TEMA 1

Lecturați raportul de țară ,,România educată”. Identificați

dezideratele acestui proiect. Alegeți o dimensiune și descrieți în ce
constă aceasta (între 300-500 de cuvinte).

Rezolvare:

În cadrul raportului de țară “ROMÂNIA EDUCATĂ”, ale

cărui perspective sunt vizate până în anul 2030, cele
DOUĂSPREZECE DEZIDERATE sunt:

1. Sistemul de educație formează cetățeni activi;

2. Educația este individualizată, centrată pe nevoile și aspirațiile celui
care învață și pe specificul fiecărei comunități de învățare;
3. Educația începe cât mai devreme în viața unui copil și continuă pe
tot parcursul vieții sale;
4. Profesorii sunt mentori și facilitatori, veritabili profesioniști în
educație;
5. Pentru educație se alocă resurse suficiente, în mod transparent și
eficient;
6. Sistemul de educație este unul echitabil și de calitate pentru fiecare
elev;
7. Tinerii pot opta pentru trasee flexibile în educație;
 8. Sistemul de educație românesc este atrăgător pentru comunitățile
academice din România și din întreaga lume, facilitând o
intensitate crescută a mobilităților internationale;
9. Alfabetizarea funcțională a tuturor elevilor;
10. Etica și integritatea sunt valori care se transmit și se respectă
pe tot parcursul educațional;
11. Managementul educațional este unul profesionist și bazat pe
inovație;
12. Cadrul legislativ care guvernează educația este unul stabil și
se bazează pe o viziune asumată.

Ca și dimensiune de desbatere, mă voi axa asupra celor

specificate în cadrul celui de al nouălea deziderat, și anume
Alfabetizarea funcțională a tuturor elevilor.

Potrivit Eurostat, 2019, în România prea mulți elevi sunt

analfabeți functional, ei trec prin școală fără a stăpâni competențele de
bază și un procent mare de elevi părăsesc sistemul de învățământ înainte
de a finaliza învățământul secundar superior.

Prin acest deziderat al proiectului, se urmărește ca toți elevi să

dobândească capacitatea de a înțelege un text complex, inclusiv cu
caracter juridic sau economic, în momentul finalizării educației
secundare. Elevii trebuie să ajungă la un nivel în care să se documenteze
și să selecteze informațiile de care au nevoie, cu ajutorul tehnologiei; să
poată să se orienteze în privința dezvoltării și educației lor ulterioare,
optând pentru programe de formare necesare în cariera dorită. Fără acest
nivel de competențe, elevii se pot confrunta cu dificultăți în ceea ce
privește participarea pe deplin la societatea modernă.
Obiectivul asumat de România la nivel european pentru 2020 a
fost de a reduce rata de părăsire timpurie a școlii la 11,3% (Uniunea
Europeană, 2018). Totuși, din 2017, rata de părăsire timpurie a școlii
înregistrată în România (18,1%) a fost mult mai ridicată decât obiectivul
asumat și decât media statelor UE (10,6%);( potrivit Eurostat, 2019).
Pentru a crește accesul la o educație de calitate, echitabilă, pentru toate
grupurile sociale, Proiectul „România Educată” a propus o serie de
obiective și măsuri. Pornind de la acestea, documentul de politică
publică, bazat inclusiv pe modele internaționale, propune următoarele:

Obiectiv 1: Îmbunătățirea nivelurilor de alfabetizare funcțională

 Identificarea timpurie a nevoilor educaționale ale fiecărui elev,

prin intermediul unor evaluări formative[1] (cu rolul exclusiv de a
sprijini profesorul să-și personalizeze predarea pentru nevoile și
profilul elevilor). Evaluările sunt cu atât mai eficace cu cât încep
mai devreme și pot asigura faptul că elevii nu trec de la o clasă la
alta, acumulând lacune majore în ceea ce privește învățarea. În
 prezent, profesorii din România beneficiază de o educație practică
limitată privind modul de a utiliza evaluarea formativă, iar
evaluarea cumulativă (care are loc la sfârșitul învățării) domină în
continuare cultura evaluării (Kitchen et al., 2017).
 Acordarea de sprijin personalizat pentru învățare (de exemplu:
intervenții specifice în grupuri mici și la nivel individual, în spații
dedicate).
 Intervenția pe mai multe niveluri:

1. - sprijin general accesibil tuturor elevilor, -

2. - sprijin intensificat pentru elevii care au nevoie de sprijin

suplimentar,

3. - sprijin special când nivelul doi s-a dovedit ineficace.

 Stabilirea unor așteptări ridicate pentru toți elevii, nu doar pentru

elevii cu cele mai bune rezultate.
 Stabilirea unor obiective naționale pentru îmbunătățirea
alfabetizării funcționale și consolidarea capacităților profesorilor
de a pune în practică aceste măsuri.

Obiectiv 2: Reducerea părăsirii timpurii a școlii

 Implicarea părinților și a comunităților locale în procesul de

educație.
  Stimularea și motivarea elevilor pentru a obține rezultate bune, fără
a genera o teamă excesivă de eșec (exemplu: atenuarea impactului
negativ al examenelor selective, reformarea structurii școlarizării,
implicarea elevilor în învățare, reducerea segregării școlare etc.).
 Mobilizarea resurselor și sprijinirea calității profesorilor în școlile
rurale sau din medii defavorizate (resurse suplimentare pentru școli
și elevi, inclusiv atragerea profesorilor pentru a lucra în aceste
zone).

Obiectiv 3: Elaborarea unor măsuri de sprijin pentru a ajuta

persoanele care au părăsit timpuriu școala să își reia studiile.

 Colaborare în cadrul comunității locale pentru a putea ajunge la

tinerii care au părăsit școala și pentru a-i implica în programe de
educație compensatorie, precum și promovarea unor atitudini
pozitive față de acestea.
 Aplicarea de abordări axate pe elev și învățare individualizată,
dezvoltarea unor culturi școlare în care elevii sunt tratați ca fiind
„cu șanse egale”.
 Organizarea învățării în clase de dimensiuni mici, cu flexibilizarea
activității, modularizarea cursurilor sau oferirea posibilității de a
învăța la distanță.

[1] www.romaniaeducata.eu ; (Kitchen et al., 2017; Eurostat, 2019).