Sunteți pe pagina 1din 21

Sociologie-Psihologie, sociologie, an1, sem1

Sociologie româneascã

MULTIPLE CHOICE

1) Premizele aparitiei sociologiei românesti sunt constituite de:

1 conceptiile si teoriile sociologice existente în secolele XVIII si XIX


2 dezvoltarea meditatiei filosofice
3 investigarea istoriei nationale
ANS: 3 PTS: 1

2) Începuturile gândirii sociale si sociologice românesti pot fi identificate în:


A) produsele culturale românesti din epoca feudală
B) ideologiile miscărilor sociale tărănesti
C) documentele cancelariilor domnesti

1 A+C
2 B+C
3 A+B+C
ANS: 2 PTS: 1

3) Sociologia românească s-a afirmat ca:

1 stiintă a natiunii
2 stiintă a societătii
ANS: 1 PTS: 1

4) Premergătorii sociologiei în tara noastră au fost:


A) ideile sociale din creatia si cultura populară
B) primele legi scrise din Tările Române
C) Spătarul Nicolae Milescu
D) Dimitrie Cantemir
E) Dinicu Golescu

1 A+B+D
2 C+D+E
3 B+C+D
ANS: 1 PTS: 1

5) Lucrarea lui Dimitrie Cantemir „Descriptio Moldaviae” este o lucrare de :

1 istorie
2 literatură
3 sociografică
4 sociologică
ANS: 3 PTS: 1
6) Solutia propusă de Dimitrie Cantemir pentru dezvoltarea ascendentă a Moldovei a fost:
A) întreruperea continuitătii dezvoltării prin părăsirea traditiei
B) ”întoarcerea” la institutia boieriei
C) reinstaurarea monarhiei absolute
D) reafirmarea latinitătii limbii
E) renovarea institutiilor politice

1 A+B
2 D+E
3 C+E
ANS: 2 PTS: 1

7) Însemnările de călătorie au contribuit la geneza sociologiei românesti prin:


A) descrierea realitătilor sociale
B) perceperea spatiului social ca „teritoriu” pe care se desfăsoară procesele si
manifestările sociale
C) încercările de analiză si explicare a vietii sociale
D) utilizarea unor instrumente ale investigării realitătii sociale

1 A+B+C+D
2 A+B+C
3 B+C+D
ANS: 1 PTS: 1

8) Începuturile investigării directe a realitătilor sociale din tara noastră sunt legate de opera lui:

1 Dinicu Golescu
2 Ionică Tăutul
3 Iordache Golescu
4 Ion Ionescu de la Brad
ANS: 4 PTS: 1

9) Problemele sociale dominante ale societătii românesti la mijlocul sec. XIX au fost:
A) problema desăvârsirii unitătii, independentei si a suveranitătii nationale
B) problemele dezvoltării economice si sociale spre modernitate
C) problema agrar-tărănească
D) problemele constituirii sistemului politic si juridic national
E) constituirea culturii române moderne

1 B+C+D+E
2 A+B+C+D
3 A+B+C+D+E
ANS: 3 PTS: 1

10) Precizati care din următorii gânditori sunt considerati fondatori ai sociologiei românesti:
A) Nicolae Bălcescu
B) Ion Ghica
C) Titu Maiorescu
D) Ioan Heliade Rădulescu
E) Mihai Eminescu
F) Spiru Haret

1 A+B+C+D+E
2 B+D+E
3 A+B+D+E
ANS: 3 PTS: 1

11) Teoria sociologică a echilibrului între antiteze a lui I.H. Rădulescu consideră că dezvoltarea
societătii se face prin
A) conlucrare
B) complinire a unor elemente duale complementare
C) prin luptă a unor elemente contradictorii
D) metoda dialecticii complementărilor

1 A+B+C+D
2 A+B
3 A+C+D
ANS: 1 PTS: 1

12) Precizati care din următoarele teze apartin teoriei sociologice a „regenerării nationale”
(poliutgenezei) a lui I.H. Rădulescu:
A) existenta unei epoci de aur, originare în istoria poporului român
B) existenta unei societăti organizate pe principiile crestinismului primitiv
C) existenta unei societăti în care membrii ei erau egali si liberi deosebindu-se
numai prin merite
D) existenta unei distinctii între viata religioasă si cea civilă
E) organizarea statală era monarhică

1 B+C+D
2 B+C+E
3 A+B+C
ANS: 3 PTS: 1

13) Ideea fundamentală a reformei sociale propuse de I. H. Rădulescu a fost:


A = să învătăm din trecut
B = să reconstituim trecutul în tot ce are el mai bun
C = să preluăm ceea ce este mai bun în alte societăti evoluate
D = să regenerăm si să restaurăm vechile institutii românesti

1 A+B+C
2 B+C+D
3 A+B+D
ANS: 3 PTS: 1

14) În conceptia lui I. H. Rădulescu elitele nationale sunt:


A = boierii
B = elita provenită din popor
C = elita care are acces la putere
D = ciocoii
E = elita care are acces la conducere prin merite

1 A+B+C
2 B+C+D
3 A+C+E
ANS: 1 PTS: 1

15) În care din următoarele teorii sociologice si-a expus concret I. H. Rădulescu conceptia sa asupra
idealului social românesc:

1 teoria echilibrului între antiteze


2 teoria regenerării nationale
3 teoria elitelor nationale
4 teoria socialismului evanghelic
ANS: 4 PTS: 1

16) În conceptia sociologică a lui Ion Ghica, sursa generală a asocierii si vietii oamenilor în comun o
reprezintă:

1 interesele
2 aspiratiile sufletului si ale intelectului
3 sociabilitatea
ANS: 3 PTS: 1

17) Valorile si procesele sociale care derivă din sociabilitatea umană la Ion Ghica sunt:
A = valorile materiale
B = schimbul permanent de idei
C = solidaritatea omenească
D = progresul
E = civilizatia

1 A+C+D+E
2 B+C+D+E
3 A+B+C+D
ANS: 2 PTS: 1

18) În conceptia sociologică a lui Ion Ghica, ratiunea de a fi si misiunea natiunii române în evolutia
generală a societătii omenesti sunt determinate de:
A = ”natura pământului”
B = locul si secolul în care trăieste
C = calitătile populatiei
D = relatiile cu celelalte natiuni
E = destinul hărăzit de desfăsurarea naturală a istoriei

1 A +B+E
2 A+B+C
3 A+B+D
ANS: 2 PTS: 1

19) Ion Ghica sustinea că misiunea istorică a natiunii este:


A = economică
B = geografică
C = culturală
D = stiintifică si tehnică
E = politică

1 A+B+C
2 A+B+D
3 A+B+E
ANS: 3 PTS: 1

20) Precizati care din următorii factori erau necesari pentru înfăptuirea misiunii istorice a natiunii
române în conceptia lui Ion Ghica:
A = respectul reciproc al membrilor societătii
B = simtul datoriei si al dreptătii
C = competitia în relatiile dintre oameni
D = promovarea stiintei
E = promovarea industriei si a industrialismului
F = ”transferul industrial”

1 A+B+C+E
2 B+D+E+F
3 A+B+D+E
ANS: 3 PTS: 1

21) În conceptia lui Nicolae Bălcescu societatea este:


A = adunare a tuturor oamenilor
B = o realitate obiectivă
C = o realitate neomogenă
D = care se bazează pe muncă
E = si are ca scop desăvârsirea oamenilor

1 A+B+C+D
2 B+C+D+E
3 A+B+C+D+E
ANS: 3 PTS: 1

22) Nicolae Bălcescu sustine că dezvoltarea socială si progresul istoric au un caracter:


A = obiectiv
B = se realizează în mod ordonat
C = pe baza unor legi globale ale progresului omenirii
D = în directia eliberării omului ca individualitate, cetătean si natiune

1 A+B+D
2 A+B+C+D
3 B+C+D
ANS: 2 PTS: 1

23) În conceptia lui Mihail Kogălniceanu modernizarea societătii românesti este determinată de:
A = ideile cu privire la dezvoltarea societătii
B = factorii stiintifici
C = factorii politici

1 A+B
2 A+B+C
3 B+C
ANS: 2 PTS: 1

24) Teoria sociologică a civilizatiei în sociologia lui Mihail Kogălniceanu implică:


A = dezvoltarea generală a societătii
B = îmbunătătirea intelectuală si materială a societătii
C = implicarea factorilor externi în evolutia socială

1 A+B+C
2 B+C
3 A+C
ANS: 1 PTS: 1

25) Mihail Kogălniceanu sustinea că pentru dezvoltarea modernă a societătii românesti sunt
necesare:
A = preluarea si implementarea în tara noastră a valorilor culturii si civilizatiei
occidentale
B = studiul trecutului istoric national
C = utilizarea spiritului critic în eforturile de recuperare a întârzierilor dezvoltării
societătii noastre fată de occident
D = evitarea împrumuturilor nepotrivite si a imitatiei în orice domeniu al vietii
sociale
E = determinarea prin mijloace stiintifice a ceea ce este în fond modernizarea

1 A+C+D+E
2 B+C+D+E
3 A+B+D+E
ANS: 2 PTS: 1

26) Obiectivul sociologiei în conceptia lui I. C. Brătianu este:


A = identificarea unor institutii sociale adecvate pentru asigurarea unei cât mai mari
unităti de actiune a societătii
B = crearea unui nou sistem legislativ
C = rationalizarea sistemului social
D = identificarea posibilitătilor de realizare a libertătii umane

1 A+B+C
2 A+B+C+D
3 B+C+D
ANS: 2 PTS: 1
27) În conceptia sociologică a lui I. C. Brătianu o natiune dispare când:

1 este dominată de guverne tiranice


2 este împilată de alte popoare
3 si-a epuizat germenul propriu de dezvoltare
ANS: 3 PTS: 1

28) Precizati care din următoarele concepte sunt „concepte sociologice cheie” care au stat la baza
elaborării teoriilor sociologice ale lui Mihai Eminescu.
A = popor
B = populatiune
C = rasă
D = clasă de mijloc
E = asimilatie
F = semibarbarie

1 A+B+C+E+F
2 A+B+C+D+E+F
3 B+C+D+E+F
ANS: 2 PTS: 1

29) În teoria sociologică eminesciană a „păturii superpuse”, aceasta este considerată a fi:
A = clasa superioară a societătii
B = clasa situată „deasupra” poporului român
C = o clasă incapabilă de adevăr si patriotism
D = un produs al selectiei sociale negative a populatiei
E = o pătură autonomă în raport cu „tara reală”

1 A+B+C+D+E
2 A+D+E
3 A+C+D+E
ANS: 3 PTS: 1

30) În esentă teoria sociologică eminesciană a compensatiei muncii cuprinde următoarele teze:
A = ”pătura superpusă” are un caracter economic bazat pe consum
B = ”pătura superpusă” are un comportament economic bazat pe productie
C = comportamentele economice consumatoare sunt creatoare de trebuinte inclusiv
de trebuinte
D = trebuintele sunt satisfăcute prin munca unui volum crescut de populatie
E = trebuintele urmează a fi satisfăcute prin munca aceluiasi volum sau volum
micsorat de populatie
F = clasele superioare trebuie să compenseze prin munca lor intelectuală „munca
materială a celor de jos”

1 A+B+C+E+F
2 C+D+E+F
3 A+C+E+F
ANS: 3 PTS: 1
31) Conceptul sociologic corolar conceptelor utilizate de Eminescu în teoria compensatiei muncii
este „semibarbaria” care desemnează:
A = o situatie stagnantă în evolutia societătii românesti
B = o etapă în trecerea de la barbarie la civilizatie
C = o stare de degradare, de regres economic, social si moral
D = un produs al coruperii unui popor prin „viciile unei civilizatii străine”

1 A+B
2 C+D
3 A+C
ANS: 2 PTS: 1

32) În vederea înscrierii societătii românesti pe calea dezvoltării sale moderne Mihai Eminescu
propune ca ideal social:
A = realizarea unei societăti moderne în România, comparabilă cu societătile
occidentale
B = întemeierea unei civilizatii românesti potrivit modelului civilizational american
C = reconstruirea societătii pe bazele istoriei nationale
D = clădirea unei civilizatii proprii românesti

1 A+B+C
2 B+C+D
3 C+D
ANS: 3 PTS: 1

33) Principalele teze ale sociologiei poporaniste sunt:


A = în esenta sa, societatea este o „cooperatiune”
B = cooperatiunea este „puterea maselor” care hotărăste „izbânda” societătii în lupta
pentru existentă si pentru progres
C = în tările agrare principala problemă ce se impune a fi rezolvată este problema
industrializării
D = dezvoltarea gospodăriilor tărănesti familiale cu ajutorul unei puternice miscări
cooperatiste este o altă problemă de solutionat

1 B+C
2 A+D
3 A+B+D
ANS: 3 PTS: 1

34) Contributiile sociologiei poporaniste la dezvoltarea sociologiei românesti s-au concretizat în:
A = formularea căii specifice de dezvoltare a societătii românesti în „teoria ocolirii
fazei capitaliste” de dezvoltare
B = relationarea problemei tărănesti la institutiile sociale – statul, creditul,
cooperatia, scoala
C = elaborarea teoriei societătii active tărănesti
D = identificarea mecanismelor sociale, ale îmbunătătirii relatiilor si conditiilor
de viată ale claselor sociale si ale membrilor individuali ai societătii
E = ideea prioritătii factorilor culturali si spirituali în existenta claselor sociale.
1 A+B+D
2 B+C+E
3 A+B+C
ANS: 3 PTS: 1

35) Stefan Zeletin, un reprezentant marcant al sociologiei românesti neoliberaliste a sustinut


următoarele teze:
A = constituirea burgheziei este o fază necesară în evolutia socială
B = evolutia socială este un proces natural cu legi proprii ce se impun vointei umane
C = dezvoltarea socială constă în trecerea de la structurile economice, la institutii
politice, juridice etc.
D = teoria evolutionară uniformă a societătii este pe deplin valabilă si pentru
societatea românească

1 A+C+D
2 A+B+D
3 A+B+C
ANS: 3 PTS: 1

36) În conceptia sociologică a lui Stefan Zeletin, „plutocratia” sau „oligarhia” este un fapt istoric
necesar care:

1 are un rol social negativ, distructiv


2 îndeplineste un rol pozitiv în viata socială
ANS: 2 PTS: 1

37) În teoria sa „regională” asupra căilor de modernizare a societătii românesti, Stefan Zeletin
considera ca factori ai mobilitătii sociale:
A = burghezia (industriasii, negustorii, financiarii)
B = marii boieri
C = tărănimea
D = puterea de stat

1 A+B+C
2 A+C+D
3 A+B+C+D
ANS: 3 PTS: 1

38) Tezele de bază ale conservatorismului sociologic românesc au fost:


A = organizarea socială a Tărilor Românesti avea ca bază:
- tărănimea
- meseriasii
- clasa guvernantă
B = proprietatea constituie baza existentei si neatârnării clasei tărănesti
C = mentinerea proprietătii mari
D = mersul natural al lucrurilor să rezolve inegalitătile ce se constată în repartitia
proprietătii

1 A+B+C
2 B+C+D
3 A+B+D
ANS: 3 PTS: 1

39) Titu Maiorescu, creatorul teoriei „formelor fără fond” care, în esentă sustinea că evolutia
societătii românesti din prima jumătate a secolului al XIX-lea a fost una falsă, deoarece:
A = a condensat etapele firesti ale dezvoltării sociale
B = si-a însusit formele institutionale, politice si culturale, moderne inadecvate
realitătilor noastre autonome
C = au fost produse de necunoasterea realitătilor istorice
D = s-a întemeiat pe „vanitatea de a fi egali cu altii la nivelul civilizatiei”

1 B+C+D
2 A+B+C
3 A+B+D
ANS: 3 PTS: 1

40) În conceptia lui Titu Maiorescu, mijloacele necesare pentru redresarea situatiei economico-
sociale si morale a societătii românesti de la mijlocul sec. al XIX-lea trebuiau să fie:
A = o puternică reactie din partea tinerimii române împotriva „iluziilor” si a
„vanitătii” de a fi egali cu altii
B = desăvârsirea „abisului” din „clasele mai înalte ale românilor” si „poporul de jos”
C = descurajarea mediocritătii si a formelor fără fond
D = restaurarea stărilor noastre traditionale, istorice

1 A+B+D
2 B+C+D
3 A+B+C
ANS: 3 PTS: 1

41) Creatorul teoriei sociologice socialiste românesti a fost:

1 Theodor Diamant
2 Stefan Stâncă
3 Panait Musoiu
4 Constantin Dobrogeanu-Gherea
5 Raicu Ionescu-Sion
ANS: 4 PTS: 1

42) Tezele de bază ale teoriei sociologice românesti a „neoiobăgiei” sunt:


A = raporturi de productie în bună parte iobăgesti, precapitaliste
B = o stare de drept care eliberează pe tăran de asuprirea proprietarilor de pământ si
arendasilor
C = legislatie care decreta inalienabilitatea pământurilor tărănesti si reglementa
raporturile dintre proprietari si tărani
D = întocmire economică si politico-socială agrară, particulară a tării noastre

1 A+B+C
2 A+B+C+D
3 B+C+D
ANS: 2 PTS: 1

43) Coordonatele generale ale conceptiei lui Spiru Haret asupra esentei societătii sunt:
A = societatea omenească este un corp social constituit din indivizi reali, vii,
concreti
B = indivizii se reunesc în grupuri sociale, fiind „produsi” ai acestora
C = membrii individuali ai societătii sunt adevărati „agenti” ai activitătii sociale
D = societatea reprezintă o realitate ontologică în sine si pentru sine
E = viata socială este nu numai statică, ci si dinamică

1 A+B+C+E
2 A+B+E
3 B+C+D+E
ANS: 2 PTS: 1

44) În sociologia haretiană sensul general si scopul final al dinamicii sociale îl constituie:
A = realizarea echilibrului si a „civilizatiei interioare”
B = cresterea continuă a bogătiei sociale
C = asigurarea „binelui social”
D = transformarea naturii intime a omului, „în sensul debarasării sale totale de
sălbăticia primitivă”

1 B+C+D
2 A+B+D
3 A+B+D
ANS: 2 PTS: 1

45) În domeniul metodologiei sociologice, Spiru Haret are o contributie originală concretizată în:
A = încercarea de aplicare a metodei stiintifice la problemele sociale
B = aplicarea matematicii în sociologie
C = conceperea aceleiasi scheme metodologice de investigare sociologică ca si
reprezentantii mecanismului sociologic

1 B+C
2 A+C
3 A+B
ANS: 3 PTS: 1

46) Domeniul fundamental de activitate al lui Spiru Haret l-a constituit educatia si învătământul. În
acest domeniu el a sustinut că:
A = educatia si instructia trebuie să transforme personalitatea umană astfel încât
aceasta să asimileze ceea ce a acumulat pozitiv omenirea
B = educatia să scoată omul din starea de „violentă primitivă” si să-l conducă la
„civilizatia integrală”
C = să se realizeze numai în institutii scolare specializate

1 A+B
2 A+C
3 B+C
ANS: 1 PTS: 1

47) Principalii reprezentanti ai sociologiei dialectice au fost:


A = G.D. Scraba
B = Haralambie Fundăteanu
C = Nicolae Paulescu
D = Nicolae Porsena
E = Sergiu Manolescu

1 A+B+C+D+E
2 C+D+E
3 A+D+E
ANS: 3 PTS: 1

48) În conceptia lui G.D. Scraba sociologia are ca obiect de studiu:


A = explicarea societătii ca proces de organizare si perfectionare a vietii membrilor
săi
B = procesele de structurare si propulsare a ordinii sociale
C = utilizarea valorilor în eforturile de organizare socială

1 A+B
2 B+C
3 A+B+C
ANS: 3 PTS: 1

49) Nicolae Porsena si Sergiu Manolescu au sustinut că dezvoltarea modernă a societătii românesti
implică:
A = o organizare socială adecvată necesitătilor si idealurilor noastre
B = organizarea noastră socială trebuie să derive din nevoile vitale ale poporului
C = constituirea societătii românesti ca o societate „asimilatoare” de valori
D = producerea unor dezvoltări rationale si „organice” ale societătii

1 A+B
2 B+C
3 A+D
ANS: 3 PTS: 1

50) Reprezentantii variantei românesti ai evolutionismului sociologic – H. Fundăteanu si H.


Sanielevici au sustinut că:
A = sociologia ca stiintă trebuie să se întemeieze pe studiul naturii umane si
sociabilitătii
B = ea trebuie să aibă ca obiect de studiu sociabilitatea omenească
C = studiul sociologic al societătii trebuie să fie ghidat de judecăti si de valori
morale
D = în investigatiile sale sociologia să utilizeze si să valorifice si filosofia si stiintele
politice

1 B+C
2 A+B
3 A+C+D
ANS: 2 PTS: 1

51) Sociologia elitistă sustine că:


A = evolutia socială este opera anumitor indivizi, grupuri sau straturi sociale
B = indivizii participă la această evolutie datorită fortei de care dispun
C = societatea este structurată în elite si masă

1 B+C
2 A+B
3 A+C
ANS: 3 PTS: 1

52) În cazul teoriei sociologice a „poporatiei”, A. C. Cuza sustine că:


A = ”poporatia” este constituită din totalitatea indivizilor care se dezvoltă în anumite
limite geografice, politice, etnice sau economice
B = studiul „poporatiei” este obiectul de investigatie al sociologiei
C = ”poporatia” are tendinta constantă de a trece de limita ultimă a dezvoltării
sale posibile, determinată de cantitatea mijloacelor de existentă necesare
traiului
D = extinzându-se „poporatia” intră într-o lume binefăcătoare cu popoarele vecine

1 A+B+C
2 A+C
3 B+C+D
ANS: 2 PTS: 1

53) Tezele de bază ale conceptiei lui A. C. Cuza despre societate sunt:
A = elementul fundamental al societătii îl constituie natiunea
B = puterea naturală a natiunilor de a crea; civilizatia este nationalitatea
C = umanitatea nu există decât prin „natii”
D = natiunea participă la destinele umanitătii prin culturile nationale

1 B+C+D
2 B+C+D
3 A+B+C+D
ANS: 3 PTS: 1

54) În conceptia lui Nichifor Crainic societatea este:


A = un organism care are ca functii vii profesiile, nu clasele sociale
B = scopul societătii este satisfacerea nevoilor sociale si binele întregii comunităti
sociale
C = fiind rivale, profesiile nu sporesc solidaritatea socială
D = statul specific organizării corporatiste a vietii sociale este statul totalitar

1 B+C+D
2 A+C+D
3 A+B+D
ANS: 3 PTS: 1

55) Sociologia politică a lui N. Crainic are la bază următoarele teze:


A = etnosul si nu demosul alcătuieste statul
B = statul este expresia specificului permanent al neamului si natiunii
C = statul român este etnocratic, întemeiat pe autohtonia si străvechimea neamului
românesc si vizează asigurarea conducerii românilor de către români
D = spiritul autohton este „constiinta identitătii în timp si omogenitătii” neamului în
spatiu”

1 A+B+C
2 B+C+D
3 A+B+C+D
ANS: 3 PTS: 1

56) Problemele cardinale ale sociologiei în conceptia lui Traian Brăileanu sunt:
A = constituirea constiintei de sine a Eului, prin confruntarea sa cu lumea fizică si
socială
B = socialul este produsul relationării complexe dintre gândirea si actiunea umană
C = în viata socială ordinea morală se constituie după cea fizică
D = natiunea este comunitatea care dispare dacă nu dispune de forte economice si
politice

1 A+B+C+D
2 A+B
3 B+C+D
ANS: 2 PTS: 1

57) Precizati care din următoarele teze ale sociologiei politice elaborate de Traian Brăileanu sunt
adevărate:
A = natiunea română trebuie să fie un „organism politic modelat după legi izvorâte
din firea sa”
B = natiunea este comunitatea morală cea mai largă
C = statul nu poate fi decât national si expresia unui grup social omogen care
urmăreste să îsi dobândească, păstreze si să îsi sporească fiinta proprie
D = conducerea natiunii trebuie să fie democratică

1 B+C+D
2 A+B+D
3 A+B+C
ANS: 3 PTS: 1

58) Teoriile sociologice particulare elaborate în sociologia românească au fost:


A = o etapă si un nou nivel al procesului dezvoltării sociologice românesti ca stiintă
B = elaborări originale realizate pe baza investigării si analizei realitătilor sociale
românesti
C = valorificări ale achizitiilor sociologiei apusene
D = investigatii axate pe analiza societătii în ansamblul său
E = cercetări având ca obiect de studiu segmente sau zone circumscrise realitătii
sociale
1 A+B+E
2 A +B+C
3 C+D+E
ANS: 1 PTS: 1

59) Indicati care din următoarele teze ale teoriei sociologice a lui Constantin Dimitrescu-Iasi sunt
false:
A = societatea este o realitate unitară si omogenă
B = orice societate reprezintă un imens atelier de producere a mijloacelor de trai
C = o natiune nu trăieste numai prin bani si prin produsele sale economice, ci si prin
producerea culturii
D = principiul activ în organismul social îl reprezintă aspiratiile, dorintele si
idealurile

1 A+D
2 B+C
3 C+D
ANS: 1 PTS: 1

60) În conceptia sociologică a lui Constantin Dimitrescu-Iasi factorii progresului social sunt:
A = imboldul si munca
B = interesele obstii, multimii, societătii
C = calitătile si competentele conducătorilor
D = rationalizarea vietii sociale
E = intelectualizarea muncii

1 A+B+C+E
2 B+C+D+E
3 A+B+D+E
ANS: 3 PTS: 1

61) Virgil Bărbat considera că „sociologia … cartea cea mare a vremurilor care vin” este:
A = ”stiinta creatiei umane”
B = o nouă viziune de explicare a societătii si culturii
C = o stiintă care oferă solutii valabile la fenomenele de criză socială
D = unul din instrumentele principale ale progresului social

1 B+C+D
2 A+B+C+D
3 A+B+C
ANS: 2 PTS: 1

62) Sociologia culturii la Virgil Bărbat are drept componente esentiale tezele:
A = între culturile lumii nu există distinctii ireductibile
B = continuitatea si succesiunea culturilor reprezintă o realitate istorică
C = dăinuirea culturii moderne este conditionată de dinamismul si armonia ei

1 A+B
2 B+C
3 A+B+C
ANS: 3 PTS: 1

63) Care din următoarele teze ale sociologiei educatiei elaborate de Virgil I. Bărbat sunt adevărate:
A = factorii educationali, alături de factorii culturali si economici alcătuiesc
determinismul social
B = baza scolii moderne nationale o constituie „împrumuturile culturale”
C = sistemele nationale de învătământ trebuie să se întemeieze pe realism,
nationalism si democratism-atitudinile majore ale civilizatiei moderne
D = ”Extensiunea universitară” se întemeiază pe ideea contactului universitătilor cu
poporul, cu scopul de a da cultura maselor

1 A+C+D
2 B+C+D
3 A+B+D
ANS: 1 PTS: 1

64) Precizati care din conceptele si tezele din domeniul sociologiei generale a lui Alexandru
Claudian nu sunt adevărate:
A = nu există „societate” în general, ci numai societăti reale, nationale
B = faptul social nu este o realitate de sine stătătoare
C = societătile omenesti au fost si continuă să fie unitare si omogene
D = pentru orice societate evoluată definitorie este structura de clasă si
dinamica raporturilor dintre clasele sociale
E = factorul fundamental al dezvoltării sociale îl constituie munca pozitivă luminată
F = determinismul social este un proces si o relatie univocă, între om si modul
său de existentă

1 A+B+C
2 B+C+F
3 B+C+E
ANS: 2 PTS: 1

65) În analiza sociologică a curentelor si ideilor filosofice si literare Al. Claudian a sustinut că:
A = între creatia stiintifică, filosofică sau literară si societate există relatii multiple si
complexe
B = orice sistem sau curent de gândire se explică prin atmosfera de idei si de
sentimente a unei epoci
C = prin factorii de ordin psihologic derivati din subconstient, subiectivitatea
afectivă si particularitătile temperamentale ale personalitătii creatorului
D = influentele directe ale ideilor si modurilor anterioare de gândire

1 A+B+C
2 B+C+D
3 A+B+C+D
ANS: 3 PTS: 1

66) În teoria sa asupra rolului individului în determinismul social D. Draghicescu a sustinut că:
A = societatea se impune individului dând nastere „fiintei sociale”
B = individul îsi „asimilează societatea, fiind un produs al ei si actionează potrivit
normelor imperative ale societătii”.
C = în relatie cu societatea, prin activitatea transformatoare a mediului ambiant,
omul se poate detasa de constrângerile societătii
D = armonizarea relatiilor dintre individ si societate, presupune „aristocratizarea
maselor” si „democratizarea culturii”

1 A+B+C
2 B+C+D
3 A+B+D
ANS: 1 PTS: 1

67) D. Drăghicescu a sustinut că:


A = sociologia este stiinta societătilor concret-istorice, care există în principal, sub
formă de natiuni
B = obiectivul fundamental al stiintei sociologice îl constituie cunoasterea societătii
în integralitatea sa
C = faptul social este un mod universal de manifestare a omului în societate
D = societătile istorice reale pot să îsi realizeze idealurile lor, într-o unitate socială
generală, integrată, „internationalizată”, dar nu „deznationalizată”

1 A+D
2 B+C
3 C+D
ANS: 1 PTS: 1

68) În conceptia lui D. Drăghicescu analiza realitătilor nationale concrete trebuie să se axeze pe:
A = studiul proceselor de constituire a rationalitătii sociale în cadrul diferitelor
societăti nationale
B = modalitătile de constituire a constiintei nationale, ca o constiintă natională
C = procesul de constituire a unitătilor nationale
D = modalitătile de integrare a indivizilor în societătile nationale

1 A+B+C
2 A+B+C+D
3 B+C+D
ANS: 2 PTS: 1

69) În conceptia lui D. Drăghicescu modul ideal de dezvoltare al unei societăti implică:
A = ridicarea societătilor particulare, nationale, spre societatea universală
B = prin activitatea „oamenilor de seamă”, a geniilor
C = prin păstrarea aristocratiilor traditionale ale societătii
D = prin „democratizarea” geniului si „aristocratizarea” maselor
E = prin multiplicarea si diversificarea institutiilor sociale

1 A+B+C
2 A+B+D
3 B+C+E
ANS: 2 PTS: 1
70) Integralismul sociologic, sistem creat de Petre Andrei are la bază următoarele teze:
A = Sociologia ca stiintă are ca obiect de studiu societatea considerată a fi „un tot
… care are viată proprie”
B = Ea studiază societatea cu metode si tehnici de investigatie proprii, separate de
celelalte stiinte sociale
C = Sociologia urmăreste să descopere ceea ce este esential si general, respectiv,
„socialul” din fenomene

1 A+B
2 A+C
3 B+C
ANS: 2 PTS: 1

71) În conceptia lui Petre Andrei societatea este:


A = o realitate de natură psihică
B = o comunitate de scop si de vointă
C = supusă unei cauzalităti asemănătoare cauzalitătii realitătilor fizico-mecanice
D = o comunitate umană structurată, bazată pe raporturi de coexistentă
E = în care, interdependenta dintre manifestările vietii sociale sunt determinate de
structura socială în totalitatea sa, nu de unul sau altul din factorii particulari ai
fenomenelor sociale

1 A+C+D
2 A+B+E
3 C+D+E
ANS: 2 PTS: 1

72) Metodologia investigatiei sociologice integraliste implică:


A = situarea si investigarea oricărui fenomen sau institutie socială prin prisma
„totului social”
B = utilizarea unui complex de metode: observatia, experimentul, metode
psihologice, istorice etc.
C = cercetarea atât a trecutului, cât si a prezentului, utilizând faptele pentru a căuta
si a găsi „socialul”

1 B+C
2 A+B
3 A+B+C
ANS: 3 PTS: 1

73) Coordonatele generale ale teoriei sociologice a valorii, la Petre Andrei, sunt:
A = valoarea este tot „ceea ce simtim că ajută la conservarea individuală si a spetei”
B = valoarea presupune constiintă, simtire, vointă, scop
C = stiinta nu cunoaste conceptul valorii, deoarece, ea cunoaste, nu critică
D = realizarea valorilor se face după anumite norme de actiune
E = valorile sociale sunt determinate de categoriile constitutive si de cadrele
vietii sociale

1 B+C+D+E
2 A+C+D+E
3 A+B+D+E
ANS: 3 PTS: 1

74) Nicolae Petrescu a creat un sistem de sociologie comparativă, care are ca fundamente:
A = sociologia comparativă este o disciplină complementară a stiintei generale a
societătii
B = problema fundamentală a sociologiei comparative o constituie, explicarea
conflictelor si contradictiilor sociale, în timp si spatiu
C = elucidarea diferentierilor nationale
D = principiul de bază al sociologiei comparate este translatia diferentelor

1 A+B+C
2 B+C+D
3 A+C+D
ANS: 2 PTS: 1

75) În conceptia lui N. Petrescu, sociologia comparată îndeplineste o triplă functionalitate:


A = contribuie la elucidarea diferentierilor nationale si sociale
B = permite organizarea societătii pe bazele naturale ale vietii sociale
C = permite evaluarea critică a teoriilor statului national si a prejudecătilor etnice,
nationale, rasiale, politice care generează crize si conflicte sociale

1 A+B
2 A+B+C
3 B+C
ANS: 2 PTS: 1

76) Sistemul sociologic gustian este format din:


A = teoria vointei sociale
B = teoria cadrelor si manifestărilor sociale
C = conceptul disciplinaritătii
D = conceptele de unitate, relatii si procese sociale
E = legea dialecticii sociologice

1 B+C+D
2 A+B+D
3 A+B+E
ANS: 2 PTS: 1

77) Tezele de bază ale teoriei vointei sociale a lui D. Gusti, sunt:
A = vointa socială constituie esenta vietii sociale
B = ea constituie principiul explicativ al societătii întrucât are o morfologie simplă
C = vointa socială are o determinare dublă – una afectivă si alta ratională
D = în evolutia sa vointa socială parcurge două trepte: vointa scurtă si vointa lungă
E = vointa socială este causa causans a vietii sociale

1 B+C+D
2 A+C+E
3 C+D+E
ANS: 2 PTS: 1

78) În conceptia lui D. Gusti „cadrele vietii sociale”, „virtualitătile” de devenire a vietii sociale sunt:
A = ”timpul sau cadrul istoric”- cadrele natural al vietii sociale
B = viata sau cadrul biologic – cadrele natural al vietii sociale
C = natura sau cadrul cosmic – cadrele social imanent
D = constiinta sau cadrul psihic – cadrele social imanent

1 A+C
2 B+D
3 B+C
ANS: 2 PTS: 1

79) În viziunea lui Gusti, unitătile sociale sunt:


A = ansambluri de cadre sociale
B = ansambluri de manifestări cu oarecare stabilitate si consistentă
C = comunităti care prezintă un grad maxim de integrare
D = unităti de stări si functiuni ale membrilor societătii

1 B+D
2 B+C
3 A+B
ANS: 2 PTS: 1

80) D. Gusti a definit raporturile sociale ca fenomene de interactiune între:


A = membrii familiei
B = familii
C = grupuri sociale
D = generatii

1 A+B+C
2 B+C+D
3 A+C+D
ANS: 2 PTS: 1

81) Monografia sociologică a fost concepută de D. Gusti ca:


A = sistem sociologic
B = instrument de lucru
C = mijloc de cunoastere integrală si amănuntită a realitătii

1 A+B
2 A+B+C
3 B+C
ANS: 2 PTS: 1

82) Cei mai apropiati si constanti colaboratori ai lui D. Gusti au fost:


A = Francisc Rainer
B = Mircea Vulcănescu
C = Mihai Pop
D = Henri H. Stahl
E = Traian Herseni
F = Anton Golopentia

1 A+B+C
2 B+D+E+F
3 C+D+E
ANS: 2 PTS: 1

83) În perioada 1948-1965 sociologia românească s-a practicat:

1 într-un cadru coerent


2 la scară natională
3 în institutii sociologice specializate
4 nu s-a practicat deloc
ANS: 4 PTS: 1

84) Între anii 1966-1989 în sociologia românească au avut loc:


A = reorganizarea sistemului institutional al sociologiei
B = reluarea învătământului sociologic
C = aparitia unor reviste noi de sociologie
D = restrângerea relatiilor cu sociologii din alte tări
E = afilierea Comitetului National de Sociologie la Asociatia Internatională de
sociologie

1 C+D+E
2 A+B+C+E
3 B+C+D
ANS: 2 PTS: 1

85) După 1989 s-au înregistrat ca principale transformări:


A = înfiintarea unor noi formatii de cercetare stiintifică
B = reorientarea si schimbarea ariei tematice si a continutului cercetării
C = îmbunătătirea raporturilor dintre sociologie si factorii de decizie
D = disparitia unora dintre publicatiile sociologice

1 B+C+D
2 A+B+D
3 A+B+C
ANS: 2 PTS: 1