Sunteți pe pagina 1din 42

MANUAL PRACTIC - TRATAREA APEI

CURS DE TRATARE A APEI - GEL

1. INTRODUCERE

Corpul uman contine 75% apa.


Apa este un element esential pentru viata si isi gaseste o serie intreaga de intrebuintari,cum ar fi:
-uz domestic,ptr.spalat si gatit
-uz industrial,ptr.procese productive
-uz tehnologic,ptr.instalatiile de incalzire si in domeniul conditionarii aerului.
Caracteristicile apei depind de originile sale: izvor,riu,fantana,ceata,lacuri sau mare.Comportarea
acesteia depinde de caracteristici si compozitie,fiind influentata de conditiile de exploatare la care este
supusa in cadrul ciclurilor tehnologice si in procesele productive,ca de exemplu:temperatura,presiunea,
viteza,contactul cu alte substante,expunerea la lumina,etc.
Diversele utilizari necesita o apa cu caracteristici bine determinate pentru a avea un randament
optim,fara reactii nedorite cum ar fi: depuneri de cruste calcaroase,coroziune,diverse impuritati care pot
provoca intreruperi si disfunctii in produtie.
Pentru a putea lucra eficient si sigur in domeniul tratarii apei,este necesar sa cunoastem caracteristicile
chimice ale apei,sa dispunem de un laborator de analiza dotat corespunzator.Nu este sufficient sa
cunoastem numai functionarea anumitor aparate.
GEL HYDROTECNOLOGY, de zeci de ani produce aparate si produse chimice ptr.tratarea apei,pe
baza unui proces continuu de cercetare tehnologica a materialelor,propunind solutii originale ptr.produsele
folosite in tratamentele de prevenire si eliminare a problemelor intalnite in instalatiile de apa din sectoarele
civil,domestic si industrial.
Obiectivul GEL este acela de a furniza profesionistilor informatii “la zi”,complete ,ptr.a le garanta
interventii sigure si eficiente asupra diverselor probleme legate de folosirea apei in diverse domenii.
Toate fenomenele indicate si sugerate in prezentul manual se bazeaza pe respectarea Legii nr.46/’90 si
a DMS nr.443/’90 (acte normative italiene) si pe experienta rezultata din miile de instalatii deja realizate in
Italia sau in alte tari.

2. APA. ORIGINE,COMPOZITIE,IMPURITATI

2.1. ORIGINE

Corpul uman eate compus in proportie de 75% din apa,in timp ce 2/3 din planeta este acoperita de apa.
Formula chimica a apei pure este H2O,dar practic,in functie de sursa de provenienta,apa are o compozitiemai
complexa.In apa putem gasi dizolvate diverse saruri in diferite proportii,care induc diferite comportamente
chimice. Acestea sunt puternic influentate de temperatura,prezenta diferitelor gaze,presiune si tipul efectiv
de interactiune.

2.2. COMPOZITIE
Pentru a intelege mai bine compozitia apei si comportarea acesteia in diferite domenii de utilizare,este
bine sa cunoastem procesul de formare al acesteia ,ciclul continuu de regenerare,care ii determina
caracteristicile. Ciclul complet al apei este prezentat in Fig.1.
Apa sufera un proces de evaporare datorat temperaturii si al razelor solare.Vaporii de apa se inalta in
atmosfera si condenseaza,iar sub forma de ploaie,grindina sau zapada revin din nou pe pamant.In timpul

1
aflarii in atmosfera sau pe pamant,apa absoarbe diverse gaze ca oxigenul si bioxidul de carbon,care
conditioneaza caracteristicile si comportamentul acesteia.

Fig.1 CIRCUITUL APEI IN NATURA

Oxigenul are o binecunoscuta reactivitate biologica,care este fundamentala in procesele de protectie si


depurare a apelor de microorganisme.
Dioxidul de carbon se transforma din gaz(CO2) in acid carbonic(H2CO3),care are proprietatea ,ca toti
acizii,sa degradeze substantele si sa le amestece cu apa.
Din apa care revine pe pamant din atmosfera,o parte ramane la suprafata dupa care se reintoarce in
ciclul natural.O alta parte patrunde lent in pamant pana ajunge la straturi impermeabile,luand forma unor
rauri subterane continue.In timpul fazelor de patrundere in sol si de acumulare,acidul carbonic continut in
apa reactioneaza chimic cu sarurile si substantele continute de straturile strabatute,disociindu-le si trecandu-
le in solutii ca pe substante proprii.In functie de tipologia si de compozitia straturilor,de temperatura,presiune
si timpul de contact,cantitatea si calitatea sarurilor care sunt disociate si absorbite de apa estediversa,
rezultand apa cu caracteristici specifice.

REZUMAND,putem spune urmatoarele:


Apa care provine din rauri de suprafata sau din izvoarele de munte are in general o salinitate scazuta.
Apa de fantana sau din panza freatica subterana are in general o salinitate mare.

In acelasi timp trebuie sa tinem cont ca apa din aceeasi zona dar prelevata de la adancimi diferite are
compozitii diferite.Deasemenea,apa din acelasi riu,dar prelevata in anotimpuri diferite,sufera modificari in
compozitie datorita temperaturii diferite si a raporului diferit intre alimentarea naturala si cea prin ploaie.
Caracteristicile derivate din compozitia salina stau la originea fenomenelor si comportamentelor
nedorite ale apei,cum ar fi coroziunea sau depunerile.
Apele sarace in saruri prezinta un exces de acid carbonic(H2CO3)care,datorita actiunii sale agresive in
contact cu metalele,dezvolta procese corozive,cauzand deteriorari instalatiilor si producand alterarea
proprietatilor apei.
In schimb,apele cu continut mare de saruri,deci cu salinitate mare,stau la originea formarii
depunerilor,atat in stare de repaus,cat si in timpul desfasurarii proceselor tehnologice,producand opturari ale
instalatiilor si ale retelelor de distributie.

2
2.3.IMPURITATILE

Toate consideratiile anterioare faceau referire la continutul de saruri dizolvate in apa,dar cu intensitate
si efect mai mare sunt prezentate in continuare impuritati care au influente drastice atunci cand folosim apa
in diverse procese.
In apa distribuita in retea si care este supusa proceselor de potabilizare,aceste impuritati sunt
reduse.Ele sunt prezente in cantitati importante in apa din raurile de suprafata,din fantani sau din izvoare.
Principalele impuritati sunt prezentate in Tab.1.Acestea sunt clasificate functie de forma lor in apa,
natura si originea lor.
Tabelul 1
FORMA NATURA SI ORIGINE
Solide in suspensie Graunte de roca,nisip,argila,reziduuri animale si vegetale
Substante in emulsie Hidrocarburi,grasimi
Substante coloidale Argila,silicati,compusi organici in degradare
Substante organice dizolvate Vegetale si animale descompuse,pesticide,fungicide
Substante minerale dizolvate Roci solubile,reziduuri industriale si agricole
Organisme animale si vegetale Larve,insecte,alge,bacterii,virusi,plankton
Gaze dizolvate CO2 rezultat din descompunerea vegetalelor,H2S

3.DURITATEA APEI

In activitatea sa de disociere si de dizolvare a sarurilor prezente in sol,apa retine sarurile compusilor de


calciu si magneziu,care reprezinta intre 70-90% din intreaga cantitate de saruri dizolvate in apa.

3.1. DEFINITIE

Duritatea reprezinta cantitatea totala de saruri de calciu si magneziu cuprinse intr-un anumit volum de
apa.
3.2.TIPURI

-Duritatea totala este suma tuturor sarurilor de calciu si magneziu


-Duritatea temporara este duritatea carbonatica si reprezinta cantitatea de carbonati si bicarbonati
de calciu si magneziu dintr-un anumit volum de apa
-Duritatea permanenta este cantitatea de cloruri,sulfati,nitrati de calciu si magneziu dintr-un
anumit volum de apa
DURITATEA TOTALA=DURIT.TEMPORARA + DURIT.PERMANENTA
Duritatea temporara se refera la sarurile care,in combinatie cu CO2 ,precipita chiar si la temperaturi
scazute,dand nastere crustelor calcaroase.
Duritatea temporara reprezinta aproape in totalitate duritatea apei. Ea este componenta principala.
Duritatea permanenta se refera la saruri mai stabile,care precipita la temperaturi mai mari.Este o
componenta secundara.

In continuare este prezentat ciclul unei sari din apa ce prezinta duritate temporara.Aceasta sare este
bicarbonatul de calciu:

1- H2O + CO2 = H2CO3


Apa Bioxid de Acid
Carbon carbonic

2- CaCO3 + H2CO3 =Ca(HCO3)2


Carbonat Acid Bicarbonat
De calciu carbonic de calciu

3
3- Ca(HCO3)2 la temperatura =CaCO3 + CO2 + H2O
Bicarbonat Carbonat Bioxid Apa
de calciu de calciu de carbon

3.3 UNITATI DE MASURA ALE DURITATII

Unitatea de masura cea mai comuna este GRADUL FRANCEZ ( ºF )


Un Grad Francez = 10 grame de saruri de Ca si Mg /metru cub apa
= 10 miligrame saruri de Ca si Mg/litru de apa
= 10 ppm(parti per million)
DECI: o apa care are duritatea de 35 grade Franceze va avea:
-35 x 10 g/m3 = 350 g/m3 saruri(carbonat de calciu)
-35 x 10 mg/l =350 mg/l saruri
-35 x 10 ppm =350 ppm saruri
Alte unitati folosite ptr.masurarea duritatii sunt date in Tab.2

Tabelul 2
F GB D mg Ca mmoli Ca
Grad francez Grad englez Grad german miligrame de Camilimoli de Ca
F 1 0.70 0.56 4.008 0.1
GB 1.43 1 0.80 5.73 0.143
D 1.79 1.25 1 7.17 0.179
mg Ca 0.25 0.175 0.14 1 0.025
mmoli Ca 10 7 5.6 40.8 1

3. APE POTABILE. LIMITARI LEGISLATIVE

Calitatile de potabilitate ale apei au fost fixate in Italia prin DECRETUL 236/24.05.1988 –
“CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE APEI DESTINATE CONSUMULUI UMAN”
Acest document indica pentru orice substanta care este prezenta in apa o serie de valori denumite
“valori ghid”(VG),care sunt considerate ideale.Deasemenea,intr-o alta coloana sunt date
CONCENTRATIILE MAXIME ADMISE (CMD),adica acele valori care odata depasite indica faptul ca
apa nu mai este potabila.
In tabelele urmatoare sunt dati o parte din parametrii prezentati in DECRET ,anume aceia care sunt
intalniti cu cea mai mare frecventa.

Tabelul A. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE


Nr. PARAMETRUL VG CMA INDICATII -OBSERVATII
1 Culoare,mg/l (Pt,Co) 1 20 Ex: subst.organice,biologice,metale grele
2 Turbiditate,mg/l SiO2 1 10 Ex:subst.organice,argila,nisip,metale grele
3 Miros, diluare 0 2(la 12ºC) Ex: subst.organice,biologice
4 Gust , diluare 0 3(la 12ºC) Ex: subst.org.,biologice,metale grele,saruri exces

Tabelul B. CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE


Nr. PARAMETRUL VG CMA INDICATII - OBSERVATII
6 PH (6,5-8,5) 6-9 Valori ale PH-ului acide sau bazice favorizeaza
coroziunea si depunerea de cruste
7 Conductibilitate µS/cm la 20º C 400 - Valoarea care indica salinitatea totala
8 Cloruri , mg/l Cl 25 - Nu este indicat sa se depaseasca valoarea de 200
mg/l ;valori super.favorizeaza coroziunea
9 Sulfati, mg/l SO4 25 250 Provoaca iritatii intestinale,aparitia de bacterii care
reactioneaza cu sulful si care dau coroziunea
4
16 Duritatea - - Valori cuprinse intre 15-50ºF (vezi tab.F)
17 Reziduu fix , mg/l 180ºC - 1.500 Indica prezenta unui continut ridicat de saruri

Tabelul C. SUBSTANTE NEDORITE


Nr. PARAMETRUL VG CMA INDICATII - OBSERVATII
17 Nitrati, mg/l NO3 5 50 Periculos ptr.copii si batrani.Provoaca “moartea
albastra”.Reduc hemoglobina din sange.
18 Nitriti, mg/l NO2 - 0.1 Reziduuri fecaloide
19 Amoniac, mg/l NH4 0.05 0.5 Reziduuri fecaloide,favorizeaza proliferarea micro-
organismelor si producerea coroziunii
33 Fier , mg/l Fe 0.05 0.2 Culoare alb-roscata,turbiditate,depuneri de
culoare rosu-maron,mirosuri
41 Reziduu Clor mg/l Cl2 - - Recomandabil 0,2mg/l Cl2 dupa tratamentul de
dezinfectare
34 Mangan, mg/l Mn 0.02 0.05 Culoare alb-roscat,turbiditate,depuneri de culoare
rosu-maron,mirosuri
37 Fosfor , mg/l P2O5 0.4 5 Mentinuta intre limite ajuta la prevenirea aparitiei
depunerilor calcaroase

Tabelul D. SUBSTANTE TOXICE


Nr. PARAMETRUL VG CMA INDICATII - OBSERVATII
44 Arsenic , micro g/l As - 50
47 Cianuri , micro g/l Cn - 50
48 Crom , micro g/l Cr - 50
49 Mercur, micro g/l Hg - 1
51 Plumb , micro g/l Pb - 50

Tabelul E. SUBSTANTE MICROBIOLOGICE


Nr. PARAMETRUL VG CMA INDICATII - OBSERVATII
57 Coliformi totali 100 ml - 0 Reziduuri biologice –organice
58 Coliformi fecali 100 l - 0 Reziduuri biologice-organice
59 Streptococi fecali - 0

Tabelul F. CONCENTRATII PTR.APE DEDURIZATE SAU DESARATE PTR.CONSUM UMAN


Nr. PARAMETRUL VALOAREA INDICATII - OBSERVATII
1 Duritatea totala mg/ l Ca 60 minim Corespunde la 14,97ºF (~15ºF)
2 Alcalinitatea mg/ l HCO3 30 minim
3 Ioni de sodium mg/ l Na 150 mamim

Este important de retinut ca duritatea nu influenteaza gradul de potabilitate al apei.De fapt , in


Tabelul B, la pozitia 16,nu sunt indicate nici “valori ghid”,nici CMD,ci numai valori recomandate,intre
15-50º F.
Cind apa este supusa unui tratament de dedurizare sau desalinizare trebuie lasata o duritate reziduala
minima de 60mg/l Ca,care corespunde unei valori de 15ºF.Aceasta este conditia minima ca duritate ptr.apa
potabila. Pentru a obtine valoarea de 15ºF,dupa un tratament de dedurizare,este necesar sa se efectueze o
miscelare(amestecare) prin intermediul unui by-pass,intre apa dedurizata si apa dura(netratata).

4. SCHEMA PRINCIPALELOR PROCESE DE TRATARE A APEI

Din perspectiva surselor de aprovizionare si al caracteristicilor ,pentru a deveni potabila, apa necesita
unul sau mai multe tratamente ,cum sunt cele prezentate in Tab.6. Trebuie subliniat ca si ptr. o apa care are
proprietati potabile trebuie facute tratamente ulterioare ptr. a-i imbunatati caracteristicile si ptr. a evita
5
fenomenele de coroziune ,depunerile de cruste,pentru a economisi energie si detergenti,obtinand astfel o
eficienta sporita.

Tabelul 5. CLASIFICARE FUNCTIE DE SURSA DE APROVIZIONARE


SURSA APROVIZIONARE PROBLEMA TRATAMENTE ECHIPAMENTE-SUBSTANTE
FOLOSITE
Impuritati -Filtre mecanice cu fir
Retele de distributie FILTRARE -Filtre mecanice cu retele
Centralizate nisip,corpuri straine,etc -Filtre mecanice autocuratare
(apa potabila) - Filtre automate autocuratare
Duritate PREVENIRE -Dedurizare
--“-- DEZINCRUSTARE -Dozare polifosfati
cruste calcaroase -Pompe ptr.eliminarea crustelor
Coroziune -Filtre neutralizatoare
--“-- culoare maron -Filtre ptr.limpezire
gust neplacut -Sisteme ptr.depunerea de
pelicule protectoare
Instalatii autonome de Aceleasi probleme Aceleasi sisteme de tratare
alimentare(puturi,izvoare,etc) )

Tabelul 6. TRATAMENTE FOLOSITE PTR.POTABILITATEA APEI


TIPUL PROBLEMEI CAUZA DE ELIMINAT TIP TRATAMENT APLICATII POSIBILE
-Bacterii Dezinfectie -Clor
Microbiologice -Virusi -Raze Ultraviolete
-Ozon
-Culoare -Dezinfectie -Clor,Raze UV,Ozon
-Miros -Filtrare -Limpezire,deferizare
Organoleptice -Gust(fara exces salinitate) -Declorurare -Filtre cu carbon activ
-Turbiditate -Filtrare -Limpezire
-Gust(exces de salinitate) -Desalinizare -Osmoza

-PH mai mic de 6,5 -Filtrare -Neutralizare


(exces de aciditate) -Alcalinizare -Dozare prod.alcaline

-Conductibilitate -Desalinizare -Osmoza


-Reziduu fix(cloruri,sulfati,
fosfati)
Chimico-Fizica
-Nitrati -Denitrificare -Rasini,Osmoza,
procese biologice
-Nitriti -Dezinfectie -Osmoza ,clor

-Amoniac -Dezinfectie -Osmoza ,clorurare/


declorurare
-Fier,mangan -Filtrare -Limpezire ,deferizare
demanganizare
-Clor residual in exces -Declorurare -Filtre cu carbon activ

In Tab.6 putem observa ca dispunem de diverse tipuri de tratamente ptr.rezolvarea aceleiasi


probleme.Deasemenea,putem folosi diverse echipamente.

6
Dupa ce am obtinut o apa potabila,folosind solutiile de tratare prezentate in Tab.5,putem interveni
ptr.corectii specifice cu solutiile prezentate in Tab.6,astfel incat sa obtinem caracteristici corespunzatoare
ptr.folosirea apei in domeniul casnic,civil sau industrial.

6. PRINCIPALELE TRATAMENTE FOLOSITE PTR. ADUCEREA APEI IN LIMITELE


DE POTABILITATE

6.1. DEZINFECTIA

Este procesul de distrugere sau neutralizare a bacteriilor si virusilor prezenti in apa si care sunt
daunatori ptr.sanatate.
Procesele de dezinfectie sunt diferite,functie de:
- eficacitate
- tipul bacteriilor si virusilor care trebuie eliminati
- concentratia acestora
- substantele care pot reactiona cu mediul dezinfectant
-
6.1.1. CLORURAREA

Sistemul cel mai simplu , eficace si des utilizat se bazeaza pe adaugarea de hipoclorit de sodiu sau ai
altor compusi ai clorului care au proprietati dezinfectante si care au o actiune de durata.
Actiunea clorului necesita,in mod normal,un timp de reactie de 20-30 min,deci este necesar sa
prevedem in sistem rezervoare de acumulare,ptr. a avea un timp de contact sufficient.
Volumul rezervorului de acumulare se obtine din :
V=Debit(l/min) x 30(min)
Daca se cunoaste debitul instalatiei (m3/h) ,volumul rezervorului de acumulare este:
V= Debit(m3/h) / 2

Pentru a avea siguranta ca procesul de dezinfectie se desfasoara correct,dupa timpul de contact din
rezervorul de acumulare,in apa trebuie sa ramana clor residual liber in cantitate de 0.2-0.4 mg/l (ppm).
Aceasta analiza se poate efectua cu KIT CLOR furnizat de GEL sau cu alte aparate.Valoarea prezentata de
clor residual liber poate fi si mai mare,functie de dimensiunea instalatiei de distributie ,sau daca sunt
pericole ulterioare de infectare.In acest caz se ia in calcul ca la ultimul robinet de distributie sa avem clor
residual liber in cantitate de 0.1-0.2 mg/l.
Pentru adaugarea de produse dezinfectante se folosesc instalatii de dozare,compuse din pompe
dozatoare cu comanda manuala sau automata,ptr.a garanta o proportie corecta intre dezinfectant si cantitatea
de apa de tratat.
Acest sistem de dezinfectie este prezentat in Fig.2 , 3 si 4

7
6.1.2. RAZE ULTRAVIOLETE

Sunt eficace impotriva bacteriilor,virusilor si a sporilor.Capacitatea lor dezinfectanta este inferioara


clorului si de aceea sunt folosite in instalatii mici,ptr. dezinfectarea locala sau ptr. ape cu caracteristici bune.
Domeniul de utilizare:ind.alimentara,farmaceutica,electronica,spitale-ptr.dializa,acvarii.
Nu necesita timp de contact si rezervoare de acumulare,deoarece reactia se produce instantaneu.
Pentru a ameliora eficienta razelor ultraviolete,instalatiile trebuie alimentate cu apa limpede,deoarece
impuritatile din apa devin obstacole impotriva razelor.
Caracteristicile instalatiilor cu raze ultraviolete sunt:
-grosimea “firului” de apa care este supus tratarii cu raze
-lungimea de unda a razelor,care trebuie sa fie cuprinsa intre 200-280 nanometri

8
6.1.3. OZONUL

Este un gaz foarte instabil. Se formeaza datorita descarcarilor electrice de mare potential.
Ozonul este dezinfectantul si oxidantul cel mai energic cunoscut in instalatiile de tratare si epurare a
apei,ptr.eliminarea bacteriilor,sporilor,virusilor.Este folosit ptr.oxidarea fierului,manganului si a substantelor
organice fara a lasa reziduuri cu mirosuri sau gusturi neplacute.
Actiunea sa este rapida (1-5 min) dar nu este permaneta,asa incat sa garanteze o durata mare de
functionare a instalatiilor.

6.2. FILTRAREA

Este procesul de separare a corpurilor solide din apa,continute atat in suspensie cat si in solutie,sub
forma coloidala. Prezenta cantitatilor mici de corpuri solide sau de nisip in mod normal nu afecteaza
potabilitatea apei.Acestea se indeparteaza cu filtre mecanice cu retea sau fire.
In cazul in care in apa este prezenta o turbiditate mare sau gradul de opalescenta datorat
namolului,argilei,substantelor organice,fierului,manganului este mare,sunt necesare atat filtre cu suprafete
cat si filtre de volum,dotate cu mase filtrante care retin cantitati mari de impuritati fara sa sufere compactari
rapide.Acestea se pot spala rapid si isi mentin capacitatea de functionare timp indelungat.
Acestea sunt formate dintr-un rezervor presurizat care contine masa filtranta,un corp de comanda
automat sau un grup hidraulic de valve ptr.operatia de spalare in contracurent a masei filtrante ,care se
efectueaza automat,permitand indepartarea impuritatilor si redand capacitatea de filtrare a masei filtrante.

6.2.1.LIMPEZIREA

Acest tratament este caracterizat de folosirea maselor filtrante de tip permanent care nu necesita
inlocuirea.Acestea isi regenereaza proprietatile prin spalare in contracurent cu apa,si sunt constituite din
diverse straturi de nisip de cuart cu granulatie diferita,de tip multistrat.Se foloseste si o substanta cu actiune
catalitica –HIDROANTRACITUL-care favorizeza procesul de filtrare a apei ,asigurand conditii corecte de
functionare in interiorul masei filtrante. Sunt utilizate ptr.eliminarea prin intermediul procesului de filtrare a
turbiditatii ,namolului, argilei sau a problemelor cauzate de subst.organice.
Filtrele de limpezire GEL sunt automate si dimensionate ptr.un debit de pana la 7m3/h(dar nu
continuu) ptr.uz casnic,civil si industrial. Dispun de un tablou de comanda care programeaza frecventa de
spalare .
In cazul prezentei unei cantitati mari de nisip este necesara montarea unui filtru CYCLON in amonte
de filtrul DESSAB –vezi Fig.5

9
Pentru instalatii in care este necesara o furnizare continua de apa,debite mari sau capacitati filtrante
mari necesare ptr.apa cu caracteristici defavorabile,trebuie folosite filtre de limpezire de mari dimensiuni
realizate cu rezervoare din otel inox,cu grupuri hidraulice dotate cu valve automate si programatoare in
system “timp” ptr.faza de spalare in contracurent,automata.
In unele cazuri,poate fi necesar ca inainte de limpezire sa se efectueze o operatie de floculizare,care
consta in transformarea substantelor coloidale mai dificil de filtrat in “fulgi” gelatinosi care sunt retinuti mai
usor de catre masa filtranta ,( Fig.6)

Pentru a realiza procesul de floculizare este suficient sa se monteze in amonte de filtrul DESSAB o
instalatie de dozare automata si proportionata fata de debitul de tratat ,ptr.adaugarea produsului floculant sau
coagulant,ca de ex. Sulfatul de aluminiu.

6.2.2. DEFERIZAREA

Prezenta fierului confera apei o culoare galben-roscata si un gust metallic,provoaca depuneri care
obtureaza tevile si este o cauza principala a procesului de coroziune. In cazul folosirii ptr.uz casnic a apei
care contine fier se remarca probleme la instalatiile sanitare ,care creaza inconveniente estetice si de igiena.
FILTRELE DEFERIZATOARE GEL sunt realizate ptr. o concentratie de 5mg/l si ptr.debite maxime
de 2.8m3/h,in regim discontinuu. Sunt dotate cu masa filtranta activa care retine fierul present in apa,apoi
acesta este oxidat cu ajutorul hipocloritului de sodiu,dupa care se precipita sub forma de fulgi care sunt usor
filtrabili.Fierul acumulat in masa filtranta este eliminat periodic printr-o spalare in contracurent a masei
filtrante,efectuata automat,care reda capacitatea de filtrare initiala.Filtrul este compus dintr-un rezervor
presurizat,un tablou de comanda dotat cu temporizator ptr.efectuarea spalarilor,de la una pe zi la una pe
saptamana
In amonte de GEL DEFERR este obligatoriu sa se monteze un filtru cu cartus lavabil cu retea cu
ochiuri mai mari de 50 nanometri.Este recomandabil sa se monteze si in aval de GEL DEFERR un filtru cu
retea lavabila ptr.captarea “fulgilor”care nu au fost retinuti de echipament ,conf.Fig7.

10
In cazul prezentei fierului in cantitate mare sau in instalatii in care se solicita debite mari
instantanee,trebuie folosite filtrele DEFERR INDUSTRIALE realizate din armaturi metalice si dotate cu
grupuri hidraulice cu valve automate ptr.programarea frecventei operatiunii de spalare in contracurent.
Aceste filtre au masa filtranta de tip permanent multistrat identice cu ale filtrelor de limpezire,dar
ptr.a retine fierul este necesara in prealabil o oxidare a acestuia ,care se obtine prin folosirea unui produs
oxidant(clor sau permanganat de potasiu) cu dozare automatica proportionata,functie de debit.,conf.Fig.13

6.2.3.DEMANGANIZARE

Manganul are caracteristici si un comportament similare cu fierul.De aceea filtrele demanganizatoare


sunt identice cu cele DEFERIZATOARE.
Pentru filtrarea eficace a manganului sunt necesare mase de filtrare foarte lente,cu consecinta in
majorarea diametrelor rezervoarelor ce contin masa filtranta.

6.2.4. NEUTRALIZAREA

Un exces de bioxid de carbon ,sesizat de o valoare scazuta a PH-ului (mai mica de 7),sta la originea
fenomenelor de coroziune a tevilor,cu efect de colorare in galben-roscat a apei ,evidentiata atunci cand
11
deschidem un robinet dupa o pauza mai mare.Inconvenientele sunt identice ca cele provocate de prezenta
fierului.
Aciditatea poate fi cauzata si de excesul de acid carbonic (H2CO3) concomitent cu prezenta CO2,mai
ales in cazul apelor de suprafata din zonele granitice.
Utilizarea filtrelor neutralizatoare are scopul de a retine oxizii de fier din apa si de a reduce excesul
de CO2 prin intermediul reactiilor cu o masa filtranta speciala numita DOLOMITA SEMICALCINATA.
Filtrele sunt alcatuite dintr-un rezervor presurizat si dintr-o valva automata dotata cu temporizator
ptr.programarea spalarii in contracurent.
O data pe an este obligatoriu sa se verifice nivelul masei filtrante si sa se completeze cantitatea
consumata in timpul reactiilor de neutralizare.
Pentru protectia instalatiilor impotriva efectelor coroziunii este necesar sa se monteze si un sistem de
dozare ptr. adaugarea automata si proportionata a unui produs care creaza o pelicula protectoare.
Daca apa tratata nu este sigura din punct de vedere bacteriologic,este recomandabil sa se monteze
imediat dupa filtrul neutralizator un sistem de siguranta de dezinfectie,ptr.a elimina efectele de eventuala
proliferare a bacteriilor care pot apare in interiorul masei filtrante neutralizatoare.In acest scop se poate folosi
o instalatie de dozare a clorului,sau o instalatie cu raze ultraviolete.

6.3.DECLORURAREA

In tratamentele descrise anterior,se elimina toate cauzele care au la origine impuritati microbiologice
si organoleptice,dar aceste tratamente pot lasa in apa reziduuri nedorite,cu mirosuri si gusturi neplacute,sau
o dozare de clor in exces folosita in dezinfectie ,care pot avea efecte negative la utilizator.
Excesul de clor se poate elimina folosind filtre cu carbon activ,care elimina clorul rezidual de la
procesul de clorurare ptr.dezinfectie.
Filtrele cu carbon activ au numeroase domenii de aplicare si se clasifica functie de dimensiunile lor si
de tipul de carbon activ folosit.
Filtrele GEL DECLOR sunt proiectate ptr.tratamentul de reducere a clorului rezidual in exces care
rezulta in urma procesului de dezinfectie.Se elimina gustul si mirosul neplacut al apei.
Sunt alcatuite dintr-un rezervor presurizat care contine o masa speciala de carbon activ de origine
vegetala cu un efect adsorbant ,ptr.retinerea substantelor pe baza unui proces mixt fizico-chimic.Periodic,la
circa un an,aceste mase filtrante trebuie inlocuite in totalitate.Filtrele sunt dotate cu un tablou de comanda
ptr.a putea efectua o spalare semiautomata a masei in caz de necesitate.
Pentru a respecta exigentele impuse de folosirea apei potabile,este recomandabil totusi sa se mentina
un usor continut de clor residual in apa,ptr. siguranta.Pentru instalatiile simple ,in care apa nu este foarte
pura,este sufficient sa se efectueze un by-pass,regland debitul la valoarea dorita.In instalatiile complexe,sau
in care apa impune anumite limite datorita caracteristicilor variabile in timp,sau in prezenta amoniacului, se
va efectua o declorurare totala,dupa care se va efectua o noua clorurare moderata (vezi.Fig.9)

12
6.4.ALCALINIZAREA

Se foloseste in cazul in care apa are o aciditate foarte mare,deci PH-ul este mult inferior valorii neutre
de 7. Consta in adaugarea in apa a produselor alkaline (namol,pe baza de soda)ptr.a adduce PH-ul in
domeniul neutru.
Adaugarea substantelor se face cu instalatii de dozare automata,in raport cu debitul de apa.Se
masoara valoarea PH-ului si se calculeaza cantitatea produs care trebuie adaugat.Echipamentele si principiile
de functionare sunt similare cu cele de la clorurare.
In cazul in care excesul de aciditate este cauzat de prezenta acidului carbonic si a bioxidului de
carbon,dupa alcalinizare se va efectua neutralizarea.(vezi 6.2.4.)

6.5.DESALINIZAREA – OSMOZA

O prezenta excesiva si generalizata de saruri in apa se intalneste de obicei in apele de mare


adincime,sau in cele situate in zonele de coasta,datorita infiltratiilor de apa marina.Apa are un gust sarat sau
amar.Salinitatea excesiva face ca aceste ape sa nu poata fi folosite in nici un domeniu,casnic sau
industrial,datorita agresivitatii chimice care provoaca coroziune in contact cu metalul.
Functie de provenienta apei,sarurile pot fi:sulfati,fosfati,nitrati.
Pentru reducerea salinitatii se foloseste o instalatie cu osmoza inversa, compusa din membrane
semipermeabile care pot reduce cantitatea de saruri intr-un procent cuprins intre 70-58%, in timp ce apa cu
concentratie salina reziduala se arunca la canal.
Aceste instalatii sunt in general alcatuite dintr-un ansamblu compus din una sau mai multe membrane
legate in serie sau/si in parallel,alimentate de o pompa.In amonte se afla montate o serie de aparate de
pretratare care protejeaza membranele de impuritati ,asigurand astfel o eficienta mai mare instalatiei.
Functie de presiunea de lucru si caracteristicile apei,avem trei tipuri de instalatii cu osmoza inversa:
a-presiune inalta(50-70 bar),ptr.apa de mare sau sarata,cu o salinitate de 35.000-45.000mg/l
b-presiune medie(25-28 bar),ptr.apa cu o salinitate de2.000-6.000 mg/l
c-presiune joasa(12-14 bar),ptr.apa dulce cu o salinitate de 1.500-2.000mg/l
Definitia osmozei inverse contine si explicatia principiului de functionare a instalatiei. Astfel,
introducand intr-un rezervor aceeasi cantitate din 2 lichide cu concentratii saline diferite,despartite de o
membrana semipermeabila,va avea loc o deplasare naturala a lichidului(fara componenta salina) dinspre
lichidul mai putin concentrat spre lichidul concentrat,pana cand cele doua lichide vor avea aceeasi
concentratie.La sfarsitul procesului, aceasta deplasare de lichid va genera o diferenta de nivel care va
produce o diferenta de presiune pe membrana.Aceasta diferenta se defineste ca presiune osmotica – Fig.10.

Aplicand solutiei concentrate o presiune superioara presiunii sale osmotice,se obtine procesul invers
osmozei,adica apa continuta in solutia mai concentrata va trece fara sarurile continute prin membrana
semipermeabila in solutia mai putin concentrata,pierzandu-sisalinitatea si devenind pura –Fig.16

13
Procesul de osmoza inversa precedat de
tratamente specifice poate elimina impuritatile de natura
microbiologica,dar nu si compusii de natura
organica, ca amoniacul si nitratii

6.6 DENITRIFICAREA

Prezenta nitratilor in apa este cauzata de descompunerea substantelor azotate prezente in reziduurile
din domeniul civil ,industrial, si in mai mare masura datorita ingrasamintelor(pe baza de azot)folosite in
agricultura.
In timp, prezenta lor a crescut (ca si concentratie) si a patruns in raurile din zonele agricole unde se
folosesc intensiv ingrasamintele.
Cei mai supusi la riscuri sunt copii pana la 6-7 ani datorita faptului ca nitratii actioneaza direct asupra
sangelui,reducand hemoglobina si provocand cancerul.
Concentratia de nitrati se reduce prin intermediul unui process biologic complex si dificil de
aplicat,aducand apa in domeniul potabil la nivel de retele de distributie centralizate.
La nivel casnic este recomandabil sa se reduca sa se reduca concentratia de nitrat din apa de retea
folosind unul din cele doua procedee descries mai jos,care beneficiaza de o tehnologie verificata si eficienta.

6.6.1. DENITRIFICARE CU RASINI SCHIMBATOARE DE IONI

Principiul este acelasi cu cel folosit in instalatiile de dedurizarea apei.Se folosesc rasini schimbatoare
atat de tip anionic cat si cationic.Rasinile schimba nitratii cu cloruri,crescand proportional concentratia
acestora din urma,dar fara a afecta sanatatea.

14
Pentru regenerarea rasinilor se foloseste sarea de bucatarie grunjoasa.Asemanator cu
dedurizatorul,denitrificatorul –desi foloseste pentru regenerare sarea de bucatarie--nu are nici o influenta
asupra sarurilor care dau duritatea apei(carbonati si bicarbonati de calciu si magneziu)Pentru micsorarea
duritatii apei trebuie folosit un dedurizator.
Aparatele denitrificatoare GEL DENITRAT sunt dotate cu sisteme de control ptr.”volum” ptr.a
stabili clar cantitatea de apa furnizata,evitand astfel furnizarea de apa netratata.Acestea sunt concepute sa
trateze toata cantitatea de apa folosita in uz casnic.Pentru o dimensionare corecta este obligatoriu sa se
efectueze o analiza completa a apei,sa cunoastem debitul de varf si consumul zilnic.In amonte de GEL
DENITRAT este obligatoriu sa inseram un filtru cu cartus lavabil cu grad de filtrare mai mare de 50
nanometri.

6.6.2.DENITRIFICAREA PRIN OSMOZA

Se foloseste procesul de osmoza inversa care poate retine 90-91% din cantitatea de nitrati.Pentru o
instalatie de distributie centralizata a apei,procedeul este foarte scump.Daca nu sunt alte exigente este
convenabil sa se foloseasca un echipament destinat doar ptr.apa de baut si de gatit,descries in capitolul 17 al
cursului.

6.7.DEZINFECTIA (NITRITI, AMONIAC)

Sunt folosite doua procedee:


- desinfectia (cu clor)
- osmoza inversa
Al doilea procedeu este scump si,daca nu necesare exigente speciale,se foloseste primul.

6.7.1.NITRITI

Acestia sunt rezultatul descompunerii substantelor azotate continute in reziduurile de uz casnic sau
animale.Prezenta lor indica fatul ca acestea sunt in apropierea surselor de aprovizionare cu apa.
In concentratie mica,nitritii pot fi eliminati prin intrmediul unui process de oxidare care ii transforma
in nitrati,folosind o instalatie ptr.dozarea clorului necesar dezinfectiei, ca cea prezentata la punctual 6.1.1

.
15
6.7.2.AMONIACUL
Poate proveni din surse de mare adancime si sa aiba origine vegetala. In aceste cazuri poate fi
considerat nepericulos chiar si in concentratie peste limita. Prezenta amoniacului este asociata fierului si
manganului ,iar in tratamentul de reducere al acestora ,scade efectul lor de oxidare.
Se poate elimina prin intermediul unui proces de clorurare energic,cu dozare mare de clor,urmat de
un proces de declorurare. Trebuie folosit un rezervor unde se pot produce reactiile ,timpul de contact fiind
mare (1-2 ore).In cazul in care amoniacul este prezent in compusi ai fierului sau manganului ,se vor monta
filtre dimensionate corespunzator,in aval de rezervorul de reactie,si in amonte de filtrul DECLOR.
Un ultim stadiu al tratamentului ii reprezinta procesul de dezinfectie,ptr.a proteja toti utilizatorii
conectati la instalatie.

7. FOLOSIREA APEI IN DOMENIUL CASNIC SI CIVIL

Folosirea apei in sectorul casnic si civil (cu caracteristici asemanatoare) necesita o serie intreaga de
tratamente specifice pentru un domeniu de utilizare.
Putem avea:
a-Apa potabila ,sigura d.p.d.v.igienic si care sa aiba un gust corespunzator
b-Apa ptr.spalatul rufelor,cu consum de energie si detergenti
c-Apa de izvor
d-Apa necoroziva ,ptr.instalatiile de incalzire
e-Apa care nu ingheata,folosita in instalatiile de incalzire care se opresc iarna
f-Apa ptr.conditionarea aerului (folosita la temperaturi scazute vara si ridicate iarna)
g-Apa ptr.piscine
h-Apa ptr.irigatii si ptr.udarea plantelor si a florilor
i-Apa fara calcar,ptr.spalatul automobilelor
j.Apa fara grasimi
k-Apa cu detergent
l-Apa termala
m-Apa cu continut de saruri mic,ptr.gatit
In domeniul casnic toate calitatile prezentate mai sus sunt importante.Acestea se pot realiza folosind
numai instalatii de mari dimensiuni.
In domeniul casnic putem intalni 3 tipuri de tratamente,care pot furniza apa cu urmatoarele aplicatii:
1-Apa de uz tehnologic-ptr.spalat,igiena personala,curatatorie
2-Apa ptr.instalatiile de incalzire
3-Apa de baut si ptr.gatit
Tratamentul ptr.apa de uz tehnologic este in general centralizat,folosindu-se procedee simple de
tratare conform normelor in vigoare(vezi cap.16) ,care pot fi aplicate separate.
Apa folosita ptr.gatit si ptr.baut reprezinta o cantitate mica din totalul apei consumate.Se poate monta
un singur aparat ,la un singur robinet,ptr.a dispune de apa cu proprietati corespunzatoare.Aceste aparate sunt
complementare celor folosite in instalatiile centralizate si ptr.uz tehnologic(vezi cap.17)
Tratarea apei ptr.folosirea ei in procesele tehnologice casnice reprezinta solutia optima ptr.a satisface
cererile specifice functie de apa furnizata,tinand cont ca apa are deja caracteristici de potabilitate(apa
furnizata de la retea) In cazul in care apa nu este potabila,se vor aplica tratamentele prevazute la punctul 6.
Pentru simplificare,vom clasifica apa functie de salinitate si duritate.
Functie de salinitate vom avea:
a-Ape normale,cu continut salin mai mic de 1.000mg/l
b-Ape salmastre,cu continut salin intre 1.500-6.000mg/l
c-Ape sarate,sau de mare,cu salinitate mare.Salinitatea medie a apei de mare este de 35.000mg/l,dar
nu constanta.

16
Revenind la aplicatiile practice si concrete ,putem considera ca o apa dura (25F)contine 250g saruri
care se depun la fiecare 1.000 l utilizati.Aceste saruri sunt continute in apa folosita de o familie intr-o zi.
Functie de duritatea apei, se pot utiliza tratamentele prezentate in Fig.14,15,16,17 si 18,in raport de
domeniul de utilizare ptr.uz civil.Toate tratamentele respecta normativele in vigoare,prezentate in capitolele
8,9,10.

Tabelul 7. Clasificarea si comportamentul apei functie de duritate

17
18
8.LEGEA NR.46/5.03.1990.”NORME PTR.SIGURANTA INSTALATIILOR”
NORMA UNI CTI 8065

Aceasta lege si domeniul D.P.R. nr.447/6.12.1991,reglementeaza ,in Italia , folosirea apei si stabileste
ca la realizarea instalatiilor TREBUIE RESPECTATE NORMELE IN VIGOARE.
Apa destinata uzului casnic trebuie tratata atunci cand se foloseste in:
a-instalatii de producere a apei calde sanitare
b-instalatii de incalzire
Trebuie respectata deasemenea NORMA UNI CTI 8065/’81 . Aceasta norma prevede tratamentele
care se folosesc ptr.instalatiile de incalzire si de apa calda sanitara,precum si executia corecta a instalatiilor
care garanteaza o functionare fara probleme.
Orice firma care executa instalatii trebuie sa respecte normele si sa realizeze lucrarile in baza unui
proiect,altfel isi pierde autorizatia de functionare.
In orice instalatie sunt doua tipuri de responsabilitati:
1-GARANTIA-este obligatia producatorului de echipamente si are o durata minima de un an.Aceasta
acopera posibilele defecte de fabricatie si se rezolva prin repararea produsului sau inlocuirea acestuia.
2-RESPONSABILITATEA PRODUCATORULUI-se refera la viciile ascunse si la greselile
conceptuale de proiectare sau cele din timpul productiei. Ex: folosirea unui material necorespunzator ,care
nu rezista la conditiile normale de folosire. Are o durata de 10 ani.

Instalatorul este cel care “produce” instalatia.Acesta alege echipamentele,le monteaza,realizeaza un


ansamblu care reprezinta instalatia. Instalatorul trebuie sa-i recunoasca utilizatorului GARANTIA ptr.fiecare
produs privit individual,iar ca “producator al instalatiei” trebuie sa acorde o DURATA MEDIE DE
FOLOSIRE DE 10 ANI. Deci,instalatorul este responsabil ptr.toate greselile de executie si de proiectare
care pot apare in instalatie,timp de 10 ani.
In multe cazuri,datorita neefectuarii operatiei de tratare a apei,coroziunea si depunerile de cruste
calcaroase apar inainte de expirarea termenului de 10 ani.De aceea este obligatia si interesul instalatorului sa
respecte minimul de tratamente prevazute de lege.
Pentru instalatiile de producere a apei calde sanitare se vor respecta schemele din Fig.19 si 20,si se va
revedea si catalogul GUIDAQUA.

19
9.LEGEA NR. 10/9.01.1991
“NORME PTR.ACTUALIZAREA PLANULUI ENERGETIC NATIONAL IN DOMENIUL
FOLOSIRII RATIONALE A ENERGIEI ,AL ECONOMISIRII ACESTEIA AI AL DEZVOLTARII
SURSELOR GRATUITE DE ENERGIE”

Legea 46/90 (cap.8) stabileste obligativitatea aplicarii normelor ,ca un factor de siguranta al
instalatiilor.Aceasta presupune aplicarea tuturor NORMELOR UNI-CTI 8065 care prescriu tratarea apei
fara a face diferentiere functie de caracteristici.
Legea 10/91 reprezinta o aplicatie practica si inlocuieste Legea 373/76,cu referire la economisirea
energiei ,atat ptr.instalatiile noi cat si ptr.modernizarea celor vechi,intervenind si in ceea ce priveste
intretinerea acestora.Deasemenea,favorizeaza dezvoltarea surselor alternative de energie.
In Decretul de reactualizare al Legii 10/91(D.P.R. nr.412/26.08.1993) este prevazut expres la
art.5,alin.6: OBLIGATIVITATEA TRATARII APEI IN INSTALATIILE DE INCALZIRE NOI CU
PUTERE MAI MARE SAU EGALA CU 350KW
In Fig.21,22,23 si 24 sunt prezentate schemele ptr.realizarea instalatiilor de tratare a apei de
alimentare a tuturor instalatiilor,cu respectarea prescriptiilor cuprinse in Legile 46/90, 10/91 si a tuturor
decretelor in vigoare.

20
21
10. DECRETUL MINISTERULUI SANATATII NR.443/21.12.1990 (ITALIA)

REGULAMENT SI DISPOZITII TEHNICE DE FOLOSIRE A ECHIPAMENTELOR DIN


DOMENIUL CASNIC DE TRATARE A APEI POTABILE

Decretul are ca obiectiv alegerea si folosirea corecta a aparatelor de uz casnic intrebuintate la tratarea
apei,astfel incat sa nu apara situatii nedorite.
ART.1
Decretul nu se aplica echipamentelor ce au ca domeniu de aplicare procesele tehnologice.
ART.2
a-Apa potabila trebuie sa aiba parametrii prevazuti in DPR 236/88.
b-Dedurizatoarele elimina duritatea,evitand formarea crustelor calcaroase si economisind astfel
energie si detergenti.
c-Dozatoarele adauga in mod proportional in apa substante prevazute de lege ptr.evitarea
crustelor,coroziunii si ptr.dezinfectie.
d-Osmoza reduce continutul salin al apei prin intermediul unei membrane semipermeabile
e-Filtrele mecanice retin particulele in suspensie din apa.
f-Sistemele fizice produc campuri magnetice sau electromagnetice ptr. reducerea formarii crustelor
g-Filtrele cu carbon activ elimina clorul sau microimpuritatile chimice,dar nu sunt admise datorita
riscului de eliberare necontrolata a impuritatilor retinute (art.15)
h-Filtrele cu structura compozita (potabilizatoare) au o actiune combinata de carbon activ,filtrare si
actiune antibacteriologica,dar trebuie autorizate de Ministerul Sanatatii.
ART.3
a-Nici un aparat nu poate fi vandut sub titulatura “DEPURATOR DE APA” deoarece ar crea
confuzie.
b-Trebuie respectati parametrii apei potabile(DPR 236/88)
c-Echipamentele trebuie instalate in locuri corespunzatoare d.p.d.v.igienic
d-Materialele folosite trebuie sa respecte normativele in vigoare
e-Trebuie montat un contoar si doua puncte de masurare a caracteristicilor apei
f-Trebuie prevazut un by-pass general si o clapeta de sens
g-Trebuie predate utilizatorului instructiunile de instalare ,folosire si intretinere a instalatiilor
h-Instalatiile trebuie sa respecte legea 46/90 (trebuie executate de un personal calificat si in baza unui
certificat de conformitate)
i-Trebuie informate organele competente in momentul executarii instalatiei
ART.4
1-Dedurizatoarele trebuie:
a-sa aiba faza de regenerare cel putin o data la 4 zile
b-rasinile folosite trebuie sa fie de uz alimentar
c-trebuie sa aiba dozare automata si post de dezinfectie cu clor sau raze UV
2-Dozatoarele trebuie :
a-sa asigure un dozaj proportional cu volumul de apa furnizat
b-sa foloseasca substante cu caracteristici garantate
c-sa foloseasca substante cu caracteristici care sa indice compozitia si domeniul de utilizare
d-sa garanteze dozajul prevazut in DPR 236/88
3-Osmoza inversa trebuie :
a-sa fie automatizata si prevazuta cu dispozitive tur/retur
b-sa foloseasca membrane ptr.uz alimentar
c-sa aiba dezinfectie cu clor sau UV si sa fie dotate cu rezervoare de acumulare
d-sunt admise filtre cu carbon activ si microfiltre
4-Filtrele mecanice trebuie :
a-sa aiba retele de filtrare nu mai mici de 50 nanometri
b-sa utilizeze retele metalice sau sintetice
c-sa fie usor de curatat manual sau automat (nu sunt admise filtre ceramice)

22
5-Sistemele fizice trebuie :
a-sa aiba limitate campurile magnetice intre valorile prevazute
b-sa aiba certificate de conformitate
6-Filtrele cu structura compozita trebuie sa fie aprobate de Ministerul Sanatatii
7-Toate echipamentele trebuie sa fie adecvate scopului ptr.care sunt folosite.

Respectand cele stabilite in decret,nu este necesara nici o autorizatie ptr.instalarea echipamentelor de
de tratare a apei destinate uzului casnic.

11. FILTRE PENTRU APA POTABILA

Apa distribuita in retea este ,in mod normal,deja filtrata si libera de corpuri straine,dar in multe cazuri
gasim impuritati in filtrele robinetilor sau pe fundul cazilor de baie si al lavoarelor.
De fapt ,in interiorul retelelor de distributie ,atat din cauza vechimii cat si din cauza lucrarilor de
intretinere si de extindere,se formeaza depuneri si acumulari de impuritati sau corpuri de natura diferita –
cum ar fi:nisip,oxizi de fier,span de metal rezultat in urma lucrarilor care ,cu timpul sunt eliberate si
transportate de fluxul de apa la utilizatorii finali.
Filtrele mecanica de siguranta se instaleaza in scopul de a retine total impuritatile mecanice aflate in
suspensie in apa,eliminand patrunderea acestora in retelele casnice,unde ar provoca coroziuni sau –ajungand
la robineti-ar provoca neetanseitati sau ar zgaria lavoarul sau cada de baie.
Aceste filtre reprezinta o bariera mecanica ptr.corpurile solide din apa ,insa nu indeparteaza
turbiditatea apei provocata de fier,argila sau namol.Pentru aceasta trebuie folosite filtrele descrise in cap.6.
Filtrele mecanice se clasifica functie de caracteristicile constructive si de gradul de filtrare al
cartusului filtrant,tinind cont de faptul ca Decretul nr.443/90 impune ca gradul de filtrare sa nu fie inferior
valorii de 50 nanometri,iar cartusul trebuie sa fie metalic sau sintetic si usor lavabil.
Filtrele de uz tehnic-NU pot fi folosite ptr.uz potabil in conditiile respectarii Decretului 443/90
Filtrele de uz potabil-pot fi folosite atat in domeniul tehnic cat si in cel potabil.
Filtrele GEL se clasifica in 4 categorii:
1-Filtre manuale
2-Filtre autocuratitoare
3-Filtre denisipatoare
4-Filtre demineralizatoare

11.1.FILTRE MANUALE

Sunt cele mai economice si sunt compuse din:


• cap - confectionat din alama sau material plastic de inalta rezistenta
mecanica(polipropilena + fibre de sticla)
• vas - din material plastic ptr.temperaturi normale(max.40ºC),sau ptr.temperaturi
inalte(max. 80ºC)
Vasul are culoarea verde ,aceasta avand o intensitate special studiata ptr. a incetini dezvoltarea
algelor si a bacteriilor.
Filtrele sunt dotate cu robineti de aerisire pe cap la cel din 3 bucati (prezentat in Fig.25)sau in partea
inferioara a vasului la cel din 2 bucati (.Fig.26),care au rolul de a depresuriza filtrul si a face posibila
deschiderea acestuia.Ptr.cele din 3 bucati sunt disponibile si chei de desfacere.
Vasul este totdeauna introdus si infiletat in interiorul capului,ptr.a imbunatatii etanseitatea si a obtine
o inalta rezistenta mecanica la presiune(10-25 bar) Se clasifica functie de dimensiunea racordurilor si de
lungimea cartusului filtrant care este introdus in vas.Astfel vom avea: 5”=12,7cm ; 7”=17,8cm ;
10”=25,4cm
In vas se pot introduce cartuse diferite ca material si caracteristici:
a-sintetice,cu retea din polipropilena de 60-90 nanometri ,lavabil,ptr.apa potabila
b-retea din inox de 90 nanometri,ptr.apa potabila,lavabil
c-retea din inox laminat de 90 nanometri,lavabil,ptr.apa potabila

23
d-fir infasurat de 5 si 20 n.m,ptr.uz tehnic
e-cartuse cu carbon activ,ptr.uz tehnic,ptr.filtrarea mirosului,gustului,clorului,culorii
f-cartuse cu polifosfati in cristale ,ptr.uz tehnic,cu actiune anticoroziva si anticrusta
Pentru cartusele destinate uzului potabil se recomanda spalari frecvente (1-2 pe saptamana) ptr.a
elimina riscul ca in interiorul filtrului sa se formeze bacterii favorizate de impuritatile retinute.

11.2.FILTRE AUTOCURATITOARE

Sunt filtre foarte practice,deoarece pot fi spalate foarte usor ,frecvent,fara sa se demonteze vasul si
cartusul.Operatiunea se efectueaza rotind o parghie (rozeta) cu 90grade.Filtrul are o retea de 90
nanometri,adaptat ptr.apa potabila.
Spalarea este posibila datorita unui sistem brevetat de GEL,care curata cartusul in contracurent ,atat
la interior cat si la exterior(Fig.27)
Spalarea in contracurent nu este suficienta ptr.curatarea completa a cartusului ,datorita faptului ca
apa,alegand intotdeauna calea de circulatie de minima rezistenta,dupa prima curatare grosiera in
contracurent,trece prin spatiile eliberate si curate,evitandu-le pe cele murdare si obturate,care opun rezistenta
mare.In timpul fazei de autocuratare,o serie de duze improsca violent apa din interiorul cartusului spre
exterior,compromitand curatarea externa efectuata de peria legata la o turbina cu actionare hidraulica(aceasta
este actionata de fluxul de apa care circula prin filtru).
Toata apa si impuritatile curatate sunt directionate spre partea inferioara a filtrului unde sunt
pozitionate robinetul si racordul de scurgere. Sunt suficiente 15 sec. pentru operatiunea de
autocuratare,cantitatea de apa care asigura curatarea completa fiind de circa 15 l.

24
La versiunea autocuratitoare automate,aparatele sunt identice ,cu observatia ca frecventa spalarilor
este stabilita automat in urma unei programari efectuate in momentul pornirii.
Frecventa de programare este cuprinsa in intervalul 1 zi-30 zile.Este disponibila pe programator inca
o tasta care poate efectua o spalare suplimentara,in afara celei programate.

11.3.FILTRE DENISIPATOARE

Reprezinta o versiune simplificata a filtrelor autocuratitoare si folosesc efectul de ciclon (rotatie)


provocat de apa atunci cand trece prin filtru.In acest fel impuritatile mai mari sunt indepartate de forta
centrifuga spre peretele vasului si apoi cad pe fund in zona cu
turbulenta mica.Acestea se eliminain momentul in care se deschide
robinetul de descarcare.
Sunt dotate cu un cartus filtrant din tabla de otel inox
microstriata,cu un grad de filtrare de 90 nanometri,adaptate ptr.apa
potabila.Sunt folosite atunci cand cantitatea de nisip este mare (in
suspensie),cand filtrele normale sunt ineficiente datorita spalarilor
frecvente provocate de obturarea rapida cu impuritati.

11.4. FILTRE DEMINERALIZATOARE

Sunt impropriu denumite filtre deoarece actiunea lor este chimica,nu mecanica.
Sunt alcatuite din cap si vas ,ca si filtrele normale,dar
cartusul contine un amestec de rasini cationice si anionice
amestecate in procente bine determinate,ptr.a schimba sarurile
prezente in apa –atat cele cu sarcina pozitiva (cationic)cat si
cele cu sarcina negativa(anioni)-retinind intreaga cantitate de
saruri si furnizind apa demineralizata(libera de saruri) –Fig.29.
In cartus este pus un indicator de culoare care isi
schimba culoarea de la verde la albastru in momentul in care
rasinile sunt epuizate.Acestea trebuie inlocuite in totalitate.
Nu sunt folosite in domeniul apei potabile.Domeniul de
aplicare il reprezinta:bateriile auto,aparatele de
dezumidificare,generatoarele de vapori ptr.uz domestic.

12. DOZARE. INSTALATII DE DOZARE.

Excluzand acele utilizari prezentate deja la cap.6 (aplicatii in domeniul de potabilizare a apei) rostul
folosirii dozatoarelor si al instalatiilor de dozare este acela de a adauga in apa compusi chimici proportional
cu cantitatea si fluxul de apa furnizat.

25
Compusii chimici au ,in cele mai multe cazuri,functii anticorozive,anticrusta si de protectie a
instalatiei.

12.1.DOZATOARE

Acestea functioneaza in baza principiului hidrodinamic legat de efectul Venturi.Astfel,in urma


introducerii unei diafragme in interiorul unei conducte
rectilinii,cu un diametru bine determinat si inferior celui al
conductei,se creaza o diferenta de presiune in amonte si in
aval de diafragma,proportionala cu fluxul de apa care o
traverseaza.(Fig.30).Crescand debitul de apa creste in mod
corespunzator presiunea in amonte de diafragma si scade
presiunea in aval de aceasta.(depresiunea se mareste).Daca se
practica 2 orificii in amonte si in aval de diafragma,
conectandu-se intre ele,se creaza un flux secundar de
circulatie a apei,care este intotdeauna proportional cu fluxul
de apa din conducta(fluxul primar) si care variaza
proportional cu variatia debitului de apa.

Intr-un dozator fluxul primar este acela care


traverseaza capul,in timp ce fluxul secundar este acela care
traverseaza vasul.Dozatoarele GEL,datorita unor serii de
inovatii,au o functionare foarte constanta,sunt usor de
intretinut si isi pastreaza caracteristicile in timp.
Dozatoarele si accesoriile acestora,produse de GEL,incorporeaza o serie de dispozitive (breveteGEL)
menite sa amelioreze functionarea,durabilitatea,corectitudinea si constanta in timp a dozajului de substanta
protectoare si sa simplifice intretinerea.Astfel de dispozitive sunt cele de mai jos:
a-DIMA- este un system care are racordurile special concepute ptr.a fi amplasat sub microcentralele
murale si sub preparatoarele instantanee de AC S cu gaz,in spatiile reduse dintre generator si perete,fara a fi
necesare racorduri flexibile sau alte racordari inestetice.
b-BY-PASS ACQUASTOP- sistem brevetat,integrat in corpul dozatorului ce permite instalarea
acestuia in instalatiile ptr.uz potabil, fara a fi necesara realizarea unui by-pass asa cum cere Decretul 443/90,
fiind avantajos d.p.d.v.al costurilor,spatiilor si d.p.d.v.estetic. Datorita acestui system este posibila inlocuirea
cu usurinta a cartusului cu polifosfati,deschizind vasul fara a fi nevoie sa oprim apa care este furnizata la
dozator.
c- GELPHOS – RAPID – sistem brevetat,cu substante prefabricate si gata ptr.a le inlocui pe cele
consumate din dozator.Este disponibila o rezerva sigilata care se introduce foarte usor in vasul
dozatorului.Substanta din rezerva are proprietati
antibacteriene,anticrusta,anticorozive si corespunde normelor
CEE ptr.uz potabil si alimentar.
d- SOFFIETO- realizat cu componente ptr.uz alimentar
si potabil.Are avantajul de a se garanta in mod permanent
aceeasi suprafata de contact intre fluxul de apa si substanta din
vas,indiferent de cantitatea de produs protector care a ramas in
vas.Ofera o constanta a dozajului in timp.
e-RACORD ROTATIV – este foarte usor de instalat atat
pe conducte verticale cat si pe cele orizontale ,nu necesita
schimbari de trasee ale conductelor.
f- DUZE REGLABILE- Daca se cupleaza cu
SOFFIETO asigura dozarea constanta a substantelor in
proportie de max.4 p.p.m (4g/m3).

26
Tratamentul de dozare cu produse pe baza de polifosfati in cantitatile indicate nu afecteaza
potabilitatea apei,dar nu actioneaza nici asupra duritatii.In schimb protejeaza instalatiile ,preparatoarele
instantanee ACS pe gaz,spalatoarele,lavoarele si miscelatoarele impotriva depunerilor de calcar,datorita
faptului ca nu mai permit precipitarea sarurilor care dau duritate apei.
In mod normal la cresteri mici de temperatura apa provoaca disocierea sarurilor de calciu si magneziu
cu formare de carbonati care produc cruste si elibereaza bioxid de carbon,unul din principalele cauze
producatoare de coroziune.

Fig.38. Reactia tipica incrustanta (de depunere a crustelor calcaroase)

Ca(HCO 3)2 la temperatura = CaCO3 + CO2 + H2O

Ca(HCO3)2 – bicarbonatul de calciu,solubil in apa


CaCO3 – carbonatul de calciu ,incrustanta
CO2 – bioxidul de carbon,actiune coroziva

Procesul de dozare proportionata a produselor special concepute impiedica formarea crustelor


calcaroase,evita procesele de coroziune si formeaza in interiorul conductelor pelicule
protectoare,contribuind la economia de energie si evitarea costurilor suplimentare de interventie.
Este aprobata de Ministerul Sanatatii(Italia) folosirea dozatoarelor proportionale de
polifosfati.Echipamentele si substantele folosite trebuie sa se incadreze in prescriptiile Decretului
443/21.12.1990 (vezi cap.10)
Dozatoarele isi gasesc aplicabilitatea in instalatii mici,cu conducte de pana la 1”.Pentru instalatii mai
mari ar trebui folosite echipamente mai mari,cu un cost care ar afecta folosirea eficienta a acestora.(deoarece
ar trebui inlocuite foarte des rezervele de polifosfati). Pentru dimensiuni mai mari se folosesc Instalatii de
dozare, care necesita mai putine operatiuni deinterventie si intretinere in raport cu consumul.

12.2.INSTALATII DE DOZARE

Acestea sunt alcatuite dintr-o pompa dozatoare care isi ia substanta dintr-un rezervor sau direct din
bidonul furnizat de GEL si o injecteaza in interiorul conductelor instalatiilor.
Pompa dozatoare cea mai des folosita utilizeaza un principiu bazat pe cimpul magnetic,comandat de
un circuit electronic cu potentiometru pentru a avea posibilitatea reglarii debitului de substanta(polifosfati)
si deci poate asigura un dozaj correct functie de debitul de apa solicitat de consummator.
Magnetul este conectat la o membrana care realizeaza un process de aspiratie comandat de un tablou
electronic.Sunt prevazute si doua clapete de sens ptr.a asigura o circulatie sigura,unisens.
Tot ansamblul este realizat din material plastic rezistent atat d.p.d.v.mecanic cat si chimic la actiunea
diverselor substante care sunt dozate.
Pompele dozatoare obisnuite sunt de tipul cu comanda manuala sau cu dozare proportionala,
comandate de un contor cu impulsuri(Fig.32 si 33)

27
12.2.1. POMPE DOZATOARE MANUALE

Sunt dotate cu un intrerupator pornit/oprit si cu un


potentiometru reglabil ptr. a regla debitul de substanta
introdusa in circuit.Rotind o maneta care este montata pe
tabloul de comanda se poate varia permanent (electronic)
numarul curselor magnetului sau ,corespunzator,debitul
minim,regland astfel debitul orar al pompei si implicit al
substantei care se dozeaza.Pentru a evita functionarea in gol
este recomandabil sa se monteze o sonda de nivel minim in
rezervor.
Este posibila realizarea functionarii automate a
acestor pompe dozatoare,realizand o conectare electrica in
paralel cu alte sisteme ca:pompe(daca debitul este constant
si nu este necesara o dozare proportionala), electroventile
ptr.reumplerea rezervoarelor,instalatii industriale si circuite
inchise.

12.2.2. POMPE DOZATOARE PROPORTIONALE

Acestea sunt similare pompelor precedente,dar sunt


dotate suplimentar cu un comutator care permite alegerea
functionarii manuale/automate,care activeaza un circuit
intern ce recepteaza semnalele transmise de un
contor,comandand un magnet care da cate un impuls
pompei ptr.fiecare semnal primit de la contor.Acest contor
trebuie montat pe conducta si dotat cu un tablou de
comanda care furnizeaza impulsuri ptr.fiecare unitate de
cantitate de apa care il traverseaza. Functie de dimensiune
putem avea un impuls la 0.25 litri,la 1.0 litru sau 50 litri de
apa (vezi Fig.35)
Pentru a alege pompa dozatoare trebuie avut in
vedere debitul max.al apei de tratat si compatibilitatea
dintre raportul impulsurilor emise si capacitatea pompei
dozatoare,luand in considerare faptul ca substanta vine
dozata. De aceea ,ptr.a preveni diluarea excesiva a
substantelor trebuie calculat debitul necesar la pompa,ptr.dozajul solutiei si procentul de diluare al substantei
in apa.Contorul este conectat la pompa dozatoare,la care,in situatia in care debitul din instalatie
variaza,sosesc impulsuri diferite,reglandu-se numarul de curse ale magnetului.Astfel se realizeaza o dozare
proportionala a substantei,functie de cantitatea de apa furnizata la utilizator.Acest model este prevazut cu o
sonda de nivel minim ptr.a evita functionarea in gol atunci cand se consuma substanta din rezervor.

13. DEDURIZATOARE

Scopul dedurizarii este acela de a elimina sarurile de calciu si magneziu care produc duritatea apei si
sunt la originea crustelor ,si inlocuirea lor cu saruri de sodiu ,care sunt mult mai solubile chiar si la
temperaturi mari.
Echipamentul care permite acest proces este Dedurizatorul,definit si ca SCHIMBATOR DE
IONI,deoarece in functionare schimba chimic calciul si magneziul cu sodiul care formeaza saruri solubile.
Schimbul chimic se efectueaza la trecerea apei printr-un strat de rasini continute de aparat. Rasinile
sunt microsfere de culoare galben-maro,cu dimensiuni cuprinse intre 0,3-1,2mm.Printr-un procedeu artificial

28
acestea sunt dotate cu proprietatea de a capta ionii de calciu si magneziu,eliberand ionii de sodiu cu care sunt
incarcate.Deasemeni,ele elibereaza ionii de calciu si magneziu ptr.a recapta sodiul daca acesta din urma se
gaseste in solutii cu concentratie ridicata(ex saramura =sol.de apa cu sare in maximum de concentratie si de
solubilitate).Pe acest principiu(reversibilitate)se bazeaza regenerarea rasinilor dupa saturarea cu ioni de
calciu si magneziu.
Dedurizatorul este alcatuit (in principal)dintr-un rezervor ce contine rasini schimbatoare de ioni,un
tablou de comanda cu functii hidraulice si electrice,dintr-un rezervor de sare in care se formeaza saramura
necesara ptr.regenerarea rasinilor,conductele si armaturile aferente (Fig.36).

In timpul functionarii apa,trecand prin capul de comanda(valva hidraulica),patrunde in rezervorul de


rasini de sus in jos si traverseaza stratul de rasini,eliberandu-se de ionii de calciu si magneziu si
imbogatindu-se cu ioni de sodiu. Cand rasina se “consuma” nu mai poate realiza schimbul ionic, asa incat
apa are aceleasi caracteristici de duritate atat la intrarea in dedurizator cat si la iesire. In acest moment
trebuie efectuata regenerarea rasinilor,ptr.a se putea efectua un nou ciclu de tratare al apei.
In timpul etapei de regenerare dedurizatorul nu mai furnizeaza apa dedurizata,dar poate furniza o
cantitate de apa netratata prin intermediul unui by-pass intern,care este deschis pe tot timpul fazei de
regenerare.

13.1.REGENERAREA

Pentru regenerarea rasinilor ,se aspira saramura prin intermediul unui system hidraulic dotat cu
ejector dintr-un rezervor unde s-a introdus sare si apa in concentratie max.posibila.Saramura ,traversand
stratul de rasini,reda acestuia incarcatura de sodiu,eliberand ionii de calciu si magneziu prin intermediul
valvei de comanda,in acelasi timp cu apa de spalare.
Reactiile chimice din timpul procesului de dedurizare:

Ca(HCO3)2 + R-Na = R-Ca + 2NaHCO3

29
Unde:
Ca(HCO3)2 – bicarbonat de calciu
R-Na – ioni de sodiu (trec de pe rasina in apa )
R-Ca – ioni de calciu (trec din apa pe rasina )
NaHCO3 –carbonat acid de sodiu

Fazele REGENERARII sunt urmatoarele:


1- spalare in contracurent
2- aspirare de saramura
3- spalare lenta
4- spalare rapida
5- reumplerea cu apa a rezervorului de saramura

Capacitatea de schimb a rasinilor ,numita si capacitate ciclica,a unui dedurizator este un parametru
tehnic calculat in faza de proiectare,dar care poate fi influentat in faza operationala de urmatoarele
caracteristici:
a- calitatea(puritatea)apei si raportul duritate/salinitate
b- presiunea de exercitiu,care influenteaza direct cantitatea de saramura aspirata
c- debitul de varf al apei,care poate determina eventualele scapari de apa netratata
d- calitatea si puritatea sarii,care poate reduce capacitatea de schimb a rasinilor,colmatandu-le

Capul de comanda este conceput sa comande diversele functii hidraulice fara interventii din
exterior.Automatizarea este conceputa sa comande functionarea in mod automat,tinind cont de consumul de
apa precalculat sau de cel real.
Functie de automatizarea diverselor faze,dedurizatoarele pot fi:
a- manuale- ptr.masinile de preparat cafea sau ptr.masinile de spalat
b- semiautomate-toate functiile sunt programate automat,dar este necesara o comanda de initiere a
regenerarii
c- automate,cu timmer- regenerarea este controlata de un ceas zilnic sau saptamanal,cu care se
programeaza ziua si ora de regenerare ,in baza consumului de apa prevazut,al duritatii si al
capacitatii ciclice
d- volumetrice- regenerarea este comandata exclusiv in baza cantitativa de apa furnizata la utilizator,
folosite exclusiv ptr.uz tehnic si industrial
e- cu microprocessor – regenerarea este comandata cu frecventa zilnica sau un multiplu de zile,dar
cu posibilitatea interventiei automate ptr.efectuarea unei noi regenerari,daca volumul de apa
furnizat a ajuns la capacitatea ciclica ptr.care afost dimensionat dedurizatorul
f- duplex-compus din doua dedurizatoare cu functionare in paralel si alternativ,ptr.a putea furniza in
permanenta apa dedurizata
g- triplex_ compus din trei dedurizatoare,din care doua infunctiune si un al treilea in asteptare ptr.a-l
inlocui pe cel care se va afla in faza de regenerare

13.2.DOMENIUL DE FOLOSIRE
Duritatea apei nu este responsabila numai de producerea crustelor,ci are implicatii negative si in alte
domenii de utilizare cu consecinte directe si indirecte de marire a costurilor.
Avantaje date de folosirea apei tratate (dedurizate)
a-Curatarea porilor din pielea umana
b-Rufele raman albe,fara impuritati,cu culori vii,fara a folosi inalbitor
c-Sticlaria devine stralucitoare,nemaiprezentand zone matuite
d-Robinetii raman stralucitori si isi pastreaza culorile,nu mai prezinta zone mate
e-Gustul ceaiului si al cafelei este mai bun,la fel cel al legumelor si fructelor
f-Randament mai bun in toate operatiunile de curatare
Economii rezultate din folosirea apei dedurizate
a-Consumuri scazute de detergenti si alte produse folosite in igiena personala(cu 50-70%mai putin)

30
b-Durata de viata mai mare a tesaturilor,care nu mai sunt afectate de depunerile de calcar intre fibre
c-Economie de substante ptr.igiena personala
d-Costuri mici de intretinere ptr.boiler,robineti,miscelatoare,conducte,serpentine ptr.producerea
A.C.S
f-Durata mai mare de viata a aparatelor electrocasnice(masini de spalat,de preparat cafea,spalatoare)

Deasemenea,in multe instalatii de uz tehnologic,apa dedurizata este indispensabila.


Pentru dedurizatoarele de uz domestic,este necesar sa se respecte dispozitiile DMS
443/21.12.1990,care prevad efectuarea automata a regenerarii la max. 4 zile,dezinfectarea automata a
rasinilor consummate si furnizarea unei ape potabile cu caracteristici optime.

13.3. AUTODEZINFECTAREA RASINILOR

Are scopul de a realiza o dezinfectare a rasinilor in timpul efectuarii fiecarei regenerari,ptr.a evita
profilarea (dezvoltarea)bacteriilor prezente in cantitate admisa in apa potabila ,dar care pot deveni
periculoase ptr.sanatate atunci cand se dezvolta in mod necontrolat.Operatia este obligatorie ptr.apa potabila
folosita ptr.uz casnic.

13.3.1.AUTODEZINFECTAREA PRIN ELECTROLIZA

Este un system alcatuit din 2 electrozi de titan montati pe conducta de legatura dintre valva hidraulica
de comanda si rezervorul de saramura ,si este declansat in momentul efectuarii fazei de aspiratie a
saramurii.Operatia este facilitata de emiterea unui curent continuu de tabloul de comanda.
.In principiu are loc transformarea unei mici
cantitati de clorura de sodium –sare dizolvata in apa din
saramura-in clor in stare gazoasa libera cu inalte proprietati
dezinfectante,care garanteaza protejarea rasinilor impotriva
proliferarii bacteriilor.
Fazele successive de eliminare a apei reziduale la
canal din timpul procesului de regenerare al
rasinilor,elimina clorul in exces,apa furnizata ulterior de
dedurizator fiind potabila.
Sistemul de autodezinfectie GEL are posibilitatea de
a inversa polaritatea electrozilor la fiecare faza de
regenerare,evitand depunerile saline care i-ar micsora
eficacitatea(Fig.37)

13.3.2. AUTODEZINFECTAREA PRIN SISTEM ECOGEL

Noile dedurizatoare ecologice ECOLUX si ECOKAL nu necesita un sistem separat de


autodezinfectie deoarece produsul regenerant ECOGEL este deja aditivat si,datorita formulei sale speciale,
se efectueaza regenerarea si dezinfectia in acelasi timp. In acest fel se reduc costurile si se simplifica
operatiile de intretinere.

13.4. DIMENSIONAREA DEDURIZATOARELOR

Trebuie luati in considerare urmatorii parametrii:


1-Duritatea apei de tratat-exprimata in grade franceze
2-Duritatea ceruta la iesirea apei din dedurizator(daca este vorba de apa potabila,trebuie sa avem o
duritate reziduala la iesirea din dedurizator de 15ºF)
3-Consumul zilnic de apa
4-Debitul max. si debitul de varf solicitat la utilizator

31
13.4.1.DURITATEA APEI DE TRATAT

Poate fi masurata cu kit-ul GEL.


Pentru toate calculele se va lua intotdeauna in consideratie duritatea totala,deoarece tratamentul de
dedurizare actioneaza asupra tuturor sarurilor care provoaca duritatea,fara a se face distinctie.

13.4.2.DURITATEA CERUTA

Apa tratata de o instalatie de dedurizare ,denumita si “APA DULCE”,poate fi furnizata la valoarea de


0ºF,dar in anumite cazuri(apa potabila) trebuie efectuata o miscelare intre apa dedurizata si cea dura,asa incat
duritatea reziduala sa nu fie mai mica de 15º F. In acest caz va trebui luata in considerare diferenta de
duritate dintre apa de tratat si apa furnizata si nu duritatea apei de la intrarea in dedurizator.
Calculul duritatii effective de tratat ptr.apa de uz potabil
Ex. Duritatea apei la intrare = 35º F
35º F – 15º F = 20º F
Deci:
-Duritatea apei la intrarea in dedurizator =35º F
-Duritatea apei potabile = 15º F
-Valoarea duritatii de tratat =20º F

13.4.3.CONSUMUL ZILNIC

Trebuie stabilit ptr.autonomia dedurizatorului intre doua regenerari,tinand cont ca in faza de


regenerare acesta nu poate furniza apa dedurizata ci numai apa dura.Este important ca operatia de regenerare
sa se efectueze cand nu avem consum(noaptea)
Consumul de apa este variabil in timp,dar ne putem baza pe valorile urmatoare:
a-Locuinte normale – 150 l/zi/persoana = 0,15 m3/om/zi
b-Locuinte medii – 250 l/zi/persoana = 0,25 m3/om/zi
c-Locuinte de lux -400 l/zi/persoana = 0,4 m3/om/zi
Inmultind aceste date cu nr. de persoane se va afla consumul zilnic total..
Daca nu se cunoaste nr.de persoane /apartament,se va lua in calcul un nr.de 4 persoane/apartament.

13.4.4 DEBITUL MAXIM

Acesta trebuie sa satisfaca cererea de apa in momentul in care majoritatea utilizatorilor consuma
simultan apa,fara a fi prezente caderi de presiune sau de flux.
Pentru locuintele noi se vor respecta normele UNI 9182/87(Italia)
Pentru locuintele vechi,calculul precedent este satisfacator.
In continuare, sunt date debitele de varf teoretice in cazul in care in toate apartamentele se deschid
robinetii:

a)-Locuinte normale,cu servicii singulare ………… 12 l/min/apartament


b)-Locuinte medii,cu servicii duble ……..………… 18 l/min/apartament
c)-Locuinte de lux –vile…………………………….. 28 l/min/apartament
d)-Hoteluri,spitale etc………………………………. 28 l/min/apartament

In realitate consumul este mai mic si se ia in calcul un factor statistic,denumit coefficient de


simultaneitate,care corespunde procentului ptr.nr.max.de robineti care se deschid simultan,procent care
descreste cu cresterea nr.de utilizatori,deoarece descreste probabilitatea de deschidere simultana (Tabelul 8)

32
Tabelul 8. Factori de simultaneitate ptr.calculul debitului maxim efectiv

NR. APARTAMENTE COEF.SIMULTANEIT. NR.APARTAMENTE COEF.SIMULTANEIT.


% %
1 100 11 42
2 65 14 39
3 60 16 37
4 57 18 36
5 53 20 35
6 51 25 32
7 48 30 30
8 46 40 27
9 45 50 25
10 44

Inmultind debitul dintr-un singur apartament (fig.47) cu nr.de apartamente si cu coef.de


simultaneitate ,vom obtine debitul max.efectiv.
Exemplul 1 : Locuinte normale –8 apartamente,servicii singulare
Debit/apartament x Nr.apartamente = Debit max.teoretic
12 l/min x 8 = 96 l/min
Debit max.teoretic x coef.simultaneitate = Debit max.efectiv
96 l/min x 0,46(46%) = 44,16 l/min
Exemplul 2 : Locuinte normale cu cerere mare de apa(hoteluri) – 20 apartamente
Debit/apartament x Nr.apartamente = Debit max.teoretic
28 l/min x 20 = 560 l/min
Debit max.teoretic x coef.simultaneitate = Debit max.efectiv
560 l/min x 0,35 (35% ) = 196 l/min

Nota: ptr. a obtine apa la duritatea de 15 F,o parte din apa trece prin by-pass fara a traversa
dedurizatorul
Ptr.instalatii mici,apa care trece prin by-pass nu se ia in calcul.
In cazul unei ape cu 45º Fduritate,15º F duritate reziduala (ptr.apa potabila) reprezinta 33%.
Inseamna ca o treime din cantitatea de apa nu trece prin dedurizator ci prin by-pass.
In Exemplul 2 ,33% din cantitatea de apa totala (debit max. de 196 l/min) reprezinta 64,66 l/min,ceea
ce inseamna ca poate fi ales un dedurizator cu debit inferior de 131 l/min in loc de 196 l/min,deoarece
diferenta de cantitate de apa trece prin by-pass.
Acest lucru este valabil in cladiri cu un nr.de apartamente mai mare de 15-20,putand alege un
dedurizator corespunzator dar la un pret si cu dimensiuni mai reduse.

13.4.5. ALEGEREA DEDURIZATORULUI

In GUIDAQUA sunt prezentate tabelele ptr.alegerea corecta a dedurizatorului,functie de nr.de


persoane si de duritate.Este necesar sa se cunoasca criteriile fundamentale ptr.calcululdedurizatorului,in
scopul unei alegeri cat mai exacte functie de conditiile specifice de functionare

1-Calculul modelului dedurizatorului functie de capacitatea, in litri,a rezervorului de rasini

Date de calcul: 3 locuinte,12 persoane,duritatea apei la intrarea in dedurizator de 39º F,uz


potabil(15º F) la iesirea din dedurizator.
33
Nr.persoane x Consum zilnic/persoana = Consum zilnic total
12 x 0,15m3/zi/persoana = 1,8 m3/zi

Consum zilnic total x Diferenta duritati = Capacitatea ciclica/zi


(Dintrare – Diesire)
3
1,8 m x 24ºF(39-15) = 43,2 ºF•m3

Capacitate ciclica/zi / Capacitate ciclica/1l rasina = Cantitate(in l) rasina


43,2 ºF•m3 / 6 ºF•m3 = 7,2 l

Alegand o frecventa de regenerare la 2 zile,va rezulta:


7,2 l x 2 = 14,4 l rasina
Modelul corespunzator este DECALUX 15 (care contine 15 l rasina)

Este necesar sa verificam si corespondenta dintre debitul de varf probabil si debitul max. pe care il
poate furniza dedurizatorul.
Debit/apartament x Nr.apartamente = Debit max.theoretic
12 l/min x 3 = 36 l/min
Debit max.teoretic x Coef.simultaneit. = Debit max. efectiv
36 l/min x 0,60(60%) = 21,6 l/min
Debitul de varf ptr.DECALUX 15 este de 23 l/min,mai mare decat cel max. solicitat.
Deci,dedurizatorul ales este corespunzator.

2-Calculul modelului dedurizatorului functie de capacitatea ciclica


Date de calcul: 4 apartamente normale,4 persoane pe apartament,duritatea apei de tratat la
intrare 40º F,
Uz potabil(15ºF duritate reziduala la iesire)
Nr.apartamente x Nr.persoane/apart. = Nr.total personae
4 x 4 = 16
Nr.total personae x Consum zilnic/pers. = Consum zilnic total
16 x 0,15m3/zi/pers. = 2,4 m3/zi
Consum zilnic total x Duritate(intrare-iesire) = Capacitate ciclica
2,4 m3/zi x 25 ºF(40-15) = 60 ºF•m3
Alegand o frecventa de regenerare de 2 zile,va rezulta:
60 ºF•m3 x 2 = 120 ºF•m3 ( Capacitate ciclica necesara)
Modelul care corespunde este DECALUX 20,cu capacitate ciclica de 120 ºF•m3.
Alegand o regenerare in fiecare zi,modelul corespunzator ar fi DECALUX 10,cu o capacitate ciclica
de 60 ºF•m3.
Efectuand verificarea si in functie de debitul de varf,rezulta ca modelul DECALUX 20 este corect
ales,deoarece debitul de varf al modelului DECALUX 10 este mai mic decat debitul de varf efectiv solicitat
de utilizator.

Nota: Este indicat sa folosim solutia cu regenerarea rasinilor in fiecare zi numai in cazul aplicatiilor
comerciale sau economice,deoarece regenerarea foarte frecventa a rasinilor duce la scurtarea duratei de viata
a acestora si la scaderea randamentului.

14. NEUTRALIZATORI

Apa care are o duritate foarte mica (5-6 F) si/sau are o cantitate mare de bioxid de carbon este la
originea proceselor de coroziune a conductelor,cu efect de colorare in galben-roscat al apei,colorare care este
evidentiata dupa deschiderea unui robinet care a fost mult timp inchis ,si care se diminueaza in timp(dupa o
scurta perioada de la deschiderea robinetului).

34
Coroziunea tevilor de transport a apei provoaca pete inestetice pe obiectele sanitare,pe rufe,sau chiar
spargerea conductelor daca nu se intervine in timp util.
Scopul utilizarii procesului de neutralizare este dublu:
a- de a retine oxizii deja prezenti in apa,care provoaca coroziunea (vezi cap.precedente)
b- neutralizarea bioxidului de carbon in exces,care provoaca coroziunea instalatiei

Tratamentul de neutralizare trebuie completat si urmat intotdeauna de dozarea de substanta


ptr.conditionare si depunerea de pelicule protectoare, ptr.a stopa coroziunea deja prezenta in aval de filtrul
neutralizator si care se depune ca “film”protector,impiedicand noile depuneri si curatand lent instalatia.
Neutralizarea este realizata de mase filtrante pe baza de dolomita care lasa in solutie mici cantitati de
substante care dau duritate apei.

La instalarea filtrului de neutralizare trebuie sa se prevada un by-pass suplimentar,ptr.a realiza o


miscelare a apei ,obtinandu-se o reglare corecta si evitand obtinerea la iesire a sarurilor in exces care produc
duritate(vezi Fig.38).
In amonte de punctual de miscelare se va instala obligatoriu un filtru de siguranta (poz.5-
DEPURAMATIC)
In acelas timp,ptr.a fi sigura d.p.d.v.bacteriologic, se recomanda sa se completeze instalatia cu un
post de dezinfectie ptr.a avea siguranta ca eventualele bacterii retinute in masa filtranta nu prolifereaza . In
acest scop se pot folosi instalatii de dezinfectare cu UV,care nu necesita rezervoare ptr.asigurarea timpului
de contact,sau instalatii de clorurare cu pompa dozatoare proportionala cu rezervorul de substanta si cel
ptr.contact.
Filtrele de neutralizare sunt alcatuite dintr-un rezervor care contine masa neutralizanta si un tablou de
comanda,similar cu cel al dedurizatorului ptr.spalarea automata periodica,cu posibilitatea de evacuarea la
golire a oxizilor de fier sau alte impuritati retinute sau acumulate.
Este obligatoriu sa se verifica masa neutralizanta odata pe an,sa se complecteze cantitatea consumata
sau sa se inlocuiasca toata masa,functie de necesitati.
Pentru alegerea dimensionala a filtrelor neutralizatoare ,a instalatiei de conditionare sau a
eventualelor instalatii de dezinfectie se va calcula debitul max. efectiv al instalatiei(vezi punctual 13.4.4.de la
dedurizatoare).

35
15.POMPE DE DEZINCRUSTARE SI PRODUSE CURATITOARE

In interiorul instalatiilor,in cazul in care apa de circulatie nu este corect tratata,apar depuneri de
natura diversa care afecteaza functionarea normala,putand fi periculoase ptr.sanatate si scurtand durata de
viata a instalatiilor.Cand nu se efectueaza actiuni de prevenire ,suntem constransi sa intervenim in situatii
limita ptr.a reda functionarea normala a instalatiilor.
Daca nu sunt utilizate substante si echipamente adaptate si corespunzatoare, pot apare daune
ireparabile.
Daca interventia se efectueaza asupra unei parti demontabile si inspectabile a instalatiei (Ex:
serpentina de boiler, preparator ACM, rezistenta de boiler, schimbator de caldura, condensator de frigider)
putem alege un echipament corect,dar in caz contrar pot apare situatii in care operatiunile se repeta de mai
multe ori, la putin timp dupa interventie.
Functie de depunerea din instalatie care trebuie curatata,se va alege substanta ,verificandu-se
compatibilitatea acesteia cu materialele instalatiei(in special metalul),ptr.a nu apare degradare sau coroziune.

Caracteristicile depunerilor sunt diverse ,fiind functie de caracteristicile apei,de diversele tipuri de
utilizari care provoaca depunerea anumitor saruri,in raport de temperatura si concentratie.
Putem avea urmatoarele tipuri de depuneri:
1-cruste calcaroase
2-cruste de calciu si siliciu
3-oxizi de fier si/sau magneziu
4-bacterii ale fierului si/sau reducatoare de sulf
5-substante organice ,alge

15.1. CRUSTE CALCAROASE

Sunt provocate de precipitarea sarurilor de calciu si magneziu functie de variatia temperaturii,a


presiunii si a vitezei de circulatie a apei in instalatie.Chiar si la variatii mici de temperatura apar reduceri in
fluxul de circulatie al apei si se reduce capacitatea de schimb (ex:transfer in schimbatoarele de caldura)
Cel mai edificator exemplu se intalneste in cazul preparatoarelor ACS pe gaz si in cazul
microcentralelor,care dupa 6 luni sau un an,din cauza depunerilor nu mai furnizeaza apa calda la debitul si la
temperatura dorita.
Daca curatarea (spalarea chimica) a instalatiei nu este efectuata cu componente si produse
adaptate,consecintele pot fi negative. Daca substanta nu este corespunzatoare,timpul de curatare este mai mic
si raman portiuni cu cruste neeliminate, in timp ce folosirea substantei in exces,fara o protectie chimica
suficienta,va avea ca rezultat degradarea metalului,care va favoriza noile depuneri de calcar si aparitia de
procese corozive.
Solutia tehnologica propusa de GEL este cea cu pompa ,cu inversarea sensului de circulatie a
substantei de curatare.(Fig.39)

In timpul efectuarii dezincrustarii trebuie tinuta sub


control formarea de spuma (datorata CO2),ptr.a mentine constant
efectul de eliminare a crustei,avand posibilitatea de a intrerupe
procesul cand depunerile sunt eliminate,ptr.a nu deteriora metalul.
In acest scop toate substantele GEL sunt dotate cu un indicator de
virare(de schimbare a culorii)Este recomandabil sa se efectueze o
dezincrustare ,apoi o neutralizare,urmata de o spalare abundenta
cu apa ,repetata.

36
15.2. CRUSTE DE CALCIU SI SILICIU

Sunt prezente in primul rand la cazanele cu abur,unde temperatura foarte mare provoaca depuneri nu
numai de calciu ci si de siliciu,depasind limitele normale si afectand functionarea cazanului. Cazul cel mai
dificil il reprezinta depunerile stratificate,fiind necesara folosirea alternativa de substante dezincrustante
ptr.calciu si siliciu,cu caracteristici acide si bazice,operatiunea de curatare efectuandu-se eficient la cald.
Este obligatoriu ca la terminarea operatiunii de dezincrustare sa se efectueze neutralizarea ,altfel, la
presiuni si temperaturi mari, metalul va fi distrus rapid din cauza aciditatii remanente.

15.3. OXIZII DE FIER SI/SAU MANGAN

Sunt provocati de prezenta fierului si manganului in apa,atat din componenta apei cat si rezultati in
urma procesului de coroziune.
Sunt dificil de identificat si de eliminat.
Tipul de tratament este greu de identificat,deoarece poate fi atacat si materialul instalatiei(care are in
compunere fier).
Produsele folosite ptr.spalarea chimica sunt acizi cu concentratie inalta,care trebuie folositi cu atentie
si competenta,pentru a evita distrugerea definitiva a instalatiei.

15.4. BACTERII ALE FIERULUI SI BACTERII CARE REDUC SULFUL

Sunt alcatuite din colonii de bacterii ale fierului care se fixeaza in interiorul instalatiei cind intalnesc
depuneri poroase de care se ancoreaza,consumand energie si accelerand procesele de coroziune.
Un caz mai des intalnit il constituie bacteriile anaerobe care , reducand sulfatii in sulfuri (sarurile
acidului sulfuric),provoaca coroziuni ale metalului.
Pentru eliminare se vor combina tratamentele de tip dezinfectant-ptr.bacterii- si de tip chimic –
ptr.eliminarea depunerilor poroase(incrustatiile calcaroase care constituie amorsa de depunere a bacteriilor si
favorizeaza dezvoltarea acestora).

15.5.SUBSTANTE ORGANICE SI/SAU MUCILAGINOASE

Sunt prezente in special in interiorul circuitelor de racire a apei folosite ptr.conditionarea aerului, sau
in instalatii mixte de incalzire si conditionare a aerului(cu ventilo-convectoare),cand temperaturile de lucru
sunt inferioare valorii de 40ºC.Apar
depuneri filamentoase care obtureaza
circulatia apei si micsoreaza schimbul
termic.

In anumite cazuri se asociaza


si depunerea de cruste calcaroase.Este
necesara o interventie combinata cu
substante acide,dezinfectanti energici
si antivegetativi(Fig.40)

37
15.6. POMPE PENTRU CURATARE (SPALARE CHIMICA)

Aceste echipamente sunt realizate din materiale rezistente la actiunea substantelor foarte agresive,atat
bazice cit si acide,rezistand si la actiunea vaporilor rezultati in urma procesului de spalare chimica – de
multe ori mai periculosi decat substantele folosite.
Parametrii referitori la debit si la inaltimea de pompare trebuie sa fie corespunzatori instalatiei de
curatat.De asemenea , rezervorul trebuie sa aiba volumul necesar ptr.obtinerea solutiei si ptr.a se putea
efectua un nr.suficient de cicluri de circulatie in instalatie.
Exista si posibilitatea inversarii fluxului (Brevet GEL),care accelereaza procesul de curatare,
eliminand depunerile din diversele puncte si permitand evacuarea gazelor care se formeaza in timpul spalarii
chimice (Exemple de pompe pentru dezincrustare in Fig.41 si 42)

Fig.41. Pompa GEL BABY 13 Fig.42. Pompe GEL BOY C 130

16. SUBSTANTE PROTECTOARE PENTRU INSTALATIILE DE INCALZIRE

Apa care circula in instalatiile de incalzire sta la originea proceselor de formare a crustelor,a
coroziunii,cu consecinte in formarea depunerilor,a aparitiei zgomotelor,obturatii ale corpurilor de incalzire, a
conductelor si a cazanelor.Pana sa se manifeste vizibil,aceste probleme cauzeaza micsorarea
randamentului,cu consecinte in cresterea costurilor de exploatare si dificultati in a avea in toata instalatia o
comportare omogena si o temperatura optima.
Datorita faptului ca instalatiile de incalzire lucreaza in circuit inchis,formarea depunerilor calcaroase
este in general mica si se concentreaza in punctual cu temperatura cea mai mare ,deci la cazan.
Un caz deosebit apare atunci cand datorita vechimii sau a viciilor din instalatie,sunt necesare
completari repetate cu apa,deoarece apar depuneri masive de calcar chiar si in instalatie,nu numai in cazan.
Instalatiile sunt alcatuite din materiale si componente diferite,fiecare cu caracteristici proprii.Apa din
instalatie,circuland,le pune in contact si iau nastere procese de coroziune care formeaza oxizi. Acestia se
depun in punctele cele mai defavorizate d.p.d.v.al circulatiei apei,dand nastere unor procese de coroziune
numite “coroziuni de depunere”.
Tratamentul apei folosita in instalatiile de incalzire este OBLIGATORIU si este prevazut in Legea
46/90 si in Normele UNI-CTI 8065 (Italia)

Interventiile se pot clasifica in urmatoarele tipuri:


1-Curatarea instalatiilor (spalarea chimica)
2-Protectia instalatiilor noi sau a celor aflate in functiune
3-Protectia impotriva inghetului

38
16.1. SPALAREA CHIMICA A INSTALATIILOR

In cazul instatiilor vechi,dar si a celor noi incorect exploatate, care prezinta probleme de randament
sau dezechilibre intre diferitele zone sau etaje,tratamentul se face cu substante BOILER CLEANER R.D.,
introduse in apa in procent de 3-5 % din total.
Se lasa sa circule in instalatie,cand aceasta este in functiune,timp de 2-5 saptamani,eliminand
depunerile prin sfaramare si punandu-le in circulatie sub forma de suspensie, putand fi apoi evacuate la
golirea instalatiei.
In cazul instalatiilor vechi sau zgomotoase,este recomandabil sa se efectueze mai multe spalari cu apa
curata,care se lasa sa circule cateva ore, pana la eliminarea completa a inconvenientelor.
La terminarea procesului de spalare chimica,se vor efectua tratamentele protective stipulate de lege.
In cazuri deosebite este necesara repetarea procesului de spalare chimica ptr.a obtine eficienta dorita.
In cazul instalatiilor cu calorifere din aluminiu,daca apa nu este corect tratata pot apare coroziuni cu
formarea de gaze care produc vibratii si zgomote ,avand consecinte in micsorarea randamentului. In acest
caz protectia se va efectua introducand in instalatie substanta GEL RADIALL,daca aceasta este noua,sau
facand spalare chimica in instalatiile vechi,dupa care se va introduce produsul mentionat.

16.2. PROTEJAREA INSTALATIILOR

Trebuie aplicate principiile legilor mentionate(46/90,UNI-CTI 8065)


Pentru o corecta aplicare se vor respecta schemele din Fig.21,22,23 sau 24 care indica obligatia
folosirii dedurizatorului sau nefolosirea acestuia,functie de caracteristicile apei si de puterea termica a
instalatiei.
In cazul instalatiilor casnice, unde dedurizatorul este deja prezent ptr.tratarea apei de uz potabil,este
avantajos sa se foloseasca apa partial dedurizata ptr.umplerea si complectarea cu apa a instalatiei de
incalzire, aplicand schema de la Fig.21 si considerand ca filtru pe cel instalat in amonte de dedurizator.
Protejarea unei instalatii noi sau aflata in functiune se poate efectua prin intermediul folosirii
substantei BOILER CLEANER A.P.,in procent de 2-5 % din volumul total de apa din instalatie.
In afara de protectia anticrusta si anticoroziva,la instalatiile cu radiatoare din aluminiu,substanta
mentionata protejeaza si impotriva zgomotelor si a formarii gazelor.
Tratamentul trebuie efectuat ANUAL, iar instalatia se va goli la 2 ani.
Pentru calculul aproximativ al apei din instalatie,se vor lua in considerare urmatoarele:
a-Instalatii autonome monofamiliale : 80-100 l apa (total)
b-Instalatii cu radiatoare din otel sau aluminiu : 10 l apa/1.000kcal/h
c- Instalatii cu radiatoare din fonta : 15 l apa/1.000kcal/h

16.3. PROTECTIA CONTRA INGHETULUI

In cazul in care instalatiile nu functioneaza continuu,sau cand utilizatorii nu sunt permanenti,cand


temperatura scade sub zero grade Celsius,trebuie efectuat un tratament cu substante antiinghet care contin si
inhibitori de coroziune.
Este cazul tipic al locuintelor de vacanta,al hotelurilor care functioneaza intermittent,sau al
instalatiilor cu panouri solare.Alternativa de golire a instalatiilor nu este recomandabila,deoarece este
laborioasa si favorizeaza procesele de coroziune.
Cantitatea de substanta folosita este functie de volumul de apa din instalatie,de temperatura de
siguranta aleasa impotriva inghetului,in raport de care se va alege concentratia substantei ANTIGEL.
Periodic,se va verifica concentratia antigelului din apa ptr.a avea siguranta unei protectii eficiente.
Concentratia max.recomandata este de 30%.

17. ECHIPAMENTE FOLOSITE PTR.TRATAREA APEI DE BAUT

Apa de baut reprezinta 2% din totalul apei folosite in uz casnic iar cea folosita la bucatarie 6-7%.

39
Se vor folosi ptr.apa de uz potabil (baut,gatit,spalarea fructelor si legumelor)schemele prezentate la
punctul 7.
Uneori,datorita gustului neplacut si a unor avarii accidentale care pot apare si care pot afecta
sanatatea,se folosesc aparate suplimentare.Acestea au un set combinat (filtrare + dezinfectare),functioneaza
pe principiul osmozei inverse si corespund DMS 443/21.12.90(Italia).

17.1. SISTEM MULTIPLU CU OSMOZA INVERSA – GELPURFILTER SL 90

Apa minerala,in timpul transportului,datorita inmagazinarii indelungate sau expunerii la soare,poate


deveni periculoasa ptr.sanatate,datorita faptului ca bacteriile,initial in cantitate mica,prolifereaza.
Aparatele prezentate la pct-ul 17.1.,datorita faptului ca se afla in permanenta sub control,nu permit
acest neajuns , suplimentar efectuand si filtrarea apei.
In raport de calitatea apei si presiunea de lucru,sistemele cu osmoza inversa au capacitatea de a
reduce intre 50-95 % din concentratia diverselor substante continute de apa,furnizand apa cu o calitate
optima,cu un continut salin redus.Aplicatii: baut,gatit,spalare fructe
si legume,preparare ceai si cafea,cuburi de gheata,aparate de
dezumidificarea aerului.
Acest sistem are capacitatea de a retine si impuritatile de
natura chimica si bacteriologica,sau substantele prezente in
cantitate mica cum ar fi :compusi organici,insecticide ierbicide,
clor, detergenti, plumb, zinc, caolina ( provenite din coroziunea
tevilor),nitrati si nitriti, periculosi ptr.batrani si copii.
Sistemul este dotat si cu o lampa cu raze UV,care in faza
finala realizeaza o dezinfectare si o sterilizare a apei stocate in
vasul tampon si a celei din retea.

Fig.43. Sistem multiplu cu osmoza


inversa GELPURFILTER SL 90

17.2. FILTRE STERILIZATOARE

Sunt filtre care combina actiunea functiilor de filtrare,asigurata de carbonul activ, cu cea de
dezinfectare a unei lampi cu raze UV.
Scopul acestui tratament este furnizarea de apa la un robinet separat,care sa fie filtrata,libera de
incluziuni chimice si microbiene, care pot fi prezente in cantitati reduse datorita avariilor chiar si in apa din
retea,in afara de clor sau diferite gusturi neplacute care sunt tratate la sistemul de distributie centralizat.
ACTIUNI REALIZATE DE ACESTE APARATE:
a-Filtrare, retine toate impuritatile si particulele continute
in apa,pana la dimensiunea de 20 n.m
b-Dezinfectare,realizata de carbonul activ care elimina
clorul, produsele organice, uleiurile, detergentii, pesticidele si
ierbicidele
c-Sterilizare,realizata de lampa cu UV,care elimina impuritatile
microbiologice-bacterii,virusi,chiar inaintea robinetului unde este
realizat consumul final.
Filtrul se instaleaza sub lavoarul de la bucatarie conectand
teava de apa potabila la robinetul aparatului.
Un tablou de comanda electronic blocheaza functionarea
aparatului in situatia in care este necesara inlocuirea componentelor ,
datorita epuizarii cartuselor filtrante sau a lampii cu UV.
Fig.44. Filtru sterilizator
GELPUR FILTER S

40
18. TABELE DE DIMENSIONARE A ECHIPAMENTELOR

Consum zilnic de apa ptr.fiecare persoana


Locuinte normale 150 l/zi/persoana 0,15 m3/zi/persoana
Locuinte medii 250 l/zi/persoana 0,25 m3/zi/persoana
Locuinte de lux 400 l/zi/persoana 0,40 m3/zi/persoana

Debitul max.consumat pe apartament


Locuinte cu un singur serviciu apa 12 l/min/apartament
Locuinte medii cu doua servicii apa 18 l/min/apartament
Locuinte de lux – vile 28 l/min/apartament
Locuinte cu consum simultan mare(hotel,spital) 28 l/min/apartament

Coeficientul de simultaneitate folosit ptr.calculul debitului efectiv


Numar de apartamente Coef.de simultaneitate(%) Numar de apartamente Coef.de simultaneitate(%)
1 100 12 42
2 65 14 39
3 60 16 37
4 57 18 36
5 53 20 35
6 51 25 32
7 48 30 30
8 46 45 27
9 45 50 25
10 44

A- CALCULUL MODELULUI DEDURIZATORULUI FUNCTIE DE CAPACITATEA


REZERVORULUI DE RASINI

Date de calcul: Locuinte normale ,12 persoane,duritatea apei de intrare in dedurizator = 39º F,uz
potabil –15º F la iesirea din dedurizator
Nr.personae x Consum zilnic/persoana = Consum zilnic total
12 x 0,15 m3/zi/om = 1,8 m3/zi /om
Consum zilnic total x Duritate(intrare – iesire) = Capacitate ciclica zilnica
1,8 m3/zi/om x 24º F (39ºF-15º F) = 43,2 ºF• m3
Capacitate ciclica zilnica / Capacitatea 1 l rasina = Cantitatea de rasina din
dedurizator
43,2 ºF• m3 / 6 ºF• m3 /l = 7,2 l rasina

Daca alegem regenerarea la 2 zile : 7,2 l rasina x 2 zile = 14,4 l rasina


Modelul corespunzator va fi DECALUX 15 (care contine 15 l rasina)
Trebuie efectuata neaparat verificarea debitului de varf (maxim) si trebuie comparat cu debitul max.
asigurat de dedurizator
Debit pe apartament x Nr.de apartamente = Debit max.teoretic
12 l/min x 3 = 36 l/min
Debit max.teoretic x Coef.simultaneitate = Debit max. efectiv
36 l/min x 0,60(60%) = 21,6 l/min

Debitul max.instantaneu asigurat de DECALUX 15 este de 23 l/min, deci mai mare de 21,6
l/min.,ceea ce inseamna ca dedurizatorul este corect dimensionat.

41
B- CALCULUL MODELULUI DEDURIZATORULUI FUNCTIE DE CAPACITATEA
CICLICA

Date de calcul: 4 apartamente,4 persoane pe apartament,duritatea apei la intrarea in dedurizator = 40


F,duritatea apei la iesire din dedurizator = 15 F (uz potabil)
Nr.apartamente x Nr.personae/apartam. = Nr.total persoane
4 x 4 = 16
Nr.total personae x Consum zilnic /persoana = Consum zilnic total
16 x 0,15 m3/zi/om = 2,4 m3/zi
Consum zilnic total x Duritate (intrare –iesire) = Capacitate ciclica
2,4 m3/zi x 25 ºF(40º F-15º F) = 60 ºF• m3

Daca alegem o regenerare la fiecare 2 zile vom obtine: 60 ºF•m3 x 2 zile = 120 ºF•m3,deci
modelul corespunzator ar fi DECALUX 20 (cu capacitatea ciclica de 120 ºF•m3)
Daca alegem regenerarea zilnica ,modelul ar fi DECALUX 10 (cu capacitate zilnica de 60 ºF•m3)
Verificand debitul de varf instantaneu, va rezulta ca modelul DECALUX 20 este corect ales,spre
deosebire de modelul DECALUX 10, al carui debit de varf instantaneu este mai mic decat cel necesar.
Nota: este recomandabil sa se utilizeze regenerarea zilnica doar in cazul aplicatiilor de uz comercial
sau economic,deoarece rasinile isi pierd randamentul in timp si scade durata de viata a acestora.
Durata de viata a rasinilor este intre 1.000-1.200 de cicluri de regenerare.

CONSUMURI MEDII ZILNICE(IN LITRI) PE PERSOANA


Spitale (pe pat/om ) 260
Policlinici( pe pat/om ) 300
Hoteluri,toate camerele cu baie (pe pat/om)-fara restaurant 260
Hoteluri,toate camerele cu dus (pe pat/om)-fara restaurant 180
Hoteluri,cu servicii comune (pe pat/om) 80
Licee (pe persoana) –cu internat 140
Cazarme (pe persoana) 85
Inchisori (pe persoana) 55
Scoli (pe elev) 25
Birouri (pe persoana) 55
Laboratoare (pe ocupanti) 45
Sali de spectacol (pe spectator) 15
WC-uri publice cu spalare intermitenta (numar/ora) 50

42