Prenumele și numele autorului lucrării: Dumitru – Florian Toma
Genericul, titlul lucrării: O CHEIE A ÎNȚELEGERII OBIECTULUI CULTURAL
Am analizat supra-dimensionând decorul
inelului de aur de la BAND datat pentru
ANTICHITATEA TÂRZIE-EVUL MEDIU TIMPURIU
și am cercetat personal și desenat la scară
specificitatea soclului statuii baroce aflate în
curtea BISERICII ROMANO CATOLICE din Sibiu.
După ce am realizat această paralelă am putut
evidenția cum se poate de firesc forma un
triunghi echilateral spre centrul decagonului
care amprentează relația cu acea latură de
pentagon care se trasează în arealul aceluiași
decagon și care în inerția construcției este
supusă secțiunii de aur. Astfel se indică tot aici,
una din muchile vizibile ale icosaedrului.
Această expresie are în vedere faptul că atât
decagonul cât și icosaedrul AU ACELAȘI
CONTUR la exterior.
Am desenat la scară și am analizat
volumetria mai multor altare antice expuse la
Casa Altemberger.
Am dat o încadrare geometrică
volumetriei medalionului funerar antic expus
la Casa Altemberger.
Arăt o șablonare cuboctaedrică pretabilă
unui vas ceramic preistoric expus la Casa
Altemberger.
Pentru perechea de cercei din aur
descoperită în mormântul princiar de epocă
gepidă din Florești, județul Cluj evidențiez
totalul de 14 fețe al pandantivului : 6 pătrate și
8 triunghiuri echilaterale. ACESTEA SUNT
FEȚELE POLIEDRULUI SEMIREGULAT
ARHIMEDIAN gândit geometric, adică al mai
sus numitului cuboctaedru. Menționez că
avem triunghiul echilateral ca figură plană de
rigiditate maximă și eforturi minime pe care îl
întâlnim atât la acest cuboctaedru cât și la cele
3 poliedre regulate cu fețe triunghiuri
echilaterale. Icosaedrul are 20 de fețe,
octaedrul are 8 fețe, iar tetraedul are 4 astfel
de fețe.