Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Studiu de caz:
- Asociatul “A” – detine 15 parti sociale in valoare de 3750 lei, din care 8 parti sociale, echivaland 2.000 lei, cu
aport in natura respectiv constructii, iar 7 parti sociale de 1750 lei cu aport in disponibilitati banesti depuse in
numerar, in termenul subscris in contract.
- Asociatul “B” – detine 5 parti sociale de 1250 lei cu aport in numerar
1
212 “Constructii” = 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” 2000 lei
1011 “Capital subscris nevarsat” = 1012 “Capital subscris varsat” 2000 lei
5311 Casa in lei” = 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” 3000 lei
o Asociat “A” 1750 lei
o Asociat “B” 1250 lei
1011 “Capital subscris nevarsat” = 1012 “Capital subscris varsat” 3000 lei
Pe parcursul functionarii intreprinderii capitalul social al acesteia se modifica. Cresterea capitalului social
poate avea loc pe mai multe cai, cum ar fi: aducerea de noi aporturi in bani/natura sau prin operatii interne de
trecere a altor elemente din capitaluri proprii la capital, cum sunt: rezervele din reevaluare, rezervele, primele legate
de capital si altele, precum si prin transformarea unor angajamente in actiuni.
Scopul majorarii capitalului social poate avea drept scop consolidarea situatiilor financiare sau atragerea
de noi resurse pentru finantarea investitiilor necesara continuarii activitatii
Studiu de caz:
Administratorii societatii SC Lider Srl hatarasc majorarea capitalului social prin emisiunea unui pachet de
600 parti sociale cu o valoare nominala de 10 lei, care se vor achita in numerar.
456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” = 1011 “Capital subscris nevarsat” 6000 lei
b) Efectuarea varsamintelor:
5311 “Casa in lei” = 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” 6000 lei
2
c) Trecerea capitalului subscris nevarsat:
1011 “Capital subscris nevarsat” = 1012 “Capital subscris varsat” 6000 lei
In cazul majorarii capitalului social prin emisiunea de noi actiuni la societatile pe actiuni apar primele de
emisiune.
Studiu de caz:
Societatea Beta Sa decide majorarea capitalului social cu 12.000 lei, in urmatoarele conditii:
b) Incasarea prin banca a noului pachet de actiuni si totodata si transferarea capitalului subscris nevarsat in
capital varsat:
5121 “Conturi la banci in lei” = 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” 12.000 lei
1011 “Capital subscris nevarsat” = 1012 “Capital subscris varsat” 10.000 lei
3
Studiu de caz privind diminuarea capitalului social
Micsorarea capitalului social are loc atunci cand se constata ca acesta este prea mare in raport cu
activitatea intreprinderii, precum si in cazuri extreme cand nu exista alte surse pentru a acoperii pierderile
obtinute. Reducerea capitalului se face cu acordul asociatilor si cu respectarea statutului. El se poate
realize prin urmatoarele procedee: rambursarea catre actionari a unor parti din aporturile aduse, reducerea
nr de actiuni prin schimbarea celor vechi cu unele noi , rascumpararea unei parti din actiuni si anularea lor,
reducerea valorii nominale a actiunilor existente, etc
Studiu de caz:
Se hataraste diminuarea capitalului social cu suma de 5000 lei in vederea acoperirii unei piederilor
reportate in valoare de 3700 lei si a celor din exercitiul financiar current in valoare de 1300 lei:
Studiu de caz:
Un asociat se retrage din companie restituidu-i-se astfel contravaloarea aportuli la capitalul social in suma de
3000 lei.
456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” = 5121 “Conturi la banci in lei” 3000 lei
1012 “Capital subscris varsat” = 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” 3000
lei
Studiu de caz:
Sc ABC SA are capital social de 4000 de actiuni in valoare nominal de 10lei/actiune si decide reducerea
capitalului social cu 10.000 lei, care se restituie actionarilor prin viramente bancare:
Daca se decide reducerea valorii nominale a actiunilor, acestea se vor recalcula potrivit tabelului de mai jos:
4
Explicatii Inainte de reducere Dupa reducere
Capital social 40.000 30.000
Numarul de actiuni 4.000 4.000
Valoarea nominala 10 7.5
Deci fiecarui actionar i se vor distribui 2.5 lei (10 lei - 7.5 lei) pentru fiecare actiune detinuta si i se vor preschimba
actiunile vechi cu valoarea nominal de 10 lei in actiuni noi cu valoarea nominal de 75 lei.
a) 1012 “Capital subscris varsat” = 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” 10.000 lei
b) 456 “Decontari cu asociatii = 5121 “Conturi la banci in lei” 10.000 lei
privind capitalul”
Daca se decide reducerea numarului de actiuni, se vor anula 1.000 de actiuni cu valoare nominal de 10 lei, deci
fiecarui actionari i se vor distribui 10 lei pentru fiecare actiune detinuta si anulata (inregistrarile contabile sunt
aceleasi).
1.Valoarea nominal
La infiintarea unei societati cu raspundere limitata se constituie un capital social de 2000 lei, care este divizat in
20 de parti sociale.
Valoarea nominal a unei parti sociale este Capital social/Numar Parti sociale 2000/20=10 lei
2. Valoarea de piata sau cotatia titlurilor este valoarea de vanzare/cumparare a titlurilor, care se
stabileste prin negociere la bursa de valori. Pretul de piata al unei actiuni depinde de mai multi factori:
- rata dobanzii
5
Situatia generala a pietei de capital
Pretul de emisiune sau cursul actiunilor este pretul ce trebuie platit de catre persoanele care subscriu actiunile
sau partile sociale (PE). El poate fie gal sau mai mare decat valoarea nominal.
3. Valoare financiara este suma care plasata la o anumita rata pe parcursul unui an, genereaza un venit egal
cu dividendul actiunii.
Studiu de caz:
Pentru o actiune s-a primit un dividend de 1000 lei, iar rata medie a dobanzii este de 40%.
Suma de 2500 lei corespunde sumei totale care ar trebui plasata la dobanda de 40% pentru a obtine un avantaj
egal cu marimea dividendului de 1000 lei.
VR=(dividendul pe actiune+cota parte din profit pe actiune incorporate in reserve):rata medie a dobanzii.
Dividendul pe actiune este de 1000 lei, partea din profit incorporate in reserve este de 100 lei/actiune, iar rata
dobanzii este de 40% pe an.
Valoarea de randament este VR = (Dividend pe actiune + Profit pe actiune) / Rata dobanzii = (1000+100) :
40/100 = 2750 lei
5.Valoarea contabila(VC) sau valoarea bilantiera se calculeaza ca raport intre activul net contabil si numarul
de titluri VC=ANC/NA
6
Valoarea contabila = 4000/1000 = 4lei
Capitalul subscris varsat al entitatii ALFA este de 5000 lei. Se decide majorarea capitalului cu 600 lei,
prin afectarea unei parti din rezervele disponibile.
1012 “Capital subscris varsat” = 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” 600 lei
privind capitalul”
Studiu de caz:
SC LIDER SRL constituie rezerve legale pe baza urmatoarelor informatii extrase din evident contabila de la
sfarsitul exercitiului financiar:
7
a) Calculam:
- Profitul brut: 500.000 lei
- Rezervele legale repartizate din profitul brut: 5%*500.000 lei = 25.000 lei
Unul din asociati hotareste rascumpararea a 600 parti sociale. Dobandirea acestora se face cu plata in
numerar, la pretul de 2.5 lei/parte sociale. Sursa de procurare a partilor sociale este profitul distribuibil asociatilor. In
exercitiul urmator, partile sociale se revand in numerar la pretul de 3lei/parte sociala.
b) Constituirea rezervelor pentru actiuni proprii din profitul exercitiului current, in suma egala cu
valoarea partilor sociale rascumparate:
129 ‘’Repartizarea profitului” = 1062 “ Rezerve pentru actiuni proprii” 1500 lei
d) Disponibilizarea rezervelor pentru actiuni proprii, prin transferarea acestora la rezultatul reportat:
1062 “ Rezerve pentru actiuni proprii” = 117 “Rezultatul reportat” 1500 lei
Rezerve statutare – se constituie anual din profitul net obtinut conform prevederilor din statutul
societatii.
a) Se constituie din profitul net al exercitiului curent rezerve statutare in suma de 300 lei:
8
c) Se utilizeaza rezerve statutare pentru acoperirea unei pierderi din exercitiul precedent in suma de 2000 lei
Alte rezerve – se constituioe in mod facultative din profitul net obtinut, la hotararea AGA si se
utilizeaza pentru acoperirea pierderilor, cresterea capitalului
a) Se constituie din profitul net al exercitiului curent alte rezerve in suma de 200lei
c) Se majoreaza capitalul social prin incorporarea altor rezerve in suma de 600 lei
In exercitiul financiar 2011 se reevalueaza un utilaj la valoarea justa de 10.000 lei, tinandu-se seama de
gradul de uzura fizica si morala al acestuia. Valoarea de intrare (contabila) a utilajului este de 8.000 lei, iar valoarea
amortizarii cumulate este de 1000 lei.
In exercitiul financiar 2012, valoarea justa stabilita prin reevaluare este de 7.000 lei, amortizarea cumulata
intre cele doua reevaluari fiind de 1000 lei.
Valoarea contabila neta = valoarea contabila – amortizarea calculate = 8.000-1000 = 7.000 lei
Rezerva din reevaluare = valoarea justa – valoarea contabila neta = 10.000 – 7.000 = 3.000 lei
9
Amortizarea actualizata = amortizarea calculata*(valoarea justa/valoarea contabila neta) =1000*(10.000/7.000) =
1428.57 lei
2131 “Echipamente tehnologice” = 2813 “Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport 428.57 lei
Valoarea contabila neta = valoarea contabila – amortizarea calculata = 10.000 – (1000+428.57+1000) = 7571.43
lei
Rezerva din reevaluare = valoarea justa – valoarea contabila neta =7.000 lei–7571.43 lei = -571.43 lei
Valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neta neactualizata*(valoarea justa/valoarea contabila neta) =
10.000* (7.000/571.43) = 9245.28 lei
Diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculate = 2245.28 – 2428.57 = - 183.29 lei
Rezulta astfel o diminuare a rezervei din reevaluare, intrucat valoarea justa stabilita prin reevaluare este mai mica
decat valoarea contabila neta cu 571.43 lei. Acest minus din reevaluare va fi acoperit din plusul din reevaluare
inregistrat in 2011
de transport”
Primele de capital
Primele legate de capital reprezinta diferenta dintre valoarea nominal si valoarea de emisiune a actiunilor noi,
emise cu ocazia aducerii de noi aporturi la societate, precum si in toate cazurile de modificare a capitalului social
prin operatiuni interne.
Primele de emisiune
Studiu de caz:
10
Se emit 1600 parti sociale cu valoarea de emisiune de 1.8 lei si valoarea nominal de 1.2 lei, care se incaseaza
in numerar. Ulterior, primele de emisiune se incorporeaza in capitalul social.
5311 “Casa in lei” = 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” 2880 lei
c) Trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:
Primele de fuziune
In urma fuziunii, o societate comerciala absorbanta preia activul societatii absorbite reprezentat de masini si
utilaje evaluate la suma de 6000 lei si disponibilitati banesti in conturile bancare de 3000 lei. Se decide ca in
schimbul activului preluat sa se emita 7.000 de parti sociale cu valoarea nominal de 1 leu. Prima de fuziune se
integreaza ulterior in capitalul social.
11
c) Trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:
1011 “Capital subscris nevarsat” = 1012 “Capital subscris varsat 7000 lei
12
Rezultatul financiar 60
Prifit brut 552910
691 Cheltuiala cu impozitul pe profit 88465.6
Dupa inchiderea tuturor conturilor de venituri si cheltuieli, rezultatul exercitiului (cont 121 Profit si
pierdere) la 31.12.2012 s-a finalizat cu profit contabil de 464444.4 lei
a) Se acopera pierderea contabila precedenta din profitul anului curent in suma de 5000 lei:
b) Se acopera din rezerve legale o pierdere contabila precedent in suma 900 lei:
c) In exercitiul urmator, distribuirile sunt reflectate de dividende pentru asociati, in suma de 2000, altfel:
f) Se incorporeaza in capital social o parte din profitul reportat in suma de 6000 lei:
Studiu de caz:
13
O entitate detine un capital social in suma de 500.000 lei, reprezentand 200.000 actiuni, cu o valoare nominala
de 2.5 lei/actiune.
Legat de instrumentele de capital propriu (actiuni proprii), de-a lungul timpului entitatea desfasoara mai multe
operatii, astfel:
1. In anul N, entitatea rascumpara 2.000 de actiuni in vederea anularii, la un pret de rascumparare unitar de
2.00 lei/actiune. Tot in acest an urmeaza sa se reduca capitalul social cu valoarea actiunilor rascumparate.
a) Rascumpararea actiunilor proprii:
de capitaluri proprii
2. In anul N+1, entitatea rascumpara 2.000 de actiuni in vederea anularii, la un pret de rascumparare unitar
de 3lei/actiune. In acelasi exercitiu urmeaza sa se reduca capitalul social cu valoarea actiunilor
rascumparate.
a) Rascumpararea actiunilor proprii la valoarea de rascumparare (2.000 actiuni x 3lei/actiune = 6.000lei)
b) Anularea actiunilor rascumparate la valoarea nominala a acestora (2.000 actiuni x 2.5 lei/actiune = 5.000
lei) si inregistrarea pierderii rezultate din anulare:
14
rascumpararea, vanzarea, cedarea
de capitaluri proprii
de capitaluri proprii
3. In anul N+2, entitatea inregistreaza pierderi legate de emiterea instrumentelor de capital propriu, precum
si din cedarea acestora.
S-au efectuat cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capital propriu in suma de 5.000 lei.
Aceste cheltuieli nu au indeplinit conditiile de recunoastere la imobilizari necorporale in contul
201”Cheltuieli de constituire’’, motiv pentru care se vor inregistra in contul 149 ’Pierderi legate
de emitere, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de
capitaluri proprii”.
149 ‘’Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea, = 5121 “Conturi la banci in lei” 5000 lei
de capitaluri proprii
Cesiunea cu titlu gratuit a 1.000 de actiuni la valoarea de rascumparare (1.000 actiuni x 3lei/actiune =
3000 lei)
15
149 ‘’Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea, = 109 “Actiuni proprii” 3000 lei
de capitaluri proprii
Cesiunea cu titlu oneros a 1.000 de actiuni la valoarea de cesiune (1.000 actiuni x 2.9 lei/actiune = 2900
lei) si inregistrarea pierderii din cesiune in valoare de 200 lei (diferenta intre pretul de cesiune si valoarea de
rascumparare, (2.9 lei-3lei)x1.000 actiuni =100 lei se inregistreaza dupa cum urmeaza:
rascumpararea,vanzarea, cedarea
de capitaluri proprii
rascumpararea,vanzarea, cedarea
de capitaluri proprii
Cazurile în care este necesară constituirea provizioanelor sunt numeroase. Cele mai
frecvente exemple sunt legate de litigiile în curs, de amenzile si penalitatile probabile ca urmare
16
a controalelor fiscale aflate in desfasurare, despagubirile, daunele si alte datorii incerte. Se
constituie provizioane si pentru produsele vandute cu perioada de garantie, pentru costurile
generate de structurarea intreprinderilor, pentru cele implicate de remedierea unor probleme de
poluare a mediului, etc.
Studiu de caz:
O societate se afla in litigiu cu un client pentru suma de 3.000 lei, reprezentand produse
finite livrate si neincasate . In exercitiul financiar urmator, litigiul este castigat , fiind incasata
suma de 2.500 lei.
b) Constituirea provizionului :
privind provizioanele”
si debitori diversi
17
Provizioane pentru garantii acordate clientilor
Studiu de caz:
O societate livreaza in cursul exercitiului financiar produse finite in valoare de 4.000 lei
plus tva pentru care acorda garantii pe o perioada de un an. Cota medie de cheltuieli cu
remedierile produselor in perioada de garantie realizata in exercitiul financiar precedent este de
3%.
acordate clientilor
Firma Sc Alfa Srl emite 2000 obligatiuni. Valoarea nominala a unei oligatiuni este de 200 lei. Valoarea
nominala totala a celor 2000 de obligatiuni emise este de 400.000 lei. Valoarea de emisiune pentru o
obligatiune este de 95 lei, iar valoarea de rambursare este de 110 lei.
Termenul imprumutului este de 4 ani, cu o rata a dobanzii de 15% pe an. Cunoscand urmatoarele date, se
inregistreaza in contabilitate operatiunile specific emisiunii de obligatiuni:
18
% = 161 “Imprumuturi din emisiuni de 220.000 lei
obligatiunilor
19
c) Rambursarea primei rate lunare a creditului (40.000 : 60luni)
1621”Credite bancare pe termen lung’ = 5121 “Conturi la banci in lei” 666.66 lei
1621”Credite bancare pe termen lung’ = 5121 “Conturi la banci in lei” 666.66 lei
Aceeasi inregistrare contabila se face lunar la fiecare achitare a ratei si a dobanzii, pana la
finalizarea celor 5ani.
O entitate incheie in data de 21.05.2010 un contract de leasing pe o perioada de trei ani pentru achizitia
unui autoturism, in valoare de 170.000lei.
- Avans 11.000lei
- Se platesc transe egale in suma de 17.000lei fiecare, mai putin ultima rata in valoare de 30431 lei, valoare la
care se transfera dreptul de proprietate si care nu contine dobanda;
- Fiecare transa este formata din dobanda si rambursare de principal (rata de principal = cota parte din valoarea
activului) conform graficului prezentat mai jos
20
170000 8500 17000 11000 159000
159000 7950 17000 9050 149950
149950 7498 17000 9503 140448
140448 7022 17000 9978 130470
130470 6524 17000 10477 119994
119994 6000 17000 11000 108994
108994 5450 17000 11550 97444
97444 4872 17000 12128 85316
85316 4266 17000 12734 72582
72582 3629 17000 13371 59211
59211 2961 17000 14039 45172
45172 2259 17000 14741 30431
30431 30431 30431 0
Total 66929 234431 170000
Entitatea Sc Alfa Srl inchiriaza in regim de leasing o cladire pentru a putea desfasura activitatea de productie
in urmatoarele conditii:
Se mai cunosc:
de gestiune si chiriile
21
401”Furnizori” = 5121”conturi la banci in lei” 20.000 lei
Societatea Sc Crisdent Srl isi desfasoara activitatea in domeniul medical si are ca obiect de activitate cercetarea-
dezvoltarea, realizata prin:
- 01.04.2012 – 01.07.2012 evaluarea si selectia finala a aplicatiilor din cercetare 8000 lei
Flux informational:
Conform IAS 38 “Un activ necorporal provenit din cercetare (sau din faza de cercetare a unui proiect intern) nu
trebuie recunoscut. Cheltuiala de cercetare (sau din faza de cercetare) trebuie recunoscuta ca o cheltuiala atunci
cand este efectuata “.
- In concluzie inregistrarile cheltuielilor din perioada 01.01.2012 - 30.09.2012 activitati desfasurate in faza de
cercetare vor fi:
- Inregistrarile cheltuielilor din perioada 12.10.2012 – 30.12.2012 design, constructie, testarea productiei ,
activitati desfasurate in faza de dezvoltare vor fi:
22
Conform standardului analizat, “Un active necorporal provenit din faza de dezvoltare (sau din faza de
dezvoltare a unui proiect intern) trebuie recunoscut ca active daca indeplineste anumite conditii…”
- Inregistrarea productie in curs la sfarsitul anului 2012 (design, constructie, testarea productiei 400.000 lei):
233 “Imobilizari necorporale in curs” = 721” Venituri din productia 400.000 lei
de imobilizari in curs
233 “Imobilizari necorporale in curs” = 721” Venituri din productia 250.000 lei
O firma achizitioaneaza un program informatic de calcul al salariilor in suma de 30.000 lei, care urmeaza
a fi utilizat.
Odata cu achizitia programului unitatea achizitioneaza si licenta in valoare de 38.000 lei si totodata dreptul
de a multiplica si de a vinde tertilor acest program, pe o perioada de doi ani. Deoarece se poate efectua o separare
clara intre cele doua componente, in contabilitate ele vor fi urmarite separate:
In aceste conditii, amortizarea programului informatics utilizat pentru necesitati proprii se va efectua pe
perioada de utilizare, respective trei ani, iar costul licentei va fi amortizat pe o perioada de doi ani, asfel:
23
b) Amortizare lunara licenta (38.000/24luni=1583.33lei)
Din punct de vedere economic amortizarea reprezinta procesul de repartizare a valorii de intrare
a imobilizarii (valoarea contabila) asupra intregii sale durate de utilizare. In aceasta acceptie,
amortziarea este o cheltuiala a exercitiului ce corespunde consumatiei unei parti din valoarea
imobilizarilor.
Din punct de vedere economic, amortizarea este considerate, in anumite conditii, existent unui
rezultat financiar pozitiv, ca o componenta a capacitatii de autofinantare ce permite finantarea reinoirii
imobilizarilor.
Studiu caz:
Sc Pan Vitan Srl a achizitionat un utilaj de productie in anul 2009 in valoare de 200.000lei.
Durata sa de viata este de 10 ani. Firma a ales ca metoda de calcul si inregistare amortizarea
lineara. Anual prin folosirea acestei metode de calcul ea va aloca pe cheltuieli o suma de 200.000
lei/10 ani = 20.000 lei
Unitatea are ca obiect al unui contract cu o firma colaboratoare livrarea a 70.000 bucati de paine
in 3 ani. Pentru a atinge acest obiectiv firma Sc Pan Vitan Srl a adaptat un utilaj, iar costul de
productie al utilajului insumeaza 700.000 lei. Conform contractului incheiat cu clientul, scadentarul
livrarilor a fost intocmit astfel:
24
Utilajul este scos din functiune la sfarsirul perioadei de derulare a contractului.
Daca se aplica metoda de amortizare linear sau degresiva pe 3 ani, metodele nu ar conduce la un ritm real de
depreciere deci, ca urmare este preferabil ca amortizarea sa se bazeze pe cantitatile produse, adica:
Conform art 24 alin (9) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal
"In cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din valoarea fiscala de la data
intrarii in patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix;
25
b) pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase de
amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia".
Anul Norma de Valoarea Amortizarea Valoarea
amortizare amortizabila la anuala amortizabila la
degresiva sau inceputul anului sfarsitul anului
lineara
1 50% 700 000 350 000 350 000
2 Amortizare lineara 350 000 38 889 311 111
3 Amortizare lineara 311 111 38 889 272 222
4 Amortizare lineara 272 222 38 889 233 333
5 Amortizare lineara 233 333 38 889 194 444
6 Amortizare lineara 194 444 38 889 155 555
7 Amortizare lineara 155 555 38 889 116 666
8 Amortizare lineara 116 666 38 889 77 777
9 Amortizare lineara 77 777 38 889 38 888
10 Amortizare lineara 38 888 38 888 0
26
La sfarsitul exercitiului 2011, valoarea justa minus costurile de cesiune este estimata la
320.000 lei iar valoarea de utilitate la 290.000 lei.
a) Achizitia echipamentului:
404
% = 620.000
“Furnizori de imobilizari”
2131
500.000
“Echipamente tehnologice”
4426
120.000
„TVA deductibila”
2813
6811
= “Amortizarea instalatiilor, 100.000
„Cheltuieli de exploatare privind
mijloacelor de transport,
amortizarea imobilizarilor”
animalelor si plantatiilor”
6813 2913
27
2813
6811
= “Amortizarea instalatiilor, 81.153
„Cheltuieli de exploatare privind
mijloacelor de transport,
amortizarea imobilizarilor”
animalelor si plantatiilor”
2913 7813
= 56.543
“Ajustari pentru deprecierea instalatiilor, “Venituri din ajustari pentru
mijloacelor de transport..” deprecierea imobilizarilor”
28
Odata cu programul informatic, societatea a achizitionat si licenta corespunzatoare, respective dreptul de a
vinde programul timp de doi ani, la valoarea de 10 000 lei
O intreprindere realizeaza un program informatics software pentru care a mobilizat mai multe echipe
de informaticieni.
- Cheltuieli din faza de cercetare (studierea si analiza unor programe informatice similar, intocmirea modelului
logic care va sta la baza urmatorului program, intocmirea modelului conceptual al datelor) in suma totala de
10 000 lei
- Cheltuieli din faza de dezvoltare (programarea si analiza efectiva software). Testarea programului in suma
totala de 25 000lei
29
- Cheltuieli aerente cursurilor pentru preagatirea personalului in vederea utilizarii programului 1 500lei
de imobilizari necorporale”
in curs”
efectuate de terti”
2805
208
„Amortizarea concesiunilor, brevetelor, = 10.000 lei
licentelor, marcilor comerciale, “Alte imobilizari necorporale”
drepturilor si activelor similare”
b) programul informatic este amortizat in proportie de 70% si se vinde unui tert la pretul de
8.000
30
461”Debitori diversi” = % 9.920 lei
7583”Venituri din vanzarea
activelor si alte operatii de 8.000 lei
capital”
4427“TVA colectata” 1.920 lei
activelor similar”
a) Transferul de proprietate:
461 “Debitori diversi” = % 19840 lei
7583”Venituri din vanzarea 16000 lei
activelor si alte operatiuni
de capital”
4427’Tva colectata” 3840 lei
31
licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si
activelor similar”
6583” Cheltuieli privind activele cedate si 13000 lei
alte operatii de capital”
b) Receptia utilajului:
32
c) Achitarea datoriei catre furnizor cu retinerea avansului acordat:
+Salarii 120.000lei
+Amortizari 140.000lei
investitiei
TOTAL 510.000lei
a) Constatarea cheltuielilor:
33
601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 200.000
641 Cheltuieli cu salarii personal = 421 Personal-salarii datorate 120.000
6811 Cheltuieli de exploatare privind= 281Amortizari privind imobilizarile 140.000
amortizarile corporale
212 Constructii = 1682 Dobanzi aferente creditelor bancare 50.000
pe termen lung
b) Receptia si punerea in functiune a cladirii, la cost de productie:
212 Constructii = 722 Venituri din productia de imobilizari corporale 480.000
O societate emite 8000 de actiuni, valoarea nominala 3 lei. Asociatul unic face aport sub forma unui
mijloc de transport a carui valoare justa este de 60.000 lei.
Intrari de imobilizari corporale cu titlu gratuity prin donaii, plusuri de valoare la inventar
O societate primeste sub forma de donatie un calculator a carui valoare este de 3500lei.
La sfarsitul exercitiului 2012, cu ocazia inventarierii, s-a descoperit ca un utilaj in valoare de 5000 lei nu era
inregistrat in contabilitate.
34
2131”Instalatii tehnologice” = 4754”Plusuri la inventar de natura 5000 lei
imobilizarilor”
Studiu caz:
2. O societate comerciala detine un utilaj in valoare de 250.000 lei - valoare de intrare. Societatea
hotaraste casarea utilajului, pentru care s-a inregistrat o amortizare cumulata de 200.000 lei.
Cheltuielile ocazionate de procesul de scoatere din functiune sunt inregistrate dupa natura
elementelor de cheltuieli prin folosirea conturilor din clasa 6 Cheltuieli. Bonurile de consum,
statele de plata a salariilor, situatia de calcul a C.A.S. sunt documente pe baza carora se
inregistreaza aceste cheltuieli.
35
respectiv: cheltuieli cu materialele consumabile 2.000 lei, cheltuieli cu salariile 10.000 lei,
contributia la asigurarile sociale 1.860 lei.
Se poate admite si solutia ca toate sa fie colectate intr-un singur cont de cheltuieli,
respectiv 6588 Alte cheltuieli de exploatare:
4. O societate comerciala detine un utilaj in valoare de 250.000 lei valoare de intrar . La 31.12 N
societatea hotaraste casarea utilajului . In procesul de casare s-au recuperat materiale
consumabile in valoare de 5.000 lei si materiale de natura obiectelor de inventar in valoare de
4.000 lei. Acestea se inregistreaza astfel:
36
Deoarece vânzarea de active corporale nu este recunoscută ca o activitate curentă, de zi
cu zi, creanţele companiei faţă de cumpărătorul utilajului nu vor fi înregistrate în contul 4111
“Clienţi”, pentru a nu afecta rulajul acestui cont, ci vor fi înregistrate în contul 461 “Debitori
diverşi”. De asemenea, pentru a nu afecta cifra de afaceri a companiei, care este formată din
totalitatea activităţilor curente, veniturile şi cheltuielile ocazionate de cedarea unui mijloc fix vor
fi înregistrate în contul 7583 “Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital”,
respectiv în contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital”, care vor
reflecta alte activităţi extraordinare.
Studiu caz:
Se doreşte vânzarea unui utilaj ce are o valoare contabilă de 18.000 de lei, la preţul de
vânzare de 12.000 de lei plus TVA. Amortizarea cumulată aferentă este de 8.000 de lei.
Încasarea se face prin contul bancar.
b) descarcarea gestiunii:
c) incasarea creantei:
Studiu caz:
37
În cazul în care, aferent respectivului utilaj compania ar fi înregistrat în cursul perioadei sale
de funcţionare, ajustări pentru depreciere, tratamentul contabil ar fi fost următorul. Fie valoarea
contabilă = 18.000 lei, amortizarea cumulată = 3.000 lei, ajustarea pentru depreciere = 4.000 lei
şi preţul de vânzare = 12.000 lei + TVA.
61. – (1) La data ieșirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează și se scad din
gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate (de
exemplu, valoarea reevaluată pentru imobilizările corporale care au fost reevaluate sau valoarea
justă pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacționare pe o piață reglementată).
(2) Activele constatate minus în gestiune se scot din evidență la data constatării lipsei acestora.
(3) La scoaterea din evidență a activelor, se reiau la venituri ajustările pentru depreciere sau
pierdere de valoare aferente acestora.
Atunci vânzarea şi descărcarea din gestiune a unui activ pentru care s-au înregistrat ajustări
pentru depreciere, se înregistrează astfel:
b) descărcarea gestiunii:
d) incasarea creantei:
38
5121”Conturi la banci in lei” = 461”Debitori diversi” 14.280 lei
39
Unitatea Sc Beta Srl, producatoare de produse de panificatie va executa in regie proprie o
hala pentru depozitarea produselor, pentru care va avea urmatoarele cheltuieli:
de terti
40
O societate primeste o suma nerambursabila de 150.000lei pentru achizitionarea unui
utilaj. Unitatea cumpara utilajul la pretul de 150.000lei. Durata de viata estimata a utilajului este
de 10 ani, iar amortizarea se calculeaza prin metoda liniara:
b) Incasarea subventiei:
5121”Conturi la banci in lei” = 445”Subventii” 150.000 lei
c) Achizitionarea utilajului de la furnizor:
2131”Echipamente tehnologice”= 404”Furnizori de imobilizari” 150.000 lei
d) Achitarea furnizorului de imobilizari:
404”Furnizori de imobilizari”= 5121”Conturi la banci in lei” 150.000 lei
e) Inregistrarea amortizarii lunare de 1250lei:
6811”Cheltuieli de exploatare= 2813”Amortizarea instalatiilor” 1250 lei
privind amortizarea imobilizarilor
f) Recunoasterea venitului aferent subventiei (venitul din subventie este la nivelul
cheltuielii cu amortizarea deoarece investitia a fost subventionata integral):
475”Subventii pentru investitii”= 7584”Venituri din subventii ptr 1000 lei
investitii”
Subventii de exploatare:
O entitate primeste sub forma de investitii suma de 12000lei, din care 2500 se
incaseaza la data acordarii, iar 9500lei se incaseaza in aceeasi perioada. Suma de 8000 lei
41
este aferenta cifrei de afaceri (2000lei pentru perioada curenta, restul pentru perioadele
urmatoare), iar 4000 lei este pentru plata personalului si este aferenta perioadei in curs).
a) Emiterea facturilor:
4111”Clienti” = % 71920 lei
472”Venituri in avans” 58000 lei
4427”Tva colectata” 13920 lei
b) Incasarea facturilor:
5121”Conturi la banci in lei” = 4111”Clienti” 71920 lei
42
Cheltuieli inregistrate in avans:
Studiu caz:
În anul 2011, o societate comercială plăteşte chiria pentru anul în curs în valoare de 27000 lei, şi
în avans chiria pentru anul 2012 în valoare de 36 000 lei.
43
Studii de caz:
financiare
financiare cedate”
mijloacelor de transport”
a) Vanzarea titlurilor:
financiare cedate”
b) Descarcarea gestiunii:
financiare cedate”
45
1068 “Alte rezerve” = 7641”Venituri din imobilizari20.000lei
pe termen lung”
pe termen lung”
imprumuturilor acordate
pe termen lung”
imobilizate”
pe termen lung”
46
a. in cazul folosirii metodei inventarului permanent, conturile de stocuri si comenzi in curs de
executie se debiteaza cu intrarile de valori materiale si se crediteaza cu iesirile de valori
materiale pe masura ce se realizeaza aceste operatiuni;
1. O entitate care tine evidenta stocurilor la cost de achizitie detine un stoc initial de 200 kg,
evaluat la cost de achizitie 0,80 ron/kg. In cursul lunii cumpara materii prime astfel: 600 kg la1
ron/kg plus TVA achitate prin banca, la care s-au platit in numerar cheltuieli de transport in
valoare de 60 ron plus TVA. S-a efectuat un consum de materii prime de 700 kg, evaluat dupa
metoda LIFO.
Costul de achizitie unitar al materiilor prime achizitionate este : (600+60):600 =1,10 lei/ kg
Valoarea consumului avand in medere metoda utilizata este : 600*1,10 +100*0,80 = 740 lei
2.O entitate care tine evidenta stocurilor la prêt standard prezinta la inceputul lunii noiembrie
urmatoarea situatie privind materiile prime :
47
- achizitie in numerar : 500 kg la pret 2,10 ron/ Kg plus TVA, conform facturii;
- consum de materiale : 600 kg
Coeficientul privind diferente de pret K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= 0,05
Atunci cand pretul de achizitie este sub valoare pretului standard avem:
- presupunem acelasi exemplu ca si mai sus , cu deosebirea ca pretul de achizitie este 1,8 ron/kg.
Coeficientul privind diferente de pret K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= -0,0571
48
- diferente de pret aferente consumului de materiale : 1.200 * -0,0571
1. O entitate care utilizeaza metoda inventarului intermitent tine evidenta stocurilor la cost de
achizitie . Stocul initial de combustibil evaluat la costul de achizitie, care se include in cheltuieli
este de 200 ron . S-a efectuat o cumparare de combustibil de 500 ron plus TVA cu plata in
numerar.
La inventarierea de la sfarsitul perioadei se constata un sold de combustibil de 100 ron.
2.Presupunem un stoc initial de materii prime evaluate la cost de achizitie de 0,90 ron/l,400 l,
care se include in cheltuieli. S-a efectuat o cumparare de de materii prime : 600 l, la pret de
facturare de 1 ron plus TVA , achitate dintr-un avans de trezorerie. Cheltuieli de transport:60 ron
plus TVA care se achita in numerar. La inventariere s-a constatat un stoc de materii prime de 200
l, care se evalueaza conform metodei costului mediu ponderat.
49
- cheltuieli de transport achitate in numerar :
1. Societatea Beta Sa achizitioneaza combustibil in valoare de 1800 lei, tva 24%, destinat
unui vehicul pentru care nu este permisa deducerea decat in proportie de 50%, deoarece
nu este utilizat pentru desfasurarea de activitati exceptate.
% = 401”Furnizori’ 2232lei
3022”Combustibili” 1800lei
50
6022”Cheltuieli privind combustibilul” = 4426”Tva deductibil” 216 lei
Sc Lider Srl achizitioneaza dulapuri pentru arhivarea documentelor in valoare de 3000 lei, tva 24%. Se
dau in folosinta dulapurile:
obiectelor de inventar
b) Cheltuieli cu chiria:
c) Achitarea datorie:
401”Furnizori” = 5311”Casa in lei” 248 lei
51
d) Returnarea produselor finite la terti:
Aceasta varianta este utilizata mai rar , deoarece presupune cunoasterea costurilor de
productie efective a produselor , in timpul lunii , in momentul obtinerii lor .
Studiu de caz :
Sc Beta Srl este o entitate producatoare de pantofi de dama.Ea obtine produse finite din
productia proprie avand un cost de productie de 1.400.000 lei.
stocata “
b) Vanzarea de produse finite , in cursul lunii la pret de vanzare 1.200.000 , T.V.A. 24% costul
de productie efectiv al produselor vandute este de 1.000.000 lei .
345 “ Produse finite “ = 711 “ Venituri din productia stocata “ 1.700.000 lei
52
f) Produsele finite se vand in magazinele .Ele se vor transfera la marfuri si vor fi vandute ca atare
Inregistrarea se face astfel :
Studiu de caz :
La inceputul lunii , soldul contului 345 “Produse finite “ este de 80.000 lei , iar soldul
contului 348“Diferente de pret la produse“ este de 10.000 lei, diferenta favorabila , deci in
minus .
a) In cursul lunii se obtin produse finite ( 1.000 bucati ),pret prestabilit ( standard )
800 lei / buc. , care se vor inregistra astfel :
stocata “
b) Se vand , in cursul lunii , 600 bucati la pret de vanzare 900 lei / buc T.V.A. 24%
.
Se va inregistra astfel :
53
711 “ Venituri din productia = 345 “ Produse finite “ 480.000 lei
stocata “
Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata de mai multi factori. Un prim factor il
reprezinta forma circulatiei:
- cu ridicata (en-gross)
- cu amanuntul (en-detail)
Studiu de caz:
54
% = 401”Furnizori” 26.04 lei
3. Se vinde unui client marfa in valoare de 200 lei, tva 24% en-gros in baza contractului:
c) Inregistararea vanzarii:
% = 707”Venituri din vanzarea 248 lei
411”Clienti” marfurilor” 200 lei
4427”Tva colectata” 48 lei
Inventarul intermitent
1. Unitatea se aprovizioneaza cu marfa in valoare de 115 lei, tva 24% de la furnizor:
In cazul in care se foloseste metoda inventarului intermitent inregistrarile sunt
urmatoarele:
55
607” Cheltuieli cu marfurile” 115 lei
Societatea comerciala, in anul 2012 primeste marfa fara factura in valoare de 120 lei, Tva
24%.. In anul 2013 se primeste factura din care rezulta ca pretul de achitare este de 140 lei.
% 408
Marfuri nesosite
4428 28.8 lei
Tva neexigibil
2.La primirea facturii se inregistreaza numai diferentele intre valoarea estimata si cea
inscrisa in factura:
= 173.6 lei
%
408 401 148.8 lei
Furnizori-facturi Furnizori
nesosite
371 20 lei
Marfuri
56
4426
TVA deductibila 4.8 lei
Si concomitent:
4426 = 4428 28.8 lei
Tva deductibila Tva neexigibila
Marfuri la pret de vanzare cu amanuntul
Studiu de caz:
Societatea Beta Srl este a unui mic intreprinzator care cumpara si revinde marfa utilizeand
pretul de vanzare cu amanuntul pentru evidentierea acestora.
In luna iulie achizitioneaza marfuri la un pret de achizitie de 1.000 lei plus TVA .
Ulterior, se vand marfuri in valoare de 868 lei , suma care include si TVA. Societatea este
inregistrata ca platitor de TVA.
1. Achizitionarea marfurilor :
Adaosul comercial = 25% * pretul de achizitie = 25% * 1.000 lei = 250 lei
In momentul de fata, in contul 371, marfurile sunt inregistrate la costul de achizitie de 1.000 lei.
Pentru a se ajunge la pretul de vanzare de 1.550 lei se fac urmatoarele inregistrari contabile :
57
371 Marfuri = % 550 lei
Pret de vanzare = 868 lei => Tva = 868 lei* 24/124 = 168 lei = > baza = 868 lei -168 lei =700 lei
4. Descarcarea gestiunii
La descarcarea gestiunii trebuie sa tinem cont atat de contul 371 cat si de contul 378.
Astfel, pretul de vanzare fara Tva = 700 lei, conform calculelor de mai sus, pret care se compune
din cost de achizitie si adaos comercial.
371 Marfuri
58
Sold final (debitor) : 682 lei
Reglementarile aplicabile sunt date de pct. 51 alin. (3) din O.M.F.P. nr. 3.955/2009
privind contabilitatea, armonizat cu directivele europene, ce stabileste:
Prin urmare, valoarea bunurilor cumparate care se inregistreaza in contabilitate este valoarea din
factura din care se scade reducerea comerciala.
Studiu de caz:
Societatea Sc Alfa Srl a primit o factura de marfa in valoare de 100 lei fara TVA. Pe aceeasi
factura, la pozitia a doua este facurat un discount de 15 lei. Vom stabili astfel care sunt
inregistrarile contabile atat la achizitia marfii, dar si la vanzare, in cazul in care societatea vinde
marfa primita mai departe, acordand clientului un asemenea discount.
59
371 = 401 85 lei
"Marfuri" "Furnizori"
Daca reducerea comerciala se acorda ulterior achizitiei, evidentiata in alta factura, acest
caz este reglementat de pct. 51 alin. (4) din O.M.F.P. nr. 3.055/2009, ce prevede
60