Medicina Sportiva sau “CLINICA OMULUI

SANATOS”, asa cum a fost definita de Federatia

Internationala de Medicina Sportiva (www.fims.org )
a evoluat in paralel cu dezvoltarea educatiei fizice si
sportului devenind nu numai o realitate a zilelor
noastre dar mai ales o necesitate
 SPORTS MEDICINE
www.efsma.net

Multidisciplinary clinical and academic specialty of

medicine dealing with:
 Health promotion for the general population by
stimulating an active lifestyle
 Pre-participation clinical screening and examination
before exercise and competition as well as medical
assistance to the elite athletes
 Diagnosis, treatment and rehabilitation following
injuries or illnesses from participation to physical
activities, exercises and sport at all levels
 Research in basic science (effort physiology)
 Medicina sportiva reprezinta singura
specialitate medicala a carei curricula de
pregatire cuprinde aspecte specifice adaptarilor
fiziologice in efortul fizic sau patologiei
specifice performantei!

Fundamenteaza din punct de vedere biologic

exercitiul fizic ca factor sanogenetic!
“Big Five” of Sports Medicine:
preparation, teamwork, passion,
mentorship and collaboration

Jonathan A Drezner
Br J Sports Med 2016, 50:71
 Legea Educatiei Fizice si Sportului 69/2000 // 2004 nominalizeaza
Medicina Sportiva pentru protejarea sanatatii sportivilor si eliberarea
AVIZULUI MEDICO-SPORTIV (act medico-legal care-i da dreptul
sportivului sa participe la antrenamente si competitii timp de 6 l)

Informatii despre avizul medico-sportiv în țările UE

(Physical Preparticipation Examination-PPE)
www.efsma.net
Medicina Sportiva in Romania

1. Servicii publice (bugetare):

Institutul National de Medicina Sportiva, Bucuresti

Ambulatoriul pentru sportivi al Mun Bucuresti
Ambulatorii / Policlinici pentru sportivi din tara
Cabinete judetene

2. Servicii private
 AVIZUL MEDICO-
SPORTIV

1.STARE DE SANATATE
INDICATII MEDICALE

2.STARE DE NUTRITIE SI
DEZVOLATRE FIZICA
MEDICO - SPORTIVE

3.STARE FUNCTIONALA SI
CAPACITATE DE EFORT
MEDICO -PEDAGOGICE
( aerobe, anaerobe)
 Conventia internationala impotriva dopajului in sport”,
adoptata de Adunarea Generala UNESCO in 19 octombrie
2005 la Paris stipuleaza oligativitatea prezentei medicului
sportiv in comisiile de eliberare a scutirilor pentru uz
terapeutic ceea ce inseamna recunoasterea acestei
specialitati de catre UNESCO.
SCURT ISTORIC
 1911 Germania primul laborator de evaluare fitness
 1922- prima revista ““Revue Médicale d’Éducation
Physique et de Sport”.
 1928 Lausanne – FIMS, www.fims.org
 1969 Bucuresti - Asociatia Balcanica de Medicina
Sportiva
 1996 Porto – EFSMA, www.efsma.net
SCURT ISTORIC

 In anul 1932, la Cluj si Bucuresti se infiinteaza Societatea

Medicala de Educatie fizica cu scopul de-a studia fiziologia
efortului, apoi de-a asigura asistenta si controlul medical al
practicantilor de educatie fizica si sport, in special la competitii
 In 1949 ia fiinta reteaua de medicina culturii fizice (in 1985 isi
va schimba denumirea in Medicina Sportiva) care are ca scop
asigurarea controlului si asistentei medicale la antrenamente si
competitii
 1957 se oficializeaza sistemul de obtinere a titlului de medic
specialist si medic primar in medicina culturii fizice si formarea
specialistului de 3 ani
Terminologie
 Activitatea fizica reprezinta orice miscare corporala care
presupune un consum energetic superior starii de repaus.

 Exercitiu , activitatea fizica cu repetare planificata si

structurata care amelioreaza conditia fizica si starea de
sanatate, fara a constitui insa un risc major pentru
organism.
 Fitness-ul (conditia fizica) concept multidimensional
capacitatea organismului de a efectua activitate fizica.
Fitness-ul poate avea ca scop fie imbunatatirea sanatatii
(fitness cardiovascular), fie ameliorarea calitatilor fizice
(forta, putere, viteza, mobilitate musculara).

 Sportul de performanta inseamna activitati fizice

intense, antrenamente structurate si planificate, cu
caracter competitiv.
 EFORTUL FIZIC
Repetare sistematica de actiuni motrice,
care au ca obiectiv ameliorarea performantei fizice

Din punct de vedere al performantei sportive ne

intereseaza acel efort care prin parametrii sai volum,
intensitate, complexitate obliga organismul sa
reactioneze intens si generalizat
■ Prin caracterul sau de stress efortul sportiv modifica
homeostazia organismului, ai carui parametrii
functionali capata valorile mult superioare celor de
repaus

■ Dezvoltarea si perfectionarea functiilor organelor

implicate in efort face posibila desfasurarea efortului la
paramerii optimi.

Organism ↔ Efort relatie biunivoca

 ORGANE IMPLICATE IN EFORT
 muschiul scheletic (unic in ceea ce priveste
amploarea proceselor metabolice!)
 sistemul cardio-vascular si respirator
 sistemul nervos
 sistemul endocrin
 sistemul digestiv
 sistemul excretor
Clasificarea eforturilor
După tipul dominant de contracţii musculare eforturile sunt:
Eforturi dinamice ( contractii izotonice):
Fibrele musculare se modifica deplasand
segmentele corpului si realizand lucru
mecanic.
Eforturi statice (contractii izometrice):
Segmentele corporale nu se deplaseaza
şi nu se efectueaza lucru mecanic/ 6-8s
Eforturi combinate
După caracterul repetării efortului se descriu:

Eforturi ciclice ( miscare repetata identic in unitatea de

timp ↔ economie fuctionala)
Eforturi aciclice

Eforturile din antrenamante care au drept scop

cresterea performantei si atingerea formei sportive

Eforturi competiţionale care presupun valorificarea

formei sportive in paralel cu o buna mobilizare
psihica.
Funcţie de similitudinea efortului din antrenament cu cel din
competiţie
Eforturi specifice
Eforturi nespecifice ( pregatire fizica generala)

Funcţie de intensitatea:
 Efort maximal (<1 min)
 Efort submaximal (< 6 min)
 Efort intensitate mare (< 60 min)
 Efort intensitate moderată si mică
(60 min – câteva ore)
După criteriul aprovizionării cu oxigen a organismului

Eforturi anaerobe se desfasoara in datorie de oxigen,

sunt de intensitate maximala si de scurta durata.
Eforturi aerobe, de intensitate submaximala, medie si
mica, de lunga durata si care se petrec in echilibru intre
cerintele si aportul de oxigen
Eforturi mixte, cu dubla componenta aeroba si anaeroba
(jocuri sportive, canotaj, caiac, box, scrima tenis de camp etc)
Efortul anaerob
 durata: 10-15 sec efort anaerob alactacid
15-45 sec efort anaerob lactacid
 intensitate: maximala
 substrat biochimic: compusi fosfageni [compusi ATP-CP] si
glicoliza anaeroba
 calitati biomotrice implicate: forta-viteza
 sisteme solicitate: neuropsihic si neuromuscular
 echilibru aport/cerinta de O2: NU-datorie de oxigen
 economie energetica: NU-acid lactic ca produs final, care are
energie potentiala
Efortul aerob
• durata: 1min- cateva ore
• intensitate: mica, medie si submaximala
• substrat biochimic: oxidare in ciclul Krebs [glicoliza aeroba,
lipoliza, proteinoliza]
• calitati biomotrice implicate: anduranta-sisteme solicitate:
cardiorespirator, metabolic si muscular
• echilibrul aport/cerinta de O2:
-real FC 120-130b/min
-aparent FC 160-170b/min
• economie energetica: DA-produsi finali CO2 si H2O fara
energie potentiala
 In funcţie de 8 sistemele energetice şi funcţionale
implicate în efort, durata şi solicitarea acestora
Efort Anaerob Alactacid (1-10s)
Lactacid (10-35s)

Efort Anduranta scurta - STE (35s-2min)

Anduranta medie - MTE (2-10min)
Anduranta lunga I - LTE I ( 10-35 min)
Anduranta lunga II - LTE II ( 35-90 min)
Anduranta lunga III - LTE III (90-360min)
Anduranta lunga IV - LTE IV > 360 min
In funcţie de aparatele şi sistemele implicate mai
mult eforturile se clasifica :

Neuro-muscular
Neuro-psihic
Cardio-respirator
Endocrino-metabolic.
Efortul neuromuscular si neuro-psihic
solicitare predominanta la nivel sistemului nervos si
muscular , eforturile de forta/viteza, anaerobe alactacide si
lactacide

Performanta in aceste eforturi este dependenta de:

- procentajul tipurilor de fibre musculare din structura
muschilor
- nivelul de organizare si dezvoltare a sistemului nervos
central si periferic
- tipul de activitate nervoasa superioara.
Efortul cardio-respirator

- eforturi aerobe ( 6-60 min) in care

performanta depinde de capacitatea sistemelor
respirator si cardio-vascular de a capta,
transporta si furniza oxigen tesuturilor active, in
scopul asigurarii unui consum maxim de oxigen
optim
Eforturile de tip endocrino-metabolic

Sunt eforturi aerobe (60 min - 8 ore), in care performanta

depinde de posibilitatile organismului de a resintetiza ,
chiar in timpul efortului substratul energetic
metabolizat.
Clasificare si Proprietati
 SISTEMUL MUSCULAR

 Corpul uman are peste

600 de muschi de
forme si marimi
diferite.

 Sistemul muscular
reprezinta 40-50% din
greutatea totala a
organismului.
 Rolul sistemului muscular
1. Producerea miscarii
miscarea se realizeaza prin
functionarea integrata a oaselor,
articulatiilor si muschilor atasati.

2. Sustinerea scheletului- postura

3. Producerea de caldura
(termogeneza) - contractia
musculara produce caldura

4. Protectia articulatiilor si a
organelor vitale
 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE MUSCHILOR
 CONTRACTILITATEA
proprietatea de-a raspunde la stimuli
prin contractie
 ELASTICITATEA
capacitatea de a se intinde sub actiunea
unei forte si de a reveni la forma initiala
dupa ce forta a incetat
 EXCITABILITATEA
capacitatea de a reactiona la stimuli
nervosi
 TONUSUL MUSCULAR
stare de semicontractie permanenta in
repaus
 TIPURI DE MUSCHI

 STRIATI

 NETEZI

 CARDIAC
MUSCHII STRIATI (scheletici)

 Muschii inserati pe oase

 Sunt controlati voluntar
 Au aspect striat (in benzi)
 MUSCHII NETEZI

 Muschii care intra in constitutia

organelor interne (ex. peretii vaselor
de sange, peretele vezicii urinare,
peretele intestinal etc)
 Sunt controlati involuntar
 Au aspect neted
MUSCHIUL CARDIAC

 DESI ARE ASPECT DE MUSCHI

STRIAT,SE COMPORTA CA UN
MUSCHI NETED, INVOLUNTAR

 ARE CARACTERISTICI
SPECIALE (inotropism,
automatism, conductabilitate,
excitabilitate,tonicitate)
 Clasificarea Biochimica

 Fibre lent-oxidative care contin doar enzime

oxidative (slow-twitch oxidative –SO)
 Fibre rapide-glicolitice care contin doar enzime
glicolitice (fast-twitch glycolitic - FG),
 Fibre rapide-oxidative care contin atat enzime
glicolitice cat si enzime oxidative (fast-twitch
oxidative – FOG)
 Principalele caracteristici ale fibrelor musculare
(după McArdle, 2010)
SO (Fibre de tip I) : rezistenţa la oboseală mare, continut de
mioglobina ( culoare roşie) si enzime oxidative
crecut, rezeve mari de trigliceride, activitate
ATP-azică joasă, viteza de contracţie lenta,
forţa mică, sustin eforturi aerobe
FOG (Fibre de tip IIa): Viteza de contracţie rapida, forţa medie
conţinut enzimatic glicolitic si oxidativ,
rezistenţa la oboseală medie,, activitatea
ATP-azică inaltă, conţinut de mioglobină
mare, culoare roşie
FG (Fibre de tip IIb): cele mai rapide fibre, conţinut enzimatic
glicolitic, forţa si viteza mare, rezerve mari de
glicogen, activitatea ATP- azică inaltă, rezistenta
la oboseală mica, conţinut de mioglobină
scazut, culoare alba, sustin eforturi anaerobe
Distributia tipurilor de Fibre
 Toti muschii au si fibre
rapide si lente
 Distributia variaza de la un
muschi la altul pentru
acelasi subiect
 Distributia variaza de la un
individ la altul
 Majoritatea indivizilor au
intre 45 si 55% fibre lente
(SO)
Distributia Tipurilor de Fibre in functie de proba
sportiva in care sunt antrenati sportivii
De retinut
 Muschii scheletici sunt formati dintr-o combinatie de
fibre rapide si lente.
 Distributia si proportia fibrelor in muschi prezinta
variabilitate individuala.

TIPUL DE ANTRENAMENT DETERMINA MODIFICAREA

PROCENTULUI DE FIBRE DIN MUSCHIUL ANTRENAT

Adaptarea musculară la efort se realizează diferit la

femei față de bărbați!
 Diferenţe între femei şi bărbaţi la nivelul
compoziţiei fibrilare musculare
Brooke şi Engel; Nygaard şi Ingjer; Simoneau et al

FEMEILE au nativ in lipsa antrenamentului o musculatura

mai adaptata pentru eforturi aerobe – proportie crescuta
de fibre oxidative lente (SO sau I)

BARBATII neantrenați au o musculatura cu calitati

biomotrice de tipul fortei si vitezei superioara femeilor -
proportie crescuta de fibre mixte, glicolitice si oxidative
(FOG sau IIA)