Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
By Elena Druță
Idealul reprezintă cea mai mare aspirație a unui om, acesta tinzând spre îndeplinirea tuturor
criteriilor pentru a ajunge la ținta propusă. Astfel, pentru ideal se duce o luptă de-o viață, deseori
fiind implicat sacrificiul.
Pe de altă parte, ajuns odată la țintă, omul poate suferi o dezamăgire: idealul pe care și l-a dorit atât
de mult, odată atins, nu reprezintă mai nimic, tot farmecul evaporându-se odată cu lupta pentru
atingerea scopului. Astfel, mulți oameni rămân debusolați în cazul în care-și ating idealul și
realizează că, de fapt, nu s-au schimbat prea multe lucruri, că nu sunte fericiți pe deplin, că oarecum
nu asta își doreau.
În concluzie, consider că atingerea idealului este o sarcină grea; acesta ia foarte mult timp, forță,
sentiment, presupune implicare emoțională totală și sacrificare a multor lucruri și oameni. Odată
atins, acesta se poate transforma în cenușă, devenind lipsit de importanță și inutil, ființa omenească
fiind construită să aspire mereu la ceva mai mult…
Cred ca pentru fiecare dintre noi exista, sau ar trebui sa existe, cel putin un
lucru care sa capete in ochii nostri o importanta deosebita, in jurul caruia se
organizeaza toate actiunile noastre. Este ceea ce eu numesc un ideal de viata...
garantia ca viata ta are o directie, un sens, un continut, ca nu se deruleaza haotic. Si
am sa incep cu relatiile in societate…am considerat intotdeauna ca este necesar
pentru un om sa inteleaga lumea in care traieste, sa se inteleaga (ca parte a acestei
lumi), sa inteleaga natura interactiunilor sale cu tot ceea ce se afla in jurul sau - mai
simplu spus, sa se straduiasca sa treaca prin viata cat mai constient, cat mai cu ochii
deschisi. Exista o fericire deosebita a actului de a intelege, si exista o fericire poate si
mai mare, accea de a te dedica si a trai impreuna cu ceilalti. Imi doresc sa fac oamenii
sa ma inteleaga, iar daca asta e prea mult macar sa-si doreasca sa ma inteleaga…
Materie: Romana
Accesari: 19.092
Download-uri: 1.340
123
456
789
10
Trimis de deyutza
Viata este arcul si coarda este visul. Sagetatorul e omul, lui ii ramine doar sa tinteasca.
Dar puterile destinului sunt de neinvins de catre muritor, uneori el e pur si simplu incapabil sa
mai schimbe ceva, deoarece anume soarta este pictorul-creator al vietii. Iar viata e o carare
perpetua, pe care noi mergem cautind implinirea ei prin ideal. Frumusetea divina, fericirea
eterna si iubirea pura au fost mereu pivotul unei existente perfecte.
Nuantele in care este pictata viata omului sint foarte diverse. Nuantele calde le picteaza
anume fericirea-culoarea visului. Visul este o dezmarginire prin care sufletul isi dobindeste o
stare de fericire. Omul intotdeauna a tins catre limanul fericirii, stiind ca doar ea ar aduce raiul
pe pamint. Fericirea adevarata e izvorita din echilibrul sufletesc perfect, fiind placerea
purificata prin inteligenta. Incearca sa iubesti si vei gasi fericirea ta in fericirea altora.
Omenirea e facuta sa fie fericita si putem ajunge la fericire prin iubire. Iubirea implica
sacrificiul de sine, acest ideal este izvorit din trebuinta de fericire a omului. Viata omeneasca e
dependenta de soarta, scopul ei este indeplinirea legilor ratiunii ti iubirii. Prin ratiune omul va
vedea ca scopul vietii e iubirea- dar nu iubirea egoista, productoare de bunuri utile, personale, ci
iubirea prin care omul renunta la sine, o iubire pura. Iubirea este starea cea mai luminoasa a
sufletului... Ea e binele real, binele suprem, care rezolva contradictiile vietii.
Ca sa intelegem legile vietii, va trebui sa privim viata sub toate aspectele sale si in toate
momentele, fara a ne limita numai la eul nostru. Astfel, vom vedea ca viata este o succesiune de
fenomene, unele placute, altele dureroase, iar sufletul nostru se zbuciuma necontenit in fuga de
durere si in tendinta catre fericire. Oamenii urmaresc fericirea si aceasta reprezinta idealul
natural al vietii.
Tinde spre bine,spre ideal. Sufera. Bucura-te. Arde. Cazi. Ridica-te. Fii, pentru ca esti
Om!