Sunteți pe pagina 1din 15

Sociologie-Psihologie, sociologie, an 2, sem1

Calitatea vietii

TRUE/FALSE

1. Calitatea vietii este un concept evaluativ.

ANS: T

2. Calitatea vietii reprezinta o reluare, dintr-o alta perspectiva, a conceptului de fericire.

ANS: T

3. Presupozitia conform careia cresterea economica ar conduce direct si neproblematic la o crestere


a bunastarii colective, a fost confirmata dincolo de orice indoiala.

ANS: F

4. Cercetarile in domeniul indicatorilor de calitate a vietii s-au finalizat cu un set unic de indicatori
folositi pe plan international.

ANS: F

5. Indicatorii de calitate a vietii au variat semnificativ de la debutul cercetarilor in acest domeniu.

ANS: T

6. Indicatorii care releva starea diferitelor componente ale vietii umane sunt indicatori obiectivi.

ANS: T
7. Perspectiva economica in evaluarea dezvoltarii sociale este specifica abordarii calitatii vietii.

ANS: F

8. Nivelul inalt al indicatorilor economici nu conduce automat la o viata satisfacatoare pentru


fiecare membru al societatii.

ANS: T

9. Calitatea vietii este un concept echivalent cu standard de viata.

ANS: F

10. Calitatea vietii este un concept echivalent cu satisfactia cu viata.

ANS: F

11. Calitatea vietii se constituie ca un raport intre starea existenta si evaluarea acestei stari de catre
cercetatori.

ANS: F

12. Variatia calitatii percepute a vietii si a criteriilor de evaluare este complet aleatorie si strict
individuala.

ANS: F

13. Calitatea vietii este un concept sociologic, cuprinzand de asemenea si dimensiuni economice si
psihologice.

ANS: T
14. Calitatea vietii este un concept unic in stiintele sociale, din punctul de vedere al amplorii
circulatiei.

ANS: F

15. Conform unui cercetator roman de prestigiu, calitatea vietii intruneste caracteristicile unui “fapt
social total”.

ANS: T

16. Procedurile de investigare a calitatii vietii, odata elaborate, au ramas universal valabile.

ANS: F

17. Indicatorii de calitate a vietii pur economici reprezinta masuri precise ale calitatii vietii unei
persoane.

ANS: F

18. Relativismul cultural nu reprezinta o problema in cercetarile comparative de calitate a vietii.

ANS: F

19. Conditiile precare de munca pot fi suplinite de un nivel inalt al veniturilor, astfel incat se poate
masura o valoare medie a calitatii vietii de munca.

ANS: F

20. Indicatorii sociali reprezinta mijloace de informare privind starea unui domeniu social de
interes.

ANS: T
21. Indicatorul social este doar un mijloc de cercetare a obiectivelor social-politice intr-un domeniu
sau altul.

ANS: F

22. Indicatorul social este un mijloc de analiza, evaluare si interpretare a diferitelor fenomene,
relatii, procese sociale si actiuni sociale.

ANS: T

23. Indicatorii sociali reprezinta mijloace de concretizare a unor obiective dintr-un domeniu sau
altul.

ANS: T

24. Indicatorii sociali sunt mijloace de masurare a schimbarilor intervenite in evolutia unor
fenomene, de evidentiere a tendintelor si a consecintelor unei actiuni intreprinse.

ANS: T

25. Indiferent de nivelul dezvoltarii economico-sociale, sistemul de indicatori utilizat in cercetarea


calitatii vietii este acelasi.

ANS: F

26. Fiecarei dimensiuni a vietii indivizilor ii corespunde un indicator de calitate a vietii.

ANS: F
27. Semnificatia acordata saraciei sau bunastarii difera de un grup la altul sau de la o societate la
alta.

ANS: T

28. Definitiile date indicatorilor sociali sunt putine la numar si dau semnificatii similare acestora.

ANS: F

29. Indicatorii obiectivi implica evaluarea atitudinilor si opiniilor populatiei in legatura cu conditiile
asociate cu anumite stari sociale.

ANS: F

30. Indicatorii obiectivi sunt rezultatul interviurilor sau anchetelor de opinie.

ANS: F

31. Indicatorii obiectivi, rezultati din statistici, sunt considerati mai importanti decat indicatorii care
rezulta din anchetele de opinie.

ANS: F

32. Indicatorii de stare au un caracter “absolut”, in vreme ce indicatorii de satisfactie au un caracter


“relativ”.

ANS: T
MULTIPLE CHOICE

1. Calitatea vietii se refera la:

1. conditiile obiective in care se desfasoara viata umana

2. modul subiectiv in care fiecare isi evalueaza propria viata

a. 1
b. 2
c. 1+2

ANS: C

2. Calitatea vietii se refera la:

1. evaluarea globala a vietii

2. evaluarea diferitelor sfere ale vietii

a. 1
b. 2
c. 1+2

ANS: C

3. Cercetarile privind calitatea vietii indeplinesc urmatoarele functii:

1. definirea operationala a obiectivelor dezvoltarii sociale

2. instrument de evaluare a impactului politicilor publice

3. feed-back al activitatii social-economice

4. predictor electoral

a. 1+2+4 c. 1+3+4
b. 2+3+4 d. 1+2+3

ANS: D

4. Presupozitia abordarii tematicii de calitate a vietii este ca:


1. omul este doar un membru al sistemelor sociale, functionand dupa logica acestora;

2. omul este obiectivul ultim al tuturor activitatilor sociale.

a. 1
b. 2
c. 1+2

ANS: B

5. Indicatorii calitatii percepute a vietii pot fi:

1. indicatori ai necesitatilor oamenilor;

2. indicatori ai unor simptome critice ale calitatii vietii;

3. indicatori rezultati din evaluarile facute de oameni, asupra calitatii diferitelor componente ale
vietii lor;

4. indicatori ai aspiratiilor oamenilor;

5. indicatori ai starii diferitelor domenii ale vietii umane.

a. 1+4
b. 1+2+3
c. 3
d. 5
e. 2+3+4+5

ANS: C

6. Indicatorii de satisfactie cu viata sunt:

1. indicatori complecsi;

2. indicatori ai necesitatilor/aspiratiilor oamenilor;

3. indicatori ai efectului subiectiv al calitatii vietii.

a. 1
b. 1+2+3
c. 3

ANS: C
7. Indicatorii unor simptome critice ale calitatii vietii (de sinucideri, boli mentale, alienare,
optimism/pesimism) pot fi:

1. doar indicatori obiectivi;


2. doar indicatori subiectivi;

3. atat indicatori obiectivi cat si subiectivi.

a. 1
b. 2
c. 3

ANS: C

8. Cercetarile de calitate a vietii sunt semnificative pentru:

1. o cunoastere cat mai buna a societatii

2. conturarea unor directii de actiune sociala adaptate realitatilor sociale.

a. 1
b. 2
c. 1+2

ANS: C

9. Conceptul de calitate a vietii a patruns in vocabularul stiintelor sociale

1. in timpul Revolutiei Franceze;

2. in a doua jumatate a secolului XX;

3. in ultimii 20 de ani.

a. 1
b. 2
c. 3

ANS: B

10. Cercetarea calitatii vietii presupune:

1. evaluarile facute de catre populatie;

2. evaluarile cercetatorilor;
3. ambele tipuri de evaluari.

a. 1
b. 2
c. 3

ANS: C

11. Cercetarea calitatii vietii presupune masurarea perceptiilor si evaluarilor populatiei asupra unor
aspecte ale vietii care tin de:

1. mediul fizic si social;

2. conditiile de trai;

3. mobilitatea sociala

4. viata personala.

a. 1+2+3 c. 1+2+4
b. 2+3+4 d. 1+3+4

ANS: C

12. Primele preocupari pentru studiul calitatii vietii au aparut:

1. in tarile aflate sub comunism;

2. in tarile dezvoltate;

3. in Romania.

a. 1
b. 2
c. 3

ANS: B

13. Calitatea vietii oamenilor nu este aceeasi nici chiar in societatile foarte dezvoltate, pentru ca:

1. si in aceste societati exista pungi de saracie;

2. asteptarile si evaluarile oamenilor sunt diferite;

3. regimurile politice sunt diferite.


a. 1+2 c. 2+3
b. 1+3 d. 1+2+3

ANS: A

14. Natura fundamentala a continutului conceptului de calitate a vietii este:

1. filosofica

2. sociologica

3. economica

4. psihologica

a. 1 c. 3
b. 2 d. 4

ANS: B

15. Evaluarea conditiilor de viata prin prisma unor criterii de valoare, specifica abordarii calitatii
vietii, are o dimensiune:

1. cognitiva

2. economica

3. afectiva

a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3

ANS: B

16. In Romania, preocuparile pentru conceptul si cercetarile de calitate a vietii au cunoscut o


dezvoltare deosebita in perioada:

1. anilor 1970-1980

2. secolului XIX

3. interbelica
a. 1
b. 2
c. 3

ANS: A

17. Surse ale evaluarilor pe care indivizii le fac propriei calitati a vietii sunt:

1. pozitia individului in spatiul social;

2. tipul regimului politic aflat la guvernare;

3. apartenentele acestuia la grupuri sociale.

a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3

ANS: B

18. Cercetarile de calitate a vietii presupun descrierea si explicarea diferitelor tipuri de variatie a
calitatii vietii intre:

1. diferite momente din viata aceluiasi individ;

2. indivizi diferiti;

3. grupuri sociale diferite;

4. comunitati diferite;

5. societati diferite.

a. 1+3+4 d. 1+3+4+5
b. 1+2+5 e. 1+2+3+4+5
c. 2+3+4+5

ANS: E

19. Dificultatile metodologice de cercetare a calitatii vietii deriva din:

1. caracterul complex al conceptului;

2. lipsa indicatorilor sociali adecvati;

3. bugetele limitate pentru cercetare.

a. 1
b. 2
c. 3

ANS: A

20. Care dintre urmatoarele aspecte pot fi considerate ca apartinand sferei calitatii vietii unei
persoane:

1. alimentatie corecta si sanatoasa;

2. dobandirea respectului de sine;

3. participare la viata comunitatii;

4. faptul de a fi casatorit si a avea copii;

5. apararea demnitatii umane.

a. 1+3+4+5
b. 2+3+4+5
c. 1+2+3+5

ANS: C

21. Independenta locala ca si caracteristica a calitatii vietii se refera la faptul ca:

1. elementele componente ale calitatii vietii sunt puternic individualizate;

2. elementele componente ale calitatii vietii nu pot fi substituite unele cu altele;

3. elementele componente ale calitatii vietii nu se compenseaza unele cu altele;

4. indivizii acorda semnificatii diferite elementelor care apartin diferitelor domenii ale calitatii
vietii.

a. 1+2+3 c. 2+3+4
b. 1+3+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

22. Calitatea vietii subsumeaza:

1. doar conditiile de viata corespunzatoare diferitelor domenii ale vietii;

2. doar indicatorii care se constituie in criterii de evaluare a starilor obiective si de satisfactie;

3. atat conditiile de viata cat si indicatorii-criterii de evaluare si perceptie

a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C

23. Indicatorii sociali reprezinta:

1. trasaturi ale fenomenelor si proceselor sociale;

2. elemente ale politicilor sociale.

a. 1
b. 2
c. 1+2

ANS: C

24. Indicatorii sociali exprima:

1. starea obiectiva a sistemelor sociale: structura, functionalitatea si performanta;

2. starea subiectiva a sistemelor: satisfactia, insatisfactia.

a. 1
b. 2
c. 1+2

ANS: C

25. Indicatorii sociali sunt:

1. instrumente de diagnoza sociala;

2. instrumente de prognoza sociala.

a. 1
b. 2
c. 1+2

ANS: C
26. Calitatea vietii este un concept apropiat de:

1. fericire;

2. conditii de viata;

3. bunastare sociala;

4. dezvoltare sociala.

a. 1+3 c. 1+2
b. 2+3 d. 2+4

ANS: A

27. Evaluarea nivelului calitatii vietii presupune elaborarea unui set de indicatori sociali care sa
masoare:

1. starea diferitelor domenii ale vietii indivizilor;

2. satisfactia indivizilor;

3. performantele sistemului economic.

a. 1 c. 3
b. 2 d. 1+2+3

ANS: D

28. Un indicator social este:

1. o indicatie a unei stari sau situatii sociale care nu poate fi evaluata direct;

2. o estimare a unor caracteristici ale sistemului social;

3. rezultatul unor masuratori interpretate de cercetator.

a. 1+2 c. 1+3
b. 2+3 d. 1+2+3

ANS: D

29. Indicatorii de satisfactie depind in mod esential de:

1. criteriul de apreciere;

2. nivelul de aspiratii al indivizilor.

a. 1
b. 2
c. 1+2

ANS: C

30. Indicatorii de calitate a vietii au urmatoarele caracteristici:


1. sunt sensibili la variatia contextului;

2. sunt orientati valoric;

3. sunt interpretati variabil de observatori exteriori.

a. 1+2 c. 1+3
b. 2+3 d. 1+2+3

ANS: D

31. Datele de cercetare a calitatii vietii arata ca, atunci cand populatia se confrunta cu dificultati,
perceptiile si evaluarile indivizilor privind calitatea vietii lor sunt:

1. mai putin favorabile sau chiar negative;

2. neschimbate in raport cu perioada anterioara;

3. mai favorabile sau chiar pozitive.

a. 1
b. 2
c. 3

ANS: A

32. Valorile celor mai multi indicatori de calitate a vietii percepute indica:

1. un grad inalt de stabilitate in timp;

2. un grad ridicat de variatie;

a. 1
b. 2

ANS: A
33. Profilul calitatii vietii percepute indica, pentru Romania:

1. asemanari puternice intre barbati si femei;

2. optimism mai ridicat in mediul urban, comparativ cu ruralul;

3. ingrijorare mai ridicata in legatura cu consecintele negative ale unor schimbari, pentru mediul
urban;

a. 1+2 c. 2+3
b. 1+3 d. 1+2+3

ANS: D