Sunteți pe pagina 1din 25

100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE


“ CAROL DAVILA” BUCUREŞTI
FACULTATEA DE MEDICINĂ
Disciplina de Sănătate Publică şi Management
( în cadrul programului TEMPUS JEP 7094)

100 de Întrebări şi 3 Studii de caz


de Sănătate Publică şi Management

Bucureşti, 1996
1
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

Realizat de Colectivul Catedrei


de
Sănătate Publică şi Management

Prof. Dr. Dan Enăchescu, şeful disciplinei


Prof. Dr. Cristian Adrian Havriliuc
Conf. Dr. Mihai Marcu
Dr. Adriana Vasile, şef lucrări

Asist. Univ. Dr. Irina Ispăşescu


Asist. Univ. Dan Mihăilescu
Asist. Univ. Dr. Dana Mincă
Asist. Univ. Dr. Silviu Rădulescu
Asist. Univ. Dr. Adreea Steriu
Asist. Univ. Dr. Cristina Vladu

2
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

STAREA DE SĂNĂTATE

1. Gradele de trecere de la sănătate la boală sunt:


a. disconfort
b. boală
c. incapacitate
d. invaliditate
e.deces
2. Următorii indicatori măsoară nivelul stării de sănătate a populaţiei ca rezultat al
factorilor care o condiţionează:
a. fertilitatea
b. asigurarea populaţiei cu medici
c.speranţa de viată fără incapacitate
d. incidenta
e. nivelul de cultură generală

3. Ordinea principalelor categorii de factori care condiţionează starea de sănătate in cele


mai multe ţări europene este:
a. factorii biologici, comportamentele, serviciile de sănătate, mediul fizic şi social
b. mediul fizic şi social, factorii biologici, comportamentele, serviciile de sănătate
c. serviciile de sănătate, comportamentele, mediul fizic şi social, factorii biologici
d. comportamentele, mediul fizic şi social, factorii biologici, serviciile de sănătate
e. comportamentele, factorii biologici, mediul fizic şi social, serviciile de sănătate

4. Medicina socială foloseşte ca metode:


a. depistarea bolilor în masă
b. biostatistica
c. măsurarea prognosticului
d. educaţia pentru sănătate
e. măsurarea asociaţiilor epidemiologice

DEMOGRAFIE

5. Nivelul natalităţii este influenţat de:


a. structura pe grupe de vârstă a populaţiei
b. fecunditate
c. nivelul de instruire a mamei
d. venitul mediu pe membru al familiei
e. fertilitate

6. Prima etapă a tranziţiei demografice se caracterizează


prin:
a. natalitate mare
b. natalitate mică
c. mortalitate mare
3
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

d. mortalitate mică
e. creşterea rapidă a populaţiei

7. Rata de mortalitate infantilă se poate calcula şi prin sumarea ratelor de mortalitate:


a. precoce + postneonatală
b. neonatală + postneonatală
c. precoce + neonatală + postneonatală
d. mortinatalitate + neonatală + postneonatală
e. perinatală + neonatală + postneonatală

8. "Fatalitatea" pentru o boală dată se referă la:


a. rata de mortalitate la o populaţie de 100.000 locuitori
b. rata de mortalitate specifică datorată bolii
c. un rezultat fatal al oricărei boli
d. frecvenţa deceselor printre cazurile de boală
e. proporţia deceselor datorate bolii din totalul deceselor

9. Piramida vârstelor in forma de urnă exprimă:


a. natalitate mare
b. natalitate mică
c. longevitate mare
d. longevitate mica
e. mortalitate mare

10. În anul 1971 s-au înregistrat in judeţul "X", 13.4 născuţi morţi la 1000 de născuţi vii.
Alegeţi indicatorul care măsoară cel mai bine fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetală tardivă
b. indicele de mortalitate perinatală
c. indicele de mortalitate neonatală
d. indicele de mortalitate maternă
e. indicele de mortalitate neonatală precoce

11. În anul 1971 s-au înregistrat in judeţul "X", 18.8 decese de cauze puerperale la 100 000
de născuţi vii. Alegeţi indicatorul care măsoară cel mai bine fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetală tardivă
b. indicele de mortalitate perinatală
c. indicele de mortalitate neonatală
d. indicele de mortalitate maternă
e. indicele de mortalitate neonatală precoce

12. În anul 1971 s-au înregistrat in judeţul "X", 14.2 decese la copii de până la 28 de zile la
1000 de născuţi vii. Alegeţi indicatorul care măsoară cel mai bine fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetală tardivă
b. indicele de mortalitate perinatală
c. indicele de mortalitate neonatală
d. indicele de mortalitate maternă
e. indicele de mortalitate neonatală precoce

4
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

13. În anul 1971 s-au înregistrat în judeţul "X", 27,6 morţi la fetuşi de peste 28 de
săptămâni şi sugari de până la 7 zile la 1000 de născuţi. Alegeţi indicatorul care măsoară
cel mai bine fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetală tardivă
b. indicele de mortalitate perinatală
c. indicele de mortalitate neonatală
d. indicele de mortalitate maternă
e. indicele de mortalitate neonatală precoce

14. Pentru calculul raportului standardizat al mortalităţii sunt necesare următoarele


informaţii:
a. distribuţia pe grupe de vârstă a populaţiei
b. mortalitatea pe grupe de vârstă din populaţia respectivă
c. mortalitatea standard pe grupe de vârstă
d. numărul de decese observate în populaţia respectivă
e. structura pe grupe de vârstă a populaţiei standard

15. Identificaţi mecanismul principal al îmbătrânirii populaţiei în România:


a. scăderea mortalităţii infantile
b. scăderea mortalităţii specifice pe grupe de vârstă
c. scăderea mortalităţii generale
d. scăderea natalităţii
e. scăderea mortalităţii prin boli infecto-parazitare

16. Informaţiile culese din certificatele medicale constatatoare ale naşterii permit calculul:
a. ratei natalităţii
b. ratei de fertilitate generală
c. mortalităţii perinatale
d. vârstei mediane la naştere
e. rangului mediu al noului născut

17. Definiţia născutului viu acceptată de OMS include drept criterii:


a. durata gestaţiei
b. greutatea la naştere
c. lungimea la naştere
d. prezenţa respiraţiei
e. prezenţa bătăilor cordului

18. Într-un oraş cu 100 000 de locuitori, în anul "X" s-au înregistrat 1000 decese de toate
cauzele, 300 bolnavi de tuberculoză (din care 200 au fost bărbaţi) şi au decedat datorită
tuberculozei 60 de persoane (din care 50 au fost bărbaţi). Mortalitatea specifică prin
tuberculoză la bărbaţi a fost:
a. 0.5‰
b.60/100000
c. 50/200
d. 50/300
e. nu se poate calcula
5
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

19. Într-un oraş cu 100000 de locuitori, în anul "X" s-au înregistrat 1000 decese de toate
cauzele, 300 bolnavi de tuberculoză (din care 200 au fost bărbaţi) şi au decedat datorită
tuberculozei 60 de persoane (din care 50 au fost bărbaţi). Mortalitatea proporţională prin
tuberculoză a fost:
a. 0.5‰
b. 60/100000
c. 60/1000
d. 50/300
e. nu se poate calcula

20. Într-un oraş cu 100 000 de locuitori, in anul "X" s-au înregistrat 1000 decese de toate
cauzele, 300 bolnavi de tuberculoză (din care 200 au fost bărbaţi) şi au decedat datorită
tuberculozei 60 de persoane (din care 50 au fost bărbaţi). Fatalitatea prin tuberculoză la
bărbaţi a fost:
a. 0.5‰
b. 60/1000
c. 50/200
d. 50/300
e. nu se poate calcula

21. Într-un oraş cu 100 000 de locuitori, in anul "X" s-au înregistrat 1000 decese de toate
cauzele, 300 bolnavi de tuberculoză (din care 200 au fost bărbaţi) şi au decedat datorită
tuberculozei 60 de persoane (din care 50 au fost bărbaţi). Fatalitatea prin tuberculoza a
fost:
a. 0.5‰
b. 60/1000
c. 50/200
d. 60/300
e. nu se poate calcula

22. Letalitatea prin cancer după localizare la persoanele de 55-59 ani în două populaţii a
fost:

Localizare Populaţia “ X” Populaţia “Y”


Plămân 10.0% 6.7%
Sân 30.0% 20.0%
Uter 25.0% 16.7%
Alte localizări 35.0% 56.6%
TOTAL 100.0% 100.0%

Se poate spune că probabilitatea de deces prin cancer de plămân, sân şi uter este mai
mare în populaţia "X" decât în populaţia "Y"?
a. nu, pentru că nu se face deosebirea dintre incidenţă şi prevalenţă
b. da
c. nu, pentru că mortalitatea proporţională nu oferă o estimare a riscului de deces
d. nu, pentru că nu se cunoaşte structura pe grupe de vârstă a celor două populaţii
6
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

e. nu, pentru că nu există un lot martor

23. Pentru calculul ratei standardizate a mortalităţii prin metoda directă sunt necesare
următoarele informaţii:
a. distribuţia pe grupe de vârstă a populaţiei
b. mortalitatea pe grupe de vârstă din populaţia respectivă
c. mortalitatea standard pe grupe de vârstă
d. numărul de decese observate în populaţia respectivă
e. structura pe grupe de vârstă a populaţiei standard

24. Pe baza datelor culese numai din certificatele medicale constatatoare ale decesului se
poate calcula:
a. probabilitatea de deces prin HT A
b. mortalitatea specifică la medici
c. mortalitatea propoţională prin TBC
d. speranţa de viată la naştere
e. mortalitatea prin cancer la bărbaţi

25. În interpretarea evoluţiei în timp a mortalităţii printr-o anumită localizare a cancerului, într-o
populaţie dată, este necesar să se ia în considerare:
a. evoluţia fatalităţii
b. evoluţia tehnicilor de diagnostic
c. înregistrarea informaţiilor
d. evoluţia structurii pe vârste a populaţiei
e. variaţiile în expunerea la factorii de risc

26. În cursul unui an calendaristic, într-o populaţie de 1000 locuitori, născuţii vii au înregistrat
următoarele greutăţi la naştere:

Greutate la naştere Nr. cazuri


1000 g 1
1000- 1499 g 3
1500- 1999 g 3
2000- 2499 g 4
2500 g şi peste 7
Care este indicele brut de natalitate în această populaţie?
a. 18‰
b. 11‰
c. 14‰
d. 17‰
e. 7‰
27. Informaţiile culese din certificatele medicale constatatoare de deces permit calculul:
a. letalităţii prin tumori

7
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

b. mortinatalităţii
c. vârstei medii de deces
d. ratei brute a mortalităţii
e. ratei mortalităţii specifice pe cauze

28. Un produs de concepţie care în momentul separării de corpul mamei cântărea 1150
grame şi nu a prezentat semne de viaţă, iar mama declară că durata sarcinii a fost de 27
de săptămâni, reprezintă:
a. născut viu
b. născut mort
c. avorton
d. deces neonatal
e. deces precoce

29. Ratele standardizate ale mortalităţii sunt folosite pentru a:


a. corecta ratele mortalităţii pentru erori cauzate de înregistrarea incorecta a vârstei
la deces
b. determina numărul observat de decese apărute la fiecare grupă de vârstă
c. corecta ratele mortalităţii pentru erori cauzate de absenţa datelor legate de vârsta
la deces
d. compara mortalitatea la persoane din aceeaşi grupă de vârstă
e. elimina efectul diferenţelor de structură pe grupe de vârstă la compararea ratelor
mortalităţii

30. Indicele de mortalitate postneonatală măsoară riscul de deces după prima lună de
viaţă?
a. da, pentru că se raportează la născuţii vii
b. nu, pentru că nu se raportează la decesele 0-1 lună
c. nu, pentru că nu se raportează la supravieţuitorii în vârstă de 1 lună
d. da, pentru că incidenta şi riscul măsoară evenimentele noi care apar după naştere
e. da, pentru că amândoi se referă la decesele sugarilor în vârstă de peste o lună

31. În judeţul X indicele brut al mortalităţii generale a fost în 1985 de 12 ‰ în mediul


urban şi 15‰ în rural. Atât pentru urban cât şi pentru rural indicele mortalităţii
standardizate pentru vârstă a fost de 14‰. Explicaţia cea mai bună a acestui fenomen
este:

a. în urban şansa de supravieţuire este mai mare datorită accesibilităţii crescute


b. mortalitatea scăzută în urban va avea ca rezultat îmbătrânirea populaţiei
c. mortalitatea scăzută în urban este o consecinţă a faptului că în urban populaţia este
mai tânără
d. mortalitatea generală dintr-un teritoriu (urban sau rural) este puternic influenţată de
factorii de mediu
f. în acest caz standardizarea pentru vârstă produce un artefact ce este nesemnificativ

32. Indicele de 40 decese prin diabet la 1000 de diabetici măsoară:


a. mortalitatea specifică

8
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

b. letalitatea
c. fatalitatea
d. mortalitatea brută
e. nici unul din cele de mai sus

Studiu de caz nr.I


În 2 districte au fost introduse pentru o perioadă de 10 ani registre pentru cazurile
de infarct miocardic acut (IMA). În 1987 s-au obţinut următoarele rezultate:
Districtul A: - Populaţia 1 milion locuitori
- Rata brută a mortalităţii 30 decese la 1000 locuitori
- Mortalitate specifică prin IMA 500 decese la 100000 locuitori
Districtul B: - Populaţie 1 milion locuitori
- Rata brută a mortalităţii 25 decese la 1000 locuitori
- Mortalitatea specifică prin IMA 500 decese la 100000 locuitori
Dl. În 10 ani, care indicator va evalua cel mai bine eficacitatea acţiunilor de educaţie
pentru sănătate aplicate în cele 2 districte pentru combaterea fumatului, dezechilibrelor
alimentare şi influenţei lor în apariţia IMA?
a. prevalenţa
b. incidenţa
c. fatalitatea
d. mortalitatea specifică
e. letalitatea

D2. În 10 ani ce indicator va evalua cel mai bine progresele terapeutice realizate?
a. prevalenţa
b. incidenţa
c. fatalitatea
d. mortalitatea specifică
e. letalitatea
D3. Pe baza datelor din enunţ care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?
a. riscul unui individ de a muri este acelaşi în ambele populaţii
b. nu se poate calcula letalitatea prin lMA
c. letalitatea prin lMA este mai mare in districtul B
d. se poate calcula fatalitatea prin lMA
e. nu se poate calcula fatalitatea prin lMA

D4. După standardizarea după vârstă, s-au obţinut rate ale mortalităţii egale în cele
2 districte. Se poate conchide că:
a. letalitatea prin lMA devine identică în cele 2 populaţii
b. populaţia A este mai îmbătrânită faţă de populaţia B
c. nu se poate conchide nimic privind structura pe vârste a celor 2 populaţii
d. indicii standardizaţi nu sunt indici reali, direct observaţi în cele 2 populaţii
e. standardizarea pentru vârstă nu prezintă interes pentru studiul epidemiologiei
IMA

D5. În anul1988 o epidemie severă de gripă a afectat districtul A. Consecinţă: o


9
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

creştere cu 10% a numărului total de decese faţă de1987. Populaţia, incidenţa, prevalenţa
şi numărul de decese prin IMA au rămas aceleaşi faţă de 1987. Ce s-a putut constata în
1988 faţă de 1987 în districtul A?
a. scăderea fatalităţii prin lMA
b. scăderea letalităţii prin IMA
c. o fatalitate prin lMA nemodificată
d. o letalitate prin lMA nemodificată
e. o mortalitate specifică prin lMA nemodificată

EPIDEMIOLOGIE

33. Într-o investigaţie a infecţiilor stafilococice s-a constatat că incidenţa este de 3 ori mai mare
la Spitalul "X" decât la Spitalul "Y". Diferenţa este semnificativă statistic. Spitalul "Y" impune
portul obligatoriu al măştilor faciale, Spitalul "X" neimpunând asemenea port, s-ar trage
concluzia că:
a. există o relaţie între utilizarea măştilor faciale şi incidenţa infecţiei stafilococice
b. nu este nici o relaţie între folosirea măştilor faciale şi incidenţa infecţiei stafilococice
c. relaţia dintre utilizarea măştilor faciale şi incidenţa infecţiei stafilococice nu este
determinată
d. diferenţa este datorată variaţiilor întâmplătoare
e. diferenţa de variaţie determină frecvenţa de 3 ori mai mare

34. Un nou vaccin a fost experimentat astfel: 1000 de copii în vârstă de 2 ani selecţionaţi aleator
au primit vaccinul respectiv şi au fost urmăriţi timp de 10 ani. Dintre aceştia 80% nu au fost
afectaţi de boală. Care este cea mai corectă concluzie în ceea ce priveşte eficacitatea vaccinului:
a. vaccinul este excelent dată fiind rata înaltă a imunizării
b. nici o conc1uzie nu este posibilă, deoarece nu s-au urmărit şi copiii nevaccinaţi
c. vaccinul nu este foarte eficient deoarece ar fi trebuit sa producă o rată mai mare
de imunizare
d. 80% nu este valoare de încredere şi poate fi combătută
e. valoarea înregistrată de: 100%-80% = 20%, este rata frecvenţei de apariţie a bolii

35. Dintr-o anchetă epidemiologică rezultă că frecvenţa cazurilor noi de cancer vezical la
bărbaţi a fost de 48,0 %000 la fumători şi 24 %000 la nefumători. Riscul relativ al cancerului de
vezică la fumători este de:
a. 48-24
b. 48/24
c. 24/48
d.48
e. nu se poate măsura

36. Un studiu desfăşurat în Anglia arată că din 224 de familii în care a apărut un caz de
poliomielită, în 56 existau papagali. Într-un alt studiu englezesc din 99 de pacienţi chestionaţi,
30 aveau papagali. Concluzia că există o relaţie între prezenţa papagalilor în case şi apariţia
poliomielitei la membrii acelei familii este:
a. corectă
b. incorectă, deoarece nu se specifică dacă este vorba despre incidenţă sau prevalenţă

10
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

c. incorectă, deoarece ne sunt oferite informaţiile sub forma unei frecvenţe, nu a unui risc
d. incorectă, deoarece pare să fie imaginea unui fenomen de cohortă
e. incorectă, deoarece nu există un grup martor sau de comparaţie

37. Distribuţia pe grupe de vârstă a consumului de alcool, Washington 1951 a fost:

Grupa de vârstă Proporţia consumatorilor


20- 30 25.3
30- 39 23.2
40- 49 28.4
50- 59 47.9
60- 69 48.6
70 şi peste 68.2
2
χ = 49, p< 0,01
Concluzia: cu cât persoanele îmbătrânesc cu atât tendinţa este de a nu renunţa la
consumul de alcool, este:
a. corectă
b. incorectă, deoarece nu se specifică dacă este vorba de incidenţă sau de prevalenţă
c. incorectă, deoarece se prezintă o rată când ar trebui să fie vorba despre un raport
d. incorectă, deoarece pare să fie imaginea unui fenomen de cohortă
e. incorectă, deoarece nu există un grup martor sau de comparaţie

38. Într-un spital din M.J. s-a determinat volumul cardiac la 100 de mame care au născut copii
prematuri şi la alte 100 martori. Martorii au fost mame cu copii născuţi provenind din aceeaşi
zonă, împerecherea cu cazurile făcându-se după: vârstă, rasă, statutul marital al mamei, sex şi
rang pentru copil.
Un volum cardiac redus s-a găsit la 18 dintre cazuri şi 10 dintre martori, diferenţa este
semnificativă statistică.
Concluzia că există o asociere între volumul cardiac al mamelor şi prematuritate este:
a. corectă
b. incorectă ,deoarece compararea nu se bazează pe rate
c. incorectă ,deoarece este vorba despre o interpretare improprie a semnificaţiei statistice
d. incorectă, deoarece grupurile de studiu şi de comparat nu sunt asemănătoare pentru
caracteristici relevante
e. incorectă ,deoarece existenţa unui biais de observaţie sau de interviu poate influenţa
rezultatul

39. Statisticile serviciului de circulaţie au pus în evidenţă faptul că numărul maşinilor de culoare
albastră implicate în accidente a fost mai mare decât al maşinilor de alte culori. Concluzia că o
persoană care conduce o maşină de culoare albastră are un risc mai mare de accident faţă de o
persoană care conduce o maşină de altă culoare este:
a. corectă
b. incorectă, deoarece comparaţia nu este bazată pe rate
c. incorectă, deoarece nu este folosit nici un grup de comparaţie ( de control)
d. incorectă, deoarece nu a fost aplicat nici un test de semnificaţie statistică
11
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

e. incorectă, deoarece este folosită prevalenţa în locul incidenţei

40. Într-un studiu efectuat pe 500 de bolnavi şi 500 martori, factorul de risc suspectat a fost
înregistrat la 400 de cazuri şi la 100 de martori. Incidenţa bolii la persoanele cu factorul de risc
prezent este:
a. 80%
b. 40%
c. 16%
d. 20%
e. nu se poate calcula

41. Epidemie înseamnă:


a. .o boală care are o rată scăzută de apariţie dar care este constant prezentă într-o
comunitate sau regiune
b. o incidenţă mai mare de 10 la 1000 locuitori
c. apariţia bolii în exces faţă de rata aşteptată pentru acea populaţie
d. bolile respiratorii care apar în mod sezonier
e. rata anuală de cazuri la 100000 de locuitori

42. Greutatea medie la naştere a primilor născuţi de la 23 de femei care au fumat mai
mult de un pachet de ţigări pe zi în timpul sarcinii a fost cu 200 de grame mai scăzută
decât a primilor născuţi de la 16 femei care nu au fumat niciodată. Diferenţa a fost
statistic semnificativă la nivelul de 5% (p<0.05). Aceasta înseamnă:
a. fumatul în timpul sarcinii întârzie creşterea fătului
b. diferenţa observată a fost prea mare ca să fi apărut doar din întâmplare
c. diferenţa observată ar fi putut apare din pură întâmplare
d. numărul cazurilor studiate nu a fost suficient de mare pentru a obţine un
rezultat concludent
e. fumatul în perioada sarcinii nu influenţează creşterea fătului

43. Un studiu efectuat pe 50 de cazuri de boală şi 50 de control, s-a determinat că diferenţa


găsită în raport cu un posibil factor etiologic nu este statistic semnificativă. Se poate
conchide că:
a. nu există nici o asociere a factorului cu boala
b. diferenţa poate fi clinic semnificativă
c. diferenţa poate fi rezultatul unei variaţii de eşantion
d. comparabilitatea cazurilor cu martorii a fost confirmată
e. interferenţa observatorului sau intervievatorului a fost eliminată

44. În urma unui studiu transversal asupra ulcerului gastric într-o comunitate, ulcerul
gastric a fost diagnosticat într-o proporţie de 80 la 100000 de bărbaţi în vârstă de 35-49 ani
şi de 90 la 100000 femei de 35-49 ani. Concluzia că la această grupă de vârstă, femeile
prezintă un risc mai mare de a contacta ulcerul gastric este:
a. corectă
b. incorectă, deoarece nu se face distincţia între incidenţă şi prevalenţă
c. incorectă, deoarece au fost utilizate ratele pentru a compara bărbaţii cu femeile
d. incorectă, datorită unui posibil efect de cohortă
e. incorectă, deoarece nu există nici un grup martor sau de control
12
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

45. Într-un studiu prospectiv asupra unei boli, cohorta selectată iniţial a constat din:
a. persoane care au boala
b. persoane fără boală
c. persoane cu factorul care face obiectul studiului
d. persoane cu un istoric de familie al bolii
e. persoane fără factorul care face obiectul studiului

46. Un mare dezavantaj al studiilor retrospective comparativ cu cele prospective este ca:
a. studiile retrospective costă mai mult şi iau mai mult timp
b. exista o anume tendinţă în determinarea prezenţei sau absenţei factorului suspectat
c. exista o anume tendinţă în determinarea prezenţei sau absenţei bolii rezultante
d. este mai dificil de a obţine martori
e. este mai dificil de a asigura comparabilitatea cazurilor şi a martorilor

47. În anu11945, un număr de 1000 de femei care lucrau într-o fabrică de pictat cu radium
cadrane de ceas au fost luate in studiu. Incidenţa cancerului de os la aceste femei până în
1975 a fost comparată cu aceea înregistrată la 1000 de femei care lucrau ca telefoniste în
1945. 20 de femei de la fabrica de ceasuri şi 4 telefoniste au făcut cancer de os între 1945 şi
1975. Riscul relativ de a contacta cancer de os de către muncitoarele de la fabrica de
ceasuri este:
a. 2
b. 4
c. 5
d. 8
e. nu se poate calcula cu aceste date

48. Rezultatele unui studiu asupra prevalenţei obezităţii pe grupe de vârstă au fost:

Grupa de vârstă Ponderea obezităţii


20- 40 19%
40- 60 25%
60- 80 15%
80+ 5%

Concluzia că, pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, ei devin mai graşi, este:


a. corectă
b. incorectă, deoarece este necesara o rată
c. incorectă, deoarece nu se utilizează nici un grup de control sau de comparaţie
d. incorectă, deoarece nici o astfel de concluzie n-ar trebui trasă din datele obţinute dintre
un studiu transversal
e. incorectă, deoarece este utilizată prevalenţa în timp ce este necesară incidenţa

49. Printre 300 de decese prin otrăviri accidentale înregistrate la copii, în oraşul "A",
existau de 5 ori mai mulţi copii din familii cu statut socio-economic scăzut decât copii cu
statut socio-economic ridicat. Concluzia că otrăvirea accidentală este de 5 ori mai mare la
13
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

copiii defavorizaţi socio-economic faţă de cei favorizaţi este:


a. corectă
b. incorectă, deoarece studiul şi grupurile nu sunt relevante sau comparabile
c. incorectă, deoarece există o interpretare improprie a semnificaţiei statistice
d. incorectă, deoarece comparaţia nu se bazează pe rate
e. incorectă, deoarece intervin distorsiuni datorate observatorului

50. Forţa unei asociaţii între un factor şi o boală este cel mai bine măsurată prin:
a. perioada de incubaţie
b. incidenţa bolii în populaţia totală
c. prevalenţa factorului
d. riscul atribuibil
e. riscul relativ

51. În trecutul familial a 100 pacienţi schizofrenici s-a găsit că 45 din aceştia au rămas fără
unul din părinţi înainte de a împlini 18 ani. Dintre 134 de studenţi la medicină s-a găsit că
23 şi-au pierdut unul dintre părinţi până la aceeaşi vârstă. Pe baza acestei diferenţe care
este statistic semnificativă, inferenţa că există o asociaţie cauzală între pierderea unuia
dintre părinţi în copilărie şi schizofrenie este:
a. corectă
b. incorectă, deoarece compararea nu este bazată pe rate
c. incorectă, deoarece grupul de bolnavi şi grupul martorilor nu sunt comparabile
d. incorectă, deoarece nu a fost exclusă eroarea de observare
e. nici una din cele de mai sus

52. Pentru determinarea relaţiei dintre nivelul seric al sodiului şi hormonul antidiuretic
(ADH) la pacienţii cu meningită, cel mai adecvat proiect de studiu trebuie:
a. să măsoare în mod repetat sodiul şi ADH la un pacient
b. să măsoare sodiul şi ADH la o serie de pacienţi
c. să măsoare sodiul la o serie de pacienţi şi ADH la o serie diferită de pacienţi
d. să măsoare ADH la o serie de pacienţi şi la un grup martor
e. nici unul din cele de mai sus

53. În raport cu un studiu cazuri-control un studiu prospectiv:


a. costă mai mult
b. este adecvat studiului unei boli rare
c. se bazează mai puţin pe memoria subiecţilor
d. permite calculul direct al riscului relativ
e. poate înregistra distorsiuni datorită pierderilor din studiu

54. Rezultatele unui studiu epidemiologic efectuat în judeţul "X" pentru măsurarea
riscurilor de deces infantil asociate unor factori favorizanţi sunt prezentate în tabelul de mai
jos:

Nr.crt Factorul de risc RR de deces 0-1 an RA(%)în


populaţie
1 Naştere neasistată 5.1 4.8
2 HTA în timpul sarcinii 5.2 3.2

14
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

3 Vârsta mamei sub 19 ani 1.7 4.1


4 Travaliu prelungit 2.5 2.5
5 Familie dezorganizată 1.9 1.7
Primul factor de risc asupra căruia trebuie acţionat în cadrul unui program de reducere a
mortalităţii infantile va fi:
a. factorul 2 pentru că are riscul relativ cu valoarea maximă
b. factorul 1 pentru că are riscul relativ mai mare decât riscul atribuibil în populaţie
c. factorul 3 pentru că are riscul atribuibil în populaţie mai mare decât riscul relativ
d. factorul 4 pentru că are riscul relativ egal cu riscul atribuibil în populaţie
e. factorul 1 pentru că are riscul atribuibil în populaţie cu valoare maximă

55. Asociaţiile epidemiologice la nivelul indivizilor pot fi studiate prin anchete:


a. transversale de tip screening
b. longitudinale prospective
c. longitudinale retrospective
d. de tip cazuri-control
e. descriptive

56. Mortalitatea specifică prin cancer pulmonar la medici este de 160/100000 la marii
fumători faţă de 8/100000 la nefumători, iar prevalenţa fumatului în masa medicilor de
80%. Riscul de deces prin cancer pulmonar al unui medic mare fumător faţă de unul
nefumător este de:
a. 152
b. 72
c. 20
d. 8
e. nici unul de mai sus

57. Argumente pentru ca un factor să fie considerat "factor cauzal" pentru o boală sunt:
a. eliminarea factorului să reducă riscul de boală
b. factorul să fie prezent la toate cazurile de boală
c. plauzibilitatea relaţiei
d. expunerea la factor trebuie să preceadă apariţia bolii
e. factorul să fie mai frecvent la bolnavi decât la non-bolnavi

58. Din 1000 de femei cu cancer de sân, 32 erau însărcinate. Se poate conchide:
a. 3,2% din pacientele cu cancer de sân erau însărcinate
b. cancerul de sân este o complicaţie rară a sarcinii
c. sarcina este un factor de protecţie pentru cancerul de sân
d. dacă se standardizează pentru vârstă, putem determina riscul cancerului de sân în
timpul sarcinii
e. sarcina este un factor de rise pentru cancerul de sân

59. Din 250 de persoane (80 bărbaţi şi 170 femei), participante la un picnic, 112 s-au
îmbolnăvit, din care 76 au fost femei şi 36 bărbaţi.
a. incidenţa pentru sexul masculin a fost 36/112
15
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

b. incidenţa pentru sexul masculin a fost 36/80


c. incidenţa pentru sexul feminin a fost 76/112
d. incidenţa pentru sexul feminin a fost 76/170
e. incidenţa generală a a fost 112/250

60. În tabelul de mai jos sunt prezentate ratele de spitalizare şi de mortalitate prin afecţiuni
tromboembolice la două loturi de femei :

Decese Rata de spitalizare


(la 100 000) (la 100 000)
20-34 ani 35-44 ani 20-44 ani
Utilizează 1,5 3,9 47,0
contraceptive orale
Nu utilizează 0,2 0,5 5.0
contraceptive orale

Pe baza acestor date se poate conchide că:


a. există o relaţie cauzală între utilizarea contraceptivelor orale şi afecţiunile tromboembolice
b. mortalitatea prin aceste afecţiuni este mai mare în cazul utilizării contraceptivelor, la
fiecare grupă de vârstă
c. mortalitatea este mai mică la femeile care nu utilizează contraceptive comparativ cu cele
care utilizează contraceptive, dovadă fiind şi o rată de spitalizare mai mică
d. mortalitatea creşte cu vârsta, indiferent dacă se utilizează sau nu contraceptive orale
e. nici o concluzie nu este corectă

61. În studiul de la Framingham asupra bolii coronariene, la examinarea iniţială 17


persoane din 1000 au fost găsite cu boală coronariană. Această mărime exprimă:

a. incidenţa bolii coronariene


b. prevalenţa de moment a bolii coronariene
c. prevalenţa de perioadă a bolii coronariene
d. frecvenţa atacurilor de infarct miocardic
e. nici una din acestea

62.Măsura obţinută prin scăderea ratei îmbolnăvirii ( de obicei incidenţă sau mortalitate) la
persoanele neexpuse din rata corespunzătoare la persoanele expuse reprezintă:
a. risc relativ
b. risc atribuibil
c. prevalenţa bolii
d. fracţia etiologică a riscului
e. risc de pierdere din urmărire

63. Epidemiologia este definită clasic ca studiul:


a. distribuţiei şi determinanţilor bolii în populaţiile umane
b. distribuţiei bolii în populaţiile umane
c. distribuţiei determinanţilor bolii în populaţiile umane
d. modelului de organizare a serviciilor medicale
e. etiologiei bolilor
16
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

64. O valoare mare a riscului atribuibil în populaţie obţinută în urma unei anchete de
cohortă poate servi pentru:
a. măsurarea forţei asociaţiei epidemiologice
b. susţinerea unei relaţii cauzale între factorul studiat şi efectul observat
c. argument pentru iniţierea unei strategii populaţionale de combatere a factorului respectiv
d. aprecierea efectului expunerii la nivel individual
e. demonstrarea unei diferenţe semnificative statistic între riscul bolii la expuşi şi nonexpuşi

65. O valoare mare a riscului relativ obţinută într-o anchetă epidemiologică analitică poate
servi, independent de frecvenţa bolii şi a factorului de risc, pentru:
a. măsurarea forţei asociaţiei epidemiologice
b. susţinerea unei relaţii cauzale între factorul studiat şi efectul observat
c. argument pentru iniţierea unei strategii populaţionale de combatere a factorului respectiv
d. aprecierea efectului expunerii la nivel individual
e. demonstrarea unei diferenţe semnificative statistic între riscul bolii la expuşi şi nonexpuşi

Studiu de caz nr. II

E1. Pentru a se studia dacă există o relaţie între utilizarea contraceptivelor orale ( estro-
progestative) şi cancerul de col uterin, a fost urmărit din decembrie 1976 până în ianuarie
1980 un grup de femei între 18 şi 58 de ani, fără cancer de col în momentul începerii
studiului. Supravegherea a constat în principal din efectuarea anuală a frotiului
Papanicolau, cercetând în paralel utilizarea contraceptivelor prin chestionar.

E1.1. Avem de a face cu o anchetă:


a. longitudinală
b. prospectivă
c. de cohortă
d. de epidemiologie analitică
e. cazuri-control

E1.2. În tabelul următor figurează rezultatele anchetei în funcţie de durata utilizării


contraceptivelor:

Durata expunerii Nu au luat 1-4 ani >4 ani


contraceptive
Incidenţa cancerului 32 96 …?
de col uterin
( la 100 000 )
Riscul relativ 1 3 5
Aveţi suficiente elemente pentru a completa tabelul şi a a calcula incidenţa cancerului de col
la femeile care utilizează contraceptive mai mult de 4 ani?
a. nu, ar trebui cunoscut numărul de femei care au fost expuse mai mult de 4 ani
b. nu, pentru că nu se cunoaşte incidenţa la nonexpuse
c. nu, ar trebui să se cunoască incidenţa cancerului în populaţia generală
d. da, incidenţa este 160/100000
e. nu, ar trebui să se cunoască numărul de fumătoare care nu au fost expuse
17
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

E1.3. Faptul că riscul relativ creşte de la 1 la 5 odată cu creşterea expunerii la factorul


studiat:

a. confirmă ipoteza după care contraceptivele orale sunt un factor de risc pentru cancerul de
col
b. dovedeşte că utilizarea contraceptivelor orale este cauza cancerului de col
c. este un argument în favoarea cauzalităţii
d. nu există nici o semnificaţie etiologică în această anchetă
e. nu are nimic de a face cu relaţia de cauzalitate

E 1. 4 Cum se putea proceda după părerea dumneavoastră la calculul riscului relativ?


a. calculând direct riscul relativ ca raport la două incidenţe
b. comparând utilizarea de contraceptive de către femeile atinse de cancer de col cu utilizarea
contraceptivelor de către cele indemne
c. comparând frecvenţa cancerului la utilizatoare cu cea la nonutilizatoare
d. calculând valoarea testului chi pătrat
e. utilizând o metodă de aproximare a riscului ( odds-ratio )

SCREENING

66. Validitatea unui indicator de morbiditate exprimă capacitatea sa de :


a. a măsura corect frecvenţa reală a bolii
b. a produce rezultate similare când este aplicat de mai mulţi investigatori
c. a măsura corect frecvenţa reală a absenţei bolii
d. a măsura corect gravitatea bolii
e. a măsura probabilitatea de apariţie a bolii

67. Screeningul are avantajele:


a. stabileşte diagnosticul de certitudine al bolilor în fazele oligosimptomatice
b. este ieftin
c. se poate utiliza în scop prescriptiv
d. este bine acceptat de populaţie
e. este aplicabil la boli cu prevalenţă foarte mică

68. Un test de screening pentru cancerul de sân a fost administrat la 400 de femei cu biopsie
pozitivă pentru cancerul de sân şi la 400 de femei fără cancer de sân. Rezultatele testului au
fost pozitive la 100 dintre femeile bolnave şi la 50 dintre femeile nonbolnave. Sensibilitatea
testului este:
a. 87%
b. 67%
c. 25%
d. 33%
e. 12%

69. Un test de screening are o specificitate teoretică de 100%. Aceasta înseamnă că oricare ar
fi sensibilitatea:
a. valoarea predictivă pozitivă este egală cu 1
18
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

b. toate persoanele depistate sunt într-adevăr bolnave


c. nu sunt falşi negativi
d. toţi bolnavii sunt depistaţi
e. nu sunt falşi pozitivi

70. Într-un program de depistare a diabetului, pragul de separare pentru testul A a fost
stabilit la 160 mg/100 ml, iar pentru testul B la 130mg/100ml.Aceasta ar însemna că:
a. sensibilitatea testului A este mai mare decât cea a testului B
b. specificitatea testului A este mai mare decât cea a testului B
c. numărul de fals-pozitivi este mai mare pentru testul A decât pentru testul B
d. numărul de fals-negativi este mai mare pentru testul A decât pentru testul B
e. numărul de fals-pozitivi este mai mic pentru testul A decât pentru testul B

71. Un test cu o sensibilitate de 60 % aplicat la 1000 de subiecţi, în rândul cărora prevalenţa


bolii este de 10 %, a evidenţiat 200 de presupuşi bolnavi. Care este numărul de fals pozitivi?
a. 60
b. 40
c. 940
d. 140
e. 100

72. Care dintre următorii indicatori de evaluare a unui test screening se defineşte ca
proporţie a persoanelor bolnave din populaţia supusă testului identificate corect ca fiind
bolnave:
a. sensibilitatea
b. specificitatea
c. valoarea predictivă pozitivă
d. valoarea predictivă negativă
e. prevalenţa

73. Criterii pentru alegerea bolii care să facă obiectul unui screening sunt:
a. testul de screening să fie cât mai valid şi reproductibil
b. sistemul de sănătate să dispună de facilităţile necesare
c. boala să fie decelabilă în stadiu subclinic
d. boala să fie frecventă şi/sau gravă
e. costul acţiunii şi al urmărilor ei să fie rezonabil pentru bugetul de sănătate

74. Valoarea predictivă a unui rezultat pozitiv în cazul unei probe de screening cu o
sensibilitate şi specificitate de respectiv 90%, aplicată unei populaţii de 1000 de persoane cu
o prevalenţă a bolii de 20% este:
a. 180/260
b. 20/740
c. 180/200
d. 180/800
e. 20/200

Studiu de caz nr. III

19
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

S1. 70% din populaţia normală are o glicemie inferioară valorii A, în timp ce 85% din
diabetici au o glicemie peste valoarea A. Pentru un test de screening se ia valoarea A ca prag
de separare între 2 grupe, considerând probabil normali indivizii cu glicemia inferioară
valorii A şi probabil diabetici indivizii cu glicemia superioară valorii A.
S1.1. Care este sensibilitatea testului?
a. 0,70
b. 0,30
c. 0,85
d. 0,15
e. 0,50

S1.2. Care este specificitatea testului?

a. 0,70
b. 0,30
c. 0,85
d. 0,15
e. 0,50

S1.3 Dacă prevalenţa P a diabetului este de 5%, care este valoarea predictivă pozitivă, adică
probabilitatea unui diabet zaharat real la un individ testat a cărui glicemie depăşeşte pragul
A?( precizia calculelor este de 2 zecimale)
a. 0,13
b. 0,15
c. 0,30
d. 0,50
e. 0,85

S1.4. În aceleaşi condiţii ( P=5%), care este valoarea predictivă negativă, adică
probabilitatea ca un individ testat a cărui glicemie este sub pragul A să nu fie într-adevăr
diabetic? ( precizia calculelor este de 2 zecimale)
a. 0,15
b. 0,30
c. 0,50
d. 0,87
e. 0,99

PREVENŢIE

75. Profilaxia primară urmăreşte:


a. să evite apariţia bolii la individ
b. să reducă incidenţa bolii în populaţie
c. să schimbe distribuţia factorilor de risc în populaţie
d. să evite agravarea bolilor incipiente
e. să crească rezistenţa specifică şi nespecifică de boală

76.Interesul actual faţă de profilaxie a fost stimulat de :


a. eficacitatea metodelor actuale ale imunoprofilaxiei specifice
20
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

b. eficacitatea procedeelor terapeutice moderne asupra ameliorării stării de sănătate


c. concordanţa dintre cheltuielile şi ameliorarea stării de sănătate
d. rolul factorilor comportamentali în explicarea modelului actual al morbidităţii
e. cunoaşterea cauzelor determinante ale principalelor boli cronice

77. Prevenirea şi combaterea unei boli la nivelul populaţiei presupune:


a. cunoaşterea riscurilor asociate unor factori
b. cunoaşterea etiologiei bolii
c. cunoaşterea prevalenţei factorilor de risc
d. existenţa unor resurse disponibile
e. existenţa unor tehnologii preventive/curative

78. Aplicarea unui tratament nou care previne decesul dar care nu determină recuperarea,
are drept consecinţă:
a. scăderea prevalenţei bolii
b. creşterea incidenţei bolii
c. creşterea prevalenţei bolii
d. scăderea incidenţei bolii
e. scăderea incidenţei şi prevalenţei bolii

79. În vederea combaterii îmbolnăvirilor prin TBC care din următoarele măsuri reprezintă
acţiuni de prevenţie primară:
a. combaterea fumatului
b. chimioprofilaxie specifică
c. vaccinare BCG
d. educaţie pentru sănătate
e. depistare precoce

80. Scopul final al medicinii preventive este:


a. să crească probabilitatea de supravieţiure la toate vârstele
b. să crească durata medie a vieţii
c. să reducă incapacitatea
d. să crească speranţa de viaţă la naştere fără incapacitate
e. să crească anii potenţiali de viaţă

81. În urma acumulării unor cunoştinţe prin educaţie pentru sănătate se realizează:
a. modificarea eventuală a comportamentului
b. modificarea obligatorie a comportamentului
c. creşterea incidenţei
d. o mai bună cunoaştere a stării de sănătate a colectivităţii
e. nici unul dintre aceste răspunsuri

82. Principalele strategii preventive în sănătate publică sunt:


a. strategii bazate pe grupele la risc înalt
b. strategii bazate pe nivele de prevenire (I, II, III)
c. strategii bazate pe controlul factorilor de risc comuni mai multor boli
d. strategii bazate pe populaţia generală
e. strategii orientate pe grupe de vârstă
21
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

83. Strategiile bazate pe populaţii la risc înalt au ca avantaje:


a. motivaţia crescută a individului
b. beneficiile pentru populaţie sunt foarte mari
c. raport cost/eficacitate favorabil
d. schimbă distribuţia factorului de risc în populaţie
e. raport beneficiu/risc favorabil

MORBIDITATE

84. Datele referitoare la prevalenţa unei boli sunt:


a. funcţie de incidenţa şi durata bolii
b. aplicabile în măsurarea riscului de dobândire a bolii
c. utilizate în planificarea necesarului de servicii şi resurse
d. utilizate în studierea rolului posibililor factori etiologici
e. utilizate în măsurarea riscului atribuibil în populaţie

85. Sursa de înregistrare cea mai de încredere în ceea ce priveşte incidenţa IMA este:
a. înregistrarea cazurilor de boală la Direcţia Sanitară
b. certificatele de deces
c. absenteismul de la locul de muncă
d. înregistrarea cazurilor cronice de boală
e. înregistrarea de la spitale

86. Schimbarea prevalenţei unei boli de la o perioadă de timp la alta poate fi rezultatul
modificării în:
a. incidenţă
b. riscul relativ
c. durata bolii
d. riscul atribuibil
e. altor factori

87. Datele prezentate în tabelul de mai jos se referă la numărul de copii cu leucemie acută
care au fost internaţi în spitalul „X” în perioada 1960-1974.

Grupe de Nr. copii internaţi Total


vârstă 1960-64 1965-69 1970-74
0-4 12 23 31 66
5-9 8 17 36 61
10-14 7 8 4 19
Total 27 48 71 146

Din tabel rezultă că:


a. incidenţa bolii scade la copiii de 10-14 ani
b. prevalenţa anuală a bolii creşte în perioada 1960-1974
c. incidenţa bolii creşte la copiii 5-9 ani
d. numărul copiilor internaţi creşte în perioada 1960-1974

22
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

e. prevalenţa bolii scade în perioada 1960-1974

88. Rata incidenţei unei boli este:


a. rata mortalităţii dacă boala duce rapid la deces
b. proporţia paturilor de spital ocupate de pacienţi cu acea boală
c. proporţia persoanelor cu acea boală dintr-o populaţie
d. numărul cazurilor noi de boală pe an dintr-o populaţie
e. numărul cazurilor noi din fiecare grupă de vârstă spitalizate într-un an

89. Identificaţi din exemplele de mai jos care sunt date de prevalenţă:
a. numărul cazurilor de diabet depistate activ într-o colectivitate de studenţi
b. numărul de internări pentru hipertensiune arterială la o populaţie de 100 000, pe an
c. numărul total de cazuri de scleroză multiplă la o populaţie de 100 000, pe an
d. numărul episoadelor de boală la persoanele în vârstă de peste 3 ani, pe an
e. numărul cazurilor noi de cancer de prostrată la 100 000 de bărbaţi, pe an

90. Protocolul pentru o anchetă transversală de prevalenţă pe eşantion trebuie să conţină:


a. calitatea probelor de screening
b. definirea populaţiei
c. prevenirea non-răspunsurilor
d. metoda de selecţie a unităţilor de observare
e. descrierea procedurilor pentru examenele clinice şi paraclinice

91. Principalele componente ale îngrijirilor primare de sănătate sunt:


a. sănătatea mediului
b. ocrotirea mamei şi copilului
c. tratamentul tumorilor benigne
d. asigurarea cu medicamente esenţiale
e. controlul bolilor endemice

92. Realizarea unui program de planificare familială presupune următoarele tipuri de


măsuri:
a. obligarea familiei la un anumit număr de copii
b. prevenirea deceselor materne
c. dreptul femeii de a decide asupra numărului de copii şi a momentului naşterii acestora
d. punerea la dispoziţia populaţiei a mijloacelor contraceptive
e. combaterea sterilităţii primare

93. Ocrotirea populaţiei vârstnice presupune:


a. existenţa unor instituţii specializate
b. existenţa unui personal special pentru îngrijiri la domiciliu
c. internarea tuturor bătrânilor în instituţii special destinate lor
d. responsabilitatea exclusivă a familiei pentru îngrijirea familiei
e. antrenarea vârstnicilor în acţiuni sociale

94. Indicatorul care măsoară într-o serie de variaţie dispersia valorilor individuale faţă de
media lor se numeşte:
a. coeficient de regresie
23
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

b. eroare standard a mediei


c. deviaţie ( abatere) standard
d. amplitudine
e. coeficient de corelaţie

95. Delegarea autorităţii presupune şi:


a. delegarea totală a responsabilităţii
b. delegarea parţială a responsabilităţii
c. păstrarea totală a responsabilităţii
d. păstrarea parţială a responsabilităţii
e. nici unul din aceste răspunsuri

96. Inegalitatea dintre resurse şi necesităţi determină următoarele măsuri:


a. reducerea volumului prestaţiilor
b. stabilirea de priorităţi
c. planificarea
d. evaluarea activităţii
e. evaluarea resurselor

97. Sistemul de sănătate este integral privat în ţările:


a. SUA
b. Olanda
c. Marea Britanie
d. Germania
e. Nici unul din aceste răspunsuri

98. Din cele 5 componente ale sistemului de sănătate, care influenţează cel mai mult natura
sistemului?
a. producerea şi dezvoltarea de resurse
b. elaborarea de programe
c. finanţarea
d. managementul
e. acordarea de servicii

99. Resursele necesare pentru ocrotirea sănătăţii sunt:


a. personalul
b. facilităţi sanitare
c. cadrul legal
d. timpul
e. banii

100. Sistemele de sănătate care reuşesc să satisfacă în cea mai mare măsură obiectivul
asigurării echităţii serviciilor de sănătate sunt finanţate preponderent prin:
a. plata directă
b. asigurări private pentru sănătate
c. taxe şi impozite naţionale sau locale
d. organizaţii filantropice şi ajutoare externe
e. asigurări sociale pentru sănătate
24
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

Răspunsuri :

Starea de sănătate

1abcd;2acd;3e;4abde

Demografie

5abcde;6ac;7b;8d;9bc;10a;11d;12c,13b;14acd;
15d;16de;17de;18e;19c;20c;21d,22c;23be;24c;25bcde;26a;27ac;28b,29e,30c;31c;32c;
Studiu de caz nr.I- D1b;D2c; D3ce;D4bd;D5bce

Epidemiologie

33a;34b;35b,36e,37d;38a;39b;40e;41c;42a;43a,44b;45b,46d,47c;48d;49d;50e,51c;52e,
53acde;54e,55abcd,56c;57acde,58a;59bde;60bd,61b;62b;63a;64c;65a;
Studiu de caz nrII- E1abcd,E1.2d,E1.3ac;E1.4a

Screening

66ac;67bce;68c;69abc;70bde;71d;72a;73bcde;74a;
Studiu de caz nr.III- S1.1c;S1.2a, S1.3a,S1.4e

Prevenţie

75abc;76ad;77acde;78c;79abcd;80d;81a,82abcde,83ace

Morbiditate

84ac;85e,86ac;87ac;88d,89ac;90bcde

Alte

91abde; 92cde;93abe;94c;95a;96bcde,97e,98c;99abde;100ce

25