Pug Copsa Mica PDF

ASSA GRUP Sediu central: Mediaş, Str. Mihai Eminescu nr.
1
Birouri: Sibiu, Str. Constantin Noica nr. 62
Telefon: 0269 236933
Fax: 0269 243660
E-mail: assagrup@gmail.com
PROIECTARE ŞI CONSULTANTA
ÎN CONSTRUCTII Home: www.assagrup.ro Certificat nr. Certificat nr.
Contureaza cu noi… viitorul ! cQ-2933/08c cE-2933/08c
Motto:
„ViaŃa merge înainte”
NUMĂR DE ÎNREGISTRARE INTERN

559/012/2009
VOLUMUL I
MEMORIUL GENERAL
Beneficiar: ORAŞUL COPŞA MICĂ, JUDEłUL SIBIU
SIBIU, Director general,

August, 2009 ing. Delia POPOVCI
S.C. ASSA GRUP S.R.L. P.U.G. ORAŞUL COPŞA MICĂ
C
COOLLE
ECCTTIIV
VDDE
EEELLA
ABBO
ORRA
ARRE
E
Şef lucrare:
arh. Andrei PÎCĂ
Membri în colectiv:
ing. Corneliu NĂSTURAŞ
tehn. pr. Constantin DAMIAN
ing. geolog Iulian IVAS
ing. topo. Alexandru MATEI
tehn. topo. Teodor COTOR
tehn. topo. Alina Claudia CALU
sociolog Adriana ŞTEFĂNEL
ing. Elena BĂLINTESCU
ing. geolog Ana - Maria AILINCĂI
geogr. Mariana - Anca PĂCURAR
ec. Adriana SABĂU
Director general,
ing. Delia POPOVICI
Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL

B
BOOR
RDDE
ERRO
OUU
A. PIESE SCRISE
1. PAGINA DE TITLU
2. COLECTIV DE ELABORARE
3. BORDEROU
4. TEMA PROGRAM
5. MEMORIU GENERAL
Cap. I. Introducere
1.1. Date de recunoaştere a documentaŃiei
1.2. Obiectul lucrării. Obiectivul strategic şi obiectivele specifice ale
planului
1.3. Surse de documentare
1.3.1. InstituŃiile statului
1.3.2. Studiile de fundamentare
1.3.3. Studii şi proiecte elaborate anterior
1.4. CondiŃii generale de elaborare a documentaŃiei
1.4.1. Respectarea cerinŃelor legale de formă şi conŃinut
1.4.2. Respectarea cerinŃelor speciale din tema program
1.4.3. Corelarea planului cu cerinŃele dezvoltării strategice a oraşului
1.4.4. Încadrarea şi continuitatea faŃă de ediŃiile anterioare ale P.U.G.
Cap. II. Stadiul actual al dezvoltării
2.1. EvoluŃia oraşului
2.2. Elemente ale cadrului natural
2.2.1. Relieful
2.2.2. ReŃeaua hidrografică
2.2.3. Clima
2.2.4. Caracteristicile geotehnice
2.2.5. Riscurile naturale
2.3. RelaŃii în teritoriu
2.3.1. Amplasament şi vecini
2.3.2. RelaŃii în interiorul teritoriului administrativ
2.3.3. RelaŃii cu exteriorul
2.3.4. DisfuncŃionalităŃi
2.4. PotenŃialul economic
2.4.1. ConsideraŃiuni generale
2.4.2. ProducŃia industrială
2.4.3. Agricultura şi serviciile conexe
2.4.4. ConstrucŃiile
2.4.5. Transporturile
2.4.6. Serviciile
2.4.7. ComerŃul
2.4.8. Deservirea generală a localităŃii
2.5. PotenŃialul demografic
2.5.1. Mărimea, evoluŃia şi structura populaŃiei
2.5.2. Resursele de muncă şi populaŃia ocupată

2.5.3. Fenomene sociale semnificative

2.5.4. DisfuncŃionalităŃi şi priorităŃi de intervenŃie
2.6. CirculaŃia
2.6.1. Infrastructura de circulaŃie
2.7. Teritoriul administrativ
2.7.1. BilanŃul teritorial
2.7.2. Intravilan existent: componente şi zonificare funcŃională
2.8. Zone cu riscuri naturale
2.8.1. Inventarierea şi delimitarea zonelor cu riscuri naturale
2.8.2. PriorităŃi de intervenŃie
2.9. Echiparea edilitară
2.9.1. Gestionarea surselor de apă
a) Resurse hidrografice
b) Amenajări hidrotehnice
c) DisfuncŃionalităŃi şi priorităŃi de intervenŃie
2.9.2. Alimentare cu apă potabilă
a) Cantitatea şi calitatea apei folosite
b) Descrierea sistemului de alimentare cu apă
2.9.3. Canalizare ape uzate
a) RestituŃia de apă uzată
b) Descrierea sistemului de canalizare
2.9.4. Alimentare cu energie electrică
a) Integrarea în sistemul energetic naŃional
b) Descrierea sistemului de alimentare cu energie electrică
c) Indicatori de consum
d) DisfuncŃionalităŃi şi priorităŃi de intervenŃie
2.9.5. Telefonie
a) Indicatori de consum
b) Descrierea sistemului de telefonie
2.9.6. Alimentare cu gaze naturale
b) Descrierea sistemului de alimentare cu gaze naturale
2.9.7. Gospodărire comunală
a) Salubrizare şi gestionare deşeuri de tip urban
b) Cimitire
2.9.8. Transportul local
2.9.9. Infrastructura pentru sport
2.10. Probleme de mediu
2.10.1.Descrierea situaŃiei existente
2.10.2.Analiza critică a situaŃiei existente
2.11. DisfuncŃionalităŃi privind situaŃia existentă
2.12. NecesităŃi şi opŃiuni ale populaŃiei

Cap. III. Propuneri de dezvoltare urbanistică

3.1. Studii de fundamentare
3.2. EvoluŃie posibilă. PriorităŃi
3.3. Optimizarea relaŃiilor în teritoriu
3.4. Dezvoltarea activităŃilor
3.5. EvoluŃia populaŃiei
3.6. Organizarea circulaŃiei
3.7. Intravilan propus. BilanŃ teritorial. Zonificare funcŃională
3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale
3.9. Dezvoltarea echipării edilitare
3.9.1. Alimentare cu apă potabilă
3.9.2. Canalizare ape uzate menajere
3.9.4. Telefonie
3.9.6. Gospodărire comunală
3.10. ProtecŃia mediului
3.11. Reglementări urbanistice
3.12. AdministraŃia Locală şi obiectivele de utilitate publică
Cap. IV. Concluzii şi măsuri în continuare

4.1. Concluzii
4.2. Măsuri în continuare
B. PIESE DESENATE:
Planşa nr. 1 Încadrare în teritoriu;
Planşa nr. 2 SituaŃie existentă - disfuncŃionalităŃi;
Planşa nr. 3. Reglementări urbanistice;
Planşa nr. 4.1. Reglementări edilitare - alimentare cu apă;
Planşa nr. 4.2. Reglementări edilitare - canalizare menajeră;
Planşa nr. 4.3. Reglementări edilitare - alimentare cu energie electrică;
Planşa nr. 4.4. Reglementări edilitare - alimentare cu gaze naturale;
Planşa nr. 4.5. Reglementări edilitare - reŃele telefonie şi transport date;
Planşa nr. nr. 5 Proprietatea asupra terenurilor;
Planşa nr. 6 Schema de împărŃire în U.T.R. a teritoriului intravilan.
C. ANEXE:
- Adresa O.C.P.I. 662/27.01.2009 - BilanŃ teritorial pe categorii de folosinŃă.

TEMA PROGRAM
privind
PLAN URBANISTIC GENERAL
ORAŞUL COPŞA MICĂ
1. ConsideraŃiuni generale
Tema program privind elaborarea P.U.G. Copşa Mică a fost întocmită de către
reprezentanŃi ai beneficiarului împreună cu elaboratorul planului, având la baza următoarele:
Caietul de sarcini întocmit de către Primăria Copşa Mică, în calitate de autoritate
contractantă, pentru selectarea elaboratorului;
Contractul de întocmire a P.U.G.-ului încheiat între beneficiar şi executant, cu nr.
9574/285/30.12.2008.
Tema program se elaborează cu scopul de a se stabili cu exactitate cerinŃele
beneficiarului şi, respectiv sarcinile executantului privind:
Forma şi conŃinutul documentaŃiei:
- studii de fundamentare;
- plan urbanistic general;
- regulament local de urbanism.
Graficul de execuŃie a lucrării;
Avizarea şi aprobarea documentaŃiei.
Totodată, prin tema program se stabilesc sarcinile autorităŃii contractante privind:
Furnizarea tuturor informaŃiilor de care dispune şi care sunt utile şi necesare
elaborării planului;
Participare activă la publicitate, avizare şi autorizare a planului, în conformitate
cu prevederile legale în vigoare;
ModalităŃi şi instrumente de plată a serviciilor executantului.
2. Necesitatea şi oportunitatea Planului Urbanistic General

Planul Urbanistic General, şi în mod implicit, Regulamentul Local de Urbanism
sintetizează la cel mai înalt nivel analiza critică a situaŃiei existente din punct de vedere
urbanistic, economic şi social şi asigură cadrul informaŃional şi de reglementare pentru
dezvoltarea tuturor activităŃilor viitoare, de pe întregul teritoriu administrativ gestionat.
Totodată, P.U.G.-ul asigură integrarea armonioasă a oraşului în cadrul judeŃului Sibiu, a
Ardealului şi a României.

Rolul său formativ, informativ şi de reglementare, face ca Planul Urbanistic General să

constituie principalul instrument şi suport de desfăşurare a tuturor funcŃiunilor unităŃii
administrativ teritoriale: economice, culturale, de investire, de mediu.
În acest moment al dezvoltării României, când integrarea în Uniunea Europeană este
scopul major, în special în sensul de a aduce la nivel european dezvoltarea locală, este
esenŃial ca administraŃia publică locală să dispună de instrumentele specifice, necesare,
pentru a lua cele mai bune decizii.
UnităŃile administraŃiei publice centrale au manifestat interes în a sprijini administraŃiile
locale de a deŃine strategii şi planuri şi au asigurat cadrul legal specific: ghiduri, metodologii de
elaborare, avizare, autorizare.
Primăria Copşa Mică, prin grija Consiliului Local, a elaborat un Plan Urbanistic General
în anul 1999, plan care este operaŃional până în august 2009.
În acest context, elaborarea unui Plan Urbanistic General, valabil pentru următorii 10
ani, este o necesitate, cu atât mai mult, cu cât schimbările intervenite în peisajul urban au fost
multe şi semnificative; baza de plecare şi perspectivele de dezvoltare ale oraşului Copşa Mică
sunt, cu siguranŃă, altele decât în anul 1999.
3. CondiŃiile generale de elaborare a lucrării

Primăria Copşa Mică a derulat primele etape în elaborarea P.U.G.-ului în conformitate
cu cerinŃele metodologice - reglementare tehnică indicativ GP 038/99, şi aprobate prin Ordinul
M.L.P.A.T. nr. 13N/10.03.1999:
iniŃierea elaborării P.U..G-ului aparŃine Consiliului Local Copşa Mică care
astfel, răspunde prevederilor legale din H.G. 95/1999;
iniŃiativa a fost adusă la cunoştinŃa populaŃiei prin publicarea materialelor
şedinŃelor de Consiliu Local;
a fost selectat elaboratorul Planului Urbanistic General prin licitaŃie publică,
încheindu-se contractul nr. 9574/285/30.12.2008;
s-a trecut la elaborarea prezentei teme program de către beneficiar în
colaborare cu elaboratorul P.U.G.-ului.
Prin prezenta temă program se stabilesc următoarele:
conŃinutul P.U.G. va fi elaborat în conformitate cu prevederile Ordinului
susmenŃionat, şi va cuprinde:
- parte scrisă:
Memoriu General;
Regulament Local de Urbanism.

- parte desenată;
- documentaŃii de avize şi acorduri.
ca formă de prezentare se solicită legarea în volume separate, astfel încât să se
asigure accesul uşor la informaŃiile, metodele şi tehnicile pe care le incumbă un
asemenea plan, în două exemplare originale;
piesele desenate se vor redacta în culorile şi semnele convenŃionale uzuale, pe
suport topografic actualizat, corespunzător situaŃiei reale din teren;
studiile de fundamentare ce se vor întocmi sunt următoarele:
- studiu geotehnic;
- studiu topografic;
- studiu demografic.
se va elabora memoriul general cu următorul conŃinut:
CAPITOLUL I. INTRODUCERE
CAPITOLUL II. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANE
CAPITOLUL III. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ
CAPITOLUL IV. CONCLUZII ŞI MĂSURI ÎN CONTINUARE
Regulamentul Local de Urbanism va stabili reguli de bază pentru:
- conformarea construcŃiilor;
- ocuparea terenului în intravilan şi extravilan,
- operare la nivelul zonelor funcŃionale;
- operare la nivelul unităŃilor teritoriale de referinŃă.
documentaŃiile necesare obŃinerii avizelor şi acordurilor se vor elabora în
conformitate cu conŃinutul cadru specific fiecărui avizator; se solicită
executantului ca, după obŃinerea avizelor cu eventuale condiŃii sau după
exprimarea refuzului de către avizator, executantul să corecteze sau să
completeze documentaŃia în mod corespunzător pentru a satisface cerinŃele
avizatorului şi să elaboreze o nouă documentaŃie de avizare;
beneficiarul va înainta documentaŃiile la avizatori şi va primi răspunsul acestora;
beneficiarul va pune la dispoziŃie orice informaŃie necesară elaboratorului, atât
pentru studiile de fundamentare cât şi pentru P.U.G.-ul propriu-zis, va organiza
şi susŃine consultarea colectivităŃii locale asupra cerinŃelor specifice şi va urmări
introducerea în documentaŃie a propunerilor enunŃate de populaŃie;
În vederea asigurării cadrului legal de eliberare a certificatelor de urbanism şi a
autorizaŃiilor de construire, şi având în vedere termenul de valabilitate al P.U.G.-lui precedent,
se stabilesc următoarele termene de predare a documentaŃiilor componente:

NR.
DENUMIRE TERMEN
CRT.
1 Studii de fundamentare 31 martie 2009
2 P.U.G. 31 decembrie 2009
3 R.L.U. 30 aprilie 2010
4 DocumentaŃii de avize şi acorduri 30 iunie 2010
Semnături
Elaborator, Beneficiar,
S.C. „ASSA GRUP” S.R.L. PRIMĂRIA COPŞA MICĂ
Director general, Primar,
ing. Delia POPOVICI Daniel Tudor MIHALACHE

MEMORIU GENERAL
• Capitolul I:
Introducere
• Capitolul al II - lea:
Stadiul actual de dezvoltare
• Capitolul al III - lea:
Propuneri de dezvoltare
• Capitolul al IV - lea:
Concluzii şi măsuri în continuare

CAPITOLUL I
INTRODUCERE
1.1. Date de recunoaştere a documentaŃiei

1.2. Obiectul lucrării. Obiectivul strategic şi
obiectivele specifice ale planului
1.4. CondiŃii generale de elaborare a lucrării

MEMORIU GENERAL
CAPITOLUL I DATE GENERALE
1.1. Date de recunoaştere a documentaŃiei:

• Denumirea lucrării:
PLAN URBANISTIC GENERAL ŞI
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
• Beneficiarul lucrării:
PRIMĂRIA ORAŞULUI COPŞA MICĂ
STR. ALEEA CASTANILOR, NR. 8
LOC. COPŞA MICĂ, JUD. SIBIU
PRIMAR: DANIEL TUDOR MIHALACHE
• Elaboratorul lucrării:
S.C. „ASSA GRUP” S.R.L.
STR. CONSTANTIN NOICA, NR. 62
LOC. SIBIU, JUD. SIBIU
DIRECTOR GENERAL: ing. DELIA POPOVICI
• SuprafaŃa teritoriului administrativ:

St = 2.579 ha
• SuprafaŃa teritoriului intravilan propus:

Si = 400,19 ha
• Data realizării planului:

AUGUST 2009
• Durata de valabilitate a planului:

10 ANI (2009 - 2018)

1.2. Obiectul lucrării. Obiectivul strategic şi obiectivele specifice ale planului

Obiectul lucrării - constă în elaborarea Planului Urbanistic General al oraşului Copşa
Mică în conformitate cu normele metodologice aprobate prin Ordinul M.L.P.A.T. nr. 13 N/1999.
Unitatea administrativ teritorială - oraşul Copşa Mică - se caracterizează prin:
1. Amplasament: judeŃul Sibiu;
2. Tipul localităŃii: oraş sub 10.000 locuitori;
3. SuprafaŃa teritoriului administrativ: St = 2.579 ha;
4. SuprafaŃa teritoriului intravilan existent: Si= 277 ha;
5. Trup aparŃinător: Cartierul Târnăvioara;
6. Oraşul dispune de P.U.G. operaŃional;
7. PopulaŃia actuală: 5.200 locuitori;
8. Unitatea dispune de InstituŃia primarului şi Consiliul Local;
9. Unitatea dispune de Compartimentul de Urbanism şi eliberează AutorizaŃii de
Construire.
Obiectivul strategic:
Prezentul Plan Urbanistic General urmăreşte ca, pe perioada 2009 - 2018 să asigure
cadrul optim de dezvoltare armonioasă a oraşului Copşa Mică din punct de vedere urbanistic,
economic şi social prin stabilirea direcŃiilor, priorităŃilor şi reglementărilor de dezvoltare, şi să
asigure integrarea oraşului în planurile de amenajare teritorială la nivelul judeŃului şi al Ńării.
Punerea în aplicare a prezentului Plan Urbanistic General va asigura redarea oraşului
către cetăŃenii săi, după ce, vreme îndelungată, acesta a fost confiscat de industria şi
transportul de tip comunist.
Obiectivele specifice:
Planul Urbanistic General al unei localităŃi are, conform HG 525/1996 republicată -
Legea 242/2009, un caracter de direcŃionare şi coordonare în amenajarea teritoriului pe
termen mediu şi lung, şi cuprinde prevederile necesare realizării acestor acŃiuni. P.U.G.-ul
oraşului Copşa Mică este astfel elaborat încât să conducă la atingerea următoarelor obiective
specifice:
Optimizarea relaŃiilor în teritoriu;
Realizarea unei infrastructuri urbane corespunzătoare nevoilor comunităŃii şi la
un standard tehnic comparabil cu Uniunea Europeană;
Delimitarea şi zonificarea noului teritoriu intravilan astfel încât să corespundă
cerinŃelor de dezvoltare armonioasă a tuturor laturilor vieŃii economice şi sociale;

Asigurarea infrastructurilor specifice învăŃământului, cultelor, culturii, sănătăŃii,

distracŃiei la un nivel corespunzător;
Reglementarea clară a autorizării construirii pe tot teritoriul oraşului, în vederea
utilizării raŃionale a terenurilor;
Clarificarea regimului juridic al terenurilor;
Stabilirea obiectivelor de utilitate publică;
Valorificarea patrimoniului natural, uman, economic, cultural şi istoric;
InfluenŃarea dezvoltării spirituale a colectivităŃii umane ce trăieşte în oraşul
Copşa Mică.

1.3.1. InstituŃiile statului:
O sursă importantă de documentare, în vederea cunoaşterii situaŃiei existente şi în
vederea asigurării integrării oraşului în ansamblul judeŃului Sibiu şi al Ńării, a constituit-o
instituŃiile statului, care deŃin informaŃii complete şi relativ sistematizate.
Primăria oraşului COPŞA MICĂ - a pus la dispoziŃie informaŃii privind:
- ediŃiile precedente ale P.U.G.-ului;
- strategia de dezvoltare a oraşului;
- monografii şi studii diverse;
- proiecte derulate sau în curs de derulare;
- informaŃii privind viaŃa economică;
- informaŃii privind învăŃământul, cultura, cultele;
- informaŃii din registrul agricol.
DirecŃia JudeŃeană de Statistică - a furnizat raportul la Recensământul populaŃiei din
anul 2002, de unde s-au luat informaŃii privind:
- evoluŃia populaŃiei;
- structura populaŃiei pe diverse criterii;
- fenomenele privind natalitatea, migraŃia şi ocuparea populaŃiei.
Consiliul JudeŃean Sibiu - a furnizat prin intermediul site-lui propriu, informaŃii privind:
- planul de amenajare a teritoriului judeŃului;
- strategii de gestionare a deşeurilor;
- strategii de dezvoltare economică;
- strategia privind protecŃia mediului;
- gestionarea riscurilor şi a dezastrelor;
- planurile de investiŃii publice din judeŃ.

AgenŃia Locală de ProtecŃie a Mediului - a furnizat informaŃii care au permis

evaluarea nivelului de poluare, cunoaşterea planurilor obligatorii de conformare a marilor
poluatori, strategiile de derulare a programelor speciale în domeniul protecŃiei mediului privind:
alimentarea cu apă, canalizarea apelor uzate menajere, gestionarea corespunzătoare a
deşeurilor.
InstituŃiile de deservire generală, din oraş:
- PoliŃia;
- Dispensarul uman;
- Bisericile;
- Şcolile şi grădiniŃele.
au pus la dispoziŃie, prin intermediul reprezentanŃilor Primăriei Copşa Mică, informaŃiile
solicitate care au fost utilizate la caracterizarea situaŃiei existente din punct de vedere social.
1.3.2. Studiile de fundamentare:

În conformitate cu tema program şi cu normele metodologice de elaborare a P.U.G.-
urilor, în cadrul prezentei lucrări s-au elaborat următoarele studii de fundamentare:
studiul geotehnic;
studiul topografic;
studiul demografic.
Studiul geotehnic:
A fost elaborat cu scopul de a determina construibilitatea terenului, în vederea
amplasării viitoarelor construcŃii. Aşezarea oraşului Copşa Mică în actuala sa vatră a avut la
bază considerentele de natură geofizică şi, cu siguranŃă, soluŃia de amplasare găsită a fost
bună. Extinderea zonelor funcŃionale, istoric constituite, este iminentă, deoarece zonificarea
existentă nu corespunde cerinŃelor actuale ale comunităŃii.
Rolul studiului a fost să verifice şi să actualizeze informaŃiile despre natura terenului,
din punctul de vedere al posibilităŃii de ocupare şi construire din actualul intravilan sau din
extravilan.
Propunerile prezentului P.U.G. vizează şi susŃin realizarea unor importante obiective în
domeniul infrastructurii şi gospodăririi comunale, ale căror principale cerinŃe tehnice sunt
rezistenŃa, stabilitatea şi siguranŃa în exploatare; în acest sens, terenul de amplasament
trebuie foarte bine cunoscut înainte de amplasarea construcŃiilor.
Studiul geotehnic, elaborat în baza unui volum important de informaŃii din teren (privind
geomorfologia terenului şi caracteristicile fizico - chimice ale stratelor ce alcătuiesc terenul de
fundare), a pus în evidenŃă 5 zone, diferenŃiate din punct de vedere al construibilităŃii şi

respectiv al riscului geotehnic; analiza acestora arată că oraşul, în cea mai mare parte, este
amplasat pe teren de fundare stabil. În general, construcŃiile mari (blocurile de locuit) sunt
situate în zona a II-a, caracterizată prin Pconv E (320 - 350) Kpa, iar construcŃiile destinate
locuirii, în regim de înălŃime P sau P + 1, sunt amplasate în zona a III-a, caracterizată prin
Pconv E (320 - 350) Kpa.
Studiul atenŃionează asupra existenŃei unor terenuri de categoria a IV-a şi a V-a, care
prezintă un anumit risc din punct de vedere al construibilităŃii (terenuri cu stratificaŃii în care
predomină pământurile coezive, iar nivelul hidrostatic al pânzei freatice este mai sus de 2 m
CTN sau cu stratificaŃii ce pot da naştere alunecărilor de teren), fapt ce a fost luat în
considerare la restructurarea zonelor funcŃionale şi la stabilirea regulilor de urbanism.
Recomandările studiului geotehnic privind zonele IV şi V au fost preluate în
Regulamentul Local de Urbanism şi se referă:
• în zona geotehnică IV se va condiŃiona construirea de abordarea unor
soluŃii de fundare speciale sau se va institui interdicŃie temporară de
construire până la executarea unor lucrări de drenaj în zonă;
• în zona geotehnică V se va institui interdicŃia temporară de construire
până la stabilizarea alunecărilor de teren, prin lucrări de îmbunătăŃiri
funciare;
• totodată, se vor lua măsurile necesare pentru evitarea fenomenelor
negative: se vor interzice defrişările, se vor evita lucrările de terasamente,
se vor executa lucrări de împădurire şi de combatere a eroziunii solului.
Reambularea suportului topografic:
În conformitate cu normele metodologice de elaborare a P.U.G.-urilor, este interzisă
utilizarea unui suport topografic neactualizat. Ca urmare, acŃiunea de reambulare s-a derulat
ca un proces laborios, care a corelat informaŃiile cuprinse în planurile topografice, planurile
cadastrale, ortofotoplanurile şi ediŃia anterioară a Planului Urbanistic General, şi observarea la
faŃa locului a mai multor aspecte: elementele cadrului natural, delimitarea zonelor funcŃionale,
amplasarea obiectivelor de interes general, amplasarea infrastructurii, fondul construit,
aliniamentele, numerotaŃia imobilelor, regimul de înălŃime, denumirea străzilor.
Studiul a pus în evidenŃă unele neconcordanŃe ale documentelor specifice cu realitatea,
aducându-se acestora completările şi corecŃiile necesare.
Astfel, s-au actualizat următoarele planuri:
Plan de încadrare în teritoriu;
Plan de zonificare funcŃională;
Plan de situaŃie: reŃea de alimentare cu apă;

Plan de situaŃie: reŃea de canalizare ape uzate menajere.

Acestea reprezintă suportul pe care s-au materializat propunerile şi reglementările
Planului Urbanistic General şi ale Regulamentului Local de Urbanism.
Studiul demografic:
Pune la dispoziŃii informaŃii, pe ansamblul comunităŃii umane, care prelucrate,
determină planuri, măsuri şi acŃiuni, cu scopul de a asigura dezvoltarea armonioasă a
oraşului.
InformaŃiile furnizate se referă la:
- mărimea şi evoluŃia populaŃiei până în prezent, baza de date absolut
necesară în vederea elaborării prognozei privind populaŃia în perioada de
aplicabilitate a noului P.U.G.;
- structura populaŃiei pe:
• sexe;
• categorii de vârstă;
• ocupare;
• religie;
• instrucŃie.
Cunoaşterea acestor informaŃii reprezintă o posibilitate de a diferenŃia, din anumite
puncte de vedere, nevoile colectivităŃii şi de a putea propune măsurile adecvate pentru fiecare
componentă:
InformaŃiile privind populaŃia ocupată şi resursele de muncă - sunt informaŃii
necesare pentru definirea potenŃialului economic existent care asigură
dezvoltarea ulterioară a oraşului; potenŃialul uman este componenta importantă
a potenŃialului economic, formarea şi utilizarea acestui potenŃial fiind hotărâtoare
pentru evoluŃia ulterioară a comunităŃii;
Fenomenele sociale (natalitate, mortalitate, migraŃie, şomaj, delicvenŃă) - sunt
informaŃii care influenŃează propunerile planului şi deciziile curente ale
administraŃiei locale, în sensul direcŃionării acestora către educaŃia preventivă
împotriva unora dintre fenomenele negative sau către îmbunătăŃirea unor
indicatori.

1.3.3. Studii şi proiecte elaborate anterior:

Primăria oraşului Copşa Mică este una din autorităŃile locale care, din 1989 şi până în
prezent, a derulat proiecte de natură şi anvergură diversă şi care astfel a căpătat experienŃă în
gestionarea proiectelor. La baza întregii concepŃii stă observaŃia că, pentru a putea derula un
proiect, trebuie să existente documentaŃii tehnico - economice elaborate în conformitate cu
cerinŃele legale în vigoare.
În vederea elaborării prezentului Plan, s-au inventariat şi analizat documentaŃiile
elaborate anterior, o parte fiind puse în practică iar o parte în curs de derulare, fapt ce a pus la
dispoziŃie informaŃii importante.
Primăria dispune de un plan de dezvoltare a localităŃii pentru perioada următoare, care
fixează un obiect strategic generos pentru perioada 2008 - 2013 - DEZVOLTAREA
DURABILĂ A ORAŞULUI COPŞA MICĂ - şi care fixează liniile directoare principale de
acŃiune:
1. Dezvoltarea competitivităŃii economice
2. Dezvoltarea infrastructurii:
- utilităŃi publice;
- transport şi telecomunicaŃii;
- infrastructura de învăŃământ;
- infrastructura de sănătate;
- infrastructura pentru servicii sociale;
- infrastructura specifică turismului.
3. Dezvoltarea resurselor umane
4. Dezvoltarea turismului
5. Dezvoltarea economiei rurale.
Planul analizat este elaborat în anul 2007 şi a stat la baza începerii derulării unor
proiecte importante:
sistemul de alimentare cu apă şi canalizare ape uzate menajere; proiectul
este amplu şi este în curs de execuŃie; caracteristica de bază a proiectului
este că rezolvă problema alimentării cu apă şi a canalizării atât în oraşul
Copşa Mică, cât şi în comunele învecinate: Axente Sever, Târnava, Valea
Viilor;
sistemul de colectare şi transfer a deşeurilor, de asemenea, în curs de
realizare; proiectul rezolvă problema colectării separate a deşeurilor în oraşul
Copşa Mică şi în satele: Târnava, Axente Sever, Valea Viilor, Motiş,
Agârbiciu, Şoala, Micăsasa, Şeica Mică;

reabilitare faŃade - proiect aflat în faza finală şi al cărui rezultat este o nouă
faŃă dată oraşului, faŃadele principalelor clădiri publice şi blocurilor fiind
reabilitate şi modernizate;
amenajare spaŃii verzi - obiectiv în curs de finalizare care reabilitează zona
verde atât de mult atinsă de poluarea istorică a oraşului.
Propunerile prezentului P.U.G. vor sprijini realizarea obiectivului strategiei de
dezvoltare a oraşului şi vor asigura suportul de fundamentare a acŃiunilor concrete ale
planului.
1.4. CondiŃii generale de elaborare a lucrării

1.4.1. Respectarea cerinŃelor legale de formă şi conŃinut:
Prezentul Plan Urbanistic General a fost elaborat în baza contractului nr.
9574/285/2008, încheiat cu autoritatea contractantă, şi îndeplineşte cerinŃele de formă şi
conŃinut prevăzute de Norme metodologice de elaborare a Planurilor Urbanistice Generale,
aprobate prin Ordinul M.L.P.A.T. nr. 13 N/1999.
DocumentaŃia, în ansamblul ei, de la studiile de fundamentare şi până la documentaŃiile
de avize şi acorduri, a fost elaborată de un colectiv multidisciplinar, care a asigurat întreaga
paletă de specialităŃi impusă de anvergura lucrării.
ConŃinutul P.U.G.-ului este adecvat mărimii, complexităŃii şi specificului oraşului Copşa
Mică, oraş cu o populaŃie mult sub 30.000 de locuitori (5.200 locuitori, la data elaborării
lucrării), dar cu un bun potenŃial de dezvoltare şi cu multe aspecte specifice care vor fi detaliat
în cadrul lucrării.
ConŃinutul P.U.G.-ului asigură toate instrumentele necesare autorităŃii locale pentru a
putea materializa propunerile de dezvoltare, în funcŃie de capabilitatea acesteia de a atrage
fondurile necesare. P.U.G.-ul nu este o documentaŃie de investiŃie, dar asigură cadrul legal de
ocupare a terenurilor de către obiectivele de investiŃie, asigură respectarea cerinŃelor de
conformare a construcŃiilor ce fac obiectul investiŃiei, în funcŃie de zona funcŃională şi de
unitatea teritorială de referinŃă.
Propunerile planului s-au fundamentat pe suport topografic actualizat, care reflectă
situaŃia reală din teren şi care asigură un bilanŃ teritorial corect pentru autoritatea locală şi
pentru organul de evidenŃă şi reglementare în domeniul cadastrului funciar.
În cadrul memoriului general, au fost tratate toate aspectele cerute prin normele
metodologice susmenŃionate, realizându-se astfel atât o descriere fidelă a situaŃiei existente,
cât şi o planificare realistă pentru următorii 10 ani.

Propunerile de dezvoltare din capitolul III s-au constituit printr-o permanentă colaborare
cu beneficiarul, care a asigurat consultarea şi informarea populaŃiei şi care a pus la dispoziŃie
documente şi informaŃii importante.
DocumentaŃia include Regulamentul local de Urbanism, documentaŃie completă ce se
poate constitui ca bază de eliberare a certificatelor de urbanism şi a autorizaŃiilor de
construire, în deplin acord cu:
respectarea regimului proprietăŃii asupra terenurilor;
respectarea cerinŃelor de ocupare a terenurilor şi de conformare a construcŃiilor;
respectarea cerinŃelor de conformare a construcŃiilor specifice pentru fiecare
zonă funcŃională şi respectiv, pentru fiecare unitate teritorială de referinŃă.
Regulamentul Local de Urbanism a avut ca model Regulamentul General de Urbanism,
urmărindu-se adaptarea la specificul arhitectonic, cultural, de mediu etc. al oraşului Copşa
Mică.
Elaborarea P.U.G.-ului şi a R.L.U.-ului are la bază o amplă documentare în teren, de
unde s-au cules informaŃiile pe profilele:
topografic;
geotehnic;
hidrologic şi hidrogeologic;
sociologic;
economic;
istoric.
Aceste informaŃii au fost preluate şi prelucrate, permiŃând:
cunoaşterea situaŃiei reale;
identificarea disfuncŃionalităŃilor;
identificarea nevoilor reale de dezvoltare;
stabilirea măsurilor de intervenŃie;
prioritizarea intervenŃiilor.
Din punct de vedere al formei de prezentare, documentaŃia este prezentată în 2
exemplare originale, fiecare pe trei volume:
VOLUMUL I. MEMORIU GENERAL
VOLUMUL II. REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
VOLUMUL III.PARTE DESENATĂ
DocumentaŃiile de avize şi acorduri se predau pentru fiecare avizator în parte, într-un
singur exemplar. Forma şi conŃinutul documentaŃiei de avizare corespunde cadrului normativ
legal, actual, specific fiecărui avizator, după cum urmează:

Legea 10/1995 - referitoare la calitatea în construcŃii;

Legea 50/1991 - privind autorizarea executării lucrărilor de construcŃii, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice,
transporturilor şi locuinŃei nr. 1.943/2001, cu modificările ulterioare:
O.U.G. 195/2005 privind protecŃia mediului;
Legea 18/1991, republicată în 1998 - cu referire la fondul funciar;
Legea 69/1991, republicată - administraŃia publică;
Legea 7/1996, republicată - aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
499/2004;
Legea 41/1995 - protecŃia patrimoniului naŃional;
Legea 213/1998 - proprietatea publică - aprobarea Regulamentului General de
Urbanism;
H.G. 525/1996 - aprobarea Regulamentului General de Urbanism cu modificări
ulterioare: H.G. 789/1997, H.G. 59/1999, H.G. 960/1999 şi H.G. 855/2001;
Ordinul M.L.P.T.L. nr. 13/N/1999 - conŃinutul cadru al Planului Urbanistic General;
Ordinul M.L.P.A.T. nr. 21/N/2000 - conŃinutul Regulamentului Local de Urbanism;
Alte acte normative.
1.4.2. Respectarea cerinŃelor speciale din tema program:

FaŃă de cerinŃele de formă şi conŃinut prevăzute în normele metodologice, tema
program stabileşte necesitatea elaborării a trei studii de fundamentare:
studiul topografic;
studiul geotehnic;
studiul demografic.
Aceste două documentaŃii au fost elaborate, predate beneficiarului şi preluate în etapa
imediat următoare, de întocmire a părŃii desenate şi respectiv a părŃii scrise (memoriu şi
regulament).
Studiul topografic a realizat o ridicare topografică detaliată, finalizată cu planuri de
situaŃie în sistem stereografic 70 pe care s-au înregistrat toate propunerile de dezvoltare
privind: regimul terenurilor, zonificarea funcŃională, unităŃile teritoriale de referinŃă,
infrastructura urbană (reŃele de drumuri şi străzi, reŃele de apă şi canalizare, infrastructura
specifică gestionării deşeurilor) şi problemele de mediu.
Studiul geotehnic a furnizat informaŃii specifice privind construibilitatea terenului,
subliniindu-se zonele de risc, astfel încât să se poată formula condiŃii speciale, interdicŃii sau
permisiuni de ocupare a terenurilor.

Referitor la cerinŃele de predare a documentaŃiilor componente se face precizarea că,

acestea s-au predat conform graficului stabilit.
1.4.3. Corelarea planului cu cerinŃele dezvoltării strategice a oraşului:

Deosebit de important este faptul că, la această dată, prin grija autorităŃilor locale,
oraşul dispune de o strategie de dezvoltare locală realistă. În cadrul acestei strategii este
prezentată situaŃia existentă şi sunt identificate corect nevoile reale de dezvoltare a oraşului.
Propunerile de dezvoltare economică şi socială asigură satisfacerea nevoilor şi se
bazează, în principal, pe resursele financiare care ar putea fi atrase din surse europene şi
guvernamentale. Capabilitatea administraŃiei locale de a atrage fonduri europene a fost
demonstrată cu ocazia derulării programului „ZONE FIERBINłI”, când s-au putut implementa
proiecte în domeniul: reabilitare fond construit, gestionare deşeuri de tip urban şi modernizare
şi extindere infrastructură de apă şi canalizare.
Primăria Copşa Mică are constituite compartimentele funcŃionale necesare
implementării măsurilor preconizate în strategia de dezvoltare, iar actualul Plan Urbanistic
General este corelat cu această strategie şi, în acelaşi timp, asigură suportul şi instrumentele
necesare atingerii obiectivului strategic propus.
Strategia de dezvoltare are nevoie, pentru amplasarea infrastructurilor specifice, de
cadrul legal din punct de vedere urbanistic, iar acest cadru este stabilit prin actualul P.U.G.,
care furnizează instrumente şi reguli privind:
respectarea cerinŃelor de ocupare a terenurilor (din punct de vedere juridic,
tehnic, natural);
conformarea tuturor construcŃiilor la specificul arhitectural local şi la cerinŃele de
funcŃionalitate moderne;
alocarea unor funcŃiuni dominante zonelor funcŃionale şi respectarea acestora.
Strategia locală existentă nu prefigurează doar investiŃii; acŃiunile sociale, culturale, de
cult, de învăŃământ, de distracŃie adresate întregii populaŃii sau adresate pe componente ale
acesteia (de vârsta, de sex, de naŃionalitate, de religie, de studii etc.), au nevoie de
infrastructură şi reguli clare pentru a se manifesta eficient, în interesul întregii colectivităŃi;
priorităŃile şi suportul în domeniul cererii infrastructurilor, regulile de desfăşurare, stabilirea
responsabilităŃilor sunt prezentate în prezentul P.U.G., constituindu-se într-un instrument de
bază în punerea în aplicare a generoasei STRATEGII de dezvoltare comunitară.

1.4.4. Încadrarea şi continuitatea faŃă de ediŃiile anterioare ale P.U.G.-ului:

Fapt remarcabil, oraşul Copşa Mică a dispus de un Plan Urbanistic General operaŃional
din anul 1999, pe acest cadru fundamentându-se toate acŃiunile de dezvoltare în perioada
1999 - 2009. În această ediŃie s-au reconturat zonele funcŃionale şi s-au stabilit reguli clare la
nivelul acestora, pentru prima dată în istoria oraşului. La data elaborării acestei ediŃii, în anul
1999, zonificarea funcŃională era definitivată, chiar dacă nu total, şi chiar dacă s-a realizat fără
respectarea unor reguli de urbanism elevat.
Anul 1999 a fost întâmpinat în oraşul Copşa Mică de o atmosferă de dezorientare şi de
pierdere a identităŃii urbane, după 10 ani de capitalism sălbatic; în aceşti 10 ani, în acest oraş
şi în întreaga Ńară s-a demolat tot ce s-a putut demola, de la blocuri până la vise. Fosta ediŃie
a P.U.G.-ului a început şi a susŃinut o perioadă de 10 ani din istoria oraşului, a cărei etichetă
poate fi „REVIGORARE”.
Obiectivele de utilitate publică stabilite în ediŃia anterioară a P.U.G.-ului oraşului Copşa
Mică s-au atins parŃial, iar menirea actualului P.U.G. este de a asigura realizarea lor integrală
şi de a prefigura noi obiective în interesul general al comunităŃii umane şi a celorlalte
componente de mediu.
Cele două ediŃii ale P.U.G.-ului asigură continuitatea necesară derulării acŃiunilor
importante şi continuitatea conceptului de dezvoltare urbanistică, economică şi socială,
obiectivele de utilitate publică nefinalizate în perioada 1999 - 2009 fiind preluate ca măsuri în
continuare.

CAPITOLUL al II - lea
STADIUL ACTUAL DE DEZVOLTARE

2.2. Elementele cadrului natural
2.3. RelaŃiile în teritoriu
2.6. CirculaŃia
2.8. Zonele cu riscuri naturale
2.10. Problemele de mediu
2.11. DisfuncŃionalităŃile majore
2.12. NecesităŃile şi opŃiunile populaŃiei

CAPITOLUL II
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

Actualul oraş COPŞA MICĂ - vatră de dezvoltare a unei comunităŃi umane - există,
desigur, din vremuri imemoriale. Din punctul de vedere al Planului Urbanistic General al
oraşului pentru primele decenii ale secolului XXI, trecutul este foarte important pentru viitorul
pe care-l prefigurează şi se poate exprima în câteva repere în timp.
Este şi surprinzător şi justificat în acelaşi timp că, pentru un oraş relativ mic, s-a scris
foarte mult, cel puŃin din perioada urbană a acestuia (1961 - prezent), justificarea constând în
personalitatea industrială caracteristică a oraşului. S-a scris şi s-a minŃit mult privind istoria
reală a oraşului, pentru simplul fapt că istoria o scriu învingătorii.
În acest sens, profesorul Dorin Bardac, în „Monografia medicală şi socială - 1999”, cita
la rândul său o mostră de mistificare a realităŃii, ataşată unui ziar din 1960: „COPŞA MICĂ -
ORAŞ AL CHIMIEI MODERNE, PE TÂRNAVA MARE ”, când în fapt, esenŃa ar fi putut fi
„DISPERARE ŞI MOARTE LA COPŞA MICĂ ŞI PE VALEA TÂRNAVEI MARI”.
Adevărata istorie este scrisă în cuvinte puŃine şi este păstrată în memoria colectivă, în
stare nealterată, indiferent de intervenŃiile brutale asupra acesteia.
Aşadar, evoluŃia oraşului Copşa Mică se poate prezenta în câteva etape principale
caracterizate esenŃial astfel:
Prima etapă cunoscută - poate începe cu anul 1700, anul atestării documentare, deşi
semne ale unei locuiri umane arată că, la începutul secolului I, vatra oraşului era locuită.
Important în această etapă, care se poate delimita până în anul 1800, este faptul că în anul
1786 aici trăiau 12 -15 familii de români ortodocşi, fapt atestat documentar. În această primă
etapă, populaŃia era, preponderent, de origine maghiară şi săsească, iar între 1700 -1800
viaŃa spirituală se desfăşura sub semnul reformei luterane, reformă îmbrăŃişată de populaŃia
vremii.
Următoarea etapă de istorie, cuprinsă între 1800 şi 1945, se caracterizează prin
manifestarea şi pe aceste meleaguri, a revoluŃiei burghezo - democratice şi apariŃia formelor
de organizare capitalistă în zonă. PopulaŃia de ortodocşi creşte şi devine puternică, astfel
încât în anul 1854 număra 760 de locuitori, iar în 1864 deŃinea o biserică ortodoxă şi un
cimitir. În anul 1901 este construită actuala biserica ortodoxă, iar populaŃia din anul 1910 era
de 956 locuitori.
Anul 1935 este un an important al industriei gaziere şi, cu aceasta, apar primele forme
de industrializare. Gazul metan începe să fie extras de către SONAMETAN Mediaş, în oraşul
Copşa Mică, şi începe să-şi pună amprenta asupra evoluŃiei şi destinelor oraşului.
Etapa comunistă, cuprinsă între 1945 - 1989, are la rândul ei, o subdivizare în două
etape mai concentrate: perioada 1945 - 1960 frământată de evenimentele specifice de tip
comunist: naŃionalizări, persecuŃii, colectivizare, în care colectivitatea de români creşte şi
tendinŃele de dezvoltare industrială sunt vizibile; perioada 1961 - 1989 este perioada urbană
(în anul 1961 Copşa Mică este declarată oraş). Modificările în viaŃa economico - socială în
această perioadă se succed cu repeziciune, sub semnul monofuncŃionalităŃii industriale în
domeniul chimiei şi metalurgiei. Ambele ramuri, de altfel onorabile ale ştiinŃei şi tehnologiei, au
dezvoltat în Copşa Mică şi împrejurimi, monştrii poluării exacerbate În această perioadă,
Copşa Mică a fost poluată pentru următorii 100 de ani.
În aceste împrejurări, când oraşului i s-a alocat sarcina industrială clară în domeniul
prelucrării metalelor neferoase şi a producerii negrului de fum, populaŃia creşte şi se
restructurează din punct de vedere al ocupaŃiei, ponderea mare având-o populaŃia activă
ocupată în industrie (75 %). Aceasta este caracteristica socio - economică de bază dar, nu
trebuie uitat faptul că, în această epocă, s-au înregistrat fenomene economice, sociale,
culturale, care au stabilizat definitiv populaŃia românească pe aceste meleaguri; s-au construit
locuinŃe, şcoli, grădiniŃe, s-au creat instituŃiile specifice de coordonare a vieŃii economice şi
sociale, dezvoltându-se învăŃământul şi cultura, chiar dacă totul a fost controlat de structurile
de tip comunist. Dezvoltarea industrială a atras după sine, în afara consecinŃelor negative, şi
consecinŃe pozitive, care constituie baza de plecare în noua etapă de dezvoltare.
Etapa actuală, de la 1989 şi până în prezent, este cea mai dinamică şi cea mai
dramatică din istoria oraşului. Începutul acestei etape, imediat după evenimentele sociale din
1989, sunt sub semnul căderii industriei de tip comunist, supercontrolate şi ineficiente, cu
consecinŃe imediate asupra populaŃiei: modificări în structura populaŃiei active, apariŃia
şomajului, apariŃia fenomenelor infracŃionale. În această perioadă, fundamentală a fost
schimbarea mentalităŃii sau imposibilitatea schimbării acesteia, pentru unii membri ai
colectivităŃii. Lipsa veniturilor, mici dar constante, cu care se obişnuise populaŃia oraşului, a
determinat scăderea nivelului de trai şi migrarea populaŃiei aclimatizate, locuitori ai blocurilor
de tip comunist, blocuri care reprezintă în acest moment rămăşiŃe utile ale vremurilor
comuniste, apuse.
Perioada 1989 - 2000 este caracterizată prin dezorientare politică, economică şi
socială, manifestată în întreaga Ńară. Cert este că, la începutul mileniului III, populaŃia stabilă a

oraşului a supravieŃuit găsind suficiente resurse, ca din anul 2000 şi până în prezent să
înceapă o evoluŃie ascendentă, din punct de vedere urbanistic, economic şi social.
Planul de dezvoltare pentru perioada 2009 - 2018 se realizează plecând de la o bază
puternică, misiunea administraŃiei locale fiind grea. La această dată, oraşul COPŞA MICĂ are
o stabilitate economică şi socială, a derulat şi derulează proiecte importante, viaŃa socială s-a
înviorat, potenŃialul natural şi uman existent putând fi valorificat...
ŞI, A APĂRUT VEGETAłIA,
PE DEALURILE ALTĂDATĂ,
GOLAŞE ŞI NEGRE, ALE ORAŞULUI
VIAłA MERGE ÎNAINTE !

2.2. Elemente ale cadrului natural

Oraşul Copşa Mică este situat la aproximativ 14 km Vest - Sud - Vest de municipiul
Mediaş şi la aproximativ 42 km Nord - Nord - Est de municipiul Sibiu, reşedinŃa judeŃului.
Oraşul are o suprafaŃă de 2.579 ha, din care 277 ha în intravilanul localităŃii. Oraşul se
învecinează la Nord cu comuna şi staŃiunea Bazna, la Nord - Est cu comuna Târnava şi
municipiul Mediaş, la Est cu comuna Valea Viilor, la Sud cu comuna Axente Sever, iar la Vest
cu comuna Micăsasa.
Zona Copşa Mică ocupă cursul mijlociu al râului Târnava Mare, la confluenŃa acestuia
cu afluentul Visa, fiind o zonă situată la o importantă răscruce de căi de comunicaŃie rutieră,
(aici intersectându-se drumurile naŃionale DN14 si DN14B), şi feroviară.
2.2.1. Relieful predominant este cel de culoar de vale, sculptat în valea râului Târnava
Mare, culoar care este încadrat de dealuri larg boltite, în unele locuri cu aspect teşit, terminate
înspre vârfuri cu păduri de foioase, pe partea sudică a văii, sau lipsite de vegetaŃie în partea
nordică din dreptul oraşului Copşa Mică. Valea Târnavei Mari este adâncită în marnele,
nisipurile şi tufurile specifice întregului Podiş al Târnavelor. ÎnălŃimea medie variază în jurul
valorii de 300 m, cu adâncimi ale fragmentării de peste 200 m în unele locuri; aceste condiŃii,
ca şi precipitaŃiile relativ bogate, au condiŃionat prezenŃa unei medii a fragmentării reliefului de
0,60 km/km2. Ca urmare a eroziunii exercitate de micile pâraie şi torenŃi din zonă, întreaga
regiune prezintă un aspect vălurit, compartimentat, în unele locuri cu aspect de "pământuri
rele", la care se adaugă o puternică degradare a terenurilor manifestată prin alunecări,
datorate în special poluării care a condus la distrugerea vegetaŃiei de pe versanŃi.
Relieful terenului este variabil, în general plan, instabil în zona de luncă a Târnavei, cu
posibilităŃi de inundaŃii la viituri mari ale râurilor Târnava şi Visa. Relieful este terasat, cu
aspect de mici platouri în zona colinară sudică a localităŃii, unde s-au dezvoltat cartiere de
blocuri.
Şoseaua naŃională DN 14, Sibiu - Mediaş, ocupă prima terasă a râului Târnava Mare
situată la 3 - 5 m altitudine de albia văii Târnava şi la 8 - 10 m faŃă de albia râului Visa.
Trecerea de la o terasă la alta se face prin taluze, în general abrupte, dar stabile. Nu se
cunosc fenomene de alunecări de teren în zona ocupată de locuinŃe.
Localitatea Copşa Mică se încadrează în marea unitatea geomorfologică Bazinul
Transilvaniei; zona sudică a acestuia, la confluenŃa râului Târnava Mare cu râul Visa, vatra
localităŃii Copşa Mică, se dezvoltă în bună parte în lunca râului Târnava Mare (zona
industrială) şi mai puŃin în lunca râului Visa, iar cea mai mare parte a zonei de locuinŃe ocupă

terasa superioară şi zona colinară a malului stâng al râului Târnava Mare şi terasele colinare
de pe malul drept al râului Visa.
Din punct de vedere structural, în timp ce în zona de luncă (zona industrială) se
întâlnesc depozite aluvionare fine (nisipuri, prafuri, argile, iar în adâncime nisipuri şi pietrişuri)
slab consolidate, acoperite la suprafaŃă de pătura groasă de umpluturi rezultate de la
procesele de fabricaŃie, în zona terasei superioare şi colinară întâlnim formaŃiuni Pliocene
(Pliocene superioare - Panoniene) alcătuite din nisipuri prăfoase - argiloase intercalate, la
diferite nivele, cu argile - prafuri argiloase, galbene - cenuşii, având în general o stratificaŃie
orizontală.
Pe pantele versantului, pe terase şi între acestea, se întâlneşte o pătură în grosime
variabilă de 2,0 - 4,0 - 7,0 m, cu grosime mai mare la baza taluzelor şi a versantului. Aceste
dealuri sunt formate dintr-un complex nisipos - prăfos - argilos cenuşiu gălbui, şi sunt
rezultatul transportului îndelungat al apelor de şiroire, care se manifestă puternic în zonă, în
perioadele cu precipitaŃii. Amprenta acestor manifestări este redată sub formă de ogaşe,
ravene, râpe întâlnite în zonă.
2.2.2. ReŃeaua hidrografică este dominată de cursul puternic meandrat al râului

Târnava Mare, cu un debit mediu multianual de aproximativ 14 mc/s, şi de afluentul său stâng
Visa, cu un debit mediu de circa de 2 mc/s. Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie
al Târnavei Mari variază între 9 kg/s şi 12 kg/s, aportul râului Visa fiind de circa 1,5 - 2,0 kg/s.
Panta medie a Târnavei Mari este redusă în această zonă, circa 0,05 %, fapt care a dus la o
lăŃime relativ mare a văii în care este situat oraşul Copşa Mică. Scurgerea medie multianuală
are o amplitudine cuprinsă între 2,30 - 2,50 l/sec/km2, cea minimă coboară sub 1 l/sec/km2, iar
cea maximă, care poate provoca inundaŃii, poate depăşi 30 l/sec/km2. Lunca Târnavei Mari
are un apreciabil potenŃial al apelor subterane care, din nefericire, în zonă nu poate fi
valorificat integral datorită poluării sale de către uzina care prelucrează metale neferoase şi de
către fosta uzină de producere a negrului de fum.
În zona de luncă din intravilanul localităŃii, apa freatică alimentată de râul Târnava
Mare se găseşte la –3,0 ÷-4,5 m C.T.N., de obicei sub pătura de umpluturi. Zona este
inundabilă la viituri foarte mari.
În zona terasei superioare, pânza de apă freatică lipseşte, apa apare sub forma unor
izvoare ce vin dinspre versant, interceptate în câteva sectoare ale localităŃii: sector complex
alimentar - zona centrală (-3,0 ÷-4,0 m C.T.N.); sectorul str. Izvorul - partea dreaptă a şoselei
DN 14 până la ieşirea spre Mediaş (-0,8 ÷ -1,1 m C.T.N.).

În sectorul delimitat de str. Fochiştilor şi Lăcătuşilor, pânza freatică apare la cote

diferite (-1,0 ÷ -5,5 m) din cauza denivelării terenului.
De remarcat este faptul că între calea ferată, digul de apărare şi drumul naŃional DN 14,
din cauza executării barajului pentru sursa de alimentare cu apă, toate apele de suprafaŃă
care sunt drenate dinspre versant, pe sub şosea, se adună în acest sector, cu posibilitate
redusă de scurgere în râul Târnava Mare, astfel că întreaga zonă ia aspectul de mlaştină, cu
un nivel al pânzei freatice cuprins între -1,0 ÷ -1,5 m C.T.N.
2.2.3. Clima
Localitatea Copşa Mică se înscrie în climatul continental moderat, cu o temperatură
medie multianuală a aerului de 8,6 oC.
Temperaturile medii lunare ating minima în luna ianuarie (cu o valoare medie a ultimilor
cinci ani de -10 0C) şi maxima în luna iulie (cu o valoare medie a ultimilor cinci ani de +20,1
0
C).
Majoritatea iernilor înregistrează temperaturi extreme obişnuite regiunilor deluroase din
România - 17 … - 24 0C, iarna şi 28 … 32 oC, vara. În schimb, temperaturile extreme absolute
(- 36,4 oC – minima absolută şi 39,1 oC – maxima absolută), realizează o amplitudine termică
de ~ 70,5 oC, în concordanŃă cu amplitudinile extreme anuale relativ mari (52-54 oC), care
denotă semicontinentalism climatic accentuat.
PrecipitaŃiile medii anuale variază, de asemenea, în funcŃie de relief, în depresiuni şi
podişuri cantitatea medie anuală fiind de 900 - 1.300 mm şi uneori chiar mai mult. PrecipitaŃiile
sub formă de zăpadă au o frecvenŃă de aproximativ 30 - 40 de zile pe an, ponderea mai mare
fiind în prima parte a iernii. RezistenŃa stratului alb, în medie de 48 zile/an, variază în funcŃie
de relieful local: o durată mai mare are pe înălŃimile din jur şi în zona forestieră şi una foarte
scăzută în perimetrul urban şi în culoar.
Vânturile dominante bat dinspre NE, datorită circulaŃiei maselor de aer din această
direcŃie. Sub aspect topografic şi climatic, amplasarea unor unităŃi industriale mari, cu
potenŃial poluant în localitatea Copşa Mică, s-a dovedit total neadecvată datorită faptului că
este o zonă depresionară, mărginită de dealuri, cu posibilităŃi reduse de dispersie la înălŃime a
noxelor, capacitatea de autopurificare a atmosferei fiind, de asemenea, stânjenită de perioade
frecvente de ceaŃă, calm atmosferic, plafon de nori coborât şi fenomene de inversie termică.
CurenŃii de aer de pe culoarul văii Târnavei Mari transportă poluanŃi atmosferici la mari
distanŃe, afectând chiar municipiul Mediaş şi comuna Micăsasa.

2.2.4. Caracteristici geotehnice

Solurile, care reflectă particularităŃile condiŃiilor de formare, sunt reprezentate mai ales
de podzoluri, soluri brune-podzolite, brune tipice şi argilice, podzolice argilo - iluviale
pseudogleizate, soluri aluviale, iar pe versantul nordic al văii Târnavei Mari, în dreptul
localităŃii, se întâlnesc regosoluri (soluri erodate).
În această zonă se regăseşte o vegetaŃie de luncă constituită din pâlcuri de copaci de
esenŃă albă: salcie (Salix alba), plop (Populus alba), plante ierboase ca, stuful (Calamagrostis
apigeios), papura (Thypha latifolia), precum şi fâneŃe de luncă. SuprafaŃa totală a pădurilor de
pe raza oraşului este de 864 ha.
În strânsă legătură cu zonele de vegetaŃie şi resursele naturale, fauna este
reprezentată în zona pădurilor de: lup (Canis lupus), vulpe (Vulpes vulpes), mistreŃ (Sus
scrofa), iar în mediul acvatic de: crap (Cyprinus carpio), şalău (Luciperca luciperca), biban
(Perca fluviatilis).
2.2.5. Riscuri naturale

Conform Normativului P100-1/2006, zona amplasamentului studiat este caracterizată
din punct de vedere seismic de următorii parametri:
acceleraŃia terenului pentru proiectare ag = 0,16gcm/s2, pentru
cutremure având intervalul mediu de recurenŃă IMR = 100 ani;
perioadă de colŃ Tc = 0,7 sec.
Vrancea este punctul seismic principal al Romaniei, dar şi al Europei. Însă, cutremurele
vrâncene nu sunt singurele care "zgâlŃâie" România. Între 60 şi 200 de kilometri adâncime
este zona cutremurelor puternice. Ele se produc la intersecŃia celor trei plăci tectonice
continentale. Sunt cutremure subcrustale, au energie mare şi foarte mare şi sunt resimŃite pe
arii întinse. Mişcarea nu este una "locală". Ea este determinată de presiunile exercitate de
mişcările marilor plăci terestre şi de influenŃele pe care acestea le au asupra micro-plăcilor
sau subplăcilor din România. În zona Copşa Mică aceste cutremure s-au resimŃit, însă fără
intensitate mare şi fără pagube majore.
Adâncimea maximă de îngheŃ în zona amplasamentului, conform STAS
6054/77, este de 0,80 - 0,90 m de la C.T.N. sau terenul sistematizat;
Încărcarea zona de vânt:
Conform STAS 10101/20-90, zona oraşului Copşa Mică se încadrează în zona
de vânt A, cu o valoare a presiunii dinamice de bază stabilizată, la înălŃimea de
10 m deasupra terenului plat (deschis): gv = 0,30 KN/mp.

Încărcare zona de zăpadă:

Conform STAS 10101/21-92, zona oraşului Copşa Mică se încadrează în zona
de zăpadă A, greutatea de referinŃă a stratului de zăpadă, corespunzătoare
perioadei de revenire de 10 ani fiind: gz = 0,9 KN/mp.
Alunecările de teren - s-au identificat în partea de sud pe partea dreaptă a
drumului judeŃean 142 G - str. Plopilor şi str. Dealului, precum şi în nordul
cartierului Târnăvioara;
InundaŃiile - pot, de asemenea constitui măsuri naturale, fiind posibile în
Târnăvioara (Târnava Mare) şi în Copşa Mică (Târnava Mare şi Pârâul
Vorumloc).
2.3. RelaŃii în teritoriu

2.3.1. Amplasament şi vecini:
Oraşul Copşa Mică este situat în partea de nord a judeŃului Sibiu, reprezentând,
împreună cu Mediaş, Dumbrăveni şi Agnita, un pol de dezvoltare urbană în această parte a
judeŃului. Oraşul se învecinează cu alte unităŃi administrative, după cum urmează:
la nord: comuna Bazna;
la nord - est: comuna Târnava şi municipiul Mediaş;
la est: comuna Valea Viilor;
la sud: comuna Axente Sever.
Reperele principale de amplasament sunt:
confluenŃa râului Târnava Mare cu Visa;
intersecŃia DN 14 (Sighişoara - Sibiu) cu DN 14 B (Copşa Mică - Blaj);
intersecŃia magistralelor C.F.R. 200 şi 300.
Oraşul este uşor accesibil, atât rutier cât şi pe cale ferată.
2.3.2. RelaŃii în interiorul teritoriului administrativ:
Oraşul Copşa Mică include în teritoriul său administrativ, un trup intravilan - cu
funcŃiune urbanistică de locuire Târnăvioara - care se accesează pe DC 5, ce se desparte din
drumul naŃional DN 14.
Oraşul este străbătut de o serie de căi de comunicaŃie rutieră şi feroviară, care fac din
acest oraş un important nod de circulaŃie.
Drumurile naŃionale DN 14 (Sibiu - Sighişoara) şi DN 14B (Copşa Mică - Blaj) asigură

posibilităŃile de comunicaŃie cu toate zonele Ńării şi cu străinătatea. Drumurile locale care se
desprind din cele două drumuri naŃionale asigură legătura cu localităŃile din jur.

Drumul naŃional DN 14 traversează centrul oraşului de la NE la SV, poluând factorii de

mediu şi incomodând circulaŃia pietonală. Deşi reprezintă un reper tehnic şi economic al
oraşului, drumul naŃional DN 14, şi ramura sa DN 14 B, a constituit şi constituie un important
factor poluator: zgomot, mirosuri, incomodarea circulaŃiei pietonale, scurgeri de materiale.
Chiar dacă este foarte important privind asigurarea suportului fizic al relaŃiilor în teritoriu, prin
prezentul P.U.G. trebuie să se identifice o soluŃie privind reducerea transportului greu pe
tronsoanele din intravilanul oraşului.
Oraşul Copşa Mică este un important nod de cale ferată. Magistralele feroviare 200 si
300 traversează localitatea făcând legătura dintre aceasta şi capitală, precum şi cea spre
occident prin Arad şi Oradea. Magistrala CFR 300 ( Bucureşti - Arad; Bucureşti - Oradea) este
linie dublă electrificată, cu o mare siguranŃă a traficului, iar magistrala de 200 spre municipiul
Sibiu este linie simplă neelectrificată.
2.3.3. RelaŃii cu exteriorul:
Oraşul Copşa Mică are relaŃii în teritoriul judeŃului Sibiu, în afara acestuia şi în afara
Ńării:
- cu municipiul reşedinŃă de judeŃ, relaŃiile sunt, în cea mai mare parte,

administrative, dar şi de altă natură: învăŃământ superior, sănătate, cultură,
cult, muncă.;
- cu municipiul Mediaş, relaŃiile sunt de colaborare şi prietenie, cu perspective

posibile în ceea ce priveşte alăturarea lor; cu Mediaşul se derulează acŃiuni şi
proiecte comune, iar piaŃa (bunurilor, serviciilor, forŃei de muncă) tinde, de
asemenea, să se unifice.
În afara graniŃelor Ńării, oraşul are relaŃii de prietenie cu două oraşe din FranŃa
(L'Hermitage şi Saint Gilles), cu care este înfrăŃit.
Oraşul Copşa Mică întreŃine relaŃii de colaborare cu comunele învecinate, în scopul

dezvoltării economico-sociale unitare a zonei; astfel au luat fiinŃă următoarele asociaŃii
intercomunitare:
a) AsociaŃia de dezvoltare intercomunitară
Pe data de 28 mai 2007, s-a constituit o AsociaŃie de dezvoltare intercomunitară,

denumită „ASOCIAłIA CELOR ŞAPTE COMUNITĂłI”, între următoarele părŃi: oraşul Copşa
Mică, comuna Axente Sever, comuna Micăsasa, comuna Şeica Mică, comuna Târnava,
comuna Valea Viilor şi comuna Şeica Mare. Această asociaŃie reprezintă o organizaŃie

neguvernamentală de dezvoltare intercomunitară, organizată în baza prevederilor O.G. nr.

26/2000 cu privire la asociaŃii şi fundaŃii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi
ale Legii 215/ 2001 a administraŃiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.
Scopul înfiinŃării acestei asociaŃii constă în realizarea în comun a unor proiecte de
dezvoltare de interes zonal şi furnizarea în comun a unor servicii publice. S-a stabilit ca sediul
asociaŃiei să fie în oraşul Copşa Mică, la Primărie, iar durata de funcŃionare să fie
nedeterminată.
În prezent, asociaŃia este funcŃională, şi constituie suportul de derulare a unor investiŃii
extrem de importante pentru comunitatea din zonă: îmbunătăŃirea infrastructurii de apă,
canalizare şi deşeuri urbane.
b) Serviciul Public Comunitar de UrgenŃă - Pompieri „SMURD” Copşa Mică
Pe data de 1 aprilie 2008, s-a semnat contractul de asociere pentru organizarea şi

finanŃarea în comun a Serviciului Public Comunitar de UrgenŃă - Pompieri „SMURD” Copşa
Mică, între următoarele părŃi: oraşul Copşa Mică, comuna Târnava, comuna Axente Sever,
comuna Valea Viilor, comuna Şeica Mică, comuna Micăsasa şi comuna Şeica Mare.
Asocierea are ca obiect principal de activitate apărarea vieŃii cetăŃenilor din localităŃile
asociate, a bunurilor acestora şi a mediului, împotriva incendiilor şi dezastrelor. Sediul
„SMURD” s-a stabilit în oraşul Copşa Mică, iar contractul a fost semnat pe o perioadă
nedeterminată.
Serviciul SMURD este funcŃional şi foarte util comunităŃii umane, figurând în topul
utilităŃii sociale.
SocietăŃi comerciale cu capital public:
În direcŃia dezvoltării relaŃiilor cu municipiul Mediaş, cu oraşul Dumbrăveni şi cu oraşul
Agnita, se menŃionează participarea Consiliului Local Copşa Mică la înfiinŃarea a două
societăŃi comerciale cu capital public:
• S.C. „APA TÂRNAVEI MARI” S.A. Mediaş - operator zonal în domeniul
alimentării cu apă potabilă şi respectiv, al canalizării apelor uzate;
• S.C. „ECOSAL” S.A. - prestator de servicii de salubrizare;
Ambele societăŃi sunt funcŃionale şi se estimează că vor avea un rol important în
domeniile lor de activitate în perioada următoare.

2.3.4. DisfuncŃionalităŃi:
RelaŃiile în teritoriu ale oraşului Copşa Mică, stabilite istoric, până la această dată sunt
satisfăcătoare şi fac din oraş un sistem deschis, cu activitate internă specifică, cu intrări şi
ieşiri de bunuri materiale şi imateriale. ÎmbunătăŃirea relaŃiilor în teritoriu se poate face în
direcŃiile următoare:
1. Să se dezvolte relaŃiile de colaborare cu oraşele Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni

pentru ca împreună să consolideze polul urban din nord - estul judeŃului Sibiu. Colaborarea
poate avea loc pe diverse probleme:
exploatarea infrastructurii de apă şi canalizare;
proiecte comune privind căile majore de comunicaŃie, gestionarea deşeurilor şi

salubrizarea oraşului şi măsuri antipoluare - reconstrucŃia mediului;
proiecte culturale comune pentru punerea în valoare a zonei istorice şi

promovarea turismului.
2. ÎmbunătăŃirea relaŃiilor cu comunele vecine, relaŃii care în acest moment sunt cu

predilecŃie, economice şi mai puŃin, culturale;
3. ÎmbunătăŃirea relaŃiilor cu oraşul reşedinŃă de judeŃ, Sibiu, cu care, în acest moment,

relaŃiile sunt, mai mult, de natură administrativă. Oraşul Sibiu - capitală culturală europeană,
oferă o gamă largă de oportunităŃi populaŃiei din Copşa Mică începând cu oferta de locuri de
muncă şi continuând cu: învăŃământul mediu şi superior, sănătate, culte, petrecerea timpului
liber, organisme ale Ministerului de Interne, alte organisme ce deservesc viaŃa economico-
socială a judeŃului. ÎmbunătăŃirea acestui tip de relaŃie depinde, în foarte mare măsură, de
administraŃia publică locală, care are posibilitatea de a derula acŃiuni speciale cu rol formativ şi
informativ.
4. Asigurarea infrastructurii de circulaŃie (căi de comunicaŃie, mijloace de transport).

Principala disfuncŃionalitate care se manifestă este faptul că oraşul nu dispune de o centură
ocolitoare pentru transportul greu, dinspre Sibiu şi Mediaş.
Această disfuncŃionalitate, odată eliminată, va fluidiza traficul, făcând circulaŃia mult mai
amplă şi îmbunătăŃind relaŃiile în teritoriu.


2.4.1. ConsideraŃiuni generale:
La data elaborării prezentului PLAN URBANISTIC GENERAL, potenŃialul economic al
oraşului COPŞA MICĂ trebuie reconsiderat şi reevaluat. Definind activitatea economică în
sensul său cel mai larg, ca acŃiune raŃională cu finalitate, care făureşte uneltele de producŃie,
bunurile de consum şi structura socială în care trăieşte comunitatea umană, plecând de la
resursele existente şi urmărind satisfacerea necesităŃilor tuturor tipurilor de consum, iar
potenŃialul economic ca fiind suma resurselor şi structurilor de valorificare a acestora, se
poate aprecia că, în mod contrar unei impresii imediate nefavorabile, determinată de căderea
industriei şi poluarea mediului, ORAŞUL COPŞA MICĂ DISPUNE DE UN POTENłIAL
ECONOMIC ÎN MĂSURĂ SĂ ASIGURE CONTINUITATEA VIEłII PE ACESTE MELEAGURI.
În analiza atentă a potenŃialului economic real al localităŃii, s-au avut în vedere
următoarele laturi ale activităŃii economice:
1. ProducŃia industrială;
2. ProducŃia agrozootehnică;
3. ConstrucŃiile;
4. Transporturile;
5. Serviciile;
6. ComerŃul;
7. Deservirea generală a localităŃii.
Structura populaŃiei ocupate în aceste sectoare este prezentată mai jos:
Nr. NUMĂR PERSOANE

SECTOR ACTIVITATE PROCENTE %
crt. OCUPATE
1 INDUSTRIE 726 60
2 AGROZOOTEHNIE 11 1
3 CONSTRUCłII 90 7
4 TRANSPORTURI 38 3
5 SERVICII 68 6
6 COMERł 115 9
7 DESERVIRE GENERALĂ A LOCALITĂłII 167 14
8 TOTAL POPULAłIE OCUPATĂ 1.215 100

2.4.2. ProducŃia industrială:

Înglobează încă, activitatea unei părŃi importante a populaŃiei (60%) şi este
reprezentată prin următoarele ramuri:
producerea negrului de fum;
prelucrarea lemnului;
prelucrarea cărnii;
fabricarea pâinii;
fabricarea firelor;
confecŃii - tricotaje;
producerea de energie electrică;
extracŃia gazului metan.
Trebuie precizat că ramurile industriale prezentate sunt de mică anvergură, în cea mai
mare parte, fiind ramuri prelucrătoare apărute după 1989. Semnificativ şi benefic este
procesul de extracŃie a gazului metan, această resursă fiind, însă, pe cale de epuizare.
Unitatea de trist renume, de producere a negrului de fum, are de asemenea o activitate
din ce în ce mai redusă şi, în nici un caz, nu reprezintă viitorul oraşului.
DisfuncŃionalităŃile principale sunt următoarele:
Întreprinderile mari de tip comunist, care au avut pondere mare în economia
Ńării şi a judeŃului, pentru a căror dezvoltare, cetăŃenii au plătit un preŃ prea
mare, sunt în stadiu falimentar iar întreprinderile de tip nou, care ar putea lua
locul celor mari sunt puŃine şi neperformante; Zona urbanistică aferentă
funcŃiunii economice este neatractivă, ca urmare a resturilor fostei economii

şi ca urmare a faptului că nu s-au derulat acŃiuni sistematice de reconstrucŃie

a mediului în zonă;
Planul Urbanistic General existent nu asigură alte zone, suficient de ample,
care să constituie o alternativă la zonarea actuală, pentru amplasarea
obiectivelor industriale;
Nu sunt dezvoltate, la capacitate mare, structuri economice de prelucrare, în
diverse domenii: prelucrarea produselor agricole din alte zone, prelucrarea
plantelor industriale, prelucrarea lemnului, ş.a.; acest lucru constituie un
aspect negativ, deoarece chiar genul acesta de industrii s-ar potrivi oraşului,
ca urmare a stadiului înalt de poluare atins şi cu consecinŃele sale imediate
asupra agriculturii şi zootehniei.
Nu sunt dezvoltate, la capacitate mare, sectoare de montaj componente
(piese şi subansamble), ce se realizează în altă parte, capacităŃi specifice
industriei electronice.
2.4.3. Agricultura şi serviciile conexe ale acesteia:

Practicate organizat, în afara activităŃii agricole de pe lângă gospodăriile populaŃiei,
implică foarte puŃine persoane active (mai puŃin de 1%) şi produce sub 0,5% din veniturile
obŃinute din activităŃi economice. Conform datelor de la Registrul agricol, pe lângă
gospodăriile populaŃiei se desfăşoară activităŃi agricole (cultura plantelor şi creşterea
animalelor) a căror rezultate fizice şi financiare sunt destinate consumurilor proprii.
Produsele agricole (cereale, legume, fructe, animale, păsări) nu corespund din punct
de vedere calitativ, în principal, datorită poluării mediului înconjurător. După o perioadă lungă
de timp, apreciată de specialişti la cel puŃin 40 - 50 de ani, şi după derularea unor importante
lucrări de reconstrucŃie a mediului, terenurile agricole din oraşul Copşa Mică vor putea fi
redate agriculturii.
DisfuncŃionalităŃile manifestate sunt următoarele:
Structurile productive de tip comunist - fostele C.A.P.-uri şi I.A.S.-uri au
decăzut, nu înainte de a compromite ideea de asociere, motiv pentru care,
fondul funciar agricol este fărâmiŃat în prezent, fără perspective de realizare a
unor asocieri eficiente;
Nu s-au dezvoltat culturile de plante tehnice care, realmente, să poată
fructifica un sol poluat, fără a se afecta sănătatea populaŃiei (rapiŃa ca sursă
de energie, inul, cânepa, bumbacul etc.);

Nu se dezvoltă suficiente acŃiuni de refacerea şi protecŃia mediului, pentru a

putea reactiva, în timp, de către generaŃiile viitoare, această importantă
resursă care este solul;
Nu s-au dezvoltat ferme de tipul celor ce pot funcŃiona în mediu controlat şi
fără relaŃie directă cu componentele de mediu, afectate puternic de poluare
(solul, flora).
2.4.4. ConstrucŃiile
ConstrucŃiile civile, industriale, agrozootehnice, edilitare şi gospodăreşti absorb forŃa de
muncă de cca. 8% din piaŃa forŃei de muncă, iar în unele perioade ale anului, chiar mai mult
(cca. 10%). ConstrucŃiile realizate sunt în oraş sau în împrejurimi şi se poate aprecia că, în
Copşa Mică se construiesc clădiri cu utilitate publică sau privată, clădiri de locuit, clădiri
destinate cultului, şi altele. ConstrucŃiile - de orice fel - ca latură eternă a activităŃii umane, au
rolul, în orice societate şi în orice vremuri de a asigura revitalizarea celorlalte ramuri
economice. Acest aspect este binecunoscut atât oamenilor de afaceri cât şi administraŃiei
locale şi se anticipează că în următorii 4 ani, populaŃia ocupată în construcŃii va creşte,
ajungând să reprezinte cca. 25% din populaŃia ocupată.
Dezvoltarea activităŃii în domeniul construcŃiilor are la bază şi faptul că prezentul este
caracterizat prin desfăşurarea unor ample programe de investiŃie, finanŃate din fonduri
europene şi care, în cea mai mare parte, conŃin componenta “Lucrare de construcŃii - montaj”.
Principalele disfuncŃionalităŃi manifestate în domeniul construcŃiilor sunt:
Actualul Plan Urbanistic General nu alocă terenuri suficiente pentru
amplasarea unor unităŃi mari, în domeniul depozitării materialelor de
construcŃie;
Nu s-au constituit încă, structuri mari de operare în domeniul construcŃiilor,
deşi acestea ar fi putut absorbi o cantitate mare de forŃă de muncă mai puŃin
calificată sau calificată în alte domenii, disponibilizată în ultimii ani;
Nu s-au dezvoltat unităŃi de extracŃie a materialelor de construcŃie (în special
balast şi nisip), deşi confluenŃa râurilor Târnava Mare şi Visa asigură
suficiente asemenea resurse naturale.
2.4.5. Transportul de mărfuri şi persoane a fost, este şi va fi o activitate economică

importantă în oraşul Copşa Mică - principalul nod de cale ferată în zonă, asigurând legătura
sudului cu nordul Ńării şi cu Europa Occidentală. Căile de circulaŃie de care dispune oraşul
(Cale ferată Linia 300, drumurile naŃionale DN14 şi DN14B) şi amplasarea în teritoriu a

oraşului, în triunghiul delimitat de Sighişoara - Sibiu - Blaj, determină tranzitarea oraşului atât
pentru transportul pe cale ferată cât şi pentru transportul rutier.
PopulaŃia ocupată în acest sector reprezintă cca. 3% din populaŃia activă a oraşului,
care obŃine din această activitate venituri stabile, la nivelul mediu al economiei naŃionale.
SocietăŃile comerciale care au ca obiect de activitate “transportul şi depozitarea
mărfurilor” sunt, în cea mai mare parte, unităŃi de stat.
Principalele disfuncŃionalităŃi care se manifestă în această ramură economică sunt:
Oraşul Copşa Mică nu dispune încă de o centură ocolitoare aferentă
transportului greu, fapt ce determină tranzitarea oraşului pe principala cale de
acces a oraşului (DN14 şi DN14B), drum naŃional şi stradă de promenadă, în
acelaşi timp;
Transportul şi depozitarea de mărfuri prin C.F.R. este în scădere şi nu se
cunoaşte care este strategia de dezvoltare a AgenŃiei NaŃionale C.F.R.
privind oraşul Copşa Mică;
Singura companie de transport mărfuri care operează pe piaŃă nu este una
cu capital local, ci este o filială a unei companii mamă din Bucureşti;
Transportul de călători, rutier, este foarte puŃin dezvoltat (mai mult prin
cursele care tranzitează oraşul);
InexistenŃa unei pieŃe ample a transporturilor are la bază infrastructura
neadecvată, în ansamblul ei, nu numai căile de circulaŃie, şi determină o lipsă
de mobilitate a agenŃilor economici şi a cetăŃenilor; în acest moment, când
resursele financiare ce ar putea înviora activitatea sunt insuficiente şi
informaŃiile privind cererea de transport sunt neconcludente, nu se pot
elabora strategii şi nici dispune măsuri imediate eficiente.
Prin prezentul Plan Urbanistic General se propune ca, în prima perioadă (4 - 5 ani), să
se intervină asupra infrastructurii fizice, urmând ca în etapa a II-a de valabilitate a planului,
administraŃia publică să adopte măsuri în vederea dezvoltării acestei pieŃe.
2.4.6. Serviciile, în diverse domenii (bancar, telefonie, coafură, frizerie, cablu,

internet, servicii comunale etc.), sunt slab reprezentate în oraş, din motive care Ńin nu de
iniŃiativa privată ci, mai mult de scăderea veniturilor populaŃiei, care pune astfel serviciile, la
vârful piramidei MASLOW a consumului. Serviciile oferite şi cumpărate sunt de strictă
necesitate şi suficiente pentru a satisface nevoile populaŃiei, la nivelul cerinŃelor actuale. În
acest domeniu se pot manifesta, în perioada viitoare, schimbări fundamentale în structură şi
calitate. Consumul de servicii este un indicator esenŃial pentru caracterizarea „calităŃii vieŃii”,

alături de protecŃia mediului înconjurător şi relaŃii optime serviciu - loisir, iar internalizarea
serviciilor (organizarea şi efectuarea serviciilor în interiorul companiei sau a gospodăriei)
poate spori mascat costurile acestora.
În situaŃia în care serviciile adresate agenŃilor economici ar fi ofertate, s-ar cumpăra,
cu siguranŃă, pentru că în mod real, internalizarea serviciilor, în general, conduce în fapt la
creşterea mascată a costurilor.
DisfuncŃionalităŃile care se manifestă în domeniul serviciilor sunt:
la fel ca în întreaga economie, în oraşul Copşa Mică nu s-a constituit o
ramură economică a serviciilor, în adevărul sens al cuvântului; în prezent,
acestea sunt dezvoltate la nivel minim, corespunzător cerinŃelor mici ale
populaŃiei;
ca sector terŃiar, sectorul serviciilor, în ansamblu, reflectă disfuncŃionalităŃile
şi eşecurile manifestate în sectoarele direct productive, astfel că serviciile se
dezvoltă neorganizat, în spaŃii improvizate şi neamenajate corespunzător,
oferindu-şi serviciile la nivel calitativ scăzut, unei populaŃii cu venituri medii
sau mici şi, în parte, nesigure;
serviciile informaŃionale, apărute în ultima perioadă în sfera serviciilor şi care
sunt pe cale de a restructura clasificarea ramurilor economiilor naŃionale, sunt
reprezentante la nivel redus;
lipsesc investiŃiile străine directe în acest domeniu, ca urmare a inexistenŃei
infrastructurii, fapt ce privează comunitatea de servicii informaŃionale, iar lipsa
serviciilor informaŃionale are consecinŃe negative pe ansamblul activităŃilor
economice;
serviciile sociale (ocrotirea sănătăŃii, învăŃământ, apărare, etc.) se derulează
prin structuri statale greoaie şi ineficiente, în ritmul economiei naŃionale, în
ansamblul său;
În scopul relevării unor deficienŃe, se prezintă în continuare o structură optimă minimă a
serviciilor pentru etapa actuală, observându-se că, din punct de vedere structural, în oraş se
manifestă o anumită disfuncŃionalitate:
a) Servicii de piaŃă adresate agenŃilor economici:
servicii bancare;
tranzacŃii imobiliare;
închiriere maşini şi echipamente fără operator;
informatică şi activităŃi conexe;
activităŃi juridice, contabile, consultanŃă economică;

arhitectură, inginerie, asistenŃă şi consultanŃă tehnică;

asigurare de bunuri şi persoane;
publicitate;
salubritate;
întreŃinere şi curăŃenie;
selecŃie şi plasare forŃă de muncă;
catering;
investigaŃie şi protecŃie;
manipulări de bunuri;
alte servicii.
b) Servicii de piaŃă adresate populaŃiei:
asigurare de viaŃă, sănătate, risc;
hoteluri, hosteluri, campinguri;
transport intern şi internaŃional;
alimentaŃie publică (restaurante, baruri, cafenele, cofetării, cantine);
agenŃii de turism;
închirieri de bunuri;
activităŃi foto, traduceri, secretariat;
activităŃi radio, t.v.;
artă;
sport;
alte servicii.
2.4.7. ComerŃul:
Ca funcŃie economică (cumpărare - vânzare), comerŃul înseamnă transferuri de mărfuri
pentru a primi, în contrapartidă, BANI; acesta reprezintă o latură importantă a activităŃii
economice în Copşa Mică şi înglobează cca 10 % din populaŃia activă a oraşului. S-au
identificat toate componentele unui comerŃ civilizat: comerŃ cu ridicata şi comerŃ cu amănuntul,
pentru produse industriale şi alimentare. Pentru unele produse de folosinŃă îndelungată,
cetăŃenii oraşului accesează piaŃa din Mediaş sau Sibiu.
În general, activitatea de comerŃ asigură populaŃiei ocupate venituri constante, chiar
dacă sunt relativ mici faŃă de alte sectoare de activitate.
ComerŃul se desfăşoară în clădiri corespunzătoare, se expun mărfuri variate şi de
calitate medie, în condiŃii de igienă normale şi de orare de deservire corespunzătoare.
Amplasamentele utilizate sunt distribuite, în cea mai mare parte, central, dar şi în zonele

mărginaşe, asigurând satisfacerea necesităŃilor de consum a populaŃiei. Privitor la această

activitate, se pot face următoarele observaŃii:
− în activitatea de comerŃ din oraşul Copşa Mică nu se manifestă
disfuncŃionalităŃi majore. Prin natura sa, comerŃul are cea mai mare mobilitate
şi capacitate de adaptare la cerinŃele pieŃii; stimularea consumului prin
utilizarea unor tehnici speciale de marketing (reclamă şi publicitate,
aprovizionarea cu mărfuri de calitate, vânzare directă etc.) este plafonată de
resursele financiare limitate ale comunităŃii de cumpărători. Ca mai toate
resursele de care dispune omenirea, resursele financiare sunt restrictive, cu
atât mai mult în Copşa Mică, determinând un anumit nivel al consumului;
− în structura cheltuielilor populaŃiei, şi respectiv, în structura comerŃului din
localitate, bunurile de larg consum reprezintă o pondere foarte mare. Acest
indicator este unul negativ şi arată că sunt mari disfuncŃionalităŃi la nivelul altor
ramuri şi că populaŃia oraşului nu exercită funcŃia de investire, ca urmare a
lipsei fondurilor. Este clar că nu se vorbeşte despre faptul că populaŃia
consumă prea mult, ci despre faptul că veniturile sunt atât de mici, că abia
ajung pentru consum;
− structura sortotipodimensională a mărfurilor expuse determină şi formează
gustul şi, totodată, este influenŃată de nivelul de educaŃie a consumatorilor,
această determinare reciprocă fiind foarte elastică;
− comerŃul cu amănuntul reprezintă ponderea mare în comerŃul oraşului, iar
comerŃul cu ridicata este inexistent, ceea ce reprezintă o disfuncŃionalitate.
2.4.8. Deservirea generală a localităŃii, sub aspectele: administraŃie, învăŃământ,

cultură, sănătate, cult, gospodărire comunală, este asigurată de cca 14 % din populaŃia activă,
la standardul mediu specific unui oraş de categorie corespunzătoare. Desfăşurarea acestor
activităŃi de interes general este susŃinută de o infrastructură medie, asupra căreia s-a
intervenit în ultimii ani, din iniŃiativa administraŃiei publice locale. În această direcŃie s-au
derulat şi sunt în curs de derulare programe de finanŃare, care au ca Ńintă finală satisfacerea
nevoilor populaŃiei privind învăŃământul, sănătatea, cultul, cultura, gospodărirea comunală şi
petrecerea timpului liber. Privitor la această activitate, se pot face următoarele observaŃii:
− pe linie administrativă, instituŃiile, începând cu instituŃia primarului, sunt
constituite în conformitate cu normele naŃionale, corespunzător rangului
oraşului;

− disfuncŃionalitatea de bază care se manifestă în Copşa Mică, la fel cu întreaga

Ńară, este dată de ponderea, relativ mare, a populaŃiei ocupate în acest sector
şi slaba conformare a „funcŃionarului public” cu statutul său modern. Sarcinile
de bază ale funcŃionarului public, indiferent de momentul în care activează, se
pot grupa astfel:
o identificarea şi diagnosticarea problemelor;
o culegerea, verificarea şi diseminarea informaŃiei;
o transmiterea rezultatului evaluării informaŃiei;
o rezolvarea conflictelor.
Pentru rezolvarea acestor sarcini, s-au identificat din punct de vedere teoretic o serie
de căi, care ar putea determina îmbunătăŃirea prestaŃiei funcŃionarului public, pe care le
recomandăm:
ascultarea activă şi înŃelegerea corectă a problemei;
stimularea autoanalizei problemelor, controlul Ńinutei, în
general, şi a tonului vocii, în special;
cultivarea înŃelegerii şi a toleranŃei;
detensionarea atmosferei.
ActivităŃile desfăşurate în administraŃia publică vor fi îndreptate spre îmbunătăŃirea
comunicării, sub toate formele ei:
comunicare între diferite niveluri şi pe acelaşi nivel ale
administraŃiei publice;
comunicarea între administraŃie şi executivul social;
comunicarea între administraŃie şi autoritatea politică;
comunicarea în mediul social.
InstituŃia primarului va urmări ca, prin intermediul comunicării, să obŃină o serie de
facilităŃi:
afirmarea identităŃii sale, a competenŃelor şi notorietăŃii;
asigurarea cunoaşterii acŃiunilor administrative cu
cetăŃeanul.
Comunicarea administraŃie - cetăŃean se poate realiza prin:
expuneri, dezbateri punctuale;
sesiuni de comunicare pe teme majore;
concursuri;
publicaŃii proprii, afişiere.

În cadrul unităŃilor de deservire generală a vieŃii economico-sociale, comunicarea va

avea următoarele forme: - prezentarea şi promovarea serviciilor publice;
promovarea instituŃiei.
FuncŃionarul public trebuie să fie format şi să înŃeleagă că are de realizat obiective
clare: - să informeze;
să îndrume;
să convingă;
să capteze interesul.
ÎmbunătăŃirea activităŃii de deservire generală în oraşul Copşa Mică nu se va putea
realiza imediat şi la înălŃimea conceptelor. Este suficient, însă, că la acest moment,
funcŃionarul public are, conform legilor în vigoare, responsabilitatea de a informa, exact şi
simplu, cetăŃenii, de a-i primi în audienŃă cu scopul rezolvării problemelor pe care le expun şi
de a-i consulta pe aceştia în problemele care-i privesc, pe toŃi, fără nici un fel de discriminări.
Nevoia de a reforma funcŃionarul public este atât de stringentă, stresul indus de
prestaŃia necorespunzătoare a acestuia este aşa de mare, încât regresul sau stagnarea, în
această direcŃie, pune în lumină proastă sau chiar compromite „STATUL DE DREPT”. În
percepŃia publică, funcŃionarul public este incompetent şi arogant, percepŃie falsă, dacă se
aplică la toŃi funcŃionarii publici; de fapt, cetăŃeanul este copleşit de sistem, nu de un anume
funcŃionar, iar nevoia de a reforma sistemul are ca parte componentă „reformarea
funcŃionarului”, chiar dacă unii funcŃionari au o prestaŃie corectă şi eficientă.
Pe linia îmbunătăŃirii activităŃii de deservire generală a activităŃii, actuala administraŃie a
luat o serie de măsuri de reorganizare internă, cu scopul de a satisface cât mai bine cerinŃele
specifice, măsuri care au determinat câŃiva paşi înainte:
accesul mai facil la informare;
afectarea de personal şi spaŃiu pentru relaŃia cu cetăŃenii;
atragerea unor importante fonduri de investiŃie în măsură să reducă numărul
solicitanŃilor pe ansamblul cerinŃelor;
derularea unor importante acŃiuni de gospodărire comunală adresate celei
mai mari părŃi a populaŃiei;
campanii de informare asupra planurilor strategice de dezvoltare a oraşului;
instituirea unei atmosfere, mai bune, de lucru cu cetăŃenii.
În contextul celor prezentate până aici şi pentru a susŃine afirmaŃia că potenŃialul
economic existent este în măsură să asigure continuitatea vieŃii economico-sociale în oraşul
Copşa Mică, se anexează lista operatorilor economici, înregistraŃi la Primărie, la data de
referinŃă a P.U.G.-ului.

LISTA OPERATORILOR ECONOMICI

NR. NUME C.U.I. REGISTRUL OBIECT SEDIU

CRT. COMERłULUI ACTIVITATE
Localitatea Strada Număr
1. A.F. MUŞAT 815427 F32/33/19.2.1 COMERł COPŞA MICĂ LABORATOR
2. AN. APELE ROMÂNE
3. BANCA 6355142 J32/59/2000 OPERAłIUNI COPŞA MICĂ AL. CASTANILOR 3
COOPERATISTĂ BANCARE
4. CEC BANK 2578606 J32/1013 OPERAłIUNI COPŞA MICĂ AL. CASTANILOR 17
BANCARE
5. CN CFR SECłIA CT2 155092275 J40/977/199 TRANSPORT C.F.R. COPŞA MICĂ GARĂ 1
6. CN CFR SECłIA L8 R11054529 TRANSPORT C.F.R. COPŞA MICĂ GARĂ 21
7. CN LOTERIA 12397185 LOTO PRONO COPŞA MICĂ SIBIULUI 2
8. CNCF CFR S.A. 15509275 J/08/1134/2000 TRANSPORT COPŞA MICĂ GARĂ 1
MARFĂ
9. E ON GAZ ROMÂNIA 10976687 J32/333/2000 FURNIZARE GAZ COPŞA MICĂ SIBIULUI 40
METAN
10. OCOLUL SILVIC R1590120/47 J32/321/1991 COPŞA MICĂ TÂRNĂVIOARA 27
11. ORANGE ROMÂNIA R09010105 J40/10178/19 SERVICII COPŞA MICĂ AL. SALCÂMILOR 51-53
TELEFONIE
12. PF. DRAGA FABIAN 17006173222 F32/331/16.8 COMERł COPŞA MICĂ PLOPILOR 20
13. P.F. LUPU DAN ŞI ADI 1182345 COMERł AXENTE SEVER AL. CASTANILOR
14. P.F. NICULA 22265971 F32/579/15/0 COMERł COPŞA MICĂ TEILOR
LAUREAN
15. P.F. REZ LENUR 26102173213 COMERł COPŞA MICĂ LABORATOR
16. P.F. VASILOIU 15606251262 COMERł COPŞA MICĂ AL. PRIMĂVERII
17. RENOV NIK S.R.L. 16909043213 J32/1556/200 CONSTRUCłII COPŞA MICĂ PIEłII
18 ROMTELECOM S.A. 427320 TELEFONIE COPŞA MICĂ SIBIULUI 9
19. S.C. ALDONA R13515491 J32/538/2000 CONSTRUCłII COPŞA MICĂ SIBIULUI
20. S.C. ALL METAL S.R.L. RO9735758 J26/884/2005 BOBÂLNA 2
21. S.C. ANRATI S.A. 786227 J32/522/1991 SIBIULUI 12
22. S.C. AURA S.R.L. 20605694 J32/74/16.0.1 COAFURA - AL. SALCÂMILOR FN

FRIZERIE
23. S.C. BRATIM S.A. 1092851 J08/14/1991 SIBIULUI 1
24. S.C. CARO SYSTEM 16311046 INST CABLU COPŞA MICĂ MEDIAŞULUI 32
INTERNET
25. S.C. CARTIP R10976172 TIPOGRAFIE COPŞA MICĂ MEDIAŞULUI 32
26. S.C. COSMOTE RO11952970 J40/433/15/01 TELEFONIE COPŞA MICĂ AL. PRIMĂVERII 61
27. S.C. CSILLAG COM R6468010 COMERł COPŞA MICĂ MEDIAŞULUI
28. S.C. DIA FARM 5340143 FARMACIE COPŞA MICĂ SIBIULUI
29. S.C. DIANA COM 24222829 J32/1200/200 PRODUSE DE COPŞA MICĂ LABORATOR
PATISERIE
30. S.C. ELECTRICA 17329505 J40/4454/08.0 FURNIZARE COPŞA MICĂ AL. SALCÂMILOR 1-7
ENERGIE
ELECTRICĂ
31. S.C. FARMACOM S.A. R1104107 J.08/132/11.0 FARMACIE COPŞA MICĂ SIBIULUI 112
32. S.C. FASHION SIB R14377630 CONFECłII COPŞA MICĂ SIBIULUI 24
SRL TEXTILE
33. S.C. IOAN ŞI DAN 2456284 VÂNZARE PRESĂ COPŞA MICĂ GARĂ 30
34. S.C. LA BELLANI R13688794 J32/77/2001 BRUTĂRIE COPŞA MICĂ SIBIULUI 44
S.R.L.
35. S.C. LARY ŞI ROSY 15790455 J32/1283/03/1 COMERł COPŞA MICĂ 1 DECEMBRIE
COM
36. S.C. LEOPARDUL 810457 J32/1854/26.8 COMERł COPŞA MICĂ AL. SALCÂMILOR
S.R.L.
37. S.C. LUDIA COM 13664914 COMERł COPŞA MICĂ MEDIAŞULUI 99
S.R.L.
38. S.C. LUK 18868362 J32/1042/19.0 PRELUCRARE AłEL
LEMN
39 S.C. LUVI 22567910 J32/1706/200 COMERł COPŞA MICĂ TÂRNĂVIOARA
40. S.C. MADADIA 14128353 COMERł COPŞA MICĂ LABORATOR
41. S.C. MC 18149375 COMERł COPŞA MICĂ TÂRNĂVIOARA 90
DISTRIBUTION
42. S.C. MC IMPORT R14086398 PRELUCRAREA COPŞA MICĂ TÂRNĂVIOARA 90
EXPORT CĂRNII
43. S.C. MECTA S.R.L. R804056 J32/1145.91 COPŞA MICĂ UZINELOR 2
44. S.C. MET WINNER R12892388 J32/204/2000 COLECTARE COPŞA MICĂ MEDIAŞULUI 50
DEŞEURI
45. S.C. METEOR IMPEX R805728 COMERł COPŞA MICĂ AL. SALCÂMILOR 13
46. S.C. MICA CONF 18173837 J32/1756/29/1 CONFECłII COPŞA MICĂ SIBIULUI 52
TRICOTAJE
47. S.C. NUTRICOM R7148625 COMERł COPŞA MICĂ LABORATOR 5

48. S.C. PADERTEG RO1666634 J32/1212/200 FABRICAREA COPŞA MICĂ SIBIULUI

FIIRELOR
ELECTRICE
49. S.C. PRO KRISZ S.R.L. 22680544 J32/1804/01/1 COMERł COPŞA MICĂ PLOPILOR 1
50. S.C. PROEXCOM R5099143 J/32/1/1994 COPŞA MICĂ
51. S.C. PROROXI S.R.L. 15849927 J32/1387/27/1 COMERł COPŞA MICĂ SIBIULUI
52. S.C. REINTORS S.R.L. 214747708 J32/587/2/.03 COMERł COPŞA MICĂ MEDIAŞULUI 9
53. S.C. RODIPET 4897015 COMERł PRESĂ COPŞA MICĂ PIAłA 1
54. S.C. ROMBAT S.A. R564638 J06/340/91 ACT. INDUSTRIALĂ COPŞA MICĂ UZINEI 6
55. S.C. ROMIREX S.R.L. R3843025 COMERł COPŞA MICĂ SIBIULUI
56. S.C. ROXI PROD R13664884 J32/57/2.2.20 COMERł COPŞA MICĂ LABORATOR
S.R.L.
57. S.C. SALIGNY S.R.L. 805353 COMERł CU MAT. COPŞA MICĂ MEDIAŞULUI 7
DE CONSTRUCłII
58. S.C. SILNF PROD 13569912 J08/1231/200 COPŞA MICĂ UZINELOR 13
S.R.L.
59. S.C. SIMEC R2469136 J32/188/1991 COPŞA MICĂ SIBIULUI
60. S.C. SOMETRA R813526 INDUSTRIE COPŞA MICĂ FABRICILOR 1
61. S.C. TEST CONF. 16915891 J32/1685/05.1 FABRICAREA DE COPŞA MICĂ SIBIULUI
S.R.L. CONSTRUCłII
METALICE
62. S.C. TRANS VIO S.R.L. 23038560 J32/27/11/01 COPŞA MICĂ SIBIULUI
63. S.C. TRC LOGISTIK TRANSPORT BUCUREŞTI CALEA CRANGAŞI 28 A
MARFĂ
64. S.C. VISTA S.R.L. 14188733 COPŞA MICĂ MEDIAŞULUI 123
65. SNP PETROM S.A. R1590082 PECO COPŞA MICĂ SIBIULUI 239
66. S.C. PHOENIX 22935311 COLECTARE COPŞA MICĂ UZINELOR 2
RECICLING S.R.L. DEŞEURI
REFOLOSIBILE
67. S.C. KING GEORGE 2354601 J32/239 BAR COPŞA MICĂ LABORATOR
Întocmit,


PotenŃialul demografic reprezintă pilonul de fundamentare principal al Planului Urbanistic
General şi al oricărei strategii de dezvoltare a oraşului Copşa Mică pentru următorii ani.
Totodată, potenŃialul uman, în ansamblul său, a fost caracterizat de cele mai dramatice
schimbări petrecute în perioada 1990 - prezent.
Căderea industriei, în oraş, a avut cea mai puternică influenŃă asupra oamenilor,
afectându-le viaŃa de zi cu zi, în toate aspectele: natalitate, mortalitate, migraŃie,
infracŃionalitate, coşul zilnic, investiŃiile.
În vederea evaluării corecte a potenŃialului uman, beneficiarul lucrării a solicitat
elaborarea, ca material de fundamentare, a unui studiu demografic cu următorul conŃinut:
cadrul natural şi antropic;
evoluŃia istorico-funcŃională a localităŃii;
evoluŃia şi structura populaŃiei;
condiŃionarea socială de procesul de urbanizare;
concluzii şi recomandări.
Ca o sinteză din acest studiu s-au extras aspectele esenŃiale şi s-au concentrat astfel:
2.5.1. Mărimea, evoluŃia şi structura populaŃiei

Numărul şi structura populaŃiei sintetizează, în mărimea şi evoluŃia sa, influenŃa unui
complex de factori de natură economică, socială şi demografică ce au acŃionat asupra corelaŃiei
demo-economice în condiŃiile particulare ale localităŃii Copşa Mică.
Factorii sub a căror influenŃă a stat evoluŃia populaŃiei în perioada de după 1990 sunt:
restructurarea în vederea rentabilizării unităŃilor industriale, privatizarea, un proces firesc de
diversificare şi de adaptare a structurii profesionale, potrivit noilor cerinŃe ale procesului de
dezvoltare economică, schimbările în structura socială a populaŃiei, şomajul etc.
EvoluŃia numerică a populaŃiei localităŃii Copşa Mică este prezentată în graficul următor:

EvoluŃia populaŃiei în localitatea Copşa Mică

(1930 - 2008)
6500
număr locuitori
5500
4500
3500
2500
1500
19 30
19 56
19 66
19 70
19 76
19 77
19 80
19 85
19 89
19 91
19 92
19 98
20 02
20 08
anul
PopulaŃia (total)
Număr Număr
Anul Anul
locuitori locuitori
1854 760 1981 6561
1910 956 1982 6570
1930 1726 1983 6669
1956 4032 1984 6673
1965 5407 1985 6871
1966 6156 1986 6737
1967 6410 1987 6741
1968 6514 1988 6797
1969 6533 1989 6894
1970 6581 1990 6581
1971 6774 1991 6503
1972 6857 1992 5332
1973 6867 1993 5243
1974 6771 1994 5245
1975 6764 1995 5229
1976 6715 1996 5174
1977 6194 1997 5156
1978 6106 1998 5110
1979 6276 2002 5369
1980 6938 2008 5200

În perioada 1930 - 1985, populaŃia localităŃii Copşa Mică a crescut cu 5151 locuitori,
respectiv cu 74,90%.
În perioada 1990 - 1998, populaŃia localităŃii Copşa Mică a scăzut cu 1471 locuitori, adică
cu 22,35%.
În perioada 1980 - 1989, natalitatea scade de la 22,9 ‰ în 1980, la 14,8 ‰ în 1982 şi
17,9 ‰ în 1989. A doua perioadă luată în studiu (1990-1998) se caracterizează în principal prin
scăderea natalităŃii, de la 15,4 ‰ la 12,5 ‰ în localitatea Copşa Mică.
Numărul populaŃiei scade brusc în anul 1992 (vezi diagrama), iar în anul 1998 populaŃia
localităŃii Copşa Mică este de 5110 locuitori, ceea ce se explica îndeosebi prin scăderea -
începând cu anul 1990 - a activităŃii industriale din zonă şi migrarea forŃei de muncă, aspecte
legate de măsurile luate pe linia combaterii poluării.
În prezent, populaŃia este de circa 5200 de locuitori.
Structurarea populaŃiei oraşului Copşa Mică s-a realizat funcŃie de mai mulŃi factori,
astfel:
Structura populaŃiei pe grupe de vârstă şi sexe

Structura pe grupe de vârstă şi sexe prezintă o mare importanŃă, atât sub aspect
demografic, cât şi sub aspect economic.
În mod obişnuit, în cadrul unei populaŃii, se deosebesc trei grupe mari de vârstă: tânără
(0-19 ani), adultă (20-64 ani) şi vârstnică sau bătrână (65 ani şi peste).
În anul 2002, conform acestei clasificări, situaŃia se prezintă astfel:
Nr. Grupa de vârstă Procente

Număr populaŃie
crt. (ani) (%)
1 0 - 19 1789 33,32
2 20 - 64 3142 58,52
3 peste 65 438 8,16
Conform datelor din acest tabel, se remarcă o pondere importantă a persoanelor apte de
muncă (58,52 %) şi a tineretului (33,32 %), ceea ce indică un bun potenŃial uman.

În localitatea Copşa Mică, procentul populaŃiei tinere este mai ridicat faŃă de media pe
judeŃ, dar longevitatea populaŃiei este mai scăzută.
PopulaŃia stabilă pe sexe, la 18.03.2002, a fost de 5369 persoane, din care 2637 de sex
masculin şi 2732 de sex feminin. PopulaŃia de sex masculin reprezintă 49,11 %, iar cea de sex
feminin 50,89 %.
PopulaŃia tânără, de până la 30 de ani, este reprezentată în 2002 de 50,09 % bărbaŃi şi
49,91 % femei.
PopulaŃia vârstnică, de peste 70 de ani, este reprezentată în 2002 de 35,18 % bărbaŃi şi
64,82 % femei.
Structura naŃională
PopulaŃia, pe naŃionalităŃi, din oraşul Copşa Mică, la recensământul din 18.03.2002, se
prezintă astfel.
Procent
NaŃionalitate Număr populaŃie
%
PopulaŃie: total 5369 100
Din care: Români 4304 80,16
Germani 36 0,68
Maghiari 637 11,86
Rromi 390 7,26
alte naŃionalităŃi 2 0,04

Structura pe etnii a populaŃiei se prezintă în figura următoare:
În ceea ce priveşte structura naŃională a populaŃiei localităŃii Copşa Mică, este de

remarcat faptul că, în prezent, marea majoritate a locuitorilor sunt români (80,16%), la distanŃă
destul de mare, ca pondere, situându-se populaŃia maghiară (11,86%) şi comunitatea rromilor
(7,26%).
Structura religioasă
PopulaŃia stabilă după religie, la rencensământul din 18.03.2002, este redată de tabelul
următor.
COPŞA MICĂ
RELIGIE
Număr %
Total 5369 100
Ortodoxă 4527 84,32
Romano-catolică 330 6,15
Greco-catolică 38 0,71
Reformată 109 2,03
Evanghelică 179 3,33
Baptistă 56 1,04
Penticostală 69 1,28
Altele 61 1,14
Rezultă că pe teritoriul localităŃii Copşa Mică fiinŃează un număr mare de culte religioase,
ortodocşii fiind reprezentaŃi în proporŃie de 84,32 % (faŃă de 89,50 % în judeŃul Sibiu), iar
romano - catolicii în proporŃie de 6,15 % faŃă de 1,47 % - judeŃul Sibiu.

Această situaŃie este rezultatul strânsei corelaŃii existente între structura naŃională a
populaŃiei şi cea religioasă.
Structura confesională a populaŃiei este prezentată în figura de mai jos:
2.5.2. Resursele de muncă şi populaŃia ocupată

După 1990 a avut loc un amplu proces de restructurare a întregii economii şi de
modificare a structurii forŃei de muncă.
La Copşa Mică se remarcă doi poli, şi anume:

- Ponderea însemnată a populaŃiei ocupate în industrie şi mai puŃin în construcŃii;
- Ponderea scăzută a populaŃiei ocupate în învăŃământ, sănătate şi asistenŃă socială,
cultură, sport, activităŃi asociative, dar mai ales în agricultură.
Structura populaŃiei active, după activitatea economică în care se încadrează, este

prezentată în tabelul şi figura următoare:
Nr. NUMĂR PERSOANE
SECTOR ACTIVITATE PROCENTE %
crt. OCUPATE
1 INDUSTRIE 726 60
2 AGROZOOTEHNIE 11 1
3 CONSTRUCłII 90 7
4 TRANSPORTURI 38 3
5 SERVICII 68 6
6 COMERł 115 9
7 DESERVIRE GENERALĂ A LOCALITĂłII 167 14
8 TOTAL POPULAłIE OCUPATĂ 1.215 100

Nivelul de educaŃie a populaŃiei ocupate în activităŃi economice este prezentat în tabelul

următor:
ÎnvăŃământ ÎnvăŃământ ÎnvăŃământ ÎnvăŃământ ÎnvăŃământ ÎnvăŃământ Fără
ExplicaŃii
superior postliceal liceal profesional gimnazial primar şcoli
TOTAL = 1215, 46 82 368 425 256 34 4
din care: 3,78 % 6,75 % 30,29 % 34,98 % 21,07 % 2,79 % 0,34 %
14-19 ani - - 8 13 - - -
20-34 ani 27 42 205 230 108 13 -
25-54 ani 19 40 155 182 148 21 4
2.5.3. Fenomene sociale semnificative

Fenomenele sociale semnificative cu care se confruntă populaŃia oraşului Copşa Mică se
se pot grupa după cum urmează:
Mişcarea migratorie
Mişcarea migratorie a populaŃiei (sau mişcarea mecanică), în accepŃiunea cea mai largă
a termenului, implică ideea de deplasare, schimbarea de loc de muncă şi locuinŃă.
Elementele principale ale acestei componente demografice sunt:
- deplasările zilnice pentru muncă (navetismul);
- deplasările sezoniere;
- migraŃia în ambele sale fluxuri: imigrarea şi emigrarea.

Anul SosiŃi PlecaŃi Spor Anul SosiŃi PlecaŃi Spor

1970 201 194 7 1985 121 183 -62
1971 189 179 50 1986 160 184 -24
1972 133 184 -51 1987 124 199 -75
1973 149 323 -174 1988 81 118 -37
1974 182 260 -178 1989 51 142 -91
1975 134 239 -105 1990
1976 96 197 -101 1991 74 163 -89
1977 102 218 -116 1992 163 221 -118
1978 260 197 63 1993 126 116 10
1979 266 159 67 1994 150 186 -36
1980 287 178 109 1995 72 141 -69
1981 136 160 -24 1996 109 149 -40
1982 180 204 -24 1997 80 98 -18
1983 142 163 -21 1998 73 119 -46
1984 91 137 -46 1999- 602 512 90
2008
(estimat)
Urmărind evoluŃia plecărilor şi sosirilor pe ultimii 38 de ani, se observă că sporul migrator

este negativ între anii 1971-1977, şi pozitiv timp de 4 ani (1978 - 1981). Din anul 1981 încoace,
sporul migrator s-a menŃinut negativ.
Mişcarea naturală a populaŃiei

PopulaŃia se află într-un permanent proces de împrospătare, proces ce poartă numele de
reproducere a populaŃiei. ÎnŃelegerea acestui fenomen presupune cunoaşterea, în prealabil, a
unor noŃiuni şi indicatori de bază, la care ne vom referi, selectiv, în continuare.
Natalitatea
Privită sub aspectul demografic, indică intensitatea naşterilor în cadrul unei populaŃii şi se
determină ca raport între numărul născuŃilor vii, dintr-o anumită perioadă, şi numărul mediu al
populaŃiei, din perioada respectivă.
n = N/P x 1000
unde: n - indicele brut de natalitate
N - nr. născuŃilor vii
P - nr. mediu al populaŃiei
Înlocuind în formulă cu date concrete înregistrate în anii 1997 - 2001, rezultă următorii
indici de natalitate pentru oraşul Copşa Mică:

Anul 1997 1998 1999 2000 2001
Nr. născuŃi vii 68 81 76 69 85
Nr. populaŃie 5130 5151 5193 5175 5173
Indice brut de
13,25 ‰ 15,72 ‰ 14,63 ‰ 13,33 ‰ 16,43 ‰
natalitate (n)
Intensitatea natalităŃii se diferenŃiază în funcŃie de tipul de mediu, de nivelul de instruire,

de naŃionalitate etc., şi este în mare măsură influenŃată de concepŃiile şi tradiŃiile locale, de
gradul de cultură şi civilizaŃie, de proporŃia populaŃiei feminine ocupate în activitatea socio-
economică etc.
Fertilitatea
Reprezintă manifestarea efectivă a fecundităŃii unui cuplu sau a unei populaŃii, măsurată
prin numărul de născuŃi vii obişnuiŃi. Se distinge o fertilitate generală a populaŃiei de vârstă
fertilă (aici este implicată mai ales populaŃia feminină între 15 - 49 ani) şi o fertilitate conjugală,
care se referă la ”productivitatea căsătoriilor”.
Un rol important în precizarea conŃinutului fenomenului demografic îl au indicatorii
fertilităŃii, respectiv rata generală şi rata specifică a fertilităŃii.
Rata generală a fertilităŃii (R.G.F.) se obŃine raportând numărul născuŃilor vii la numărul
populaŃiei feminine de vârstă fertilă, luată ca medie anuală, după formula:
R.G.F. = N/P.f. x 1000
unde: N – nr. născuŃilor vii
P.f. – populaŃia feminină de vârstă fertilă
Înlocuind în formulă cu date concrete înregistrate în anii 1992 şi 2002, rezultă

următoarea rată generală a fertilităŃii pentru oraşul Copşa Mică:
Anul 1992 2002
Nr. născuŃi vii 56 98
Nr. populaŃie feminină

1293 1484
fertilă
Rata generală a
43,31 60,03
fertilităŃii (R.G.F.)

R.G.F. - scoate în evidenŃă legătura dintre efectivul născuŃilor vii şi unul dintre factorii
determinanŃi, care influenŃează intrările în sistemul populaŃiei, respectiv mărimea contingentului
fertil feminin.
Mortalitatea
FrecvenŃa deceselor în cadrul unei populaŃii se măsoară, în mod curent, cu un indice
statistic cunoscut sub numele de rata brută de mortalitate (R.B.M.) sau rata generală de
mortalitate, calculat după formula:
R.B.M. = M/P x K
unde: M - numărul total al deceselor în decursul unei perioade calendaristice
P - numărul mediu anual al populaŃiei
K - constantă, egală cu 1000 sau 100000
Înlocuind în formulă cu date concrete înregistrate în anii 1997 - 2001, rezultă următoarea
rată brută de mortalitate pentru oraşul Copşa Mică:
Anul 1997 1998 1999 2000 2001
Nr. deceselor 72 52 51 50 49
Nr. populaŃie 5130 5151 5193 5175 5173
Rata brută de
mortalitate 14,03 10,09 9,82 9,66 9,47
(R.B.M.)
Atunci când se urmăreşte mortalitatea pe sexe, se pune în evidenŃă o pondere mai

ridicată a mortalităŃii masculine faŃă de cea feminină, fenomen cunoscut sub denumirea de
supramortalitate masculină. Cauzele care determină acest fenomen sunt de ordin diferit:
genetice, social-economice, unele evenimente excepŃionale, cum ar fi războaiele etc.
De la oficiul judeŃean de statistică s-au obŃinut următoarele date referitoare la natalitatea,
respectiv mortalitatea din oraşul Copşa Mică, date înregistrate pe parcursul mai multor ani:

NATALITATE, MORTALITATE (%) - Oraş Copşa Mică
Nr. Anul
Categorii
Crt 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
1. Indici – Baza lant (100%) :
- Populatia 1.01 98.8 99.4 99.5 100.3 101.1 98.8 101.1
- Populatia 1.07 98.8 99.1 100.4 100.8 99.7 100.0 0.0
2. Proportii la 1000 locuitori :
- Nascuti vii 12.2 13.3 15.7 14.6 13.3 16.4 0.0
- Decedati 10.2 14.0 10.1 9.8 9.7 9.5 0.0
- S. DOM sositi 21.1 14.2 16.9 21.0 13.7 18.0 0.0
- S. DOM plecati 28.8 18.1 19.4 14.4 29.2 13.9 0.0
- Casatoriti 6.2 5.8 6.2 5.2 5.4 5.2 0.0
- Divortati 2.51 3.70 4.47 3.66 4.06 2.90 0.0
3. Proportii la 1000 locuitori:
- Nascuti morti 0.0 0.0 12.2 0.0 0.0 0.0 0.0
- Decedati sub 1 an 15.9 14.7 12.3 26.3 43.5 0.0 0.0
4. Res. Sos. 1 24.2 23.8 40.6 37.6 31.9 24.7 0.0
5. Res. Sos. 7 30.0 30.2 44.8 34.9 30.9 9.9 0.0
6. Res. Plec. 1 30.9 28.1 44.8 35.8 28.4 24.6 0.0
7. Res. Plec. 7 30.5 29.6 46.6 30.4 28.2 21.5 0.0
Nr. Anul
Categorii
crt 1997 1998 1999 2000 2001 2002
1. Populatia 1.01 legala 5156 5132 5148 5207 5146 5203
2. Populatia 1.07 legala 5130 5151 5193 5175 5173 0
3. Nascuti vii 68 81 76 69 85 0
4. Decedati 72 52 51 50 49 0
5. Spor natural -4 29 25 19 36 0
6. Sositi 73 87 109 71 93 0
7. Plecati 93 100 75 151 72 0
8. Spor migrator -20 -13 34 -80 21 0
9. Casatoriti 30 32 27 28 27 0
10. Divortati 19 23 19 21 15 0
11. Nascuti morti 0 1 0 0 0 0
12. Decedati sub 1 an 1 1 2 3 0 0
13. Anunturi de resedinta sositi 1.01 122 209 195 165 128 6
15. Anunturi de resedinta plecati 1.01 144 231 186 147 127 96
Şomajul
Şomajul existent în localitatea Copşa Mică nu este specific unei meserii sau unei
calificări. Cea mai defavorizată categorie este cea a femeilor şi a tinerilor până la vârsta de 30
de ani.
În ceea ce priveşte evoluŃia numărului de şomeri şi structura pe categorii de beneficiari în
intervalul anilor 1994 - 2002, situaŃia este bine reprezentată în următorul tabel:

Ajutor de
Categ. de Ajutor de AlocaŃie Alte
Anul Total integrare
beneficiari şomaj de sprijin categorii
profesională
Total pers 30 1 1 28 --
1994
Femei 12 0 1 1 --
Total pers 110 30 4 76 --
1995
Femei 43 10 3 30 --
Total pers 100 12 4 84 --
1996
Femei 51 8 2 41 --
Total pers 113 14 5 34 --
1997
Femei 53 9 3 41 --
Total pers 187 45 18 124 --
1998
Femei 81 24 10 47 --
Total pers 269 104 44 121 1112
1999
Femei 124 61 17 46 580
Total pers 256 99 - 128 -
2002
Femei 130 51 - 56 -
Analizând datele de mai sus, obŃinute de la AgenŃia JudeŃeană pentru Ocupare şi

Formare Profesională Sibiu, se poate observa tendinŃa crescândă a numărului de şomeri la
nivel de localitate, aceasta fiind foarte evidentă mai ales în anul 2002.
Rata şomajului se exprimă ca raport între numărul şomerilor şi populaŃia stabilă (între 18-
62 ani) a oraşului Copşa Mică şi este egală cu 45,17% (un procent foarte ridicat).
O situaŃie specială reiese din faptul că un număr foarte mare de persoane (1112
persoane) nu mai beneficiază de nici un sprijin social, situaŃia lor socială devenind astfel incertă.
Structura socio-profesională a şomerilor în anii 1998 şi respectiv 2002, este prezentată în
tabelul următor:
Anul 1998 1999 2002 2008 aug
estimare
Muncitori 155 234 218 749
Studii medii 31 33 38 51
Studii superioare 1 2 - -
Total şomeri 187 269 256 800
Tinerii sub 30 de ani, absolvenŃi, constituie pentru fiecare categorie de şomaj o pondere
de minimum 30%, alarmată şi prin pericolul mare de diminuare a componentei celei mai
dinamice a populaŃiei, ocupate în activităŃi economice.

Şomajul, deghizat sub forma diferitelor formule de trimitere în concedii neplătite sau
parŃial plătite, nu poate fi surprins în datele statistice, însă influenŃează în mod cert, gradul de
ocupare a forŃei de muncă.
Probleme ale delicvenŃei sociale

Problemele ce vizează delicvenŃa socială au cunoscut o accentuare deosebită după
1989, urmare a traversării unei perioade de tranziŃie cu numeroase convulsii economice şi de
natură socio-politice.
Analizând datele furnizate de Biroul de Statistică al PoliŃiei din oraşul Copşa Mică, se
poate concluziona că situaŃia delicvenŃei prezintă o creştere a numărului de infracŃiuni şi
contravenŃii în perioada de după 1989. Dintre cauzele majore care au determinat această
situaŃie, menŃionăm:
tendinŃa unor persoane de a dobândi unele venituri pe căi ilegale (fără legătură cu nivelul
minim de viaŃă);
necunoaşterea unor legi sau a unor acte normative în diferite domenii de activitate;
probleme de ordin material;
înŃelegerea greşită a normelor interne şi internaŃionale privind drepturile şi libertăŃile
cetăŃeneşti;
lipsa de supraveghere şi educare a minorilor şi a tinerilor (de către familie, şcoală şi alte
instituŃii).
În oraşul Copşa Mică, instituŃiile justiŃiei sunt reprezentate de PoliŃia oraşului.

În final, se poate preciza faptul că situaŃia socială a oraşului Copşa Mică este în
concordanŃă cu perioada dificilă pe care o traversăm la nivel naŃional. Aceasta se explică prin
declinul economiei, numărul extrem de ridicat al şomerilor, precum şi o deteriorare a climatului
urban. Viitorul depinde acum de măsurile ce vor fi luate pe plan local şi regional, măsuri care să
asigure locuri de muncă pentru tineri şi astfel să scadă şi numărul infracŃiunilor săvârşite.
În ceea ce priveşte modul de viaŃă a populaŃiei oraşului Copşa Mică, se pot desprinde o
serie de concluzii:
1) PopulaŃia oraşului Copşa Mică este în continuă descreştere, fapt care se datorează mai
multor factori:
- în ceea ce priveşte evoluŃia sporului natural, apar modificări radicale (în prezent
acesta fiind negativ), dictate de schimbarea sistemului socio-politic şi de

modificările semnificative în privinŃa factorilor dominanŃi (eliminarea legislaŃiei

privind controlul naşterilor, posibilitatea folosirii substanŃelor contraceptive etc.);
- poluarea mediului este un alt factor determinant şi are repercusiuni evidente în
starea de sănătate a populaŃiei. Este vorba şi de disconfortul marcant şi
permanent provocat populaŃiei prin mirosuri şi iritaŃia mucoaselor căilor respiratorii
şi a conjunctivitelor oculare.
- deşi mai puŃin periculos pentru sănătate, negrul de fum, prin efectul său de
murdărire a tuturor suprafeŃelor, a avut un impact extrem de negativ pe plan
psihosocial.
ConsecinŃa situaŃiei prezentate a fost navetismul şi fluctuaŃia populaŃiei active, fenomene

ce se menŃin şi în prezent.
Scăderea numărului populaŃiei este datorat şi mişcării mecanice a populaŃiei, mişcare
influenŃată foarte mult de declinul economiei (lipsa locurilor de muncă, în principal), situaŃie
care, după toate previziunile, va degenera şi mai mult dacă nu se vor lua măsuri urgente.
2) Şomajul este o problemă socială apărută după 1990, şi are în oraşul Copşa Mică o rată
ridicată. Problema cea mai mare o ridică populaŃia aptă de muncă, care nu mai
beneficiază de ajutor de şomaj, cu alte cuvinte populaŃia care nu are nici un venit de
subzistenŃă şi care reprezintă o categorie însemnată în cadrul populaŃiei;
3) Necesarul de fond locuibil este în general satisfăcut, probleme mai deosebite fiind
ridicate de slaba gospodărire a locuinŃelor;
4) Din punct de vedere al asistenŃei medicale, starea de îngrijire medicală este apreciată de
populaŃie drept nesatisfăcătoare. Fiind un oraş în care poluarea face ravagii din punct de
vedere medical, oraşul ar trebui să fie dotat cu un serviciu medical mai complex decât
este în prezent;
5) Salubrizarea este, în general, deficitară deoarece se confruntă cu o serie de probleme
care de altfel sunt comune şi celorlalte oraşe ale Ńării această disfuncŃionalitate este pe
cale de a fi eliminată;
6) Problema delicvenŃei sociale este una acută şi de mare actualitate, datorită creşterii
numărului de infracŃiuni şi contravenŃii care sunt influenŃate, pe lângă alŃi mulŃi factori, şi
de nivelul scăzut de viaŃă;
7) ViaŃa culturală traversează o perioadă de criză;
8) La numărul actual al populaŃiei cu vârste cuprinse între 3 şi 21 de ani, necesarul de
instituŃii de educaŃie şi cultură este satisfăcător.

Dintre recomandările care se pot face, o parte se vor regăsi cu siguranŃă şi în alte studii,
dar acestea sunt cele care pot conduce în timp la îmbunătăŃirea aspectelor legate de viaŃa
populaŃiei oraşului Copşa Mică:
Crearea de locuri de muncă, în vederea reducerii şomajului;
Crearea de spaŃii verzi cu rol mecanic de filtrare şi chimic, pentru diferite grupe de
poluanŃi;
Împădurirea dealurilor care prezintă versanŃi erodaŃi, în vederea prevenirii alunecărilor de
teren şi producerii de oxigen;
Asigurarea unui serviciu de urgenŃă mai complex;
Construirea de noi creşe;
Renovarea şi dotarea blocurilor nelocuite momentan, în vederea dării lor în folosinŃă;
ÎmbunătăŃirea aspectului estetic al oraşului;
ÎmbunătăŃirea serviciilor prestate de SPGCL;
Măsuri în vederea reducerii poluării de către SOMETRA.
2.6. CirculaŃia
CirculaŃia, ca şi concept economico - urbanistic, reprezintă o unitate funcŃională formată
din infrastructura şi relaŃiile în teritoriu ale unităŃii administrativ teritoriale.
Ca funcŃionalitate - în oraşul Copşa Mică circulă oameni şi bunuri, fie pleacă, fie vin, fie
tranzitează oraşul, în drum spre alte destinaŃii.
Ca infrastructură, în oraşul Copşa Mică se poate discuta de circulaŃia rutieră şi de
circulaŃia pe calea ferată, care dispune de infrastructură specifică suficientă din punct de vedere
cantitativ.
Ca destinaŃie, putem analiza circulaŃia în interiorul unităŃii administrative şi, respectiv,
circulaŃia în afara acesteia.
2.6.1. Infrastructura de circulaŃie aferentă circulaŃiei rutiere şi circulaŃiei pe calea ferată

se structurează astfel:
Drumul naŃional DN 14 - Mediaş - Sibiu;
Drumul naŃional DN 14 B Copşa Mică - Blaj;
Drumul judeŃean DJ 142 G Copşa Mică - Valea Viilor;
Drumul comunal DC 8 Copşa Mică - Târnăvioara;
ReŃeaua stradală - Copşa Mică;
ReŃeaua stradală - Târnăvioara;
Gara şi căile ferate - Linia 300 (Bucureşti - Episcopia Bihorului);

- Linia 200 (Mediaş - Sibiu).

Drumul naŃional DN 14 - traversează oraşul pe direcŃia nord est - sud vest, având, pe
teritoriul administrativ al oraşului, o lungime de 4,1 km. Drumul este în stare tehnică bună şi
deserveşte traficul de mărfuri şi persoane spre toate direcŃiile. Este de la sine înŃeles că această
cale de circulaŃie este foarte solicitată, determinând disconfort, atât pentru populaŃie cât şi
pentru cei ocupaŃi în trafic.
Drumul naŃional DN 14 B - se desprinde din DN 14, traversează calea ferată şi pârâul
Visa, conducând circulaŃia spre comuna Micăsasa (judeŃul Sibiu) şi Blaj (judeŃul Alba). Drumul
DN 14 B este în stare tehnică proastă, atât pe teritoriul administrativ al oraşului Copşa Mică cât
şi în rest; deserveşte traficul populaŃiei din zonă, dar şi transportul greu spre Alba Iulia, Cluj sau
Tîrgu Mureş.
Drumul judeŃean DJ 142 G - este suportul de desfăşurare a circulaŃiei în şi din comuna
Valea Viilor (cu satele Valea Viilor şi Motiş). Este un drum judeŃean în stare tehnică bună,
suficient pentru traficul existent în acest moment.
Drumul comunal DC 8 se desprinde din DN 14 şi asigură circulaŃia auto şi pietonală în

Târnăvioara - localitate aparŃinătoare de oraşul Copşa Mică. Este singura cale de circulaŃie în şi
din Târnăvioara.
ReŃeaua stradală Copşa Mică şi Târnăvioara este alcătuită în principal din:
tronsonul intravilan al drumurilor naŃionale DN 14 şi DN 14 B;
tronsonul intravilan al drumurilor DJ 142 G şi DC 8;
străzi şi alei.
Din punct de vedere cantitativ, reŃeaua stradală, deja configurată, este suficientă
asigurând accesul la gospodăriile populaŃiei şi la instituŃiile de deservire generală.
Din punct de vedere calitativ, reŃeaua stradală este necorespunzătoare pentru o
circulaŃie normală, impunând realizarea urgentă a unor investiŃii importante.
ReŃeaua stradală a oraşului Copşa Mică are o lungime totală de 17,9 km, din care 12,6
km reprezintă străzi asfaltate iar 5,4 km străzi neasfaltate.
2.6.2. DisfuncŃionalităŃi:
− Elementele geometrice ale străzilor sunt necorespunzătoare circulaŃiei actuale,
fiind astfel, nevoie de o redimensionare şi reclasare:
străzi insuficient de late;
intersecŃii înghesuite şi nemodernizate;
străzi nemarcate;

străzi cu curbe şi pante accentuate nemenajate corespunzător;

parcări neamenajate;
străzi care trebuiesc reclasate, traficul fiind mai intens decât cel corespunzător
categoriei actuale a străzii, fiind astfel nevoie de o redimensionare şi reclasare.
− Îmbrăcămintea străzilor - necorespunzătoare atât în Copşa Mică cât şi în
Târnăvioara, indiferent dacă drumurile sunt sau nu, asfaltate;
− Lipsa unei centuri ocolitoare care să preia transportul greu, în favoarea păstrării
actualei căi de comunicaŃie pentru circulaŃia internă de tonaj mic.

2.7.1. BilanŃul teritorial
SuprafaŃa totală a teritoriului administrativ al oraşului Copşa Mică este de 2.579 ha, din
care suprafaŃa totală a intravilanului este de 277 ha.
Datele referitoare la bilanŃul teritorial existent au fost obŃinute prin cererea nr.
662/27.01.2009, de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sibiu, care a răspuns
solicitării noastre prin adresa nr. 662/27.01.2009.
BilanŃul teritorial al suprafeŃelor, pe categorii de folosinŃă, este prezentat în Tabelul nr.
2.7.1.
Tabel nr. 2.7.1 - BilanŃ teritorial pe categorii de folosinŃă (existent)
TERENURI AGRICOLE TERENURI NEAGRICOLE
ORAŞUL TOTAL
NEAGRICOL
CONSTRUC
TERENURI
DRUMURI
AGRICOL
FÂNEłE
NEPRO-
ŞI STUF
PĂDURI
PĂŞUNI
CU APE
DUCTIV
ARABIL
TOTAL
TOTAL
LIVEZI
CURłI
COPŞA MICĂ GENERAL

VII
łII
INTRAVILAN
Copşa Mică + 43 - 7 - - 50 - 2 43 161 21 227 277
Târnăvioara
TOTAL
43 - 7 - - 50 - 2 43 161 21 227 277
INTRAVILAN
EXTRAVILAN 434 222 53 - - 709 864 42 35 42 610 1.593 2.302
TOTAL
477 222 60 - - 759 864 44 78 203 631 1.820 2.579
GENERAL
Pe categorii de folosinŃă se remarcă, în principal, ponderea mare a pădurilor (33,5% din

suprafaŃa teritoriului administrativ), fapt pozitiv atât în ceea ce priveşte reconstrucŃia mediului,
cât şi din punct de vedere economic. De asemenea, un aspect pozitiv este reprezentat de
ponderea mare (30%) a terenurilor agricole, chiar dacă, în prezent, acestea nu pot fi utilizate

eficient. Ca o disfuncŃionalitate, se remarcă ponderea destul de mare a terenului neproductiv

(24,5%), fapt ce va impune dezvoltarea unor acŃiuni de îmbunătăŃiri funciare.
2.7.2. Intravilan existent: componente şi zonificare funcŃională
BilanŃul teritorial al suprafeŃelor cuprinse în intravilanul existent, pe zone funcŃionale, este

prezentat în tabelul următor:
Tabel nr. 2.7.2. – BilanŃ teritorial pe zone funcŃionale (existent)
SUPRAFAłA (ha)
Procent
Nr ZONE LocalităŃi din total
crt FUNCłIONALE Localitate componente Trupuri intravilan
TOTAL
principală sau izolate (%)
aparŃinătoare
LocuinŃe şi funcŃiuni
1. 60,89 - 23,11 84,00 30,32%
complementare
UnităŃi industriale şi
2. 110 - - 110,00 39,71%
depozite
UnităŃi
3. 0,12 - - 0,12 0,04%
agrozootehnice
InstituŃii şi servicii de
4. 6,31 - 0,57 6,88 2,48%
interes public
Căi de comunicaŃie
4. 40,44 - 2,56 43,00 15,52%
şi transport, din care
SpaŃii verzi, sport,
5. 7,63 - 0,37 8,00 2,89%
agrement, protecŃie
6. Ape 1,03 - 0,97 2,00 0,72%
ConstrucŃii tehnico
7. - - - 0,00%
edilitare
Gospodărire
8. 1,14 - 0,86 2,00 0,72%
comunală, cimitire
Terenuri
9. 21 - - 21,00 7,58%
neproductive
TOTAL 248,56 - 28,44 277,00 100,00%
Oraşul Copşa Mică a fost structurat în zone funcŃionale, corespunzător evoluŃiei în timp a
localităŃii,în prezent identificându-se următoarele zone funcŃionale:
- zona centrală;
- zona de locuinŃe şi funcŃiuni complementare;
- zona industrială;
- zona unităŃilor agrozootehnice;
- zona de spaŃii verzi, sport, agrement, protecŃie;

- zona de gospodărire comunală/cimitire;

- zona de construcŃii tehnico-edilitare;
- zona pentru căi de comunicaŃie şi transport.
Zonele funcŃionale fac obiectul unei analize foarte atente în cadrul acestui Plan
Urbanistic General, repartizarea echilibrată a acestora şi relaŃiile complexe care există între ele
constituind un obiectiv foarte important al PUG-ului.
Principalele aspecte analizate la fiecare zonă funcŃională sunt legate de:
- poziŃia faŃă de ansamblul localităŃii;

- interdependenŃa faŃă de alte zone funcŃionale;
- posibilităŃile fiecărei zone de a primi noi obiective;
- posibilitatea de extindere a zonei.
Zonele funcŃionale identificate în cadrul oraşului Copşa Mică se prezintă după cum
urmează:
1. ZONA CENTRALĂ CU FUNCłIUNI COMPLEXE DE INTERES PUBLIC
S-a conturat în timp, având ca centru de greutate instituŃia Primăriei. Zona are ca axă
principală un segment al drumului naŃional DN 14, de la Viaduct până la cantonul C.F.R., pe
direcŃia nord est-sud vest, în această zonă dezvoltându-se principalele construcŃii ale oraşului,
ce susŃin o serie de instituŃii de interes public: Primăria, AdministraŃia financiară, Sediul CEC,
Dispensar, Sediul SMURD, Bibliotecă, Banca Carpatica, Biserică ortodoxă, Grupul Şcolar
Industrial „Nicolae Teclu”, Oficiul Poştal, GrădiniŃă, PoliŃia, Cantina Sometra, piaŃa
agroalimentară, chioşcuri, magazin alimentar, magazin universal, cofetărie, restaurant, magazin
meşteşugăresc, canton C.F.R. Aici se desfăşoară principalele funcŃiuni de interes general, zona
fiind accesibilă din toate celelalte zone ale oraşului, prin DN 14.
Pe lângă instituŃiile de interes public, în zona centrală se găsesc locuinŃe (în general de
bloc, dar şi individuale), în regim de înălŃime P+1 şi P. Din punct de vedere al densităŃii
construcŃiilor, se apreciază că este posibilă construirea de noi clădiri. Zona este deficitară în
ceea ce priveşte spaŃiile de parcare şi spaŃiile verzi. Aspectul general al zonei este, sensibil,
îmbunătăŃit prin derularea proiectului de refacere a faŃadelor construcŃiilor în cadrul Programului
NaŃional „ZONE FIERBINłI”. PrezenŃa drumului naŃional D.N.14 are efecte negative asupra
zonei, impunându-se urgent eliminarea traficului de tranzitare a oraşului cu transporturi grele de
mărfuri şi redarea acestei căi circulaŃiei auto uşoare şi pietonilor.
Zona este bine amplasată şi dimensionată faŃă de mărimea oraşului, permite amplasarea
unor noi obiective şi deŃine caracteristicile unei zone centrale formate.

2. ZONA DE LOCUINłE ŞI FUNCłIUNI COMPLEMENTARE este structurată pe

cartiere, descrise astfel:
Zona Le1 - Cartierul de Vest - amplasat în partea de sud-vest a oraşului, în lungul
drumului DN 14, de o parte şi de alta a acestuia, întinzându-se de la limita cu zona
centrală până la ieşirea din oraş, spre comuna Axente Sever. Accesul în zonă este
facil, din DN 14, care se află într-o stare tehnică bună, şi printr-o reŃea de străzi şi alei
suficientă pentru circulaŃia în cartier.
LocuinŃele din acest cartier sunt de tip bloc, cu regim de înălŃime P+4;
acestea au un aspect curat, fiind renovate de curând, prin grija Primăriei. FuncŃiunea
dominantă a zonei este cea de locuire. Cartierul, în ansamblul său, este bine
poziŃionat în teritoriul oraşului, blocurile sunt distribuite uniform şi înconjurate de
spaŃii care, uşor, pot fi verzi sau spaŃii de joacă pentru copii.
FuncŃiunile complementare permise sunt încetăŃenite în timp, în domeniile:
învăŃământ, cultura, comerŃ, circulaŃie, social, reŃele edilitar - gospodăreşti.
Zona Le2 - Cartierul de Est - amplasat în partea de est a oraşului, de-a lungul
drumului DN14, de o parte şi de alta a acestuia, întinzându-se de la intrarea în oraş
şi până la limita cu zona centrală. Accesul în zonă este facil, din DN 14, care se află
într-o stare tehnică bună. Fondul de locuinŃe este neuniform distribuit, atât din punct
de vedere structural (tip locuinŃe), cât şi al densităŃii populaŃiei. Astfel, în partea de
est a cartierului predomină locuinŃele de tip individual, cu curte, grădină şi arhitectură
specifică mediului rural. Aceste locuinŃe poartă amprenta perioadei de maximă
poluare. Acoperişurile de tip şarpantă, cu învelitoare din Ńiglă, sunt marcate intens de
diferiŃi agenŃi poluatori, şi dau un aspect trist şi mohorât, influenŃând cu siguranŃă
starea de spirit a locuitorilor săi. În ultimii ani, au apărut semnele unei vegetaŃii ceva
mai viguroase în curŃile gospodăriilor şi în domeniul public, iar finisaje faŃadelor
(vopsitorii, zugrăveli) sunt noi şi în culori mai vii.
Între StaŃia CFR şi zona centrală, zona de locuinŃe cuprinde atât locuinŃe
individuale (asemănătoare ca arhitectură şi stare tehnică cu cele din est), cât şi
locuinŃe de bloc. Blocurile sunt în regim P+1 şi au fost construite în perioada
industrială a oraşului, cu o arhitectură banală, fără elemente estetice deosebite.
FuncŃiunea dominantă a zonei este cea de locuit, dar aici îşi desfăşoară
activitatea şi o serie de instituŃii de interes public: 2 Biserici ortodoxe, un Complex

comercial, o Biserică romano-catolică, o Biserică evanghelică, Biserica penticostală,

GrădiniŃa nr. 2, un magazin materiale de construcŃii, Şcoala generală nr. 1, şi un
Cabinet medical.
Zona Le3 - Cartierul Târnăvioara - trup intravilan independent, amplasat în partea de

nord-est a localităŃii, pe malul drept al râului Târnava Mare. Accesul în zonă se face
dintr-o singură direcŃie (DC 8) şi presupune traversarea râului Târnava Mare, pe un
pod în stare avansată de degradare.
În acest cartier se găsesc locuinŃe de tip individual, cu curŃi şi grădini,
având aspect rural. Cartierul Târnăvioara poate fi completat cu locuinŃe noi, instituŃii,
zone verzi, spaŃii de joacă pentru copii, reŃele edilitar-gospodăreşti, spaŃii de parcare,
căi de circulaŃie şi altele. De asemenea, se poate extinde extravilanul, spre nord,
alocându-se acestei extinderi tot funcŃiunea de locuire. FuncŃiunile complementare
admise în zonă au fost cele de interes public, reprezentate de : o Biserică greco-
catolică, o Biserică evanghelică, o Biserică baptistă, un Cămin cultural, GrădiniŃa nr.
1, 2 magazine alimentare, un magazin de materiale de construcŃii.
În ansamblul oraşului Copşa Mică, suprafaŃa totală a zonei de locuinŃe este de 84 ha, din
care 60,34 ha amplasate în localitatea principală şi 23,66 ha amplasate în trupuri izolate. În
această zonă se pot adăuga construcŃii noi şi, de asemenea, se poate extinde zona.
Propunerile de extindere vor avea în vedere politica de dezvoltare urbanistică generală a
localităŃii, precum şi opŃiunile cetăŃenilor.
3. ZONA INDUSTRIALĂ
Este distribuită în două amplasamente şi se poate caracteriza astfel:
Zona Ie1 - este amplasată în partea de nord a oraşului, fiind delimitată, la nord, de
râul Târnava Mare şi la sud, de calea ferată. Este zona care implică cele mai mari
probleme urbanistice, din mai multe motive, dintre care enumerăm:
- Este zona cea mai poluată şi, în acelaşi timp, sursa principală de poluare a
oraşului şi împrejurimilor. În prezent, aici se mai desfăşoară încă activitate
industrială poluantă, e drept, de mică anvergură şi cu perspectiva de a fi lichidată.
- Este complet neatractivă pentru eventualii investitori, în special, datorită semnelor
vizibile ale fostei industrii poluante de tristă amintire.
- Este prea apropiată de zona centrală a oraşului şi de zona de locuinŃe.

- Terenurile sunt, în cea mai mare parte, terenuri private, condiŃionarea urbanistică
având, în acest fel, o serie de limitări.
- ReconstrucŃia zonei implică costuri substanŃiale şi reglementări speciale.
În actualul amplasament al Zonei IeI se pot executa construcŃii, şi se pot propune
extinderi ale acesteia, cu două condiŃii esenŃiale:

- promovare unei industrii nepoluante
- obligativitatea realizării unor lucrări de reconstrucŃie a mediului.
Pe lângă funcŃiunea de bază, se mai identifică funcŃiuni complementare şi
anume: amplasare căi de circulaŃie şi reŃele edilitare, spaŃii verzi, spaŃii de
depozitare.
Zona Ie2 - amplasată în proximitatea zonei centrale a oraşului, pe partea stângă a
drumului DN 14, cu acces direct din acest drum; în această zonă îşi desfăşoară
activitatea o unitate de servicii auto, o fabrică de geamuri termopan şi un centru de
vânzare/închiriere buldoexcavatoare.
Aceasta zonă este, neinspirat, amplasată în ansamblul oraşului şi tendinŃa

trebuie să fie aceea de a limita dezvoltarea ei. AutorizaŃiile de funcŃionare a
societăŃilor comerciale se vor acorda atent, cu condiŃii impuse, în special pentru
protecŃia factorilor de mediu. Aici nu se va putea pune problema de a se adăuga
noi obiective sau de a se extinde zona.
4. ZONA AGROZOOTEHNICĂ
Este reprezentată de zona AeI, cu suprafaŃa de 350 mp, amplasată în nordul Cartierului
de Est de locuinŃe, pe partea dreaptă a străzii Târnava, cu acces direct din aceasta; aici îşi
desfăşoară activitatea o fermă zootehnică slab dezvoltată. FuncŃiunea dominantă a zonei este
de activităŃi zootehnice, fiind permise şi amplasarea de reŃele edilitare şi căi de circulaŃie.
DisfuncŃionalitatea zonei constă în faptul că este amplasată necorespunzător, aproape de
locuinŃe. Perspectivele de dezvoltare economico-socială arată că, cel puŃin pentru următorii ani,
relansarea şi extinderea activităŃilor agrozootehnice nu reprezintă o prioritate.

5. ZONA DE GOSPODĂRIRE COMUNALĂ ŞI CIMITIRE

Este reprezentată de următoarele cimitire existente:
− Gce1 - cimitir ortodox, situat în partea de sud - vest a zonei centrale, în extravilan,
nereglementat prin vechiul P.U.G. al oraşului, dar care urmează a fi introdus în
intravilan prin propunerile cuprinse în actualul P.U.G.; accesul este facil, de pe o
stradă betonată, în stare tehnică bună;
− Gce2 - cimitir ortodox, situat în partea de est a oraşului; accesul este mai greu, de
pe un drum de pământ, care necesită modernizare;
− Gce3 - cimitir catolic, situat în partea de sud-est a oraşului; accesul este facil, de
pe o stradă betonată, în stare tehnică bună;
− Gce4 - cimitir evanghelic, situat în partea de nord-est a oraşului, în cartierul
Târnăvioara accesul este uşor, de pe un drum pietruit, în stare tehnică bună;
− Gce5 - cimitir ortodox, situat în partea de nord-est a oraşului, în cartierul
Târnăvioara;.
FuncŃiunea de bază a acestei zone este cea de înhumare, având ca funcŃiuni
complementare, amplasarea de construcŃii şi servicii specifice: capele, servicii de pompe
funebre, utilităŃi necesare.
DiscuŃiile purtate cu autorităŃile au condus la ideea de a nu extinde intravilanul pentru
această zonă funcŃională, suprafeŃele cimitirelor existente fiind suficiente pentru desfăşurarea în
bune condiŃii a activităŃilor specifice zonei.
6. ZONA DE SPAłII VERZI, SPORT, AGREMENT

Este reprezentată de următoarele zone verzi existente pe teritoriul intravilan al localităŃii:
Tae 1 - parc de joacă pentru copii, situat în estul Cartierului de Vest, între blocurile
de locuinŃe.
Tae 2 - parcul Tineretului, de recreere, situat în centrul Cartierului de Vest, între

locuinŃe.
Tae 3 - amplasată în zona de centru a oraşului, între StaŃia C.F.R. şi drumul DN 14,
cu acces direct din DN14; în această zonă se găseşte o sală de sport, motiv pentru care
zona TaeI ar putea fi propusă ca şi bază sportivă.
Tae 4 - parc de joacă pentru copii, amplasat în nord–vestul cartierului de Est, între
calea ferată şi zona de locuinŃe.

Tae 5 - parcul ElefănŃelului, de joacă pentru copii, amplasat în centrul Cartierului

Târnava.
FuncŃiunea dominantă este de: spaŃii verzi, agrement, recreere, iar funcŃiunile
complementare admise sunt de: sport, construcŃii speciale cu destinaŃie sportivă, de recreere şi
agrement, spaŃii de parcare, construcŃii şi amenajări edilitare. Ocupă, la această dată 8,00 ha,
respectiv 2,89% din intravilanul existent.
Această zonă poate şi trebuie să fie extinsă, atât în cartierele de locuinŃe, cât şi în zonele
centrală şi industrială. Se vor avea în vedere atât politica de dezvoltare urbanistică adoptată de
AdministraŃia locală, cât şi cerinŃele şi opŃiunile populaŃiei.
De asemenea, în dezvoltarea acestei zone se vor avea în vedere problemele absolut

speciale de mediu ale oraşului, care se resimt după perioada îndelungată de poluare excesivă.
7. ZONA PENTRU CĂI DE COMUNICAłIE ŞI TRANSPORT – este reprezentată de căi

rutiere şi feroviare, ce fac legătura cu localităŃile învecinate.
Infrastructura de circulaŃie aferentă circulaŃiei rutiere şi circulaŃiei pe calea ferată se
structurează astfel:
Zona Ccne – reprezentată de drumul naŃional DN 14 - Mediaş – Sibiu,
respectiv drumul naŃional DN 14 B Copşa Mică - Blaj;
Zona Ccje – reprezentată de drumul judeŃean DJ 142 G Copşa Mică -
Valea Viilor;
Zona Ccce – reprezentată de drumul comunal DC 8 Copşa Mică -
Târnăvioara;
Zona Ccse – reprezentată de reŃeaua stradală - Copşa Mică, precum şi de
reŃeaua stradală - Târnăvioara;
Zona Ccfe – reprezentată de Gară şi căile ferate - Linia 300 (Bucureşti -
Episcopia Bihor) şi Linia 200 (Mediaş - Sibiu).
FuncŃiune dominantă a zonei este de circulaŃie pietonală, carosabilă, respectiv feroviară,
iar funcŃiunile complementare admise sunt de: spaŃii verzi, comerŃ, parcări, reŃele edilitare.
ReŃeaua stradală existentă este suficientă, asigurând accesul la gospodăriile populaŃiei şi
la instituŃiile de deservire generală, nefiind necesară extinderea acesteia decât în zonele nou
introduse în intravilan.
DisfuncŃionalitatea zonei constă în faptul că reŃeaua stradală este necorespunzătoare
pentru o circulaŃie normală, impunându-se realizarea urgentă a unor investiŃii importante.

8. ZONA DE CONSTRUCłII TEHNICO - EDILITARE

Este reprezentată de trupuri independente, situate în extravilanul localităŃii, neintroduse
în intravilan prin vechiul P.U.G., dar care urmează a fi reglementate prin prezentul P.U.G.:
− Ep 1 - rezervor de înmagazinare apă, situat la estul zonei centrale, pe malul stâng al
râului Târnava Mare;
− Ep 2 - front de captare apă brută pentru rezerva de apă brută a oraşului, pentru
consumul casnic şi industrial, situat la nord faŃă de Cartierul de Est, pe malul stâng al
râului Târnava Mare;
− Ep 3 - staŃie de tratare a apei pentru consumul cetăŃenilor, situată la nord –est faŃă
de Cartierul de Est.
DisfuncŃionalitatea zonei constă în faptul că, până la această dată, aceste trupuri nu au
fost introduse în teritoriul intravilan al oraşului.
Perspectivele de dezvoltare economico-socială arată că, într-un timp cât mai scurt,
această zonă se va extinde cu o staŃie de epurare a apelor menajere.

2.8. Zone cu riscuri naturale:

În Legea 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional -
SecŃiunea a V-a - Zone de risc natural, prin termenul „zone de risc natural” sunt definite
arealele delimitate geografic, în interiorul cărora există un potenŃial de producere a unor
fenomene naturale distructive, care pot afecta populaŃia, activităŃile umane, mediul natural şi cel
construit şi pot produce pagube şi victime umane.
Dintre fenomenele naturale care se manifestă în zona studiată, cea mai mare importanŃă
o prezintă alunecările de teren. Procesul este prezent în toate unităŃile deluroase şi reprezintă
o mare problemă în ceea ce priveşte calitatea mediului înconjurător. Alunecările de teren s-au
declanşat odată cu masivele despăduriri din zonă, accentuându-se după anii ploioşi 1970,
1973 şi 1975.
VersanŃii Târnavei Mari prezintă alunecări mai ales acolo unde lunca este mai îngustă.
În zona Copşa Mică alunecările au avut o evoluŃie rapidă, aceasta fiind legată de poluarea
locală, care a dus la distrugerea vegetaŃiei, defrişări pentru modificarea cursului râului Târnava
Mare. S-au identificat zone cu alunecări de teren şi urme ale unor organisme torenŃiale
însemnate în zona sudică a localităŃii pe partea dreaptă a drumului judeŃean DJ 142 G, Copşa
Mică - Valea Viilor pe strada Plopilor şi strada Dealului. De asemenea vecinătăŃile prezintă
fenomene de instabilitate activă reprezentate prin eroziuni şi ogaşe.
O a doua zonă cu masive alunecări sub formă de prăbuşiri s-a identificat în nordul
cartierului Târnăvioara în spatele locuinŃelor. Acestea se desfăşoară pe o arie extinsă
periclitând nu doar construcŃiile aflate în vecinătatea ei ci şi drumul de acces către locuinŃe.
Alunecările sunt provocate de spălarea de suprafaŃă, şiroire de pe versanŃi şi văi,
concomitent cu o torenŃialitate foarte activă.
Apa în exces contribuie la reducerea stabilităŃii versanŃilor, taluzurilor şi a malurilor printr-
o serie de acŃiuni. Astfel, apa subterană contribuie la mărirea greutăŃii masivului alunecător. În
cazul argilelor pastice şi al marnelor, greutatea creşte cu circa 500kg/m³ şi odată cu aceasta şi
presiunea asupra stratelor inferioare.
Apele freatice prin umezirea suprafeŃei de alunecare, a contactului stratelor argiloase cu
cele necoezive (nisip, pietriş) duc la scăderea considerabilă a rezistenŃei mecanice a
pământului pe suprafaŃa de contact, favorizându-se alunecarea stratelor superioare celor
argiloase.
Apa de suprafaŃă, provenită din precipitaŃii, diminuează stabilitatea versanŃilor prin
umezirea pământului, ridicarea nivelului apei freatice prin infiltrare, prin erodarea terenului şi

formarea ravenelor, prin erodarea malurilor cursurilor de apă, fapt care duce la distrugerea
reazemului natural al versanŃilor.
CondiŃii propice de apariŃie sau reapariŃie a alunecărilor, le creează ploile cu intensitate
mică, dar cu durate mari, precum şi topirea lentă a zăpezii, deoarece acestea favorizează
infiltrarea apei in sol, îmbibarea cu apă a acestuia, alimentarea straturilor profunde.
Omul, ca factor cauzal, favorizează alunecările prin lucrări de reŃinere a apei pe versanŃi
(canale, bazine de acumulare, terase), prin îndepărtarea sprijinului natural al versanŃilor,
taluzurilor sau malurilor, prin săpături pentru canale, cariere, cai de comunicaŃii, prin defrişarea
pădurilor de pe terenurile predispuse alunecărilor şi prin executarea de construcŃii, care
contribuie la creşterea greutăŃii sau la producerea de vibraŃii.
Roca, prin natura sa, prin compoziŃia granulometrică, prin permeabilitate, direcŃia de
înclinare influenŃează în mare măsură alunecările de teren. Astfel, rocile necoezive, ca nisipul şi
pietrişul şi cele cu coeziune mare nu sunt afectate de alunecări. În schimb argilele, cele
nisipoase şi marnele, îmbibate cu apă, îşi pierd coeziunea, devin plastice şi chiar curg. După
cum am menŃionat pe teritoriul oraşului s-au identificat şi urme ale altor manifestări ale reliefului
cum ar fi goluri antropice (zona P-uri), ravene, ogaşe (zona sudică spre Valea Viilor).
In urma efectuării studiului hidrologic se constată că terenuri cu posibile inundaŃii la ape
mari cu debite de probabilitate 2% se găsesc:
pe malul drept al râului Târnava Mare, în cartierul Târnăvioara, unde o mare parte
din locuinŃe sunt amplasate în zona albiei majore a râului, la o distanŃă relativ
mică de albia minoră a văii. LăŃimea lamei de apă la care se pot produce
eventuale inundaŃii în dreptul zonei locuite este cuprinsă între 40 şi 135m
variabilă în funcŃie de topografia locală a terenului.
pe pârâul Vorumloc, teritorii afectate de inundaŃii se găsesc în special în lungul
albiei, pe ambele maluri, pe o lăŃime de până la 50m, funcŃie de distanŃa la care
se găsesc locuinŃele faŃă de albia minoră a văii şi de topografia locală a terenului.
pe afluentul de dreapta al râului Târnava Mare, fără nume din cartierul
Târnăvioara se pot produce inundaŃii în lungul văii, în zona centrală a cartierului,
unde gospodăriile sunt situate la cote foarte apropiate de cota albiei minore a văii.
în ceea ce priveşte torentul Valea Copşii din zona cartierului “P”-uri, datorită
diferenŃei relativ mare dintre albia minoră şi versanŃii folosiŃi pentru construirea de
locuinŃe considerăm că nu se produc inundaŃii pe această vale.

Conform Normativului P100-1/2006, zona amplasamentului studiat este caracterizată din

punct de vedere seismic de următorii parametri:
acceleraŃia terenului pentru proiectare ag = 0,16gcm/s2 pentru
cutremure având intervalul mediu de recurenŃă IMR=100 ani;
perioadă de colŃ Tc =0,7 sec.
Romania este însa încercată şi de alte cutremure, cum sunt cele produse la o adâncime
cuprinsă între 5 şi 40 de kilometri. Aceste seisme "intracrustale" au loc in zonele unor rupturi de
falie, precum cele din MunŃii Făgăraş, din zona Timişoara, în sistemul de falii din Carei -
Oradea, în falia Sf. Gheorghe de pe marginea Dobrogei de Nord sau în Maramureş, spre Vest
de-a lungul Tisei. Cutremurele de suprafaŃă sunt de joasă energie şi intensitate (magnitudinea
lor nu depaşeşte 6,5-6,7).
În zona Copşa Mică aceste cutremure s-au resimŃit, însă fără intensitate mare şi fără
pagube majore.
Referitor la riscul de încărcare a construcŃiilor la vânt şi zăpadă se fac următoarele
precizări:
Conform STAS 10101/20-90, zona oraşului Copşa Mică se încadrează în
zona de vânt A, cu o valoare a presiunii dinamice de bază stabilizată, la
înălŃimea de 10 m deasupra terenului plat (deschis): gv = 0,30 KN/mp;
Conform STAS 10101/21-92, zona oraşului Copşa Mică se încadrează în
zona de zăpadă A, greutatea de referinŃă a stratului de zăpadă,
corespunzătoare perioadei de revenire de 10 ani fiind: gz = 0,9 KN/mp.


2.9.1. Gestionarea resurselor de apă
a) Resursele hidrografice
Oraşul Copşa Mică dispune de importante resurse hidrografice formate, în principal, din
ape de suprafaŃă, care vor fi descrise în continuare.
Rezervele de apă subterană sunt nesemnificative pentru a constitui o alternativă la
soluŃia de alimentare cu apă a oraşului din ape curgătoare. Pânza freatică de adâncime medie
şi mică este identificată în zonă la adâncimi diferite şi se găseşte sub presiunea hidrostatică a
râului Târnava Mare. Apa subterană de adâncime mică şi medie este poluată.
Apa de mare adâncime a fost interceptată cu ocazia forajelor pentru exploatarea
rezervelor de gaze naturale, dar nu a fost exploatată în mod organizat.
Apele de suprafaŃă semnificative sunt: râul Târnava Mare, râul Visa şi pârâul Vorumloc.
Râul Târnava Mare - cod cadastral IV-1.96, cu izvoarele în nordul munŃilor Harghitei şi un
parcurs total de 246 Km, traversează oraşul pe direcŃia nord est-sud vest. SuprafaŃa bazinului
său este de 2.772 kmp şi altitudinea medie este de 595 m.
Râul Târnava Mare reprezintă sursa de apă pentru oraş şi pentru comunele învecinate,
apa fiind satisfăcătoare doar din punct de vedere cantitativ.
Pe cuprinsul a 4 judeŃe pe care le traversează, râul este sursa de alimentare cu apă şi
emisar de descărcare a apelor uzate a mai multor oraşe, având drept consecinŃă calitatea
necorespunzătoare a apei.
În zona oraşului Copşa Mică, râul este meandrat şi capricios, producându-se, în timp,
inundaŃii mari; în prezent, s-au realizat îndiguiri, iar inundaŃiile sunt rare.
Râul Visa - cod cadastral IV-1.96.44, izvorăşte din teritoriul administrativ al oraşului Ocna
Sibiului, are o lungime totală de 44 km şi o altitudine medie de 462 m, iar suprafaŃa bazinului
este de 555 kmp.
Pârâul Vorumloc - cod cadastral IV-1.96.43, izvorăşte de pe teritoriul administrativ al
comunei Valea Viilor şi se varsă în râul Târnava Mare. Pârâul are o lungime totală de 14 km, o
altitudine medie de 462 m şi o suprafaŃă a bazinului de 38 kmp.
În afara acestor cursuri de apă, localitatea mai are o serie de văi şi cursuri cu debite
semipermanente, neînregistrate în cadastrul apelor.

b) Amenajările hidrotehnice –constau în următoarele componente:

- pe teritoriul administrativ al oraşului Copşa Mică:
Barajul şi priza de apă Copşa Mică, realizat în jurul anului 1965, este amplasat pe
râu, în amonte faŃă de podul Târnăvioara. ConstrucŃiile şi echipamentele ce
formează acest important nod hidrotehnic au servit şi servesc nevoii de a preleva
din râu apa brută necesară consumului industrial şi casnic din oraş; capacitatea
de captare proiectată este de circa 600 l/sec, în prezent frontul funcŃionând la mai
puŃin de un sfert din capacitatea maximă. Nodul este constituit din: baraj, priză de
apă, deznisipator, diguri, staŃie de pompare, împrejmuiri şi alte construcŃii
auxiliare. Echipamentul hidromecanic care deserveşte priza este constituit din
grătar, batardou şi vane.
Conducta de aducŃiune din oŃel, cu o lungime de circa 8 km şi diametrul de 1000
mm, ce funcŃionează în două sensuri conducând apa din barajul de captare spre
lacul Ighis, şi din lac spre uzina de apă a oraşului.
- pe teritoriul administrativ al municipiului Mediaş:
Lacul de acumulare
Sursa de apa potabila actuala a orasului este amplasat pe râul Ighiş ( cod cadastral
IV.1.(1).96.42), afluent de stânga al râului Târnava Mare.) si pe teritoriul administrativ al
municipiului Medias Acumularea Ighiş este permanentă şi a fost realizată pentru a stoca şi
predecanta cantităŃile de apă necesare consumului casnic si industrial de apa din oraş.
Lacul are o suprafaŃă de 23 ha, o adâncime maximă de 18 m şi se dezvoltă la altitudinea
medie de 432 m. Pârâul Ighiş este oprit de un baraj de tip frontal, din pământ cu nucleu central
de argilă. Lacul este bine întreŃinut, sub administrarea „APELOR ROMÂNE”.

În ansamblu, gestionarea resurselor de apă nu este efectuată corespunzător, în aproape
toată Ńara, cu atât mai mult cu cât se poate vorbi de o gestionare corectă, pe bazine
hidrografice, nu pe unităŃi administrative. Principalele disfuncŃionalităŃi sesizate pentru Copşa
Mică sunt valabile pe tot bazinul râului Târnava Mare şi se pot enumera astfel:
Calitatea necorespunzătoare pentru a constitui sursa de alimentare cu apă
conform cerinŃelor legale în vigoare.
Deversarea, în continuare, în râu, a apelor uzate epurate în mod
necorespunzător, în oraşele din amonte: Mediaş, Dumbrăveni, Sighişoara.
Amenajări hidrotehnice vechi, de peste 30 de ani.

Sistemul de alimentare cu apă şi cel de colectare a apelor uzate sunt vechi şi din
materiale necorespunzătoare, care degradează calitatea apei transportate, şi
poluează mediul.
2.9.2. Alimentarea cu apă potabilă

a) Cantitatea şi calitatea apei folosite
DocumentaŃiile care analizează situaŃia existentă şi propusă, în ceea ce priveşte
alimentarea cu apă a oraşului, cuprind calcule inginereşti privind necesarul de apă, în
perspectiva a 30 de ani, în conformitate cu standardele şi normele de calcul în vigoare. De
asemenea, se cunosc informaŃii cu privire la cantitatea apei folosite în diverse unităŃi de timp.
În prezent, oraşul are un consum mediu zilnic de apă de circa 3000 mc/zi, reprezentând
62% din necesarul de apă, calculat în funcŃie de populaŃie şi activitatea industrială.
În acest moment, din punct de vedere cantitativ, sistemul existent de alimentare cu apă a
oraşului satisface, parŃial, următoarele tipuri de nevoi:
nevoi gospodăreşti - definite de STAS 1343 -1/2006 - ca fiind consumul de apă de
băut, preparare hrană, spălatul corpului, spălatul rufelor şi a vaselor, curăŃenia
locuinŃei, utilizarea WC-ului, precum şi pentru animalele de pe lângă gospodăriile
populaŃiei.
Conform acestui act de reglementare, oraşul Copşa Mică este structurat în
două zone de consum, în funcŃie de gradul de dotare a gospodăriilor cu instalaŃii
interioare consumatoare de apă:
− zona de confort edilitar 3 - zona de est, caracterizată prin prezenŃa
locuinŃelor unifamiliale, cu un grad mediu de echipare, unde locuieşte
aproximativ 38 - 40 % din populaŃia oraşului;
− zona de confort edilitar 4 - zona de sud-est, unde locuieşte circa 58-60
% din populaŃia oraşului şi unde locuinŃele, fiind la bloc, dispun de
instalaŃii interioare de apă, care stimulează consumul.
nevoi publice - definite de acelaşi normativ ca nevoile de funcŃionare a unităŃilor
de învăŃământ de toate gradele, creşe, spitale, policlinici, cantine, cămine, hoteluri,
restaurante, magazine, cofetării, altele privind consumul de apa.
nevoia de apă pentru incendii
nevoi pentru funcŃionarea sistemului de alimentare cu apa şi acoperirea pierderilor
nevoi gospodăreşti - edilitare: spălatul străzilor, stropitul spaŃiilor verzi şi altele.

Consumul real de apă nu se cunoaşte cu exactitate, datorită, în primul rând, regimului de

proprietate asupra sistemului de alimentare cu apă şi, implicit,datorita imposibilităŃii monitorizării
centralizate şi, în al doilea rând, datorită imperfecŃiunilor sistemului existent: pierderi în reŃea,
lipsa parŃială a contoarelor etc.
Din punct de vedere calitativ, apa distribuită în sistem este necorespunzătoare. StaŃia de
tratare existentă a fost realizată în jurul anului 1960, având în acest moment o vechime de
peste 50 de ani, fiind uzată fizic şi moral, cu randament foarte scăzut. Practic, apa livrată este
netratată. Prelevată din râul Târnava Mare ca apă de calitatea III-IV, apa staŃionează în lacul
Ighiş unde, în mod natural, se decantează şi se aerează, iar de aici este condusă prin staŃia de
tratare, la consumatori.
Apa din sistem nu corespunde cerinŃelor Legii 458/2002, iar această situaŃie este adusă
la cunoştinŃa populaŃiei care, în deplină cunoştinŃă de cauză, consumă o apă practic nepotabilă,
neavând altă alternativă.
b) Descrierea sistemului de alimentare cu apă

Caracterul industrial al localităŃii, conferit de cele două mari unităŃi industriale (în
domeniul metalelor neferoase şi, respectiv, al producerii negrului de fum), a atras după sine, în
anii 60-70, realizarea unor investiŃii în domeniul social. Sistemul de alimentare cu apă a oraşului
funcŃionează de peste 50 de ani, şi a fost realizat pe structura actualei „SOMETRA” S.A., care
este proprietara, aproape în exclusivitate, a acestuia.
Sistemul conŃine:
− sursa de apă - râul Târnava Mare şi lacul de acumulare Ighiş;
− tratarea de apă;
− aducŃiunea de apă Ighiş - Uzina de apă;
− capacităŃi de stocare şi pompare;
− reŃeaua de distribuŃie a apei.
Elementele componente ale sistemului actual sunt în stare tehnică necorespunzătoare
cerinŃelor legale de funcŃionare.
În contextul elaborării studiilor şi proiectelor pentru o nouă investiŃie în domeniu, sistemul
existent a fost identificat, descris şi analizat cunoscându-se exact situaŃia existentă; segmentele
din sistem, corespunzătoare din punct de vedere tehnic şi al funcŃionalităŃii, urmează a fi
integrate în noul sistem proiectat.


Principala disfuncŃionalitate constă în aceea că, la această dată, Primăria Copşa
Mică nu dispune de un sistem propriu de alimentare cu apă, organizat şi
centralizat. ConstrucŃiile şi echipamentele existente sunt, în cea mai mare parte, în
proprietatea societăŃii SOMETRA.
Sistemul existent este vechi - construit în perioada 1960 - 1970, reparat parŃial în
decursul timpului, în fapt, în stare tehnică necorespunzătoare.
Calitatea apei prelevate din râul Târnava Mare este necorespunzătoare;
performanŃele de tratare a actualei Uzine de apă nu asigură o calitate bună a apei
distribuite în sistem, iar funcŃionarea Uzinei nu este avizată de A.S.P. Sibiu.
Componentele sistemului nu sunt dimensionate în corespondenŃă cu cerinŃele de
consum reale manifestate în oraş.
2.9.3. Canalizarea apelor uzate

a) RestituŃia de apă uzată
Consumul de apă (industrială şi menajeră) şi, în mod corespunzător, restituŃia de apă
uzată a oraşului, fac din serviciile de canalizare o activitate importantă pe linia gospodăririi
oraşului, cel puŃin prin problemele pe care le ridică.
La această dată, restituŃia de apă uzată se prezintă astfel:
− ape uzate menajere: max 30%;
− ape uzate industriale şi preepurate: min 70%.
Sistemul actual de colectare a apelor uzate asigură doar parŃial procesul de colectare,
fiind concentrat, în special, în zona blocurilor. Astfel, apa uzată nu ajunge decât în foarte mică
măsură în staŃia de epurare, o parte importantă fiind deversată, necontrolat, în factorii de mediu.
Din apele uzate menajere, sub 10% din total, ajung în staŃia de epurare. Un alt aspect al
restituŃiei de apă este că, sistemul fiind atât unitar cât şi separativ, apele menajere se amestecă
cu apele pluviale, astfel încât cunoaşterea exactă a restituŃiei de apă este, practic, imposibilă.
b) Descrierea sistemului de canalizare

Componentele principale ale sistemului de canalizare existent sunt:
− colectoare secundare;
− colectoare secundare;
− staŃie de epurare.

Sistemul de conducte de colectare este incomplet, conductele existente asigurând

doar,colectarea apelor uzate din zona blocurilor. Din punct de vedere al duratei de serviciu, cea
mai mare parte a colectoarelor existente sunt vechi de peste 30 de ani, iar o mică parte sunt
executate după anul 1989, dar în soluŃie tehnică învechită (tuburi din beton cu cep şi buză), la
fel cu restul conductelor existente.
Din punct de vedere al regimului proprietăŃii, se precizează că reŃeaua colectoare este
proprietate publică.
StaŃia de epurare, proprietatea privată a S.C. „SOMETRA” S.A., a fost proiectată şi
realizată pentru tratamentele speciale ale apei uzate tehnologic, provenite din uzina de metale
neferoase. Procesul de îndepărtare a metalelor grele şi a altor compuşi toxici existenŃi în
apele uzate, nu se cunoaşte în întregime, ca urmare, în principal, a imposibilităŃii de accesare în
incinta uzinei; vechimea staŃiei lasă să se înŃeleagă că epurarea nu este perfectă.
Prin bunăvoinŃa conducerii uzinei SOMETRA s-a obŃinut permisiunea de a se aduce spre
epurare apele uzate colectate din zona blocurilor. Nu se cunoaşte din a cui dispoziŃie apele
uzate colectate nu sunt, însă, dirijate aici ci sunt conduse printr-o conductă construită după
1989, direct în râul Visa.
Colectarea şi transportul apelor uzate nu implică prezenŃa staŃiilor de pompare.
c) DisfuncŃionalităŃi
DisfuncŃionalitatea majoră este că oraşul Copşa Mică nu dispune de un sistem de
canalizare propriu, care să poată fi gestionat în mod centralizat; actualul sistem
este supus proprietăŃii publice (conducte colectoare) şi proprietăŃii private a S.C.
„SOMETRA” S.A.(staŃie de epurare).
Apa uzată menajeră din cartierul de blocuri este, în prezent, dirijată printr-o
conductă improvizată, direct în râul Visa, fără a fi epurată.
Sistemul este conceput atât de tip separativ, cât şi de tip unitar, amestecând apele
uzate cu apele pluviale, fapt ce implică, pe lângă alte consecinŃe, suprasolicitarea
staŃiei de epurare.
Sistemul existent, în ansamblul său, este vechi şi nefuncŃional, şi nu acoperă
întregul teritoriu intravilan.
IntervenŃiile realizate în timp, asupra reŃelei de colectare, nu se cunosc în totalitate
(ca amplasament şi dimensionare).


a) Integrarea în sistemul energetic naŃional
Localitatea Copşa Mică este încadrată, din punct de vedere al asigurării consumului de
energie electrică, în sistemul de distribuŃie şi furnizare a acesteia prin instalaŃiile existente,
astfel:
StaŃii de transformare - localitatea Copşa Mică este racordată la sistemul
energetic prin intermediul staŃiei de transformare 110/ 20 KV Copşa Mică.
Linii de înaltă tensiune - staŃia de transformare este racordată cu intrare -
ieşire din linia de transport 110/ 20 KV Sibiu - Copşa Mică - Mediaş, pe partea de
110 KV.
DistribuŃia de 20 KV - este compusă din:
- linii de 20 KV - din distribuŃia de 20 KV a staŃiei Copşa se asigură
racordarea tuturor posturilor de transformare din zonă, prin reŃele de
20KV, aeriene şi/ sau subterane.
- posturi de transformare de 20/0,4 KV.
DistribuŃia de 0,4 KV - consumatorii casnici, edilitari şi iluminatul public se
racordează în distribuŃia de 0,4 KV din posturile de transformare, prin reŃele aeriene
sau subterane, prin circuite separate mono sau trifazice, funcŃie de cererea de
consum. Comanda iluminatului se face centralizat.
b) Descrierea sistemului de alimentare cu energie electrică
Oraşul Copşa Mică este alimentat cu energie electrică de pe barele staŃiei de

transformare de 110/ 20 KV Copşa, care se află în perimetrul localităŃii. Din staŃia de
transformare se alimentează toate posturile de transformare din localitate, prin reŃele de 20 KV,
aeriene şi subterane.
Racordarea posturilor de transformare este realizată în buclă. Din posturile de
transformare se realizează distribuŃia de 0,4 KV, iluminat şi forŃă, pe toate străzile şi aleile
localităŃii, prin reŃele aeriene şi subterane.
Exploatarea şi întreŃinerea curentă a tuturor reŃelelor este în sarcina S.C. ELECTRICA
S.A. Sibiu.
DistribuŃia de 20 KV
Perimetrul localităŃii Copşa Mică este echipat cu instalaŃii electrice de 20 KV, linii şi
posturi de transformare (20/ 0,4 KV).

Liniile de 20 KV sunt de tip aerian, pe stâlpi de beton de tip SC şi SE, cu conductori oŃel-
aluminiu de 50/ 8 mmp, şi de tip cabină zidită sau metalică, cu racord în cablu subteran, cu
secŃiuni de 3X120 mmp şi 3X150 mmp.
Toate posturile de transformare sunt racordate în buclă, la reŃeaua de 20 KV, aeriană
sau în cablu.
În total, în localitate există un număr de 15 posturi de transformare pentru utilitate publică
(consum casnic, edilitar şi iluminat public). Consumul este structurat, în principal, în consum
trifazic şi consum monofazic.
DistribuŃia de 0,4 KV
Prin această distribuŃie se realizează racordarea tuturor consumatorilor la reŃeaua de 0,4
KV. Această reŃea este diferenŃiată, din punct de vedere al consumului, pe:
- consumatori casnici;
- consumatori utilitari (instituŃii publice);
- consumatori agenŃi economici;
- iluminat public.
ReŃelele de joasă tensiune (0,4 KV) sunt aeriene, pe stâlpi de beton sau subterane, şi
sunt racordate, în cea mai mare parte, în buclă, între două posturi de transformare.
FuncŃie de zonă, acestea sunt realizate astfel:
- în zonele cu locuinŃe individuale, reŃeaua este de tip aerian, pe stâlpi comuni pentru
utilizări şi iluminat public, cu conductoare clasice şi conductori tip TYIR (torsadat).
- în zonele cu blocuri, distribuŃia este în cablu subteran, atât pentru utilizatori, cât şi
pentru iluminat, pe circuite separate din posturile de transformare, care sunt echipate
cu tablouri de joasă tensiune, cu secŃiuni separate pentru forŃă şi pentru iluminat, cu
automate de comandă a iluminatului realizate centralizat, pentru întreaga reŃea de
iluminat existentă.
Conductoarele folosite pot fi: de tip aerian, cu conductor de 16; 25; 35 şi 50 mmp, iar
pentru cele în cablu, de 3X50X25 mmp; 3X70X35 mmp; 3X95X50 mmp; 3X120X70 mmp;
3X150X95 mmp.
Pentru iluminat public, sunt montate corpuri de iluminat C 200, în instalaŃiile mai vechi, şi
corpuri de iluminat cu vapori de mercur, tip PVB, de 250 W, pe străzile principale, şi corpuri de
iluminat tip lampadar, de 125 W, pe aleile pietonale. Conductoarele folosite sunt, la cele
aeriene, de 16 şi 25 mmp, iar la cele subterane, cu cablu de ACYY 3X35X16 mmp.

Pe strada principală din localitate, pe unele porŃiuni, conform planului de situaŃie, reŃeaua
de iluminat este realizată, pe ambele părŃi ale străzii, cu circuite alimentate din reŃele aeriene,
cât şi din cablu subteran. Corpurile de iluminat sunt, în principal, PVB-uri de 250 W.
Alimentarea cu energie electrică a oraşului este asigurată prin infrastructura specifică

existentă, gestionată de proprietar în condiŃii medii. Analiza situaŃiei existente a scos la vedere o
serie de mici disfuncŃionalităŃi, astfel:
La reŃeaua de joasă tensiune sunt anumite porŃiuni (la capete de reŃea) cu reŃea
aeriană unde, datorită creşterii consumului pe traseul acesteia (apariŃiei de
consumatori noi şi/ sau amplificării consumului în gospodării), căderea de tensiune
depăşeşte limitele admise.
Se evidenŃiază cazuri de trasee nesistematizate, aliniamentul fiind compromis.
ReŃeaua de iluminat public, în zonele periferice, este deficitară, corpurile de iluminat

fiind necorespunzătoare, iar în unele cazuri, alinierea şi poziŃia corpului de iluminat nu
este cea mai indicată.
Pe drumul naŃional DN 14 poziŃionarea stâlpilor este necorespunzătoare, încât apar

două rânduri de stâlpi pe aceeaşi parte a străzii.
Aceste disfuncŃionalităŃi se pot rezolva la iniŃiativa Primărie, de către proprietarul reŃelei,

în baza unei ordini de priorităŃi stabilite de comun acord.
2.9.5. Telefonia
Infrastructura de telefonie - materie şi câmp, este reprezentată prin reŃelele specifice
telefonie fixe şi mobile având ca proprietari ROMTELECOM, ORANGE, VODAFONE,
COSMOTE.
ReŃeaua ROMTELECOM asigură cca 800 de posturi de telefonie fixe iar reŃelele de
telefonie mobilă acoperă nevoia de comunicare a tineretului. SoluŃia tehnică adoptată este în
fibră optică.
Nu s-au sesizat disfuncŃionalităŃi specifice oraşului Copşa Mică în ceea ce priveşte
telecomunicaŃia.

2.9.6. Alimentarea cu gaze naturale

Gazul metan este folosit în oraşul Copşa Mică drept combustibil, pentru încălzirea
spaŃiilor de locuit, pentru încălzirea apei în gopodării şi pentru prepararea hranei.
Până în anul 1989, gospodăriile de tip rural nu aveau posibilitatea de a utiliza gazul la
încălzirea apei calde pentru baie. În cea mai mare parte, gospodăriile dispuneau de 2 focuri,
unul pentru încălzire şi unul pentru bucătărie. După anul 1989, consumatorilor casnici li s-a
permis instalarea unui al treilea foc, la cerere, pentru încălzirea apei de baie.
Consumul de gaze naturale nu a înregistrat in ultima perioada, creşteri spectaculoase, ca
urmare a preŃului său foarte ridicat; din ce în ce mai multe gospodării au revenit la utilizarea
lemnului drept combustibil pentru încălzire, lemnul găsindu-se în zonă şi fiind, relativ, ieftin.
Debitul de gaze instalat pentru consumul casnic variază, în medie, de la 1,5 la 3,0 Nmc/h
şi pe gospodărie, în funcŃie de instalaŃiile interioare ale clădirilor, iar consumul real se situează
în jurul a 30.000.000 Nmc/an, respectiv circa 5.800 Nmc/an/persoană.
Consumul de gaze naturale este urmărit de către unităŃile specializate în distribuŃia
gazelor şi contorizat integral. Accesul la consumul de gaz este controlat, atât din raŃionamente
economice, cât şi din punct de vedere al siguranŃei în exploatare.
b) Descrierea sistemului de alimentare cu gaze naturale

Pe teritoriul administrativ al oraşului Copşa Mică s-au identificat, în secolul trecut,
importante câmpuri gazeifiere, iar oraşul a beneficiat de gaz metan drept combustibil din anul
1960. În prezent, oraşul Copşa Mică are o reŃea de distribuŃie a gazelor de presiune medie, în
lungime totală de circa 16 km, amplasată subteran, din polietilenă, înlocuirea vechii reŃele
efectuându-se în perioada 1998 - 1999.
Sistemul de distribuŃie a gazelor naturale (staŃie de reglare – măsurare, conducte de
distribuire şi branşamentul până la limita proprietăŃii utilizatorului) este gestionat de către
societatea „E-On GAZ” S.A. În prezent, sistemul existent este funcŃional, bine întreŃinut şi
urmărit permanent de subunitatea de specialitate a S.C, „E-On GAZ” S.A. cu sediul în Copşa
Mică.
Principala disfuncŃionalitate în funcŃionarea sistemului de alimentare cu gaze
naturale este aceea că preŃul gazului este mult peste limita de suportabilitate
financiară a populaŃiei oraşului, populaŃie care, în prezent, realizează venituri mici

si care este forŃată, astfel, să găsească soluŃii alternative, sau să renunŃe la

încălzire.
Prin avizul pe care urmează să îl elibereze proprietarul reŃelei de gaze, privind
prezenta documentaŃie, Primăria Copşa Mică va cunoaşte posibilitatea de
extindere a reŃelelor existente în zonele funcŃionale ce reprezintă extinderi de
intravilan, şi va cunoaşte eventualele condiŃii impuse de proprietar.
2.9.7. Gospodărirea comunală

a) Salubrizare şi gestionare deşeuri de tip urban
În prezent, străzile oraşului Copşa Mică nu sunt spălate. Salubrizarea lor constă în
măturarea periodică. Activitatea de salubrizare este deservită de un compartiment de
specialitate din cadrul Primăriei, cu 22 de angajaŃi. Ridicarea gunoaielor se face de 2-3 ori pe
săptămână. Deşeurile colectate sunt depozitate în depozitul Axente Sever. În prezent,
colectarea deşeurilor nu se face selectiv, deşi structura deşeurilor arată că acest lucru este
absolut necesar. Pentru depozitarea cadavrelor de animale culese de pe străzi, Primăria
dispune încă de un puŃ sec funcŃional, deşi normele specifice în vigoare nu permit acest lucru.
Deşeurile de natură electrică sunt colectate periodic, prin grija serviciului public
specializat şi depozitate în punctul de colectare amenajat în strada Laboratorului.
Deşeurile rezultate din activitatea de demolare-construire se depozitează pe un teren
proprietate privată, cu acceptul proprietarului, teren aflat la limita cu teritoriul comunei Axente
Sever.
În situaŃia în care, diferite tipuri de deşeuri sunt depuse necontrolat şi fraudulos în
teritoriul extravilan, în proximitatea drumurilor de exploatare, serviciul public realizează
ecologizarea zonei afectate.
În prezent, activitatea de salubrizare şi gospodărire a deşeurilor tinde să fie sub control,
Primăria depunând eforturi susŃinute, atât pentru asigurarea infrastructurii, cât şi pentru
conştientizarea şi educarea populaŃiei pentru un mediu curat. În situaŃia în care depozitele
neecologice se vor închide, Primăria negociază cu S.C. „ECOSAL” S.A. Mediaş un contract de
preluare a deşeurilor în staŃia de transfer a acestei societăŃi.
b) Cimitire
Înhumarea cadavrelor umane este deservită de o infrastructură apreciată ca fiind
satisfăcătoare şi suficientă: 4 cimitire, distribuite bine în teritoriu, uşor accesibile, cu capacităŃi
încă neutilizate. În cele mai multe cazuri, cimitirele sunt împrejmuite şi întreŃinute la condiŃii

normale de utilizare. DiscuŃiile purtate cu autorităŃile au condus la ideea de a nu extinde

intravilanul pentru această zonă funcŃională.
Deşi zona afectată acestei funcŃiuni este suficientă din punct de vedere cantitativ, s-au
identificat o serie de disfuncŃionalităŃi care se pot îndepărta prin investiŃii:
− refacerea şi modernizarea împrejmuirilor;
− îmbunătăŃirea calităŃii aleilor de circulaŃie interioară;
− construirea de capele mortuare;
− îmbunătăŃirea accesului din drumurile şi străzile oraşului;
− stabilizarea terenurilor în zonele cu alunecări de teren;
− plantarea şi întreŃinerea mai bună a vegetaŃiei, întreŃinerea mai bună a
mormintelor.
2.9.8. Transportul local

PrezenŃa drumului naŃional DN 14, cu ramura sa, DN 14B, în peisajul oraşului, asigură
circulaŃia de mărfuri şi persoane dinspre şi înspre Copşa Mică, şi constituie, în acelaşi timp,
suportul cel mai utilizat pentru transportul local, împreună cu DC 8 Copşa Mică - Târnăvioara.
Transportul local se desfăşoară în baza unui program, efectuându-se circa 5 curse pe zi
pentru transportul elevilor şi bătrânilor.
Pentru acest tip de transport se utilizează două mijloace de transport, de tip microbuz cu
16+1 locuri şi, respectiv, 8+1 locuri, proprietatea Primăriei Copşa Mică. Mijloacele de transport
sunt deservite de 3 şoferi, angajaŃii Primăriei, acoperind orarul şi cursele conform programului.
PopulaŃia deŃine un număr de circa 500 de autoturisme, motociclete, motorete, biciclete,
care rezolvă parŃial nevoia de transport local şi de circulaŃie în afara localităŃii.
Principalele disfuncŃionalităŃi manifestate în această direcŃie sunt:
− lipsa unei infrastructuri de transport de calitate bună, distribuită în tot oraşul;
− lipsa marcajelor de circulaŃie;
− lipsa spaŃiilor de parcare;
− lipsa aleilor pentru biciclişti;
− lipsa unei centuri ocolitoare a oraşului, pentru transportul greu.
2.9.9. Infrastructura pentru sport

Copşa Mică are o infrastructură ce deserveşte activităŃile în domeniul sportului, suficientă
din punct de vedere cantitativ, şi în stare tehnică bună, concretizându-se astfel:

− pentru sportul din şcoli, care antrenează practic toŃi elevii din clasele I - XII, fiecare
şcoală are un teren de sport neacoperit, suficient pentru fiecare şcoală în parte.
− prin grija Primăriei, s-a construit o sală de sport cu 50 de locuri, amplasată relativ
central (vis a vis de Gara C.F.R.), accesibilă din drumul naŃional DN14. Aceasta s-
a realizat în cadrul Programului NaŃional de construire a sălilor de sport, derulat
prin Campania NaŃională de InvestiŃii.
− există un teren de sport privat, aflat în proprietatea firmei POLIGLOT, pe care
aceştia intenŃionează să deruleze investiŃii de modernizare a infrastructurii.
− Primăria dispune de o pistă de MOTOCROS, unde se organizează competiŃii în
cadrul campionatului naŃional de motocros; pista este amenajată pe teren
proprietate privată a Primăriei, este omologată corespunzător, iar în anul 2009 se
organizează a treia ediŃie a campionatului, pentru echipamente cu capacitatea
cilindrică de până la 250 cm3.
2.10. Probleme de mediu

2.10.1. Descrierea situaŃiei existente
Oraşul Copşa Mică face parte din rândul celor câteva oraşe ale României cu reale
probleme de mediu, în care, cu condiŃia derulării unui program susŃinut de reconstrucŃie a
mediului, nivelul de poluare ar putea fi normal peste 30-50 de ani. Poluarea istorică a atins cote
alarmante, atât în ceea ce priveşte aria afectată, cât şi în ceea ce priveşte depăşirea
concentraŃiilor de metale grele, care au poluat mediul în ansamblul său.
Astfel, aria suprafeŃei afectate de poluare, centrată pe platforma industrială a oraşului
Copşa Mică, s-a extins până în Mediaş, Valea Viilor, Micăsasa, Şeica Mare şi Şeica Mică,
această largă dispersie fiind favorizată şi de curenŃii de aer din valea râului Târnava Mare.
Nici una din componentele mediului, în cea mai largă accepŃiune, nu a scăpat neatinsă
de poluare, înregistrând, pentru fiecare componentă, recorduri absolute, caracterizate astfel:
Apele de suprafaŃă, în principal râul Târnava Mare, Visa şi altele, sunt poluate
permanent, dar cu intensitate din ce în ce mai redusă. Râul Târnava Mare are, în
amonte, clasa de calitate II, iar în aval, secŃiunea Micăsasa are clasa de calitate III, iar
starea chimică foarte proastă, ca urmare a prezenŃei metalelor grele: cupru, cadmiu,
plumb. Râul Visa, în amonte de confluenŃa sa cu râul Târnava Mare, are clasa de calitate
IV.
În apele de suprafaŃă, concentraŃiile admise de metale grele au fost depăşite, în
decursul timpului, câteodată, şi de 30 de ori, şi adesea, de câte 10 ori.

Poluarea apelor de suprafaŃă nu se poate păstra la nivel local; apele curg şi duc
cu ele elemente poluatoare, distribuindu-le la distanŃe mari, în detrimentul mediului.
Poluarea din oraşul Copşa Mică a accentuat nivelul de declasare a apelor de
suprafaŃă şi aşa poluate, în special râul Târnava Mare, care este sursa de apă potabilă
şi, totodată, emisar de descărcare a apelor uzate din mai multe oraşe în parcursul său,
din munŃii Harghitei şi până la Copşa Mică.
Apele subterane de mică, medie şi mare adâncime, sunt poluate cu metale grele,
atingând cote alarmante în Copşa Mică, Micăsasa şi Târnăvioara. Poluarea accentuată a
fost identificată în sistemul acvatic din lunca râului Târnava Mare. Poluarea pânzei
freatice s-a realizat într-un proces lung şi interdependent cu poluarea celorlalŃi factori de
mediu: sol, ape de suprafaŃă, aer. Cauzele principale ale poluării sunt: emisiile de
poluanŃi în aer şi deversarea în râul Târnava Mare a apelor epurate incomplet, staŃia de
epurare SOMETRA neavând treapta de tratare chimică.
Solul - este cel mai afectat dintre factorii de mediu, în cadrul poluării istorice din Copşa
Mică. Particulele şi compuşii metalelor grele vehiculate în cadrul actualei S.C. SOMETRA
S.A., fosta Întreprindere de Metale Neferoase, s-au aşezat pe sol, determinând câteva
situri extrem de contaminate în Copşa Mică, Mediaş, Micăsasa, Târnava şi Axente
Sever.
Solul a fost poluat pe arii extinse, atât la suprafaŃă cât şi în profunzime, atingând şi
apele subterane. În afara poluării chimice, solul a mai fost afectat şi de mişcări mecanice
- alunecări de teren, mişcări datorate tot poluării, în ultimă instanŃă: poluare sol - lipsă
vegetaŃie - degradare sol - eroziune - alunecări de teren. Constituind suportul desfăşurării
vieŃii vegetale şi animale, un sol contaminat şi-a pus amprenta asupra regnurilor naturale
şi a influenŃat viaŃa sub toate aspectele ei.
Specialiştii au identificat pe sol, pe lângă metalele grele, în sine, şi compuşi ai
acestora extrem de nocivi şi cu putere mare de circulaŃie şi dispersie. ConcentraŃiile reale
de metale grele pe sol au depăşit, de multe ori, concentraŃiile maxime admise,
determinând efecte negative puternice asupra oamenilor, animalelor şi plantelor.
Aerul - a fost poluat, în principal cu dioxid de sulf şi negru de fum, emise din coşurile
fabricilor, dar şi din antrenarea pulberilor de pe sol. Pe lângă aceste două componente
esenŃiale, în aer s-au eliminat cantităŃi importante de oxid şi dioxid de carbon, arseniu,
plumb, cupru, zinc, cadmiu.

2.10.2. Analiza critică a situaŃiei existente

Primăria Copşa Mică, autorităŃile în domeniul protecŃiei mediului, Consiliul JudeŃean Sibiu
şi Prefectura JudeŃului Sibiu cunosc situaŃia exactă şi au dezvoltat o serie de acŃiuni pentru
reducerea poluării, rezultatele acestor măsuri fiind remarcabile. Deşi emisiile de poluanŃi în
factorii de mediu au scăzut odată cu căderea industriei grele, mare poluatoare, poluarea istorică
a rămas.
Sunt apreciate ca nesatisfăcătoare măsurile de reconstrucŃie a mediului sau de eliminare
a surselor de poluare, altele decât producŃia industrială; de asemenea, se apreciază că nu a
fost dus integral la îndeplinire, de către S.C. „SOMETRA” S.A., programul de conformare impus
cu ocazia obŃinerii autorizaŃiei integrate de mediu. Planul de conformare impus stabilea o serie
de măsuri şi termene ferme de finalizare în perioada 2005 - 2011, dar autorităŃile în domeniu au
fost foarte înŃelegătoare faŃă de plătitorul de impozite, bun contribuabil, cel puŃin la bugetul local
Copşa Mică.
Nu este acesta momentul şi nici locul potrivit pentru a aduce critici la adresa unităŃilor
responsabile cu protecŃia mediului în judeŃul Sibiu; prezentul Plan Urbanistic General are
menirea de a inventaria problemele reale, de mediu, de a identifica o serie de măsuri capabile
să găsească o soluŃie la problemele de mediu, astfel încât, într-o anumită perspectivă de timp,
să se poată reface mediul natural la nişte parametri normali, pentru secolul XXI.
Problemele majore în domeniul mediului în Copşa Mică se pot sintetiza astfel:
− Nivel înalt de poluare, pentru toate componentele mediului şi pentru biodiversitate,
în ansamblul ei, în această zonă.
− Atitudine prea înŃelegătoare faŃă de poluatorii existenŃi, chiar dacă intensitatea
poluării a scăzut ca urmare a scăderii producŃiei.
− Întârziere mare în rezolvarea problemelor legate de infrastructura fizică de bază:
sisteme performante de alimentare cu apă, canalizare ape uzate menajere,
gestionare deşeuri, circulaŃie, transport, gospodărire comunală.
− Lucrări puŃine de reconstrucŃie a mediului în domeniile: tratarea solurilor,
eliminarea resturilor de construcŃii cu funcŃiuni tehnologice, plantarea arborilor şi
arbuştilor, lucrări de îmbunătăŃiri funciare, eliminarea deşeurilor industriale de pe
platforma industrială, sau amenajarea unei halde ecologice, ecologizarea spaŃiilor
din incinta companiilor existente pe platforma industrială, consolidarea malurilor
celor două cursuri principale de apă, regularizarea văilor din intravilanul localităŃii,
reabilitarea fondului construit.

− AcŃiuni puŃine de monitorizare şi măsurare a calităŃii reale a mediului prin mai mulŃi
parametri, în mod permanent.
Un aspect favorabil în domeniul protecŃiei mediului îl reprezintă reuşita Primăriei în
derularea a trei proiecte importante în măsură să contribuie fundamental la protecŃia reală a
mediului, inclusiv a competenŃei umane:
- reabilitarea infrastructurii de apă şi canalizare;
- crearea infrastructurii specifice de colectare selectivă şi transfer a deşeurilor;
- reabilitarea faŃadelor principalelor imobile din oraş.
2.11. DisfuncŃionalităŃi privind situaŃia existentă

Oraşul Copşa Mică este într-un plin proces de reconstrucŃie şi de regăsire a identităŃii
sale, după o lungă perioadă nefastă în istoria sa, alături de multe alte oraşe din România.
Pe parcursul capitolului II din prezentul Plan Urbanistic General s-a analizat stadiul
actual al dezvoltării oraşului, în ansamblul său, cauzele şi efectele acestora, precum şi
posibilităŃile de eliminare, în viitor. Scara timpului, în ceea ce priveşte evoluŃia socio -
urbanistică a unui oraş, este diferită de la un oraş la altul, pentru Copşa Mică, în special, având
un gradient larg. Numai perioade lungi de timp vor însemna ceva pentru acest oraş, care în
ultimii 50 de ani, a înregistrat câteva extreme negative.
În ceea ce priveşte încadrarea în teritoriu şi relaŃiile desfăşurate cu exteriorul, oraşul
are o serie de puncte tari:
oraş în centrul Ńării, în Regiunea economică 7 centru, într-o zonă cu condiŃii
naturale foarte bune;
important nod de cale ferată;
proximitatea faŃă de un drum naŃional;
relaŃii economice şi administrative stabile;
apartenenŃa la un pol de dezvoltare împreună cu Mediaş, Dumbrăveni, Agnita,
dar şi o serie de puncte slabe:
drumul naŃional traversează oraşul cu transporturi de tot felul, datorită lipsei
centurii ocolitoare;
relaŃii economice şi culturale destul de reduse cu municipiul Sibiu - capitală
europeană, care oferă foarte multe oportunităŃi.
Referitor la dezvoltarea economică, se precizează că aceasta este zona cu cele mai
multe disfuncŃionalităŃi şi, astfel, de cele mai acute nevoi. Punctele slabe identificate cu această
ocazie se pot prezenta sintetic astfel:
structura pe ramuri ale economiei este nesatisfăcătoare;

posibilităŃile de diversificare a activităŃii economice sunt reduse, ca urmare a

caracteristicilor specifice ale mediului, în general: condiŃii improprii pentru
dezvoltarea ramurii agroindustriale şi a turismului;
zona urbanistică cu funcŃiuni industriale este neatractivă datorită poluării şi datorită
prezenŃei vestigiilor fostei industrii;
infrastructura fizică de tip urban este necorespunzătoare. Chiar şi stadiul actual -
execuŃie lucrări de infrastructură - este în măsură să abată atenŃia investitorilor de
la oraş, aceştia orientându-se către alte locaŃii mai atractive.
Punctele tari în dezvoltarea economică a oraşului, de la care se poate porni o
reconstrucŃie, sunt următoarele:
există un potenŃial uman bun, stabil, cu un postament economic solid, legat
puternic de aceste locuri, prin: etnie, cultură, proprietăŃi private, care a rezistat în
condiŃii de restrişte;
există tradiŃie şi se poate stabili o anumită continuitate în dezvoltarea activităŃilor
economice ce se desfăşoară în prezent;
resursele naturale existente oferă o serie de posibilităŃi de dezvoltare economică,
cum ar fi extracŃia materialelor de construcŃie;
proximitatea faŃă de oraşul Mediaş ar putea constitui un avantaj, ca piaŃă de
desfacere pentru unele servicii, adresate acesteia: selecŃie şi plasare forŃă de
muncă, întreŃinere şi curăŃenie, salubritate , transport intern şi internaŃional, sport,
depozitare, comerŃ en gross cu materiale de construcŃie.
În ceea ce priveşte deservirea generală a oraşului: - administrare, învăŃământ, cultură,
cult, sport, agrement, gospodărire comunală - principala disfuncŃionalitate este lipsa unei
infrastructuri adecvate; pe toate liniile enunŃate sunt necesare investiŃii în construcŃii şi dotări
care trebuiesc finanŃate din fonduri publice limitate.
Pentru o mai bună desfăşurare a acestei activităŃi sunt necesare acŃiuni privind atragerea
medicilor, implementarea statutului funcŃionarului public, sprijinirea şi protejarea categoriilor
dezavantajate, educarea tineretului, reducerea şomajului, reducerea delicvenŃei. Pentru aceste
acŃiuni, indicatorii nu sunt niciodată suficient de buni, fiind nevoie de eforturi continue. Niciodată
şomajul, delicvenŃa nu vor fi suficient de mici, decât dacă nu există.
Aspectele pozitive identificate, prezentate în continuare, oferă o anumită garanŃie în
această direcŃie. Astfel, se precizează:
- InstituŃia Primarului - este bine organizată şi condusă, cu preocupări şi rezultate
bune în atragerea şi gestionarea fondurilor europene, şi în îmbunătăŃirea
serviciilor specifice adresate populaŃiei;

- Cadrele didactice existente sunt stabile, local fiind dezvoltat învăŃământul primar şi
mediu, cu tradiŃie în domeniul chimiei;
- Oraşul dispune de instituŃiile necesare administrării sale la un nivel mediu general
atins în judeŃ, care sigură desfăşurarea activităŃilor specifice, în condiŃiile
cunoaşterii exacte a situaŃiei existente.
2.12. NecesităŃi şi opŃiuni ale populaŃiei:

În ceea ce priveşte echiparea edilitară, principala necesitate a populaŃiei, a constituit-o în
ultimii 15 ani, satisfacerea nevoilor de consum de apă potabilă; Starea necorespunzătoare a
sistemului de alimentare cu apă potabilă şi canalizarea apelor uzate a indus o serie de efecte
negative asupra nivelului de confort şi asupra sănătăŃii populaŃiei. Această necesitate este pe
cale de a se rezolva prin amplul proiect desfăşurat pe programul „ZONE FIERBINłI”.
NecesităŃile de bază ale populaŃiei, exprimate cu diverse ocazii către administraŃia
publică, se referă la domeniul economic şi social:
o crearea de locuri de muncă;
o diversificarea activităŃilor economice;
o îmbunătăŃirea calităŃii serviciilor în domeniul sănătăŃii prin înfiinŃarea unui
spital local;
o construirea de locuinŃe sociale;
o reabilitarea prin fonduri europene a faŃadelor caselor degradate ca urmare
a poluării mediului;
o construirea unei pieŃe agroalimentare în zona centrală;
o extinderea spaŃiilor de parcare;
o extinderea spaŃiilor verzi;
o reabilitarea străzilor din cartierele de locuinŃe.

CAPITOLUL al III - lea

PROPUNERI DE DEZVOLTARE
URBANISTICĂ
3.1. Studii de fundamentare

3.2. EvoluŃie posibilă a oraşului; PriorităŃi
3.3. Optimizarea relaŃiilor în teritoriu
3.4.Dezvoltarea activităŃilor economice
3.5. EvoluŃia populaŃiei
3.6. Organizarea circulaŃiei
3.7. Intravilan propus, bilanŃ teritorial şi
zonificare funcŃională propusă
3.9.Dezvoltarea echipării edilitare
3.10. ProtecŃia mediului
3.11.Reglementări urbanistice
3.12. AdministraŃia Locală şi obiectivele
de utilitate publică

CAPITOLUL III
PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ
3.1. Studii de fundamentare:

Studiile de fundamentare la cererea beneficiarului precum şi documentarea în teren, pe
probleme, în vederea elaborării prezentului P.U.G. au avut caracter analitic (reambularea
suportului topografic, studiu geotehnic, protecŃia mediului, potenŃialul economic în general,
circulaŃia) sau prospectiv (evoluŃia socio demografică) şi s-au finalizat cu o sinteză privind
situaŃia existentă, urmărind, în principal identificarea disfuncŃionalităŃilor şi formularea unor
propuneri de diminuare şi eliminare a acestora.
În ceea ce priveşte caracterul prospectiv al unor studii, se menŃionează că previziunile au
fost făcute conform tehnicilor uzuale de prevedere a unor procese şi evenimente, cele mai
importante fiind previziunile în domeniul evoluŃiei demografice. De asemenea s-au avut în
vedere intenŃiile de acŃionare a administraŃiei publice locale, pentru dezvoltarea ulterioară a
oraşului.
Studiile de fundamentare realizate pun la dispoziŃie informaŃii suficiente care să asigure
baza pentru propunerile de dezvoltare urbanistică şi socială a oraşului în următorii 10 ani.
3.2. EvoluŃia posibilă a oraşului; PriorităŃi:

Deşi în dezvoltarea socio - economico - urbanistice a oraşului s-au identificat o serie de
disfuncŃionalităŃi, unele majore, evoluŃia posibilă a oraşului este privită optimist.
Viziunea proiectată în perspectiva următorilor 10 ani este un oraş curat, cu activitate
economică diversificată, cu o populaŃie stabilă, uşor, în creştere şi cu activitate socio -
culturală intensă. În 10 ani, schimbările nu pot fi fundamentale, dar se pot contura alte direcŃii
decât cele din prezent, astfel:
oraşul poate fi, din ce în ce mai curat, resturile dezvoltării industriale de tip
comunist pot fi eliminate, solurile contaminate pot fi refăcute, vegetaŃia
distrusă poate fi înlocuită, fondul construit, afectat, poate fi reabilitat
populaŃia poate educată pentru păstrarea unui oraş curat;
activitatea economică, în ansamblul ei se poate relansa într-o altă paletă,
evitându-se caracterul monoindustrial de până acum, şi valorificând, la
maximum, facilităŃile existente. Cu eforturi mici, se poate porni spre
dezvoltarea construcŃiilor, a transporturilor, a industriei prelucrătoare a

serviciilor, astfel încât descreşterea economică din prezent să fie

combătută;
populaŃia stabilă a oraşului, ar putea înregistra o anumită creştere, în raport
cu posibilitatea integrării în muncă şi cu îmbunătăŃirea infrastructurii rurale;
ToŃi cei care au trebuit să plece din oraş au plecat la primele semne ale
recesiunii. Cei rămaşi sunt legaŃi economic şi emoŃional de oraş şi vor
constitui baza dezvoltării demografice ulterioare. Stabilizarea populaŃiei,
asigurarea unor venituri constante, dezvoltarea acŃiunilor cu caracter socio
- educativ sunt, în acelaşi timp cauză şi efect al derulării celorlalte aspecte
ale vieŃii cotidiene;
activitatea socială şi culturală se poate relansa de pe alte principii - cele
democratice - insistându-se asupra unor categorii de populaŃie, după caz:
- se vor putea sprijini categoriile defavorizate (bătrâni, copii,
handicapaŃi, femei) prin acŃiuni umanitare, cu caracter, predominant
material;
- se va putea sprijini tânăra generaŃie pentru a rezista tentaŃiilor
nefaste de provenienŃa occidentală, tentaŃii la care cade victimă, în
primul rând, tineretul. Nici un efort nu trebuie precupeŃit pentru
aceasta, tineretul constituind viitorul comunităŃii;
- se va putea îmbunătăŃi consideraŃia comunităŃii faŃă de categoriile,
în prezent, defavorizate; Aceste persoane nu au nevoie doar de
alimente şi îmbrăcăminte ci şi de respectul şi consideraŃia
concetăŃenilor. Sunt momente în care, cei ce desfăşoară asemenea
acŃiuni, sunt complet depăşiŃi de fenomenele negative sau chiar
infracŃionale ale unor membri ai comunităŃii, dar activitatea lor nu
trebuie redusă sau oprită, cu nici un preŃ;
- se va putea atrage populaŃia în acŃiuni recreative, plăcute, prin
asigurarea unei infrastructuri corespunzătoare şi prin organizarea de
evenimente;
- se va putea asigura o infrastructură urbană corespunzătoare pentru
activităŃile cu caracter socio - educativ prin dezvoltarea unor proiecte
de investiŃii.
PriorităŃile de intervenŃie asupra vieŃii cotidiene nu pot fi ierarhizate liniar, pentru simplul
motiv că aspectele acesteia sunt într-o independentă şi corelare strânsă.
Prioritizarea acŃiunilor se poate face doar pe segmente mari, şi se prezintă astfel:

1. AcŃiuni imediate de salvgardare a mediului adică, a vieŃii prin investiŃii,

acŃiuni educative în domenii majore: reabilitarea şi modernizarea
infrastructurii de apă canal, deşeuri, reconstrucŃia mediului, refacerea
cadrului natural, etc.; acŃiunile educative se vor adresa întregii comunităŃi,
prin metode specifice pe nivele de înŃelegere a situaŃiei; acŃiunile de
constrângere se vor adresa poluatorilor, conform principiului „poluatorul
plăteşte” pentru faptele deja comise, şi pe principiul „exploatării durabile a
mediului” pentru viitor.
2. AcŃiuni imediate de îmbunătăŃire a învăŃământului şi educaŃiei şi sănătăŃii,
se va avea în vedere faptul că tineretul este educat de familie şi de
societate, cadrul didactic având rol de corector şi formator, o perioadă
scurtă e timp, dar importantă. De asemenea se va cunoaşte exact, că
elevii, profesorii şi medicii îşi desfăşoară activitatea într-un cadru fizic
unde condiŃiile trebuiesc asigurate la un anumit nivel de confort sau la un
anumit standard de funcŃionalitate;
3. AcŃiuni de sprijinire a tuturor activităŃilor economice în vederea relansării,
de pe alte principii, a ramurilor economice, decăzute, în prezent, sau
pentru dezvoltarea acelor segmente ale producŃiei (şi serviciilor) care sunt
viabile, cu toate greutăŃile prezentului.
Sprijinirea activităŃilor economice se va putea face cu respectarea unor
principii şi cu instrumentele specifice de care dispune Primăria;
4. AcŃiuni de îmbunătăŃire a managementului administraŃiei în toate
aspectele sale astfel încât Primăria să reprezinte în mod real un organism
viu, eficient cu o acŃiune, concertantă, în sprijinul comunităŃii umane din
Copşa Mică.
AcŃiunile propuse în diverse direcŃii sunt centralizate într-un plan de
acŃiune elaborat de comun acord cu reprezentantul Primăriei Copşa Mică
(plan ataşat în anexă). Aceste acŃiuni se vor derula în paralel, într-un ritm
ce va putea fi impus de către administraŃie, rezultatele urmând a fi văzute,
diferenŃiat pe tip de acŃiune, aşa cum este prezentat în tabelul următor:

EVOLUłIE POSIBILĂ - INDICATORI GENERALI
Viziune: ORAŞ CURAT CU ACTIVITATE ECONOMICĂ DIVERSIFICATĂ CU POPULAłIE ÎN CREŞTERE ŞI CU VIAłA SOCIO - CULTURALĂ
INTENSĂ
NR. INDICATORI ANII
CRT. 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
A. ÎN DOMENIUL
SALVGARDĂRII
MEDIULUI:
- Asigurarea
sistemelor de
alimentare cu apă ACłIUNI
REZULTATE
potabilă şi de
canalizare a apelor
uzate şi a apelor
pluviale.
- Asigurarea unui
sistem de colectare REZULTATE
selectivă a
deşeurilor
- Asigurarea zonelor
verzi corespunzător REZULTATE
nivelului european şi ACłIUNI
al indicatorului;
- Realizarea
împăduririlor la
ACłIUNI
nivelul anului de
glorie al oraşului -
1950
- ReconstrucŃia
mediului în zona ACłIUNI REZULTATE
industrială - foarte

grav afectată de
poluarea istorică
- Educarea
comunităŃii în spiritul ACłIUNI REZULTATE
protecŃiei mediului în
ansamblul său
B. ÎN DOMENIUL
ÎMBUNĂTĂłIRII
ÎNVĂłĂMÂNTULUI,
EDUCAłIEI,
SĂNĂTĂłII: REZULTATE
- Asigurarea ACłIUNI
infrastructurii.
- Creşterea calităŃii ACłIUNI REZULTATE

serviciilor
C. ÎN DOMENIUL
RELANSĂRII
ACTIVITĂłILOR
ECONOMICE:
- asigurarea
infrastructurii ACłIUNI REZULTATE
- asigurarea unui
cadru de afaceri REZULTATE
bine reglementat, ACłIUNI
stimulativ

3.3. Optimizarea relaŃiilor în teritoriu:

Amplasarea oraşului Copşa Mică în partea de nord - est a judeŃului Sibiu, conduce la
două direcŃii de acŃiune pe linia optimizării relaŃiilor în teritoriu:
continuarea relaŃiilor de colaborare cu Primăria Mediaş precum şi cu celelalte
Primării implicate în polul de dezvoltare din nord - estul judeŃului: Agnita,
Dumbrăveni şi comunele învecinate. RelaŃiile care urmează a se îmbunătăŃi se
referă la:
- relaŃii economice: proiecte de investiŃie derulate împreună pe linia
îmbunătăŃirii infrastructurii de apă, canalizare, drumuri, gestionare
deşeuri, îmbunătăŃiri funciare;
- relaŃii economice pe linia sprijinirii iniŃiativelor private de dezvoltare a
unor sectoare productive, prin măsuri stimulative (reduceri de taxe
şi impozite, concesionări de terenuri, transport în comune);
- relaŃii de colaborare pe linia protecŃiei mediului prin derularea unor
proiecte comune privind: decontaminarea solului şi apelor de
suprafaŃă, împădurire, reducerea riscurilor naturale;
- proiecte culturale, mai bine organizate, de atragere a cetăŃenilor
Copşei la viaŃa culturală, mai intensă, din Municipiul Mediaş;
- proiecte educaŃionale, adresate elevilor din toate nivelurile, în
vederea îmbunătăŃirii procesului de învăŃământ şi reducerea
diferenŃelor existente, în special la nivelul învăŃământului liceal;
- îmbunătăŃirea accesului populaŃiei şi instituŃiilor la serviciile oferite
de piaŃa municipiului Mediaş, servicii mai diversificate şi mai bune.
3.4. Dezvoltarea activităŃilor economice:

Misiunea de bază a administraŃiei locale este de a asigura relansarea economică a
oraşului, indiferent de forma de proprietate. Stă în puterea administraŃiei publice locale să facă
acest lucru prin mai multe direcŃii de acŃiune şi în baza unei strategii:
se va face cât mai atractiv mediul de afaceri local prin derularea unor proiecte
care să asigure o infrastructură urbană bună, această direcŃie de acŃiune ar
putea stimula transporturile, construcŃiile şi activităŃile industriale desfăşurate
de investitori privaŃi;
se vor stabili reguli de urbanism şi zone funcŃionale cu destinaŃia activităŃi
economice astfel încât să permită obŃinerea autorizaŃiilor de construire cerute
de cei interesaŃi;

se vor lua măsuri speciale, dar legale, privitor la scutiri sau reduceri de taxe
locale pentru întreprinzători privaŃi sau privitor la acordarea concesiunilor cu
prioritate pentru dezvoltarea economică, cu condiŃia ca domeniile de activitate
să nu fie domenii poluante.
Posibilele direcŃii de dezvoltare a activităŃilor economice vizează sectoarele:
construcŃii şi materiale de construcŃie;
servicii;
transporturi;
sectoare industriale prelucrătoare;
activităŃi agricole în mediu controlat;
comerŃ en gross;
dezvoltarea relaŃiilor cu municipiul reşedinŃă de judeŃ Sibiu - pe o gamă amplă
de aspecte
- pe linia protecŃie mediului, sănătăŃii populaŃiei, cadastrului funciar,
îmbunătăŃirilor funciare, relaŃiile trebuie în mod categoric
îmbunătăŃite urmând ca Primăria prin reprezentanŃii săi, să poată
rezolva în regim de urgenŃă o serie de probleme curente;
- pe linia învăŃământului de nivel înalt se va sprijini integrarea
absolvenŃilor de liceu din oraşul Copşa Mică în învăŃământul
superior din municipiul Sibiu;
- pe linie culturală se va susŃine accesul la oportunităŃile pe care le
oferă oraşul Sibiu în postura de capitală culturală europeană, cu o
infrastructură culturală foarte bine dezvoltată;
- pe linia economică - se poate asigura coordonarea unor acŃiuni
comune care să permită schimburi economice eficiente pentru
oraşul Copşa Mică: transport, comerŃ, servicii, industrie.
AdministraŃia locală prin Primar - va fi conştientizată de importanŃa optimizării relaŃiilor în
teritoriu, de stabilirea unor parteneriate comune, cu vecinii, pe toate direcŃiile de dezvoltare a
vieŃii economice sociale şi urbanistice.

3.5. EvoluŃia populaŃiei:

În acest moment al dezvoltării sociale în România, nu se pot face previziuni exacte
privind populaŃia oraşului Copşa Mică.
Toate planurile curente de dezvoltare privind infrastructura socială au la bază
următoarea previziune demografică: în situaŃia relansării economice, în ansamblu populaŃia
va putea înregistra o creştere de max. 2 ‰ pe an, prefigurându-se următoarea evoluŃie:
Nr. Anul PopulaŃia estimată

crt. locuitori
1. 2009 5200
2. 2010 5210
3. 2011 5221
4. 2012 5230
5. 2013 5242
6. 2014 5252
7. 2015 5263
8. 2016 5273
9. 2017 5884
10. 2018 5294
11. 2019 5305
Această previziune are la bază desfăşurarea unor indicatori urbanistici favorabili:

creşterea uşoară a natalitatii
eradicarea mortalităŃii infantile;
prelungirea duratei medii de viaŃă;
diminuarea şomajului;
reducerea accentuată a delicvenŃei şi infracŃionalităŃii;
stabilizarea populaŃiei şi reducerea migraŃiei;
îmbunătăŃirea structurii pe vârste a populaŃiei;
dezvoltarea economică de ansamblu;
derularea unor programe cu caracter social.
În perspectiva următorilor 10 ani se aşteaptă ca resturile dezvoltării de tip comunist
(chiar dacă şi-au schimbat proprietarii) să fie eliminate sau restructurate fundamental şi ca
unele zone să aibă funcŃiuni dominante spre desfăşurarea activităŃilor economice.
AdministraŃia locală şi populaŃia oraşului nu-şi va putea face planuri pe linia dezvoltării
sectoarelor agricole şi zootehnic aceasta fiind o privaŃiune severă impusă de poluarea
remanentă.
Desigur, pe lângă gospodăriile populaŃiei se vor cultiva plante şi se vor creşte animale
de casă această activitate neputând fi împiedicată legal şi total. Cade în sarcina Primăriei se

desfăşoare o companie convingătoare împotriva comercializării şi consumării produselor

agricole şi agrozootehnice astfel obŃinute.
Ca urmare a măsurilor de reconstrucŃie a mediului natural, în următorul plan urbanistic
general se va putea construi o strategie e dezvoltare a acestor sectoare economice.
3.6. Organizarea circulaŃiei:

Specific secolului pe care îl parcurgem, în oraşul Copşa Mică, la fel ca în multe alte
oraşe, se poate vorbi despre o circulaŃie intensă de bunuri şi persoane, oraşul fiind un
important nod de circulaŃie auto şi feroviară.
Ca urmare a vechimii şi funcŃiunii sale, în Copşa Mică s-a configurat deja o infrastructură
de circulaŃie, adaptată la cerinŃele populaŃiei din punct de vedere cantitativ.
În perspectiva următorilor 10 ani, organizarea circulaŃiei se va referi, în special, la
creşterea calităŃii infrastructurii şi la favorizarea relaŃiilor de tranzitare şi transfer a oraşului în
transportul de bunuri şi persoane. Transporturile, ca ramura a economiei, pot constitui pentru
dezvoltarea economică a oraşului o alternativă şi o compensaŃie la aspectele induse de
poluare.
AcŃiunile şi măsurile preconizate pentru îmbunătăŃirea circulaŃiei, se vor orienta spre
eliminarea disfuncŃionalităŃilor constate în acest domeniu.
Realizarea centurii ocolitoare care se va desprinde din DN 14, înainte de intrarea
acestuia, dinspre Mediaş în oraş şi care va traversa calea ferată şi va ocoli
oraşul prin partea de nord, intersectându-se cu DN 14B. Efectele economice ale
acestei căi de comunicaŃie vor fi majore, în special în contextul realizării unei
lucrări similare în municipiul Mediaş. În acest context oraşul va fi inclus în
traseele de transport majore spre Alba, Cluj, Tîrgu Mureş, Sibiu, Bucureşti;
Redimensionarea elementelor geometrice a drumurilor comunale şi a străzilor
oraşului (lăŃimi, pante, curbe, etc., va asigura fluidizarea şi siguranŃa traficului;
Modernizarea îmbrăcăminŃilor străzilor, marcarea şi semnalizarea
corespunzătoare, realizarea lucrărilor auxiliare complementare: parcări, şanŃuri,
rigole, va asigura creşterea confortului în trafic şi protejarea mediului
înconjurător.
În situaŃia în care în maximum doi ani, infrastructura de apă şi canalizare va fi complet
modernizată, se impune desfăşurarea unor ample acŃiuni pe linia îmbunătăŃirii infrastructurii de
circulaŃie.

3.7. Intravilan propus, bilanŃ teritorial şi zonificare funcŃională propusă:

Corespunzător condiŃiilor naturale existente oraşul Copşa mică se desfăşoară pe terasa
superioară a râului Târnava mare iar zonificarea funcŃională a intravilanului este, practic,
încheiată. Zonele funcŃionale tradiŃionale s-au conturat deja, iar o schimbare fundamentală a
zonificării funcŃionale nu este posibilă. Desigur, în acest moment, edilii oraşului şi întreaga
populaŃie şi-ar dori să nu fi existat niciodată zona industrială amplasată în nordul oraşului între
râul Târnava mare şi calea ferată; această zonă există însă, iar reabilitarea şi reconversia ei
constituie principala problemă a administraŃiei pe linia îmbunătăŃirii zonificării şi a protecŃiei
mediului înconjurător.
În urma discuŃiilor purtate cu reprezentanŃii primăriei prin prezentul P.U.G. se propune
extinderea intravilanului cu o suprafaŃă totală a extinderilor Sc = 123,19 ha. Extinderile de
intravilan sunt rezervate următoarelor funcŃiuni:
- locuire (în sudul şi estul oraşului);
- spaŃii verzi şi de agrement (în zona blocurilor şi în partea de sud – est a oraşului;
- gospodărire comunală (în partea de est a oraşului, impusă de necesitatea
îmbunătăŃirii infrastructurii e apă şi canalizare;
- dezvoltarea industrială (în estul localităŃii şi central, în completarea zonei
industriale existente).
SuprafeŃele propuse a fi introduse în intravilan, sunt prezentate centralizat în tabelul nr.
3.7.1.

Tabel nr. 3.7.1.
Extinderi intravilan
1. Lp 1 Locuire + funcŃiuni complementare 13,09
Total Lp 1 – Lp 5 51,12
6. Tap 1 SpaŃii verzi şi agrement 10,24
Total Tsp1 – Tsp 4 46,17
10. Ep 1 Amenajări hidroedilitare 2,91
Total Cep 1 - Cep4 10,17
14. Ip1 Industrie nepoluantă 5,35
15. Ip2 Industrie nepoluantă 3,95
Total Ip 1 – Ip2 9,30
16. Sp1 InstituŃii si servicii de interes public 6,44
Total Ip 1 – Ip2 6,44
TOTAL GENERAL 123,19
După introducerea în intravilan a acestor suprafeŃe, bilanŃul teritorial se prezintă cf. tabel
nr. 3.7.2. şi tabel nr. 3.7.3.

Tabel nr. 3.7.2.

BILANł TERITORIAL
AL FOLOSINłEI SUPRAFEłELOR DE TEREN DIN TERITORIUL ADMINISTRATIV PROPUS
TERENURI AGRICOLE TERENURI NEAGRICOLE
TOTAL NEAGRICOL
TOTAL AGRICOL
ORAŞUL TOTAL
CONSTRUCłII
TERENURI CU
APE ŞI STUF
COPŞA MICĂ
DRUMURI
FÂNEłE
NEPRO-
PĂDURI
PĂŞUNI
DUCTIV
ARABIL
LIVEZI
CURłI
VII
INTRAVILAN
Copşa Mică + 100,29 33,67 11,43 - - 145,39 - 4,93 46,58 173,11 23,27 247,89 393,28
Târnăvioara
Trupuri
0.30 - - - - 0.30 - - - 6,00 0.61 6,61 6,91
Independente
TOTAL
100,59 33,67 11,43 - - 145,69 - 4,93 46,58 179,11 23,88 254,50 400,19
INTRAVILAN
EXTRAVILAN 376 188 49 - - 613 864 39 31 24 607 1.566 2.179

TOTAL
GENERAL
477 222 60 - - 759 864 44 78 203 631 1.820 2.579
Tabel nr. 3.7.3.
Existent Propus
ZONE FUNCłIONALE SuprafaŃa SuprafaŃa Procent
Procent
din
din intravilan
(ha) (ha) intravilan
LOCUINłE ŞI FUNCłIUNI COMPLEMENTARE 84,00 30,32% 118,96 29,73%
UNITĂłI INDUSTRIALE ŞI DEPOZITE 110,00 39,71% 113,06 28,25%
UNITĂłI AGRO-ZOOTEHNICE 0,12 0,04% 0,12 0,03%
INSTITUłII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC 6,88 2,48% 16,17 4,04%
CĂI DE COMUNICAłII ŞI TRANSPORT 43,00 15,52% 63,33 15,83%
SPAłII VERZI, SPORT, AGREMENT ŞI PROTECłIE 8,00 2,89% 73,87 18,46%
GOSPODĂRIRE COMUNALĂ, CIMITIRE 2,00 0,72% 2,59 0,65%
APE 2,00 0,72% 2,27 0,57%
TERENURI NEPRODUCTIVE 21,00 7,58% 0,00 0,00%
CONSTRUCłII TEHNICO EDILITARE 0,00 0,00% 9,82 2,45%
TOTAL INTRAVILAN 277,00 100,00% 400,19 100,00%
Propunerile de creştere a suprafeŃei teritoriului intravilan completează oraşul, atât în

ceea ce priveşte forma lui, în plan, cât şi funcŃiunile urbanistice proprii unui oraş; astfel, zonele
funcŃionale conturate se vor prezenta după cum urmează:

Zona centrală „C” - delimitată în partea de centru - vest - destinată în principal

deservirii administrative generale a oraşului şi locuirii. Zona include, pe lângă subzonele
existente şi subzone propuse,, cu funcŃiuni de locuire, spaŃii verzi şi agrement. Zona astfel
delimitată are o suprafaŃă totală Sc = 49,56 ha şi are următoarele funcŃiuni:
FuncŃiune dominantă - deservirea generală administrativă a oraşului;
FuncŃiuni complementare admise: locuire, sport, agrement, circulaŃie, echipare
edilitară.
Principalele instituŃii de deservire a oraşului amplasate în această zonă sunt:
- Primăria;
- PoliŃia;
- AdministraŃia Financiară;
- Oficiul Poştal;
- Sediul SMURD;
- Bibliotecă;
- Grup Şcolar „Nicolae Teclu”;
- GrădiniŃă;
- Creşă;
- Şcoală;
- Farmacie;
- Dispensar;
- Sala de sport;
- Cantina „Sometra”;
- Magazin universal, alte magazine şi chioşcuri;
- Restaurant;
- Banca Carpatica;
- Biserica ortodoxă;
- Canton CFR şi gară;
- Service şi parc auto;
- StaŃie PECO;
- Alte instituŃii şi societăŃi comerciale.
LocuinŃele sunt, în cea mai mare parte de tip „blocuri” cu P+1, aflate în stare tehnică
bună, cu utilităŃile esenŃiale asigurate. Completarea zonei cu subzona Lp1, S = 13,08 ha va
dubla, practic, suprafaŃa destinată locuirii, ca funcŃiuni complementară importantă a zonei.

SpaŃiile verzi şi agrementul, vor ocupa în cadrul zonei o suprafaŃă S = 10,24 ha,
respectiv 20,66% din suprafaŃa zonei centrale, fapt apreciat ca pozitiv în sensul consolidării
victoriei asupra poluării.
Pentru subzonele nou introduse în intravilan şi zona centrală s-au propus reguli clare în
ceea ce priveşte conformarea construcŃiilor, astfel încât să se împlinească atributele de zona
centrală.
Zona de locuinŃe „L” include subzonele existente (Le) şi subzonele propuse (Lp) şi
este desfăşurată de o parte şi de alta a principalei artere de circulaŃie - DN 14 Cartierul de est,
în partea sud vest a oraşului - Cartierul de vest şi în partea de nord - cartierul Târnăvioara.
Zona destinată locuirii are o suprafaŃă totală de 119,51 ha şi are următoarele funcŃiuni:
• FuncŃiunea dominantă - locuirea;
• FuncŃiuni complementare admise: cult, învăŃământ, cultură, comerŃ, circulaŃie,
spaŃii verzi, echipare edilitară.
Cartierul de est, include locuinŃe individuale de tip rural (casa în regim de înălŃime parter
sau parter + etaj însoŃită de anexe gospodăreşti diverse). Extinderea cartierului se va face în
partea de est, cu o suprafaŃă S = 24,23 ha, cu acces direct din DN 14.
Cartierul de vest, include locuinŃe de tip bloc iar în zona propusă pentru extindere (S =
13,09 ha) se preconizează aceeaşi structură morfologică.
Cartierul Târnăvioara - este proiectat să rămână în aceeaşi formă, fără extinderi;
Completările cu construcŃii, care mai sunt posibile se vor conforma la caracteristica principală a
cartierului: locuinŃe individuale, de tip rural (parter sau parter + etaj) cu anexe gospodăreşti.
Subzonele nou propuse pentru locuire se vor dezvolta controlat, în baza unor planuri
Urbanistice zonale ce vor viza dotarea corespunzătoare a zonei în vederea derulării funcŃiunilor
complementare admise; se vor realiza cu prioritate căile de acces şi reŃelele edilitare de strictă
necesitate, se vor rezerva spaŃii pentru amplasarea construcŃiilor pentru: grădiniŃe, şcoli,
biserici, magazine, cofetării, baruri, restaurante, terenuri de sport şi de joacă, spaŃii verzi,
conform cerinŃelor din Regulamentul Local de Urbanism.
În apropierea cartierului, pe malul stâng al râului Târnava Mare s-a propus o zonă de
locuinŃă (Lp4 cu S = 1,88 ha) cu acces direct din DC 8, asigurând continuitate zonei de locuire
din cartierul Târnăvioara cu cartierul de est.

Zona de unităŃi industriale şi depozite - „I” include subzonele existente (Ie1 şi Ie2)
precum şi pe cele propuse (Ip1 şi Ip2); în compoziŃia intravilanului, propunerile de extindere se
desfăşoară în partea de est (Ip2 S = 5,35 ha) şi în partea de nord, în continuarea subzonei Ie1,
(Ip1 cu S = 3,95 ha). Cu aceste propuneri de dezvoltare a zonei, suprafaŃa destinată amplasării
de unităŃi industriale şi depozite ajunge la S = 113,06 ha respectiv 28,28% din teritoriul
intravilan. Problema principală a zonei industriale în oraşul Copşa Mică nu constă în mărimea
ei ci în faptul că zona nu este, încă, atractivă pentru investitori; acest aspect va putea fi eliminat
prin măsuri speciale ce urmează a fi luate de către administraŃie:
• FuncŃiunea dominantă - amplasare de unităŃi industriale şi depozite;
• FuncŃiuni complementare admise: circulaŃie, echipare edilitară, spaŃii verzi.
SuprafeŃele alocate zonei sunt ocupate cu construcŃii speciale conform profilului
industrial şi sunt în proprietate privată. Prin regulamentul de urbanism s-au propus reguli clare
privind regimul construcŃiilor în această zonă, atât referitoare la construcŃiile existente cât şi la
cele viitoare.
Proprietarii vor fi obligaŃi să reabiliteze şi să întreŃină în mod corespunzător construcŃiile
existente pentru a se elimina din peisaj aspectul dezolant. Se va sprijini şi promova echiparea
edilitară completă a zonei (căi de acces, reŃele hidroedilitare, energie electrică, telefonie) şi
bordarea acesteia cu spaŃii verzi. Demolarea (desfiinŃarea construcŃiilor existente) precum şi
construirea de noi clădiri se va face în mod controlat urmărindu-se păstrarea funcŃiunii
dominante a zonei, interzicerea activităŃilor industriale poluante, reconstrucŃia mediului (în
special a solului).
Zona industrială a oraşului, în ansamblul său, face obiectul unor măsuri şi acŃiuni
speciale ale Primăriei cu scopul de a rezolva problemele incluse de poluarea istorică:
- limitarea la maximum posibil a poluării în cadrul activităŃilor existente;
- interzicerea oricăror noi activităŃi industriale poluante;
- reconstrucŃia zonei prin tehnologii moderne de tratare specială a solurilor contaminate
dar şi prin metoda tradiŃională: salubrizarea continuă, plantarea de arbori, arbuşti şi
ozon, demolarea construcŃiilor existente aflate în stare avansată de degradare.
Zona căilor de comunicaŃie şi transport „C”:

Aşa cum este descrisă în capitolul II - subcapitolul 2.7.2 zona căilor de comunicaŃie este
necorespunzătoare cerinŃelor de dezvoltare a oraşului fiind necesară extinderea acestei, astfel:
- s-a propus extinderea cu subzona Ccnp - centura ocolitoare;

- s-a propus extinderea subzonei Ces cu reŃeaua stradală aferentă extinderii zonei
de locuire (Lp1, Lp2, Lp3, Lp4 şi Lp5 şi cu o stradă de legătură între Le1 şi Lp1).
• FuncŃiunea dominantă - circulaŃia auto, feroviară şi pietonală;
• FuncŃiuni complementare admise: echipare edilitară, spaŃii verzi, parcări.
Extinderea reŃelei stradale în noile zone de locuinŃe se va realiza în baza unor
Planuri Urbanistice Zonale ce se vor întocmi prin grija administraŃiei locale urmărind integrarea
armonioasă a străzilor nou proiectate în ansamblul reŃelei stradale a oraşului.
Zona de gospodărire comunală - cimitire „Gc”:

Această zonă este compusă din 5 subzone distribuite echilibrat în teritoriul intravilan
care satisfac necesităŃile populaŃiei; nu s-a prevăzut extinderea zonei:
• FuncŃiunea dominantă: rămâne aceeaşi, de înhumare cadavre umane;
• FuncŃiunile complementare admise. Cult, circulaŃie, spaŃii verzi, amenajări spaŃii
de parcare.
Zona de construcŃii edilitare - „E”:

Toată infrastructura legată de echiparea hidroedilitară este veche de peste 30 de ani, iar
la data elaborării prezentului P.U.G, aceasta se află intr-un amplu proces de reabilitare şi
modernizare.
Conform proiectului tehnic ce stă la baza reabilitării, configuraŃia infrastructurii se va
schimba ca amplasament şi tehnologie. Zona E va include 4 subzone: Ep 1; Ep 2; Ep 3; Ep 4,
amplasate în lunca Târnavei Mari şi respectiv, în zona centrală a oraşului.
• FuncŃiunea dominantă - asigurarea alimentării cu apă potabilă şi a canalizării
apelor uzate menajere;
• FuncŃiuni complementare admise – circulaŃie spaŃii verzi, construcŃii speciale
impuse tehnologice.
SuprafaŃa totală a zonei de construcŃii edilitare va fi de 9,82 ha, ceea ce reprezintă 2,46%
din suprafaŃa teritoriului intravilan.
Zona de sport - turism - agrement - spaŃii verzi „Ta”:

Credincioşi sloganului „SPAłII VERZI CONTRA POLUARE LA COPŞA MICĂ”
propunerile de creştere a suprafeŃelor ocupate cu spaŃii verzi sau cele destinate sportului sau
agrementului, sunt generoase. Extinderea se va realiza in 4 subzone, cu o suprafaŃă totală de
S = 46,17 ha, distribuite în mod echilibrat în teritoriul intravilan.
• FuncŃiunea dominantă: sport, turism, agrement;

• FuncŃiuni complementare admise : circulaŃie, amenajare spaŃii de parcare,

amplasare de construcŃii speciale, echipare edilitară.
Zona agrozootehnică „A”

CondiŃiile de mediu determină limitarea la maximum posibil a activităŃilor
agrozootehnice, pentru această zonă nu s-au propus extinderi.
Posibilitatea reluării activităŃilor agrozootehnice în mediul natural sau controlat se va
reevalua, în baza unor studii de specialitate ce vor fi elaborate prin grija administraŃiei locale.
Prin măsurile imediate ce trebuiesc luare, se va urmări:
reducerea suprafeŃelor cultivate cu plante destinate consumului oamenilor şi animalelor,
chiar şi în gospodăriile populaŃiei.
găsirea unor soluŃii alternative la această reducere, cum ar fi cultivarea plantelor tehnice
sau desfăşurarea de activităŃi agrozootehnice în mediu controlat.

Pe terenurile predispuse alunecărilor, se interzice defrişarea plantaŃiilor silvice,
amplasarea de construcŃii şi depozite grele, trasarea de căi de comunicaŃie, efectuarea de
săpături la piciorul unor versanŃi ameninŃaŃi de alunecare. Astfel de lucrări se vor efectua abia
după consolidări şi stabilizări executate în prealabil.
În lungul râului Târnava Mare se consideră necesară executarea unor lucrări de apărare
a malului drept împotriva apelor mari şi curăŃarea malurilor de vegetaŃia arborescentă pe toată
lungimea cartierului Târnăvioara.
De asemenea se va avea în vedere repararea digului şi plantarea de bariere pentru a
opri accesul auto şi al atelajelor.
În lungul pârâului Vorumloc considerăm necesară deblocarea cursului prin îndepărtarea
blocurilor de beton din albie şi decolmatarea (reprofilarea) bianuală a secŃiunii afectate,
înlăturând aluviunile acumulate în timp.
Pe afluentul de dreapta al râului Târnava Mare, ce traversează cartierul Târnăvioara
sunt necesare lucrări de regularizare pe întreaga lungime din cuprinsul intravilanului.
Torentul Valea Copşii care este folosit şi ca emisar al canalizării menajere din sudul
oraşului, necesită o decolmatare în sectorul median şi o reprofilare a secŃiunii la subtraversarea
drumului DN 14.
ObservaŃiile făcute în capitolele precedente, completate cu constatările ce se vor face
ulterior de personalul tehnic competent, vor putea să atragă cele mai bune soluŃii pentru

eliminarea zonelor cu risc de inundaŃie şi alunecărilor de teren existente pe teritoriul oraşului

Copşa Mică, creându-se în acest sens o convieŃuire normală a populaŃiei din zonă.
3.9. Dezvoltarea echipării edilitare:

Propunerile de dezvoltare a echipării edilitare au în vedere întreaga infrastructură şi sunt
posibil de realizat în contextul în care se va acorda un sprijin real pentru reabilitarea şi
modernizarea infrastructurii, la nivel naŃional.
3.9.1. Alimentarea cu apă potabilă

La această dată, alimentare cu apă este intr-un amplu proces de modernizare.
Astfel, prin grija Consiliului Local, s-a întocmit o documentaŃie pentru realizarea unui sistem
zonal de alimentare cu apă a oraşului Copşa Mică şi a 5 localităŃi limitrofe - Axente Sever,
Agârbiciu, Valea Viilor, Motiş, Târnava - sistem ce urmăreşte alimentarea cu apă pentru
nevoile gospodăreşti ale populaŃiei, apă pentru nevoile publice, apă pentru nevoile igienico -
sanitare ale personalului din unităŃile industriale precum şi pentru procese tehnologice ce
necesită apă potabilă, apă pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare cu apă, pentru
stingerea incendiilor şi apă pentru alte utilizări. Principalul efect al realizării acestui sistem
centralizat de alimentare cu apa este creşterea standardului vieŃii cotidiene, precum şi
dezvoltarea zonei de servicii si a zonei industriale.
Obiectele de investiŃie pentru obiectivul Sistem zonal de alimentare cu apă potabilă
sunt:
o StaŃie de pompare a apei brute;
o Conductă de aducŃiune a apei brute;
o StaŃie de tratare a apei în vederea potabilizării;
o Rezervor central de înmagazinare apă potabilă;
o AducŃiuni de apă potabilă;
o StaŃii de pompare a apei potabile;
o Rezervoare de înmagazinare apă potabilă sate;
o ReŃea de distribuŃie a apei - Copşa Mică şi Târnăvioara;
Extinderea reŃelei de distribuŃie a apei se va analiza în cadrul Planurilor Urbanistice
Zonale ale zonelor funcŃionale propuse pentru introducere in intravilan.

3.9.2. Canalizarea apelor uzate

In cadrul proiectului „SISTEM ZONAL DE ALIMENTARE CU APĂ POTABILĂ ŞI
CANALIZARE APE UZATE ÎN ORAŞUL COPŞA MICĂ ŞI LOCALITĂłILE LIMITROFE
AXENTE SEVER, AGÂRBICIU, VALEA VIILOR, MOTIŞ, TÂRNAVA” , elaborate de
S.C. ASSA ŞTEFĂNEL&COMP S.N.C. MEDIAŞ, se propune un sistem modern de colectare si
epurare a apelor uzate menajere provenite de la consumatorii de apa din localitatea Copşa
Mică. De asemenea soluŃionarea, în sistem separativ, colectarea şi deversarea în emisar, a
apelor pluviale din zona dezvoltată urbanistic a oraşului Copşa Mică.
Sistemul de colectoare propus a fost dimensionat astfel încât să răspundă solicitărilor de
colectare a apelor uzate menajere de la cele şase localităŃi avute în vedere şi dirijarea acestora
spre staŃia de epurare unică ce urmează a fi realizată în localitatea Copşa Mică. Prin soluŃia
propusă se urmăreşte în special colectarea apelor uzate menajere provenite de la populaŃie,
agenŃi economici sau din activităŃi publice. Se vor admite deversarea în reŃeaua de canalizare
şi a apelor uzate rezultate din procese tehnologice nepoluante, de preferinŃă din industria
alimentară, sau alte ramuri.
Obiectele de investiŃie pentru obiectivul Sistem zonal de canalizare apă uzată sunt:
o Colectoare ape uzate menajere - Copşa Mică;
o Colectoare ape pluviale - Copşa Mică;
o Conducte de refulare pentru canalizare;
o StaŃii de pompare ape uzate;
o StaŃie de epurare ape uzate.
Odată cu proiectarea reŃelei de canalizare menajeră s-au analizat şi debitele de apă
pluvială provenite din ploi excepŃionale, din perimetrul construibil al localităŃii Copşa Mică,
precum şi posibilităŃile de scurgere superficială a acestor debite astfel încât să nu producă
inundaŃii (pe străzi, alei, terenuri).
Stabilirea procedeului mixt de canalizare, s-a făcut pe baza analizei comparative a mai
multor variante luându-se în considerare caracteristicile apelor care se evacuează, posibilităŃile
de epurare, influenŃa apelor epurate asupra receptorului, eficienŃa economică etc. Astfel, s-a
stabilit realizarea unei reŃele colectoare pentru ape pluviale în zona locuinŃelor multifamiliale şi
a instituŃiilor publice din localitatea Copşa Mică. ReŃeaua va fi realizată din tuburi din PVC
pentru diametre de 315 mm şi din tuburi PAFSIN pentru diametre mai mari de 315 mm.
Rezolvarea canalizării pluviale în zonele de locuinŃe individuale din localitatea Copşa
Mică se va face prin intermediul rigolelor existente pe marginea străzilor locale, apele pluviale
fiind dirijate direct în emisarii naturali.

ReŃeaua de canalizare pluvială proiectată are avea lungimea totală de 3.625 m din care:
o colectoare din PVC DN 315 mm: 2.990 m;
o colectoare din PAFSIN DN 400 mm: 635 m.
Pentru racordarea gurilor de scurgere la colectoare vor fi prevăzute racorduri din PVC
DN 150 mm cu lungimea totală de 385 m.
Extinderea reŃelei de colectare si epurare a apelor uzate menajere, precum si
colectarea apelor pluviale se va analiza în cadrul Planurilor Urbanistice Zonale ale zonelor
funcŃionale propuse pentru introducere in intravilan.
3.9.3. Alimentarea cu energie electrică

Oraşul Copşa Mică este alimentat cu energie electrică de pe barele staŃiei de
transformare de 110/ 20 KV Copşa, care se află în perimetrul localităŃii. Din staŃia de
transformare se alimentează toate posturile de transformare din localitate, prin reŃele de 20 KV,
aeriene şi subterane.
Racordarea posturilor de transformare este realizată în buclă. Din posturile de
transformare se realizează distribuŃia de 0,4 KV, iluminat şi forŃă, pe toate străzile şi aleile
localităŃii, prin reŃele aeriene şi subterane.
Exploatarea şi întreŃinerea curentă a tuturor reŃelelor este în sarcina S.C. ELECTRICA
S.A. Sibiu.
Pentru iluminat public, sunt montate corpuri de iluminat C 200, în instalaŃiile mai vechi, şi
corpuri de iluminat cu vapori de mercur, tip PVB, de 250 W, pe străzile principale, şi corpuri de
iluminat tip lampadar, de 125 W, pe aleile pietonale. Conductoarele folosite sunt, la cele
aeriene, de 16 şi 25 mmp, iar la cele subterane, cu cablu de ACYY 3X35X16 mmp.
În urma îndesirii reŃelei cu posturi de transformare se va reconfigura reŃeaua de joasă
tensiune astfel încât să fie evitate tronsoanele cu căderi mari de tensiune.
De asemenea se va urmării sistematizarea aliniamentelor reŃelelor electrice aeriene sau
trecerea acestora în cablu, sistematizarea reŃelelor electrice din zona drumului naŃional astfel
încât aspectul general să fie îmbunătăŃit iar spaŃiul adiacent drumului să fie utilizat eficient.
Pentru creşterea eficientei reŃelei de iluminat public, se propune sistematizarea reŃelei
precum si recalibrarea si redimensionarea corpurilor de iluminat.
Extinderea reŃelei de medie tensiune şi a posturilor de transformare pe toate zonele
funcŃionale consumatoare de energie electrică propuse pentru introducerea în intravilan.

3.9.4. Telefonie:
ReŃeaua ROMTELECOM asigură cca 800 de posturi de telefonie fixă in timp ce antenele
de telefonie mobilă acoperă nevoia de comunicare in zonă.
Pe zone restrânse, în special în zona locuinŃelor individuale se constată o acoperire
deficitară a utilizatorilor de telefonie, cablu TV, reŃele de date. Astfel se propune extinderea
reŃelelor de telecomunicaŃii astfel încât să fie facilitată racordarea la acestea a întregii populaŃii
a localităŃii.
În cadrul Planurilor Urbanistice Zonale ale zonelor funcŃionale propuse pentru extindere,
se va face o analiză a modului de asigurare a acestora cu reŃele de telecomunicaŃii

Sistemul de distribuŃie a gazelor naturale (staŃie de reglare - măsurare, conducte de
distribuire şi branşamentul până la limita proprietăŃii utilizatorului) este gestionat de către
societatea „E-On GAZ” S.A. În prezent, sistemul existent este funcŃional, bine întreŃinut şi
urmărit permanent de subunitatea de specialitate a S.C, „E-On GAZ” S.A. cu sediul în Copşa
Mică.
În cadrul Planurilor Urbanistice Zonale ale zonelor funcŃionale propuse pentru extindere,
se va face o analiză a modului de asigurare cu gaze naturale a acestora luându-se toate
măsurile pentru evitarea suprasolicitării instalaŃiilor existente;
3.9.6. Gospodăria comunală

Activitatea desfăşurată în cadrul serviciului de gospodărie comunală de pe lângă
Primăria oraşului Copşa Mică va fi una complexă şi va cuprinde:
administrarea cimitirelor;
o administrarea spaŃiilor verzi şi de agrement;
o exploatarea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă;
o exploatarea sistemului centralizat de canalizare şi epurare ape uzate
menajere;
o asigurarea salubrizării localităŃilor aparŃinătoare;
o colectarea selectivă a deşeurilor menajere;
În anul 2007, prin grija Primăriei Copşa Mică, sa întocmit un studiu privind colectarea
selectivă a deşeurilor, elaborat de S.C. ASSA ŞTEFĂNEL & COMP S.N.C.
Din punct de vedere constructiv, obiectivul de investiŃie cuprinde:
o platforme de colectare selectivă a deşeurilor;

o platforme de colectare a deşeurilor menajere;

o remiză de utilaje;
o utilaje, echipamente si obiecte de inventar;
Transferul deşeurilor colectate diferenŃiat operatorului de transport care va folosi utilajele
din dotare - autospecialele de compactat şi transportat deşeuri. Deşeurile vor fi transferate, în
staŃii de transfer autorizate, pe bază de contract.
3.10. ProtecŃia mediului:

Pe plan internaŃional conceptul de dezvoltare durabilă a aşezărilor umane poate fi atins
doar printr-o gestiune riguroasă, conştientă şi eficientă a mediului înconjurător şi implicit a
relaŃiei complexe om-mediu, în unele cazuri necesitând aprofundarea studiilor şi cercetărilor cu
caracter teoretic şi practic. Ca linie directoare, abordarea problemelor legate de dezvoltarea
durabilă a localităŃilor se face, în primul rând, prin analiza motivaŃiilor de ordin ecologic.
În plan naŃional, dezvoltarea urbanistică va Ńine cont de aplicarea conceptului global de
dezvoltare durabilă. În condiŃiile protejării, reabilitării, conservării şi punerii în valoare a
patrimoniului existent, planul de urbanism va stabili raporturi favorabile între nevoile umane şi
potenŃialul natural şi antropic, raporturi determinate în principal de nivelul economic şi socio-
demografic.
DirecŃiile de dezvoltare armonioasă a localităŃilor, propuse prin planul de urbanism,

integrează principiile şi cerinŃele pentru mediu şi dezvoltare durabilă la nivel naŃional, zonal şi
local, analiza complexă a situaŃiei existente incluzând şi evaluarea impactului asupra mediului.
a) Zonarea funcŃională şi asigurarea infrastructurii

Pentru a putea aplica principiile conceptului global de dezvoltare durabilă, se propune ca
dezvoltarea zonei de locuit să se realizeze pe terenuri care să nu fie scoase din circuitul agricol
sau, în anumite cazuri justificate, să nu se scoată din circuitul agricol soluri fertile.
PUG - ul face expres precizarea că acolo unde sunt semnalate alunecări de teren se vor
putea construi locuinŃe numai după efectuarea unor lucrări de stabilizare a terenului. De
asemenea, se recomandă plantări de arbori ca şi măsură agro-silvică, pentru stabilizarea
acestor zone.
Ocuparea terenurilor destinate industriei şi agriculturii va avea în vedere desfăşurarea
de activităŃi nepoluante; în cazul în care se vor desfăşura activităŃi poluante, se va cere avizul
AgenŃiei de ProtecŃie a Mediului şi se vor impune condiŃii speciale de colectare a deşeurilor şi
de epurare.

AdministraŃia locala va avea în vedere conştientizarea cetăŃenilor şi a agenŃilor

economici de necesitatea protejării mediului înconjurător şi a exploatării raŃionale a resurselor
naturale. In acest sens administraŃia locala va avea permanent in atenŃie popularizarea
legislaŃiei privind protecŃia mediului precum si a legislaŃiei privind avizarea investiŃiilor noi si
autorizarea activităŃilor existente.
b) Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare

Pentru îmbunătăŃirea calităŃii factorilor de mediu apă, aer şi sol, pentru diminuarea
impactului negativ produs de zgomot şi de colectarea şi depozitarea necorespunzătoare a
deşeurilor, se propun următoarele măsuri:
- In scopul asigurării protecŃiei albilor, malurilor, construcŃiilor hidrotehnice si
îmbunătăŃirii regimului de curgere a apelor, conform Legii 107/1996, se instituie zone
de protecŃie pentru albia minora a cursurilor de a cursurilor de apa, respectiv pentru
cursurile de apă cu lăŃimea intre 51-500 m, o zona cu lăŃimea de 30 m, începând de
la limita albiei minore.
- Finalizarea implementării sistemelor de alimentare cu apă potabilă , de canalizare a
apelor pluviale şi a apelor uzate menajere, prevăzut cu staŃie de epurare, din care sa
se deverse efluentul tratat, la parametrii ceruŃi prin normativele in vigoare, in
emisarul natural Târnava Mare.
– Prin lucrările existente, dar mai ales prin cele propuse spre realizare , se urmăreşte
atingerea obiectivelor propuse de AdministraŃia NaŃională „Apele Române” şi
îmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi a pânzei freatice, astfel:
• staŃiile de tratare şi alimentare cu apă ale localităŃilor corectează potabilitatea apei
şi asigură un consum uniform şi contorizat, iar canalizările şi staŃia de epurare
contribuie la protecŃia calităŃii apelor;
• respectarea regimului deşeurilor conduce la îmbunătăŃirea calităŃii apelor, prin
desfiinŃarea depozitelor haotice şi evitarea infiltraŃiilor;
– Se asigură calitatea apei tratate la cerinŃele standardelor existente pentru apa
potabilă (Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile);
– Se asigură igiena, sănătatea populaŃiei şi protecŃia mediului, în general, şi a apelor,
în special;
– Racordarea tuturor gospodăriilor la sistemul centralizat de canalizare a apelor uzate;
– Evitarea deversărilor accidentale, în cursurile de apă;
– AutorităŃile locale – administraŃia publică locală – vor lua măsuri ca, împreună cu
Centrul JudeŃean pentru ConsultanŃă Agricolă (aparŃinând de A.N.C.A.), să

organizeze cursuri pentru instruire Agricultori şi Crescători de animale, deci pentru

pregătirea viitorilor fermieri, în cadrul programelor iniŃiate de către această instituŃie,
asigurându-le spaŃiile şi sprijinul necesar, în felul acesta contribuindu-se la
practicarea unei agriculturi ecologice, conform normelor europene (evitarea
chimizării excesive a agriculturii, executarea lucrărilor agrotehnice corect pentru
protecŃia solului, gospodărirea corectă a deşeurilor provenite din activităŃile
zootehnice etc.);
– În conformitate cu prevederile H.G. nr. 156/2004 de aprobare a Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 348/2003 (Legea pomiculturii), se va avea în
vedere, permanent, ca deŃinătorii de plantaŃii pomicole să respecte normele juridice
în privinŃa defrişărilor plantaŃiilor pomicole, respectiv aceste operaŃiuni să se execute,
când este cazul, cu autorizaŃii emise de DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare
Rurală JudeŃeană; în aceeaşi ordine de idei, deŃinătorii de plantaŃii pomicole sunt
obligaŃi să asigure protecŃia solurilor şi amenajărilor hidroameliorative, a drumurilor de
acces şi de exploatare;
– Se va pune accent pe organizarea de dezbateri publice, acŃiuni de informare şi
educare a cetăŃenilor comunei referitoare la problematica din domeniul protecŃiei
mediului, în privinŃa diferitelor programe care se vor derula la nivelul unităŃii teritorial-
administrative;
– Creşterea suprafeŃelor spaŃiilor plantate.
c) Epurarea apelor
Consiliul Local al comunei Copşa Mică a dat in execuŃie proiectele necesare pentru
realizarea sistemului de colectare şi epurare a apelor uzate menajere pentru localitatea Copşa
Mică.
Epurarea apelor uzate menajere colectate în reŃelele de canalizare ale oraşului Copşa
Mică şi ale celor cinci localităŃi limitrofe se va face într-o staŃie modernă, ce va contribui la
eliminarea contaminării din zonă şi va facilita deversarea în emisar, râul Târnava Mare, a unei
ape având caracteristicile de calitate sub limitele maxime impuse prin Hotărârea 188/2002 şi
NTPA 001/2002.
Sistemul de epurare a fost dimensionat pentru o populaŃie echivalentă de 34.000
locuitori având în vedere dezvoltării în perspectivă a celor şase localităŃi atât în ceea ce
priveşte factorul de mărime al populaŃiei cât şi apariŃia de activităŃi industriale noi, ce vor
deversa ape menajere în staŃia de epurare. În acest sens, pentru a conferi staŃiei flexibilitate în

funcŃionare, aceasta a fost proiectată cu două linii de epurare identice, dispuse simetric, fiecare
putând epura o jumătate din cantitate.
FuncŃional, staŃia de epurare proiectată cuprinde două trepte distincte: mecanică şi
biologică şi o secŃiune de îngroşare gravitaŃională şi deshidratare prin centrifugare a nămolului.
d) Eliminarea deşeurilor
Principala caracteristică a deşeurilor menajere, în general, este aceea că sunt foarte
eterogene, cu variaŃii mari de la o localitate la alta, în funcŃie de anotimp, poziŃie geografică,
mărimea şi caracterul localităŃii, frecvenŃa colectării, sistemul de încălzire a locuinŃelor, modul
de viaŃă şi nivelul de trai, gradul de educare a populaŃiei.
Factorii care vor influenŃa gestiunea deşeurilor în perioada 2007 - 2015 sunt de natură
demografică, economică şi educaŃională. Un rol important în dinamica cantităŃilor de deşeuri
vor avea şi schimbările în sistemele de încălzire, racordarea localităŃilor la sistemele de
încălzire, racordarea localităŃilor la sisteme centrale de alimentare cu apă, de canalizare şi
epurare a apelor uzate, precum şi activităŃile de construcŃii.
Autoritatea Publică Locală ar trebui să ia măsuri pentru :
- Conştientizarea populaŃiei privind colectarea selectivă a deşeurilor menajere astfel
încât să fie îndeplinite obiectivele din cadrul programului „Program pilot pentru reabilitarea
zonei fierbinŃi Zlatna şi Copşa Mică” finanŃat prin ConvenŃia încheiata între Ministerul Mediului
şi Gospodăririi Apelor şi Consiliul Local Copşa Mică.
Pentru realizarea eficientă şi organizarea optimă a colectării şi a transportului deşeurilor
şi materialelor reciclabile, s-au avut în vedere anumite caracteristici de referinŃă:
– mărimea zonei de colectare;
– structura economică a zonei;
– nivelul de trai al populaŃiei;
– cerinŃele clienŃilor;
– alegerea sistemului adecvat de colectare.
- Organizarea şi funcŃionarea platformelor de depozitare a deşeurilor animaliere atât
în fermele de creştere de profil, cât şi în gospodăriile individuale vor Ńine seama de legislaŃia
specifică din domeniu (mediu, sănătate, agricultură), urmărindu-se păstrarea unui nivel
acceptabil atât al impactului asupra mediului (impermeabilizări de bazine de stocare, platforme
etc.), cât şi asupra sănătăŃii umane (respectarea distanŃelor minime faŃă de locuinŃe şi zone
protejate, împiedicarea infiltrării în puŃurile de alimentare cu apă etc.).
– Referitor la restul deşeurilor, deşeuri medicale, periculoase din eventuale unităŃi
de producŃie ; deşeuri metalice; uleiuri uzate; baterii şi acumulatori; ambalaje; electrocasnice

etc. se vor colecta separat şi se vor elimina respectând legislaŃia specifică pentru fiecare
categorie în parte, existând posibilitatea organizării acestui lucru şi sub egida Primăriei prin
contractarea unor agenŃi specializaŃi, autorizaŃi în acest sens.
– Eventualele deşeuri provenite din exploatarea staŃiilor de epurare se vor elimina
numai în condiŃiile legale în vigoare, în baza unor contracte ferme ale Primăriei cu agenŃi
specializaŃi
e) Recuperarea terenurilor degradate

Pentru consolidarea terenurilor instabile se vor aplica următoarele măsuri:
- nivelarea alunecărilor;
- împădurirea râpelor de desprindere;
- plantarea sau înierbarea naturală a corpurilor de alunecare;
- drenarea surselor de apă din zona alunecată;
- reconstrucŃia zidurilor de sprijin de la baza versanŃilor.
Se propune îndreptarea atenŃiei şi asupra studiului iniŃiat de mai mulŃi cercetători din cadrul
UniversităŃii de Stat „Lucian Blaga” din Sibiu studiu care se referă la "Remedierea şi utilizarea
durabilă a solurilor poluate cu metale grele din Copşa Mică"
După ce zeci de ani solurile de la Copşa Mică au fost poluate cu metale grele, concentraŃia
acestora a ajuns la niveluri mult peste limitele admise. Din sol, metalele grele, în special
cadmiul şi plumbul, sunt absorbite de plante (atât cele cultivate şi consumate de locuitori, cât şi
furajere), creând mari probleme de sănătate.
Proiectul îşi propune o abordare sistemică, în premieră pe plan naŃional, prin care se va
urmări imobilizarea metalelor grele în sol (folosind diferite materiale, accesibile şi ieftine), deci
obŃinerea de plante, inclusiv furaje, cu conŃinut de metale grele aflat în limitele legale, precum şi
cultivarea de plante cu valoare energetică mare, folosibile ca biocarburanŃi. În funcŃie de
rezultatele obŃinute cu aceste plante energetice şi de caracteristicile solurilor, se va opta fie
pentru stimularea extracŃiei de metale grele (fitoextractie), fie pentru imobilizarea acestora.
Criteriul principal de apreciere a poluării solurilor nu va mai fi cantitatea totală de metale grele,
ci cea extractabilă, care exprimă mai bine mobilitatea metalelor grele, folosind diverşii
extractanŃi.
Plantele pot fi utilizate ca resursă pentru fabricile de peleti, după uscare şi mărunŃire, un
hectar poate înlocui în jur de 6.000 - 7.000 de litri de combustibil.

f) Organizarea sistemelor de spatii verzi - zone de agrement

O atenŃie deosebită trebuie acordată zonelor amenajate şi spaŃiilor verzi, prin întreŃinerea
celor existente şi prin crearea altora noi.
Este necesară plantarea unor perdele de protecŃie din specii rezistente la poluare (plop,
salcâm) între străzi şi zonele de locuit sau între zona industrială şi zona de locuinŃe. De
asemenea, se propune amenajarea unor parcuri şi alei pentru odihnă şi plimbări recreative,
precum şi a traseelor turistice din zonă.
Pe lângă rolul de protecŃie, aceste amenajări contribuie la îmbunătăŃirea esteticii zonei şi la

creşterea stării de confort a populaŃiei.
g) Refacere peisagistică şi reabilitare urbană

Toate persoanele fizice şi juridice sunt obligate să întreŃină şi să înfrumuseŃeze clădirile,
curŃile şi împrejurimile acestora, spaŃiile verzi din curŃi şi dintre clădiri, arborii şi arbuştii plantaŃi.
În aceeaşi ordine de idei, se vor amenaja şi se vor întreŃine luciile de apă din interiorul
localităŃilor şi din zonele limitrofe acestora, se va înfrumuseŃa şi proteja peisajul şi se va
menŃine curăŃenia stradală.
Amplasarea obiectivelor industriale, a căilor şi mijloacelor de transport, a reŃelelor de
canalizare, a staŃiilor de epurare, a depozitelor de deşeuri menajere, stradale şi industriale se
va face fără a se prejudicia salubritatea, ambientul, spaŃiile de odihnă, starea de sănătate şi de
confort a populaŃiei.
Consiliul local răspunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea
densităŃii de locuire, concomitent cu menŃinerea şi dezvoltarea spaŃiilor verzi, a parcurilor, a
aliniamentelor de arbori şi a perdelelor de protecŃie stradală, a amenajamentelor peisagistice
cu funcŃie ecologică, estetică şi recreativă şi pentru iniŃierea pe plan local a unor proiecte de
întreŃinere şi dezvoltare a canalizării stradale.
3.11. Reglementări urbanistice:

Parte componentă a Planului Urbanistic General, Regulamentul Local de Urbanism este
prezentat în volumul al II-lea al lucrării şi conŃine o colecŃie unitară de reglementări, având rolul
de a transpune în practică prevederile Planului Urbanistic General.
Prin Regulamentul Local de Urbanism s-au rezolvat următoarele probleme:

• S-a făcut zonificarea funcŃională a terenurilor din intravilan, dându-se terenurilor o

destinaŃie precisă care devine obligatorie după aprobarea P.U.G.;
• S-a împărŃit teritoriul intravilan, în unităŃi teritoriale de referinŃă bine delimitate şi
tratate amănunŃit; prin punerea în aplicare a reglementărilor la nivelul zonelor
funcŃionale şi la nivelul unităŃilor teritoriale de referinŃă se va asigura dezvoltarea
armonioasă a localităŃii;
• S-au stabilit reglementări precise cu privire la:
- ocuparea terenurilor în intravilan şi în extravilan ;
- amplasarea şi conformarea construcŃiilor.
Deosebit de important, în sensul că nesocotirea lor poate avea o serie de efecte greu
de remediat, sunt regulile care prevăd instituirea interdicŃiilor temporare sau definitive de
construire sau instituirea zonelor de protecŃie sanitară severă în jurul construcŃiilor şi
amenajărilor speciale din cadrul sistemului de alimentare cu apă şi canalizare:
• permisiunea de construire cu condiŃii în noile teritorii introduse în intravilan, fie

destinate construcŃiilor de locuinŃe cu condiŃia parcelarii terenului şi elaborării unui
P.U.Z. însoŃit de un regulament corespunzător sau destinate industriei, cu
condiŃia elaborării de P.U.Z, însoŃit de regulamentul aferent;
• interdicŃia temporară de construire în zonele de risc natural, în zona de protecŃie
a drumurilor, în zona de protecŃie a monumentelor istorice.
În zona construcŃiilor edilitare ocuparea terenurilor se va face cu construcŃii şi amenajări
speciale (front de captare, staŃii de tratare, rezervoare, staŃie de epurare,) care vor fi
determinate din punct de vedere tehnologic.
Toate aceste terenuri şi construcŃii vor fi declarate zone de protecŃie sanitară, vor fi
împrejmuite şi păzite corespunzător.
3.12. AdministraŃia Locală şi obiectivele de utilitate publică:

Conform viziunii proiectate privind imaginea oraşului Copşa Mică peste 10 ani, se vor
implementa măsuri şi acŃiuni specifice care implică, în egală măsură, populaŃia şi administraŃia
şi care au drept scop dezvoltarea armonioasă a vieŃii economice - sociale - urbanistice a
oraşului.
La prezentul P.U.G., capitolul IV se ataşează plan orientativ de acŃiune (tabel nr. 4.1.4),
care ar putea constitui un punct de plecare, în ampla activitate viitoare desfăşurată de

administraŃie. Prin acest plan de măsuri şi acŃiuni s-a urmărit atingerea unor obiective specifice,
astfel:
- restructurarea activităŃii economice;
- îmbunătăŃirea relaŃiilor în teritoriu;
- valorificarea patrimoniului cultural;
- dezvoltarea turismului;
- îmbunătăŃirea nivelului de trai.
Un rol esenŃial în deservirea generală a activităŃii şi în sprijinirea desfăşurării în bune
condiŃii a planului de acŃiune prezentat mai sus îl are ansamblul obiectivelor de utilitate publică
existente precum şi al celor nou propuse a se înfiinŃa. Lista acestora este prezentată în tabelul
nr. 3.12.1.
Întregul plan de acŃiune se va desfăşura în baza unor principii şi reguli sintetizate în
tabelul 3.12.2.

Tabel nr. 3.12.1.
LISTA OBIECTIVELOR DE UTILITATE PUBLICĂ

propuse a se realiza în perioada 2010 - 2020
NR. OBIECTIVELE DE UTILITATE PUBLICĂ Zona funcŃională

CRT. SuprafaŃa alocată (ha)
A DOMENIUL „INFRASTRUCTURA MAJORĂ ”
1. CENTURA OCOLITOARE /Ccnp/13,30
2. FRONT CAPTARE APA POTABILĂ /Ccep3/3,44
3. STAłIE DE EPURARE APĂ UZATĂ MENAJERĂ /Ccep2/0,80
4. ALEI PIETONALE, STRĂZI, PARCĂRI (în zonele propuse) /Ccsp/2,37
5. STRADA DE LEGĂTURĂ ÎNTRE ZONELE Le 1 - Lp1 /Ccsp/0,16
TOTAL A 20,07
B. DOMENIUL „CULT - CULTURĂ”

1. BISERICA LP1 /Lp1/0,30
2. CAPELA /Lp1/0,15
TOTAL B /0,45
C. DOMENIUL „COMERł ŞI SERVICII”

MINIMARKET /Lp1/0,05
MINIMARKET /Lp5/0,05
RESTAURANT - COFETĂRIE - BAR - INTERNET CAFE /Tsp4/0,7
COAFOR - FRIZERIE - MANICHIURĂ - PEDICHIURĂ /Lp5/0,09
SPĂLĂTORIE CHIMICĂ /Lp5/0,06
BENZINĂRIE /Lp5/0,60
CHIOŞCURI ÎN ZONELE DE LOCUINłE /Lp/0,20
INTERNET CAFE /Lp/0,05

STUDIO AUDIO - VIDEO /Lp1/0,05

PIAłA AGROALIMENTARĂ /C/
TOTAL C 1,85
D. DOMENIUL ”FINANCIAR - BANCAR”

1. SEDIU FILIALĂ BANCĂ /Lc/0,05
2. BANCOMAT /Lp1/-
3. BANCOMAT /Lp2/-
4. BANCOMAT /Lp5/-
TOTAL D 0,05
E. DOMENIUL SPORT - TURISM - AGREMENT -

SPAłII VERZI (INCLUSIV PARCURI) /Tsp/41,35
BAZIN DE ÎNOT /Tsp4/0,65
PISTA DE MOTOCROSS /Tsp4/4,6
TOTAL E 46,6
TOTAL GENERAL 69,02

Tabel nr. 3.12.2.
REGULI DE AUR
ÎN ADMINISTRAłIA PUBLICĂ LOCALĂ
1. TOTUL PENTRU COMUNITATE

Conform acestui criteriu, direcŃiile de acŃiune, programele şi proiectele vor fi în aşa fel
alese încât să se finalizeze cu influenŃe benefice asupra comunităŃii generaŃiilor actuale şi
viitoare, interesele comunităŃii fiind prioritare faŃă de interesele individuale.
2. TOTUL ÎNTRU DEPLINĂ RESPECTARE A CERINłELOR DE PROTECłIE
A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Conform acestui criteriu se vor putea promova numai acŃiuni de salvgardare a mediului
sau acŃiuni care nu periclitează în prezent şi viitor nici una dintre componentele de mediu.
În mod cu totul favorabil se vor promova lucrări de reconstrucŃie a mediului în zonele
antropică.
3. TOTUL ÎN CONDIłII DE EFICIENłĂ MAXIMĂ
Conform acestui criteriu, se vor promova acŃiuni pe baza unei pregătiri anterioare
adecvate, utilizând tehnici şi tehnologii corespunzătoare, într-o înlănŃuire tehnologică raŃională
şi într-o ierarhizare a priorităŃilor, cheltuind fondurile publice în condiŃii de eficienŃă.
4. TOTUL ÎN CONDIłIILE DE AVIZARE ŞI AUTORIZARE LEGALĂ
Nimic nu se va putea desfăşura pe teritoriul comunei fără ca acŃiunea respectivă să fie
avizată şi autorizată, conform prevederilor legale în vigoare, şi în special cu respectarea
normelor din Regulamentul de Urbanism.
5. TOTUL TRANSPARENT
Conform acestui criteriu, acŃiunile se vor desfăşura concomitent cu informarea populaŃiei
şi cu cunoaşterea şi respectarea opiniei publice.
6. TOTUL LA STANDARDE EUROPENE
Conform acestui criteriu se vor promova programe şi acŃiuni care asigură calitatea în
execuŃie sau proiectare, la cerinŃele europene, pe care în acest moment le cunoaşte toată
lumea, fără improvizaŃii şi abdicări de la calitate, pe considerentul că populaŃia comunei merită
să beneficieze de produse, servicii şi acŃiuni de calitate.
7. TOTUL ÎN DEPLIN ACORD CU LEGISLAłIA ROMÂNEASCĂ ŞI EUROPEANĂ ŞI ÎN
DEPLIN ACORD CU VALORILE MORALE ALE POPORULUI ROMÂN.

CAPITOLUL al IV - lea
CONCLUZII ŞI MĂSURI ÎN CONTINUARE
4.1. Concluzii
4.2. Măsuri în continuare

CAPITOLUL IV
CONCLUZII ŞI MĂSURI ÎN CONTINUARE
4.1. Concluzii:
În conformitate cu cerinŃele de elaborare a unui plan urbanistic general, care trebuie să
se constituie într-un instrument de reglementare şi de dezvoltare - la baza tuturor propunerilor
fundamentate în capitolul III a stat analiza situaŃiei existente (prezentată în capitolul II) care a
scos la iveală pe lângă aspecte negative (disfuncŃionalităŃi) şi aspecte pozitive legate de
potenŃial, concluzia de bază fiind aceea că oraşul Copşa Mică deŃine un potenŃial bun, iar
printr-o bună organizare se poate asigura dezvoltarea generală a oraşului în următorii 10 ani.
Referitor la imaginea urbană de ansamblu se pot formula următoarele concluzii:
relaŃia de ansamblu natura - mediu construit, a eşuat lamentabil
determinând un peisaj urban urât, care cu greu va fi refăcut;
în decursul timpului s-au constituit zone funcŃionale cu caracter morfologic
relativ omogen;
s-au alăturat, nefericit, zone cu caracteristici funcŃionale contrastante
(industrie - locuinŃe);
dezvoltările imobiliare recente sunt de slabă anvergură:
structura urbană a oraşului este încorsetată de bariere naturale şi
construite (calea ferată, râul Târnava Mare, etc.) determinând o formă
ciudată în plan şi acces şi circulaŃie spre centrul oraşului, dificile; Râul
Târnava Mare, cu toate influenŃele benefice asupra comunităŃii umane,
se constituie într-o barieră pentru comunitatea din Târnăvioara;
traficul este de tip radial, cu sisteme rudimentare de ocolire - penetrare,
fiind foarte greu să se asigure o structură ideală de tip radial - concentric,
care să includă şi centura ocolitoare pentru transportul greu;
circulaŃia auto în interiorul oraşului, circulaŃia pietonală şi a bicicliştilor
reprezintă tot atâtea aspecte imperfecte care se mai pot îmbunătăŃi dar
nu sunt bine constituite şi nu se vor putea reconfigura.
Referitor la administrarea şi dezvoltarea economică a oraşului, se pot evidenŃia
următoarele concluzii:
toată dezvoltarea economică ulterioară a oraşului este determinată de
poluarea istorică a zonei de către industria de timp comunist;

administraŃia publică locală are de rezolvat probleme curente specifice

administraŃiei pe lângă problemele induse de poluarea care nu s-au avut
în vedere la aprobarea structurii administraŃiei locale;
infrastructura urbană trebuie modificată din temelii şi adusă la standarde
europene în principal, datorită faptului că este foarte veche;
şansele de relansare economică, reale, există şi trebuiesc valorificate în
sensul propunerilor prezentului P.U.G., din capitolul III.

Tabel nr. 4.1.1.
DEZVOLTAREA ACTIVITĂłILOR
în perioada 2010 - 2020
PLAN DE ACłIUNE
Nr
OBIECTIVE SPECIFICE OBIECTIVE OPERAłIONALE ACłIUNI
crt
• Elaborarea unor hotărâri pe plan elaborarea referatelor de către compartimentele de
1 RESTRUCTURAREA ACTIVITĂłII local de stimulare a activităŃilor specialitate şi supunerea acestora Consiliului Local
ECONOMICE CREATOARE DE economice deficitare prin: reduceri publicarea hotărârilor luate pentru a fi cunoscute de
BUNURI DE LARG CONSUM SAU de taxe şi impozite pentru posibilii beneficiari
DE FOLOSINłĂ ÎNDELUNGATĂ ÎN investiŃiile private în ramurile
CORELAłIE CU POTENłIALUL deficitare
ECONOMIC EXISTENT • ÎnfiinŃarea unor puncte de identificarea unei locaŃii uşor accesibile în care să se
informare şi îndrumare pe linia desfăşoare activitatea de informare - consultanŃă
absorbŃiei de fonduri în interes alocarea unui minim de resurse umane pregătite să
privat acorde consultanŃă de specialitate din cadrul Primăriei
sau din exterior
asigurarea echipamentelor şi materialelor necesare
desfăşurării activităŃii
punerea la dispoziŃie a ghidurilor solicitantului
publicitatea privind acŃiunea, în scopul atragerii
persoanelor interesate

• Elaborarea unor hotărâri pe plan întocmirea tuturor documentaŃiilor necesare în vederea

2 ÎMBUNĂTĂłIREA local de modernizare a drumurilor derulării etapelor de proiectare şi în vederea obŃinerii
TRANSPORTULUI DE BUNURI ŞI comunale, de exploatare şi autorizaŃiei de construire
PERSOANE, INTEGRAREA, MAI secundare în scopul fluidizării obŃinerea fondurilor necesare realizării lucrărilor
BUNĂ, ÎN TERITORIUL circulaŃiei cetăŃenilor şi a bunurilor asigurarea condiŃiilor necesare execuŃiei lucrărilor
JUDEłULUI spre/dinspre oraşele şi comunele propriu-zise, conform legislaŃiei în vigoare
învecinate organizarea de activităŃi culturale comune
• Luarea unor decizii pe plan local de înfiinŃarea unor A.D.I.-uri
consolidare a relaŃiilor cu comunele dezvoltarea transportului local, prin asigurarea unei
şi oraşele învecinate, din partea de mai bune ritmicităŃi a curselor
nord şi nord - est
• Luarea unor decizii pe plan local de elaborarea studiilor istorice şi a tuturor documentaŃiilor
3 VALORIFICAREA PATRIMONIULUI identificare, reabilitare şi necesare în vederea obŃinerii autorizaŃiei de
CULTURAL ŞI A PATRIMONIULUI conservare a monumentelor istorice construire pentru lucrările de reabilitare
NATURAL ŞI DEZVOLTAREA existente pe teritoriul oraşului asigurarea fondurilor de investiŃie
TURISMULUI asigurarea condiŃiilor necesare execuŃiei lucrărilor
propriu-zise, conform legislaŃiei în vigoare
introducerea acestor monumente istorice în circuitul
turistic local, naŃional şi european
• Elaborarea unor hotărâri pe plan local de întocmirea tuturor documentaŃiilor necesare în vederea
realizare de noi spaŃii verzi, spaŃii pentru derulării etapelor de proiectare şi în vederea obŃinerii
sport şi de agrement, precum şi de autorizaŃiei de construire
asigurarea fondurilor de investiŃie

protejare a cadrului natural existent asigurarea condiŃiilor necesare execuŃiei lucrărilor

propriu-zise, conform legislaŃiei în vigoare
iniŃierea unor concursuri cu premii substanŃiale privind
curăŃarea si ecologizarea zonei
instruirea cetăŃenilor comunei cu privire la respectarea
normelor de protecŃie a mediului
• Luarea unor măsuri pe plan local crearea unor centre/oficii de informare, locale sau
de promovare a imaginii oraşului ca judeŃene, cu privire la zonele şi locaŃiile cu potenŃial
spaŃiu medieval tradiŃional, turistic
multicultural, multietnic şi spiritual organizarea de târguri, expoziŃii muzeale etnografice şi
manifestări culturale, festivaluri, acŃiuni şi campanii de
promovare integrată a produsului turistic
crearea unor spaŃii de cazare pentru turişti
ÎMBUNĂTĂłIREA NIVELULUI DE ● Derularea unor acŃiuni ferme şi întocmirea tuturor documentaŃiilor necesare în vederea
4 TRAI AL TUTUROR permanente pentru finalizarea derulării etapelor de proiectare şi în vederea obŃinerii
CETĂłENILOR PRIN modernizării infrastructurii autorizaŃiei de construire
CONSTITUIREA edilitare: sistem centralizat de obŃinerea fondurilor necesare realizării lucrărilor
INFRASTRUCTURILOR CE canalizare menajeră, sistem asigurarea condiŃiilor necesare execuŃiei lucrărilor
DESERVESC ÎN MOD DIRECT centralizat de alimentare cu apă propriu-zise, conform legislaŃiei în vigoare
VIAłA OAMENILOR ŞI PRIN potabilă, sistem ecologic de
DEZVOLTAREA UNOR ACłIUNI gestionare a deşeurilor menajere.
CULTURALE, EDUCATIVE • Luarea unor hotărâri la nivel local reabilitarea şi modernizarea clădirilor
PREVENTIVE de îmbunătăŃire a infrastructurii de modernizarea structurilor ce deservesc învăŃământul

învăŃământ organizarea de manifestări comune specifice

învăŃământului
• Luarea unor hotărâri la nivel local reabilitarea şi modernizarea căminului cultural şi a
de îmbunătăŃire a infrastructurii bibliotecii
specifice culturii dotarea bibliotecii
înfiinŃarea unui cinematograf în comună
organizarea de spectacole şi concerte
• Luarea unor hotărâri la nivel local reabilitarea lăcaşelor de cult existente
de îmbunătăŃire a infrastructurii
specifice cultului
• Luarea unor hotărâri la nivel local organizarea unor acŃiuni sportive, distractive, culturale
de îmbunătăŃire a infrastructurii sau de ecologizare pentru tineret
specifice turismului şi petrecerii sprijinirea proiectelor de realizare a spaŃiilor de cazare
timpului liber sprijinirea activităŃii private în domeniul turismului
• Luarea unor hotărâri la nivel local crearea unor sisteme coerente de informare şi
de realizare a infrastructurii consiliere pentru tineri
specifice educaŃiei tineretului sprijinirea constituirii unei infrastructuri sportive
performante
sprijinirea constituirii unor locuri speciale de agrement.
• Luarea unor masuri la nivel local de oferirea de asistenŃă socială pentru familiile aflate în
realizare a infrastructurii specifice dificultate
educaŃiei tinerelor mame crearea unui centru de planning familial în comună

4.2. Măsuri în continuare:

În tabelul 4.1.1. s-a prezentat un plan de acŃiune care să asigure dezvoltarea de
ansamblu a oraşului Copşa Mică în următorii 10 ani, cu scopul final de a creşte nivelul de trai
al comunităŃii umane din acest oraş.
Punerea în aplicare a acestui plan prin instrumente, tehnici, proceduri conform
prevederilor legale presupune crearea a două premise esenŃiale:
constituirea unui grup de acŃiune la nivelul primăriei, cu sarcini
concret, specifice care să acŃioneze în sensul atingerii obiectivelor
propuse;
asigurarea fondurilor necesare susŃinerii activităŃilor propuse prin
planul de acŃiune.
În tabelul 4.2.1. s-au prezentat principalele documentaŃii de urbanism ce vor fi realizate
prioritar în scopul detalierii propunerilor prezentului P.U.G. şi a reglementărilor din R.L.U.
Dezvoltarea ulterioară a acestor zone va fi orientată conform cu cerinŃele ce se vor
impune prin aceste documentaŃii.
În tabelul 4.2.2. s-a prezentat lista principalelor proiecte de investiŃie publice care vor
asigura infrastructura urbană ca bază de dezvoltare economică ulterioară.
În tabelul 4.2.3. s-au prezentat principalele acŃiuni cu caracter social ce se vor derula în
perioada următoare.
În tabelul 4.2.4. s-au inventariat proiectele sociale prioritare care urmează să stea în
atenŃia administraŃiei în perioada următoare.
DocumentaŃiile de urbanism - vizează, în principal zonele funcŃionale nou propuse a
se introduce în intravilan, cu funcŃiuni dominante locuire, sport - turism - agrement, dezvoltare
industrială.
Aceste documentaŃii se vor elabora în conformitate cu reglementarea tehnică Indicativ
nr.; GM -010-2000 Ghid privind metodologia şi conŃinutul cadru al Planului Urbanistic Zonal
aprobate cu Ordinul nr. 176/N/2000.
Planurile urbanistice zonale propuse vor avea caracter de reglementare detaliată,
pentru fiecare zonă în parte corelat cu propunerile prezentului P.U.G.
În funcŃie de situaŃia existentă P.U.Z.-ul aferent fiecărei zone va rezolva următoarele
probleme:
organizarea reŃelei stradale;
zonificarea funcŃională a terenurilor;
organizarea urbanistic arhitecturală;

dezvoltarea infrastructurii edilitare;

menŃionarea obiectivelor de utilitate publică;
stabilirea modului de protecŃie a mediului;
reglementări specifice detaliate (permisiuni şi restricŃii);
regimul juridic al terenurilor;
identificarea zonelor de riscuri naturale.
Conform prevederilor legale în vigoare, Primăria Copşa Mică va urmări respectarea
următoarelor etape:
iniŃierea şi aprobarea Consiliul Local privind elaborarea P.U.Z.-urilor după
necesităŃi;
informarea populaŃiei;
desemnarea elaboratorului şi comanda de elaborare;
elaborarea temei program şi a listei studiilor de fundamentare;
consultări pe parcursul elaborării documentaŃiilor;
analiza propunerilor preliminare;
consultarea populaŃiei;
introducerea în documentaŃie a propunerilor;
obŃinerea avizelor şi acordurilor;
elaborarea P.U.Z.-ului definitivat;
aprobarea P.U.Z.-ului;
asigurarea accesului populaŃiei la propunerile P.U.Z.-ului.
Elaborarea proiectelor pentru investiŃiile publice:

Realizarea obiectivelor de utilitate publică se va derula sub atenta coordonare a acestei
acŃiuni, de către primăria Copşa Mică, care va asigura fondurile necesare pentru investiŃiile ce
cad în sarcina sa şi va asigura, prin reglementări specifice accesul întreprinzătorilor şi
stimularea acestora în sensul realizării a cât mai multe obiective de interes public.
Indiferent de investitor, proiectele se vor derula în conformitate cu prevederile legale în
vigoare şi cu reglementările din acest P.U.G, privind conformarea şi autorizarea construirii.
Pentru proiectele publice Primăria va derula fazele legale de proiectare (studii de
fezabilitate, studii tehnice de fundamentare, proiecte tehnice şi detalii de execuŃie, avize şi
acorduri, documentaŃii de autorizare a construirii).
O prioritizare şi o eşalonare a elaborării proiectelor este, absolut necesară din
următoarele motive:
necesitatea şi oportunitatea proiectelor;

caracterul limitat al fondurilor de investiŃie;

complexitate mare a proiectelor;
durata relativ mare de elaborare a proiectelor şi de organizare a licitaŃiilor de
proiectare şi execuŃie.
Prioritizarea şi replanificarea realizării unor obiective se va putea face, dinamic, în
funcŃie de posibilitatea de finanŃare sau cofinanŃare (în cazul fondurilor europene) a lor de
către Consiliul Local.

Tabel 4.2.1.
LISTA PRINICPALELOR DOCUMENTAłII URBANISTICE

ce se vor realiza în perioada 2010 - 2020
Nr. crt. DENUMIREA FUNCłIUNI DATA
DOCUMENTAłIEI REALIZĂRII
A1 P.U.Z. şi R.L.U. - zona L p1 Locuire şi funcŃiuni complementare admise 2010
A2 Locuire şi funcŃiuni complementare admise 2010
B1 P.U.Z. şi R.L.U. - zona Tsp1 Sport, turism, agrement 2011

B2 P.U.Z. şi R.L.U. . - zona Tsp2 Sport, turism, agrement 2011
C1 P.U.Z. şi R.L.U. . - zona Ie1 Activitate industrială şi activităŃi 2012

complementare permise
C2 P.U.Z. şi R.L.U. . - zona Ip1 Activitate industrială şi activităŃi 2012
C3 P.U.Z. şi R.L.U. . - zona Ip2 Activitate industrială şi activităŃi 2012
D1 Studiu de zonă protejată Biserica Monument istoric 2013

Evanghelică Târnăvioara
D2 Studiu de zonă protejată Biserica Monument istoric 2013
Evanghelică Copşa sat

Tabel nr. 4.2.2.
LISTA PROIECTELOR DE INVESTIłII PUBLICE PRIORITARE
NR. DENUMIREA NECESITATE FAZA DE EŞALONARE PE ANI

CRT OBIECTIVULUI OPORTUNITATE PROIECTARE 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
. OBIECTIVE
1. CENTURA OCOLITOARE Obiectiv important - SPF
pentru
*
descongestionarea - Studii de
traficului în interiorul fundamentare
*
localităŃii prin - S.F.
preluarea
* *
transporturilor grele. - P.T.
Obiectivul este urgent * *
şi presupune ajutor - D.T.A.C.
*
de stat
- ExecuŃie
* * *
2. VIABILIZAREA Obiectivele (16 zone - SPF
AMPLASAMENTELOR nou introduse în
* * *
ZONELOR NOU INTRODUSE intravilan) pe care - Studii de
* * * *
ÎN INTRAVILAN urmează a dezvolta fundamentare
funcŃiunile: locuire,
gospodărire S.F.
comunală, sport -
* * * * *
turism - agrement, P.T.
* * * * * * *
industrie). D.T.A.C.
Realizarea acestor * * * * * *
obiective presupune
clarificarea regimului ExecuŃie
* * * * * * * *
juridic al terenurilor şi
viabilizarea
amplasamentelor

NR. DENUMIREA NECESITATE FAZA DE EŞALONARE PE ANI

CRT OBIECTIVULUI OPORTUNITATE PROIECTARE 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
. OBIECTIVE
3. OBIECTIVELE DE UTILITATE Obiective necesare, - S.P.F.
în perspectivă a 10
PUBLICĂ ÎN DOMENIUL
ani dar nu foarte
CULTULUI ŞI CULTURII urgente. - Studii de
În funcŃie de fondurile
*
fundamentare
de care va dispune
Primăria, aceste - S.F.
lucrări se vor proiecta
* *
şi executa în a doua
- P.T.
perioadă de *
valabilitate a P.U.G.
- D.T.A.C.
*
E - ExecuŃie
* * *
4. OBIECTIVELE DE UTILITATE Obiective de utilitate - S.P.F.
*
PUBLICĂ ÎN DOMENIUL publică cu un puternic - Studii de
SPORT - TURISM - impact social care se Fundamentare
AGREMENT vor derula pe baza - S.F.
*
oportunităŃilor oferite
- P.T.
de Programele de *
- D.T.A.C.
Dezvoltare cu *
finanŃare europeană - ExecuŃie
* * * * *

Tabel nr. 4.2.3.
ZECE ACłIUNI CU CARACTER SOCIO-CULTURAL
Nr. DENUMIREA SINTETICĂ CARACTERISTICILE

SCOPUL ACłIUNII BENEFICIARII
crt. A ACłIUNII ACłIUNII
ÎNFIINłAREA "CENTRULUI DE CONSILIERE A
ROMILOR" - acordarea de sprijin etniei rome, etnie CETĂłENII DE ETNIE ROMĂ acŃiune complexă pe durată
1
defavorizată DIN ORAŞUL COPŞA MICĂ nedeterminată
- cunoaşterea legislaŃiei şi prevenirea

etapele principale
contravenŃiilor şi infracŃiunilor
- reglementarea documentelor de
identitate a persoanelor de etnie romă - identificarea unei locaŃii pentru
desfăşurarea activităŃii
- derularea şi sprijinirea unor programe

speciale de investiŃie în infrastructura de - organizarea funcŃionării centrului
locuit a etniei rome
- identificarea surselor de finanŃare a
activităŃii
- monitorizarea rezultatelor şi
identificarea lor
- acordarea de consiliere familiilor FAMILIILE TINERE CU

ÎNFIINłAREA "CENTRULUI DE CONSILIERE ŞI acŃiune complexă pe durată
2 tinere, aflate la vârsta procreării, DOMICILIUL ÎN ORAŞUL
PLANING FAMILIAL" nedeterminată
indiferent de etnia lor COPŞA MICĂ
PROMOVAREA ŞI SUSłINEREA - popularizarea realizărilor economice CETĂłENII ORAŞULUI COPŞA

3 etapele principale
SĂRBĂTORILOR ANUALE: deosebite MICĂ

- punerea în valoare a patrimoniului - identificarea unei locaŃii pentru

"ZIUA ORAŞULUI COPŞA MICĂ
istoric şi cultural a satului desfăşurarea activităŃii
"ZIUA RECOLTEI" - asigurarea unor relaŃii şi parteneriate - organizarea funcŃionării centrului
- identificarea surselor de finanŃare a

"ÎNTRUNIREA FIILOR ORAŞULUI COPŞA MICĂ” activităŃii
- monitorizarea rezultatelor şi
identificarea lor
TINERII ORAŞULUI COPŞA
ORGANIZAREA MANIFESTĂRII "BALUL - educarea tineretului prin socializare în MICĂ LA VÂRSTA
4 acŃiune anuală, organizate modern
MAJORATULUI" acŃiuni colective MAJORATULUI ŞI ÎNTREAGA
COMUNITATE
- oferirea unor posibilităŃi de punere în

valoare a personalităŃii indivizilor, în mod etapele principale:
organizat
- elaborarea regulamentelor de
- petrecerea agreabilă a timpului liber
organizare
- identificarea sponsorilor
- organizarea evenimentului
PENSIONARII CU DOMICILIUL
ORGANIZAREA MANIFESTĂRII "BALUL - oferirea unui mod agreabil de STABIL ÎN ORAŞUL COPŞA acŃiune anuală, organizată în mod
5
PENSIONARILOR" petrecere a timpului liber MICĂ, ÎMPREUNĂ CU SOłUL tradiŃional
(SOłIA)
- întărirea respectului faŃă de generaŃiile

etapele principale:
în vârstă
- elaborarea regulamentelor de
organizare

- organizarea evenimentului
- selectarea artiştilor
ÎNFIINłAREA CONCURSULUI "FAMILIA ECO" - stimularea gustului pentru frumos, CETĂłENII ORAŞULUI COPŞA - elaborarea regulamentului de
6
PENTRU CEA MAI ÎNGRIJITĂ GOSPODARIE sănătos, confortabil MICĂ participare
- organizarea evenimentelor

Tabel nr. 4.2.4.
ACłIUNI DE SPRIJINIRE A PROIECTELOR PRIVATE
Nr. DENUMIREA SINTETICĂ A CARACTERISTICILE

SCOPUL ACłIUNII BENEFICIARI
crt. ACłIUNILOR ACłIUNII
ÎNFIINłAREA CENTRULUI DE
CONSULTANłĂ ÎN DOMENIUL
FINANłĂRII EUROPENE "EUROFOR" - consultanŃă pe linia implementării
1 PRIMĂRIA COPŞA MICĂ - iniŃiere în anul 2009
COPŞA MICĂ proiectelor cu finanŃare europeană:
ALTE UNITĂłI DE DESERVIRE

- informări periodice şi publicitate privind GENERALĂ ÎN DOMENIILE:
- acŃiune permanentă
programele operaŃionale; INVĂłĂMÂNT, SĂNĂTATE, CULT,
CULTURĂ
- procurarea ghidurilor solicitantului şi
acordarea asistenŃei în vederea
COMPANII PRIVATE DE TOATE
completării cererii de finanŃare; - număr de consultanŃi: 4-5 pers.
TIPURILE
- evaluarea eligibilităŃii beneficiarului şi a - şeful ierarhic al centrului:

PERSOANE FIZICE AUTORIZATE
proiectului; PRIMĂRIA oraşului COPŞA MICĂ
- unitate care funcŃionează în regim
- evaluarea capabilităŃii beneficiarului de de autofinanŃare cu program zilnic
CONSORłII PUBLIC-PRIVATE
a susŃine proiectul; normal şi cu organizare specifică
activităŃii publice
- identificarea prestatorilor de servicii şi

lucrări necesare implementării proiectelor
ASOCIAłII NON PROFIT
şi acordarea sprijinului de selectare a
acestora;

- acordarea de consultanŃă financiară

privind relaŃia cu A.P.I.A.;
- sprijinirea activităŃilor economice

INTREPRINZĂTORI PRIVAłI ÎN - iniŃiere în anul 2009
IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI deficitare în cadrul oraşului Copşa Mică
2 ORICE FORMĂ DE ORGANIZARE
"TAXA ÎN SLUJBA PLĂTITORULUI EI" prin acordarea de reduceri sau scutiri de
LEGALĂ
taxe şi impozite datorate primăriei.
- acŃiune complexă cu funcŃionare pe
perioadă determinată;
- etape principale:
- identificarea şi ierarhizarea
activităŃilor deficitare
- elaborarea unor referate sau

studii cuprinzând propunerile de
reduceri sau scutiri de taxe şi impozite
- elaborarea proiectului de
hotărâre şi aprobarea hotărârii
- implementarea hotărârii
- documentele necesare
- stabilirea cerinŃelor de acordare
a taxei

- sprijinirea activităŃilor în domeniul

protecŃiei şi reconstrucŃiei mediului sau INTREPRINZĂTORI PRIVAłI ÎN
DERULAREA PROGRAMULUI
3 investiŃiei nepoluante prin punerea la ORICE FORMĂ DE ORGANIZARE - iniŃiere în anul 2009
"REDEVENłA ZERO"
dispoziŃie gratuit a terenului public LEGALĂ
necesar acestor activităŃi

- etape principale:
- identificarea şi denumirea
tipului de activităŃi eligibile
- pregătirea şi elaborarea
hotărârii Consiliului Local
- stabilirea cerinŃelor de
eligibilitate
- documentele necesare pentru
acordarea facilităŃii
TOłI INVESTITORII CU
INFIINłAREA CONCURSULUI - încurajarea investiŃiilor private şi
4 CAREDERULEAZĂ INVESTIłII ÎN - iniŃiere în anul 2009
" INVESTITORUL ANULUI" popularizarea rezultatelor pozitive

- etape principale:
- elaborarea Regulamentului de
concurs
- identificarea surselor de
sponsorizare a premiului

- stabilirea documentelor cadru

de înscriere şi participare la concurs
- stabilirea comisiei de acordare

a premiului
- organizarea acordării
premiului în cadru festiv.
- încurajarea investiŃiilor private şi
ORGANIZAREA ACłIUNII ANUALE COMUNITATEA UMANĂ DIN oraşul
5 popularizarea rezultatelor pozitive în acest - iniŃiere în anul 2009
"BALUL INVESTITORULUI" COPŞA MICĂ
sens
- acŃiune anuală
- etapele principale:
- organizarea balului cu o
participare largă.
ORGANIZARE ACłIUNI - încurajarea investiŃiilor private şi OAMENI DE AFACERI DIN JUDEłUL

6 - iniŃiere în anul 2009
"BURSA ANUALĂ DE PROIECTE" popularizarea ideilor de proiecte SIBIU ŞI DIN JUDEłELE LIMITROFE
- atragerea investitorilor - etapele principale:
- organizarea bursei de proiecte

cu o participare largă

Pug Copsa Mica PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pug Copsa Mica PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASSA GRUP Sediu central: Mediaş, Str. Mihai Eminescu nr.

NUMĂR DE ÎNREGISTRARE INTERN

Beneficiar: ORAŞUL COPŞA MICĂ, JUDEłUL SIBIU

SIBIU, Director general,

arh. Andrei PÎCĂ

ing. Corneliu NĂSTURAŞ

tehn. pr. Constantin DAMIAN

ing. geolog Iulian IVAS

ing. topo. Alexandru MATEI

tehn. topo. Teodor COTOR

tehn. topo. Alina Claudia CALU

sociolog Adriana ŞTEFĂNEL

ing. Elena BĂLINTESCU

ing. geolog Ana - Maria AILINCĂI

geogr. Mariana - Anca PĂCURAR

ec. Adriana SABĂU

Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL

Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL

2.5.3. Fenomene sociale semnificative

Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL

Cap. III. Propuneri de dezvoltare urbanistică

Cap. IV. Concluzii şi măsuri în continuare

Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL

2. Necesitatea şi oportunitatea Planului Urbanistic General

Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL

Rolul său formativ, informativ şi de reglementare, face ca Planul Urbanistic General să

3. CondiŃiile generale de elaborare a lucrării

Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL

Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL

Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL

Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL

1.1. Date de recunoaştere a documentaŃiei

Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL

1.1. Date de recunoaştere a documentaŃiei:

• SuprafaŃa teritoriului administrativ:

• SuprafaŃa teritoriului intravilan propus:

• Data realizării planului:

• Durata de valabilitate a planului:

Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL

1.2. Obiectul lucrării. Obiectivul strategic şi obiectivele specifice ale planului

Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL

Asigurarea infrastructurilor specifice învăŃământului, cultelor, culturii, sănătăŃii,

1.3. Surse de documentare

Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL

AgenŃia Locală de ProtecŃie a Mediului - a furnizat informaŃii care au permis

1.3.2. Studiile de fundamentare:

Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL

Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL

Plan de situaŃie: reŃea de canalizare ape uzate menajere.

Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL

1.3.3. Studii şi proiecte elaborate anterior:

Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL

1.4. CondiŃii generale de elaborare a lucrării

Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL

Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL

Legea 10/1995 - referitoare la calitatea în construcŃii;

1.4.2. Respectarea cerinŃelor speciale din tema program:

Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL

Referitor la cerinŃele de predare a documentaŃiilor componente se face precizarea că,

1.4.3. Corelarea planului cu cerinŃele dezvoltării strategice a oraşului:

Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL

1.4.4. Încadrarea şi continuitatea faŃă de ediŃiile anterioare ale P.U.G.-ului:

Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL