Economia subterana in Romania si efectele

sale economice
Autori: Iordache Patricia,
Manea Razvan-Ionut,
Roescu Sabin-Mihail
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN
BUCURESTI
Facultatea de Economie Teoretica si Aplicata

Rezumat. Articolul isi propune sa evidentieze una dintre

problemele actuale ale economiei mondiale, anume existenta
laturii subterane a acesteia. Economia subterana reprezinta acea
parte a economiei unei tari, desfasurata in mod organizat cu
incalcarea unor norme sau legi care nu poate fi evitata si care
poate conduce la severe derapaje in analiza economica in cazul in
care nu este luata in considerare. Subiectul abordat se
concentreaza pe dimensiunile atinse de acest fenomen in cazul
Roamniei precum si cauzele care duc la aparitia sa. Argumentul
principal sustinut in aceasta teza este acela conform caruia statele
nu trebuie sa se concentreze pe eradicarea economiei subterane ci
pe intelegerea ei si adoptarea de masuri care sa reduca
dimensiunile sale.

Cuvinte-cheie: economie subterana; evaziune fiscala;

coruptie; impozit moral.
 1) Introducere

In prezenta lucrare ne propunem sa identificam

conceptul de economie “subterana”, cauzele si efectele
existentei acesteiea precum si gradul de extindere pe
care il are in Romania.
Amploarea fenomenului impune necesitatea
cunoasterii activitatilor care sunt vizate in cazul
economiei subterane precum si elaborarea unor metode
de contracarare a fenomenelor sale negative. O
problema esentiala pe care o poate dezvolta acest
domeniu este eroarea la care se poate ajunge in
momentul aplicarii unor strategii economice in cazul in
care acest fenomen nu este luat in calcul.
Prezenta lucrare isi propune sa prezinte
fenomenul de economie subterana atat din punct de
vedere teoretic cat si practic, la nivelul economiei
Romaniei, evidentiind necesitatea luarii in calcul a
acestei ramuri a economiei “de piata” in analiza
economica.

2) Definirea conceptului de economie subterana

La fel ca in cazul economiei “de piata”, scopul

economic al activitatilor “subterane” este acela de a
maximiza veniturile indiferent daca mijloacele ce
urmeaza a fi folosite se incadreaza sau nu in sfera de
legalitate. Considerand acestea definitia oficiala a
economiei “subterane”, accepatata de colectivul
Catedrei de Economie si Politici Economice este:
ansamblul activitatilor economice desfasurate organizat,
cu incalcarea normelor sociale si ale legilor economice,
avand drept scop obtinerea unor venituri ce nu pot fi
controlate de stat.
In plus, economia subterana reprezinta partea
cea mai rentabila a unei economii fiind un “ingredient”
de neevitat in cadrul analizei economice.

3) Segmentarea economiei subterane:

Din punct de vedere al pietei muncii, economia

subterana incurporeaza atat intreprinderi informale cat
si locuri de munca informale, astfel pentru a identifica
anumite trasaturi ale acesteia ar trebui sa avem in
vedere termeni precum:
- Autoangajarea in intreprinderi proprii care
consta in existenta unor lucratori in intreprinderi
mici, neinregistrate precum: angajatori, contabili
propri si forta de munca neplatita apartinand, de
regula, aceleiasi familii.
- Angajarea pe locuri de muncă, la negru, fără
plata contributiilor sociale dar cu plata
drepturilor salariale: lucrători fără beneficii de
muncă sau protecție socială care lucrează pentru
firme formale sau informale incluzând angajați
ai întreprinderilor informale; alți salariați
informali, constituiți din:
a) zilieri sau forță de muncă sezonieră;
b) forță de muncă la domiciliu;
c) salariați neînregistrați;
d) unii salariați temporari sau cu normă parțială
(salariați temporari şi cu normă parțială care
beneficiază de legislația muncii şi beneficiile
protecției sociale nu sunt incluşi în economia
informală); lucrători la domiciliu.
 O schema care inglobeaza segmentarea
economiei subterane poate fi observata mai jos,
evidentiindu-se faptul ca barbatii tind sa ocupe
functii de conducere iar femeile prefera locurile de
munca mai simple, care nu sunt remunerate cu sume
importante.

Fig. 1. Segmentarea economiei subterane

Sursa: „Economia informala, analiza riscului fiscal” Drd. Alina Constanta COJAN

4) Factorii de aparitie ai economiei subterane

Factorii care pot conduce la aparitia economiei

subterane sunt:
a) Evaziunea fiscala, definita ca un fenomen
economic negativ prezent in toate economiile
lumii si care cuprinde totalitatea procedeelor
licite sau ilicite cu ajutorul carora cei interesati
sustrag, in totalitate sau in mare parte materia lor
impozabila obligatiilor stabilite prin legile
fiscale.
 Clasificare:

Evaziunea fiscala poate fi: licita sau ilicita.

Evaziunea fiscala licita poate fi privita ca o

reorganizare legala a unei afaceri astfel incat sa
se minimizeze obligatia fiscala.

Evaziunea fiscala ilicita numita si frauda

fiscala poate fi privita ca o reorganizare ilegala a
unei afaceri in scopul minimizarii obligatiei
fiscale.
Evaziunea fiscala este intalnita atat in economia
de suprafata dar mai ales in cea subterana.

b) Coruptia
In trecut coruptia era considerata o chestiune
culturala si politica iar micsorarea sau inlaturarea ei
imposibil de realizat.

Coruptia este definita ca abuzul functionarului

public pentru obtinerea unor castiguri proprii si este
raspandita atat in tarile in curs de dezvoltare cat si in
cele dezvoltate,manifestandu-se in domenii diverse
precum domeniul fiscal sau cel bugetar.

c) Reglementarile
Reglementarile pietei muncii sunt un factor
important care reduc libertatea de alegere a
indivizilor in economie si conduc catre o crestere
semnificativa a costului muncii, aducand stimulente
pentru prestarea muncii in economia subterana.
 d) Serviciile sectorului public
O crestere a economiei subterane conduce la o
scadere a veniturilor statului, care reduce automat
calitatea si cantitatea bunurilor publice si a
serviciilor.
Tarile cu venituri mari obtinute prin rate de
impozitare mici, cu un sistem judiciar mai bun si cu
un nivel de coruptie mai scazut ar trebui sa aiba o
economie subterana redusa.

e) Impozitul moral
Plata impozitelor este guvernata de un contract
fiscal psihologic care cuprinde pe de o parte
drepturile si obligatiile contribuabiliilor si ale
cetatenilor iar pe de alta parte pe cele ale statului si
ale autoritatiilor fiscale.
Contribuabilii sunt mai inclinati sa plateasca
impozitele onest daca primesc servicii publice de
calitate la schimb.

5) De ce exista economia subterana?

La fel ca in cazul economiei “de piata”, cea subterana

reprezinta o componenta a economiei oricarei tari a
carei existanta nu depinde de propria noastra vointa.
Astfel ca, pentru a putea fi folosita in scopuri benefice,
economia subterana trebuie mai intai inteleasa si
cunoscuta si apoi trebuie sa se implementeze metode
care sa conduca la reducerea acesteia.
Raspunsul la intrebarea “De ce exista economia
subterana?” isi are originile in incapacitatea agentilor de
piata si a reprezentantilor statului de a identifica metode
venite pentru a reduce aria de influienta a acetui
fenomen.
6) Principalele cauze pentru care economia
informala exista:
1. Economia „subterană” există pentru că
furnizează bunuri economice care răspund unor nevoi
reale ale societăţii. Fără existenţa componentei cererii,
ofertanţii din piaţa „subterană” nu ar exista;
2. Economia „subterană” există pentru că s-a
dovedit a fi o metodă eficientă pentru controlul puterilor
globale. Controlul puterilor globale este realizat cu mai
multă uşurinţă prin intermediul unor operaţiuni ascunse
şi corupte;
3. Economia „subterană” există pentru că oferă
şanse manifestării spiritului antreprenorial într-o
economie de piaţă. Spiritul antreprenorial, de care are
nevoie orice economie care se vrea a fi economie de
piaţă dezvoltată, este inhibat de presiunea fiscală şi
aglomerarea birocratică dintr-o ţară;
4.Economia „subterană” există pentru că poate
exista şi este încurajată să existe. Lipsa unui sistem de
control foarte bine pus la punct permite dezvoltarea
activităţilor economiei „subterane” şi apariţia altora noi;
5. Economia „subterană” există pentru a oferi
portiţe deschise celor în faţa cărora se închid porţile de
către autorităţile statale.
6. Economia „subterană” există pentru că
reprezintă o sursă reală de dezvoltare, dar şi de
subzistenţă şi chiar de evadare din periferie pentru
economiile subdezvoltate.
 7) Efectele economiei subterane in Romania
Romania face parte din statele membre ale Uniunii
Europene care se confruntă cu mari probleme
nerezolvate in gestionarea evaziunii si a corupției
fiscale fiind devansata doar de Bulgaria.
Factorii interni care conduc la acutizarea acestor
probleme economice sunt: monitorizarea succintă a
evaziunii fiscale si lipsa transparenței publice ajutate de
gradul ridicat la corupției și de birocrația sistemului
public.
De asemenea, la rândul său, corupția este o permanentă
a societății românești fiind prezenta la aproape toate
nivelurile administrației publice, ceea ce plasează
România din nou in fruntea clasamentului, nivelul
corupției fiind unul dintre cele mai ridicate din cadrul
Uniunii Europene.
Tara noastra înregistra în anul 2010 o pondere a
economiei subterane de 30,2% din PIB, cu 10% peste
media statelor Uniunii Europene (20% din PIB).
Observăm deasemenea ca cea mai mică pondere a
economiei subterane este înregistrată în țările nordice
precum Germania, Franța, Irlanda, Marea Britanie,
Luxemburg și Olanda, cel mai mică valoare fiind
înregistrată de Austria (8,67% din PIB).
 Fig. 2. Economia subterana in statele membre UE in 2010
Sursa: http://hymerion.ro/2011/05/08/evolutia-economiei-subterane-in-2010-in-
romania.html

Totusi, analizând evoluția economiei subterane

atat pentru România cat si pentru statele Uniunii
Europene intre anii 2003 – 2010 se poate observa o
ușoară reducere a dimensiunii acestui fenomen de
aproximativ 2%, diferenta dintre țara noastră si media
UE rămânând constanta (10% din PIB).

Fig. 3. Economia subterana in Romania si media UE (2003-

2010)
Sursa: estimarile prof. Friedrich Schneider
 Toate statele isi doresc diminuarea procentului
economiei subterane iar in acest sens ei cauta metode
cat mai eficiente pentru aceasta problema.
O metoda prin care s-ar reduce economia
subterana ar fi imbunătăţirea colectării impozitelor şi a
taxelor locale cu ajutorul plăţilor prin card, creşterea
eficienţei distribuirii ajutoarelor şi a prestaţiilor sociale
prin utilizarea cardului, reducerea birocraţiei şi creşterea
eficienţei financiare prin transferul pe card al
cheltuielilor cu deplasările în interes de serviciu din
sectorul public şi, în sfârşit, reducerea economiei
subterane, prin acordarea unor facilităţi la plăţile
electronice prin card.
Plăţile electronice reprezintă doar 5-6% din
volumul tranzacţiilor de plăţi din România. Deşi această
cifră s-a triplat în ultimii ani, ea este încă mult sub
media de aproximativ 35% a Uniunii Europene.
Într-adevăr, conform unei serii de studii realizate
de mai multe bănci centrale , trecerea la o societate de
plăţi integral electronice ar putea aduce economii care
să ducă la creşterea PIB-ului cu 2-5%. În vreme ce o
societate complet „fără numerar“ tine de un viitor
îndepărtat pentru România, chiar şi o evoluţie treptată în
această direcţie ar aduce beneficii importante economiei
româneşti.
Creşterea utilizării plăţilor electronice ar putea
ajuta la soluţionarea problemei României referitoare la
sectorul economic informal masiv şi evaziunea fiscală
generalizată.
Din urmatorul tabel putem vedea ca tara noastra
se situeaza pe penultimul loc, în fata Bulgariei, cu o
economie subterana evaluata la 29,6% din PIB. De
asemenea, ponderea în PIB pentru România este cu 10,3
procente mai mare decât media ponderilor celor 31 state
europene (19,3%).

Fig.4. Ponderea in PIB a economiei subterane in statele din

europa (2011-2012)
Sursa: Schneider (2011)
Concluzii
Economia subterana este prezenta în toate tarile
din lume si ajunge la marimi remarcabile, din moment
ce valoarea medie pentru 31 de state reprezentative din
Europa ajunge la 19,3% din PIB-ul oficial în anul 2011.
În cazul României, ponderea economiei
subterane în PIB este de aproape 30%, ceea ce
reprezinta un fapt îngrijorator. În acelasi timp, se poate
constata o scadere usoara a dimensiunii economiei
subterane a tarii noastre în ultimii ani. Estimarea
economiei subterane este o chestiune dificila, în acest
scop putând fi folosite mai multe metode, care
furnizeaza rezultate ce difera, uneori, chiar mult între
ele.

Bibliografie
1) Brasoveanu Iulian Viorel, Economia subterana
si coruptia: probleme majore ale economiei
romanesti, Economie teoretica si aplicata
volumul XVII, No. 11(552), pp. 68-80, 2010;
2) Cojan Alina Constanta, Economia informala,
analiza riscului fiscal;
3) Davidescu (Alexandru) Adriana Ana Maria,
Estimarea dimensiunii economiei ascunse a
Romaniei utilizand metoda raportului numerar
depozite a lui Guttman, Economie teoretica si
aplicata volumul XX, No. 10 (587), pp. 30-44,
2013;
4) Schneider Friedrich si Buehn Andreas,
Estimating the Size of the Shadow Economy:
Methods, Problems and Open Questions,
Forschungsinstitut zur Zukunft der Arbeit
Institute for the Study of Labor, 2016;
5) Schneider Friedrich, Shadow Economies around
the World: New Results for 158 Countries over
 1991-2015, Johannes Kepler University of Linz
Department of Economics, 2017;
6) Tudose Brindusa Mihaela si Clipa Raluca Irina,
An analysis of the shadow economy in EU
countries, CES Working Papers, Volume VIII,
Issue 2, pp. 303-312;
7) Voicu Cristina, Statutul conceptual al naturii
economiei „subterane”, Economie teoretica si
aplicata volumul XIX, No. 3(568). pp. 96-107,
2012;
8) Voicu Cristina, Stiinta economica si teoria
economiei „subterane”, Economie teoretica si
aplicata volumul XIX, No. 7(572), pp. 52-66,
2012;