă, la nivelul membrelor
inferioare, cu atrofie marcată
lăsând vizibilă rețeaua venoasă,
și limfocitomul cutanat benign
(noduli roșii-violacei de 1-2
cm,pe lobul urechii, periareolar
sau scrotal).
articulare: Artrita
monoarticulară recurentă sau
oligoarticulară asimetrică, leziuni
erozive, mai ales în articulația
șoldului.
nespecifice. Număr de leucocite -
normal sau crescut. VSH normal
sau ușor crescut (< 30 mm/1h).
În lichid sinovial: leucocitoză cu
polimorfonucleare.
În cazul meningitei: limfocitoză
moderată, creșterea
proteinorahiei (>200 g%),
glicorahie normală.
Testele serologice nu sunt în
prezent standardizate.
Express-test cu determinarea
antigenelor streptococici prin
reacția de aglutinare;
Dg imunoserologic –
antistreptolizina, anti-ADN-aza
B, antistreptokinaza;
Testul cu bacitracină diferenţiază
streptococii din grupa A de
ceilalţi streptococi.
Se utilizează de primă intenție un
test ELISA urmat de un test de
confirmare Westen-Blot, în caz
de pozitivitate.
Cultura - se efectuează pe medii
speciale (variante modificate ale
mediului Kelly) din specimene
de tegument, LCR, lichid
sinovial, sânge, umoare apoasă.
PCR