RED.

: 01
CATEDRA BIOCHIMIE I BIOCHIMIE CLINIC
DATA: 24.01.11
INDICA II METODICE
Catedra Biochimie i Biochimie Clinic
FACULTATEA MEDICINA I, ANUL II Pag. 1 / 7

Analizat i aprobat la edin a catedrei

din 07.11.2013, proces verbal nr. 6
eful Catedrei Biochimie i Biochimie Clinic ,
conf. universitar, dr. hab. în medicin
Olga Tagadiuc

____________________

Indica ia metodic nr. 11

Tema: No iuni generale despre metabolism.
Decarboxilarea oxidativ a acidului piruvic. Ciclul Krebs

Experien a 1. Determinarea piruvatului în urin

Principiul metodei: Piruvatul reac ionând cu 2,4-dinitrofenilhidrazina (2,4-DNPH) în mediul

alcalin formeaz 2,4-dinitrofenilhidrazona acidului piruvic de culoare galben-oranj. Intensitatea
colora iei este direct propor ional cu cantitatea de piruvat i se determin fotocolorimetric.

Modul de lucru:
Eprubeta:
Reactivi
Experimental (1) Control (2)
Urin 1 mL -
H2O dist. - 1mL
KOH 2,5% (sol. alcoolic ) 1 mL 1 mL
Se agit intens timp de 1 min
0,1% sol. 2,4-DNPH 0,5 mL 0,5 mL
Se agit bine i se las 15 min la temperatura camerei
Determin m extinc ia probei de cercetat la FEC contra proba de control
(cuva - 5 mm, filtrul albastru – 450-465 nm).
Con inutul piruvatului în prob se determin dup formula:
X (µM/24 ore)= A · 1500,
unde: A – concentra ia piruvatului în urin (determinat dup curba de
calibrare, µM/mL), 1500 – diureza nictimeral (mL).

Valori normale: 10-25mg/24ore sau 114-284 M/24ore.

Valoarea diagnostic : Con inutul acidului piruvic în sânge i în urin cre te în insuficien a
tiaminei, în diabetul zaharat, în hiperfunc ia sistemului hipofizaro-adrenal, la administrarea unor
medicamente (adrenalina, stricnina, camforul).

Rezultat: E:______________ C: ______________

Concluzii: _____________________________________________________________________
______________________________________________________________________

www.biochimie.usmf.md
 RED.: 01
CATEDRA BIOCHIMIE I BIOCHIMIE CLINIC
DATA: 24.01.11
INDICA II METODICE
FACULTATEA MEDICINA I, ANUL II Pag. 2 / 7

Întreb ri pentru autopreg tire

1. No iune de metabolism. Anabolismul i catabolismul. C ile metabolice. Etapa amfibolic a

metabolismului, rolul ei.
2. Metodele de studiere a metabolismului.
3. Legile termodinamicii. No iuni de entalpie, entropie i energie liber . Energia liber standard,
semnifica ia ei. Reac iile endergonice i exergonice.
4. Compu ii macroergici: rolul, principalii reprezentan i, particularit ile structurale. Compu ii
supermacroergici. Structura chimic i rolul ATP-ului. Ciclul ATP-ului. Variantele de hidroliz
a ATP. Mecanismele de sintez a ATP.
5. Reglarea energetic a metabolismului celular. Indicii st rii energetice a celulei.
6. Decarboxilarea oxidativ a piruvatului: complexul polienzimatic, cofactorii, reac ia sumar ,
etapele, reglarea procesului, leg tura cu ciclul Krebs i cu lan ul respirator. Rolul biomedical.
7. Ciclul acizilor tricarboxilici (Krebs): func iile, reac iile par iale, enzimele, reac ia sumar ,
leg tura cu lan ul respirator, randamentul energetic, reglarea procesului.
8. Reac iile anaplerotice. Semnifica ia lor.

Probleme de situa ie
1. Ce cantitate de energie se elibereaz la descompunerea unui mol de ATP în condi ii standard?
Care este “durata vie ii” moleculei de ATP în celulele organismelor superioare?
2. Cu toate c în organismul omului matur în fiece zi se formeaz o cantitate mare de ATP, structura,
compozi ia i masa corpului nu se modific evident în acest timp. Cum se poate explica aceasta?
3. Enumera i componentele complexului piruvatdehidrogenaza, scrie i formulele vitaminelor care
intr în componen a acestui complex.
4. Numi i toate enzimele ciclului Krebs i determina i la ce clas de enzime se refer ele
(completa i tabelul):

Enzimele ciclului Krebs La ce clas se refer enzimele date?

5. Explica i de ce ciclul Krebs este un proces aerob.

6. Care enzime ale ciclului Krebs sunt enzime reglatoare? Care sunt activatorii i inhibitorii acestor
enzime? (completa i tabelul)

Enzimele reglatoare ale Activatorii Inhibitorii

ciclului Krebs

www.biochimie.usmf.md
 RED.: 01
CATEDRA BIOCHIMIE I BIOCHIMIE CLINIC
DATA: 24.01.11
INDICA II METODICE
FACULTATEA MEDICINA I, ANUL II Pag. 3 / 7

7. Oxaloacetatul se formeaz în ultima reac ie a ciclului Krebs. E posibil oare sinteza oxaloacetatului
din acelil-CoA sub ac iunea doar a enzimelor i cofactorilor ciclului Krebs f irosirea
produselor intermediare ale ciclului? Da i r spuns detaliat.
8. Scrie i reac iile de fosforilare la nivel de substrat.

Teste pentru autoevaluare

1. C ile catabolice i anabolice:

a) coincid ca direc ie
b) posed reac ii i enzime comune
c) sunt identice
d) ca regul , sunt localizate în diferite compartimente celulare
e) ciclul Krebs este faza amfibolic a metabolismului

2. Bioenergetica:
a) organismele vii sunt sisteme termodinamice închise
b) energia liber ( G) este energia care nu poate fi utilizat pentru efectuarea lucrului
c) entropia ( S) este gradul de dezordine a unui sistem termodinamic
d) energia legat (T S) este energia care poate fi utilizat pentru efectuarea lucrului
e) G > 0 indic c reac ia chimic este exergonic

3. Reglarea metabolismului celular:

a) ile catabolice i anabolice au reac ii comune
b) viteza proceselor metabolice este reglat de enzimele ce catalizeaz reac ii comune ale
anabolismului i catabolismului
c) procesele metabolice se regleaz la nivelul reac iilor reversibile
d) ca regul , inhibitorii proceselor catabolice sunt activatori ai proceselor anabolice
e) hormonii nu particip la reglarea proceselor metabolice

4. Energia ce se formeaz la hidroliza ATP-lui este determinat de:

a) repulsia electrostatic
b) gradul mic de stabilitate a ATP-lui
c) prezen a ionilor de Mg2+
d) prezen a apei
e) scindarea leg turilor glicozidice din ATP

5. Rolul complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza const în:

a) decarboxilarea oxidativ a CH3COOH
b) decarboxilarea oxidativ a CH3COCH2COOH
c) dehidrogenarea i decarboxilarea CH3COCOOH
d) formarea NADPH pentru sintezele reductive
e) formarea NADH pentru lan ul respirator

6. Reglarea activit ii complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):

a) GTP, ATP sunt inhibitori ai complexului PDH
b) sarcina energetic mic activeaz enzimele complexului PDH
c) sarcina energetic mic inhib enzimele complexului PDH
d) toate enzimele complexului PDH se supun doar regl rii prin sarcin energetic
e) toate enzimele complexului PDH se regleaz prin fosforilare-defosforilare

www.biochimie.usmf.md
 RED.: 01
CATEDRA BIOCHIMIE I BIOCHIMIE CLINIC
DATA: 24.01.11
INDICA II METODICE
FACULTATEA MEDICINA I, ANUL II Pag. 4 / 7

7. Ciclul Krebs:
a) este calea final comun a oxid rii compu ilor organici
b) furnizeaz substan e intermediare pentru anabolism
c) în ciclul Krebs oxaloacetatul se oxideaz pân la 2 molecule de CO2
d) func ioneaz în condi ii anaerobe
e) în reac iile ciclului Krebs particip nemijlocit O2

8. Reac ia: Succinil-CoA + GDP + H3PO4 succinat + GTP + HS-CoA:

a) este o reac ie reglatoare a ciclului Krebs
b) este o reac ie de fosforilare la nivel de substrat
c) reprezint o reac ie de fosforilare oxidativ
d) este catalizat de enzima succinil-CoA sintetaza
e) enzima ce catalizeaz aceast reac ie este din clasa liazelor

9. Reglarea ciclului Krebs:

a) viteza ciclului este diminuat de concentra ia înalt a ADP-lui
b) complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza este inhibat de succinil-CoA
c) sarcina energetic mic inhib activitatea ciclului
d) ADP-ul inhib izocitrat dehidrogenaza
e) NADH inhib izocitrat dehidrogenaza i complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza

10. Selecta i reac iile anaplerotice:

a) acetil-CoA + oxaloacetat + H2O citrat + HSCoA
b) glutamat + H2O + NAD+ alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3
c) aspartat + alfa-cetoglutarat oxaloacetat + glutamat
d) fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP oxaloacetat + GTP
e) piruvat + CO2 + ATP oxaloacetat + ADP + H3PO4

Indica ia metodic nr. 12

Tema: Oxidarea biologic .

Lan ul respirator i fosforilarea oxidativ

Experien a 1: Reac ia calitativ de determinare a activit ii catalazei

Principiul metodei: Catalaza din sânge este o oxidoreductaz foarte activ , care descompune
apa oxigenat în ap i oxigen molecular: 2H2O2 2H2O + O2
Modul de lucru: În dou eprubete se iau câte 1 mL H2O, se adaug 2 pic turi de sânge i o
prob se fierbe pentru inactivarea enzimei. Dup r cire în ambele eprubete se adaug 5-10 pic turi
de H2O2 3% i con inutul eprubetelor se agit . În eprubeta de experien se observ degajarea
bulelor de oxigen.
Rezultat: _______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

Concluzii: _____________________________________________________________________
______________________________________________________________________

www.biochimie.usmf.md
 RED.: 01
CATEDRA BIOCHIMIE I BIOCHIMIE CLINIC
DATA: 24.01.11
INDICA II METODICE
FACULTATEA MEDICINA I, ANUL II Pag. 5 / 7

Experien a 2: Determinarea cantitativ a activit ii catalazei

Principiul metodei: Activitatea catalazei se determin prin dozarea apei oxigenate
descompus de enzim într-o perioad anumit de timp dup urm toarea reac ie:
2KMnO4 + 5H2O2 + 3H2SO4 2MnSO4 + K2SO4 + 8H2O + 5O2
Cantitatea apei oxigenate descompuse se apreciaz dup diferen a cantit ii permanganatului
de potasiu consumat la titrarea apei oxigenate pân i dup ac iunea catalazei.
Activitatea catalazei se exprim prin num rul catalazic i indicele catalazic. Num rul catalazic
(NC) este cantitatea de peroxid de hidrogen (în mg) descompus sub ac iunea 1 µL de sânge.
Indicele catalazic este raportul dintre num rul catalazic i num rul eritrocitelor (în milioane) într-un
µL de sânge.
Mod de lucru:
Balonul de titrare cu:
Reactivi, mL proba martor proba de cercetat
Sânge diluat (1:1000) 1 1
Ap distilat 7 7
H2O2 1% - 2
H2SO4 10% 5 -
Repaus 30 min la temperatura camerei
H2O2 1% 2 -
H2SO4 10% - 5
Titrare cu KMnO4
pân la roz slab stabil A= B=
Calcul: Num rul catalazic (NC) se calculeaz dup formula:
NC = (A – B) · 1,7,
unde: A – cantitatea solu iei de KMnO4 0,1N consumat la titrarea probei martor (mL),
B - cantitatea solu iei de KMnO4 0,1N consumat la titrarea probei de cercetat (mL).
1,7 – coeficientul care arat câte mg de H2O2 se con ine într-un mL solu ie de H2O2 0,1N.

Valorile normale ale num rului catalazic sunt cuprinse între 10-15 unit i la adul i i 7,5-9,9
unit i la copii.
Importan a clinico-diagnostic . În cazul cancerului, anemiei, tuberculozei activitatea
catalazei în sânge este reduc . Acatalazemia este o deficien înn scut a catalazei din eritrocite i alte
esuturi, având ca simptom principal gangrena cavit ii bucale. Activitate înalt a catalazei se observ în
anemiile pernicioasa i macrocitar , de asemenea i la ingerarea alcoolului i cofeinei.
Rezultat: _______________________________________________________________________
Concluzii: _____________________________________________________________________
______________________________________________________________________

Întreb ri pentru autopregatire

1. Oxidarea biologic . Dehidrogenarea substraturilor – sursa energetic principal pentru sinteza
ATP-ului. Reac iile, enzimele i coenzimele dehidrogen rii.
2. Lan ul respirator – localizarea, semnifica ia biologic :
a) Structura i propriet ile oxido-reduc toare ale principalilor acceptori de protoni i electroni
(NAD+, FAD, FMN, CoQ). No iuni despre structura citocromilor i a proteinelor Fe-S.
b) Schema lan ului respirator.
c) Poten ialul de oxido-reducere al componentelor lan ului respirator. Complexele enzimatice.
Inhibitorii lan ului respirator.

www.biochimie.usmf.md
 RED.: 01
CATEDRA BIOCHIMIE I BIOCHIMIE CLINIC
DATA: 24.01.11
INDICA II METODICE
FACULTATEA MEDICINA I, ANUL II Pag. 6 / 7

3. Fosforilarea oxidativ . Punctele de fosforilare. Reglarea intensit ii func ion rii lan ului
respirator. Coeficientul P/O.
4. Mecanismul cupl rii oxid rii cu fosforilarea (ipoteza Mitchell). ATP-sintaza. Inhibitorii ATP-
sintazei. Rolul membranei mitocondriale interne în biosinteza ATP-ului. Transportul
nucleotidelor adenilice i al fosfatului prin membrana intern mitocondrial .
5. Decuplarea proceselor de oxidare i fosforilare. Agen ii decuplan i, mecanismul lor de ac iune.
Exemple de decuplare fiziologic i patologic .
6. Oxidarea microzomal . Rolul citocromului P450 în reac iile de oxido-reducere.
7. No iuni de stres oxidativ. Speciile reactive ale oxigenului: sinteza lor, efectele fiziologice i
nocive. Sistemele antioxidante.
Probleme de situa ie
1. Care vitamine i substan e cu activitate vitaminic într în componen a lan ului respirator? Scrie i
formulele lor.
2. Ad ugarea rotenonei la mitocondriile care respir pe glutamat conduce atât la încetarea sintezei
ATP-ului, cât i a transportului de electroni. Cum se pot restabili aceste procese? (Amintim c
rotenona blocheaz transportul de electroni în lan ul respirator pe sectorul NAD - ubichinon ).
3. Ad ugarea oligomicinei la mitocondriile care respir pe succinat conduce la întreruperea
transportului de electroni i a form rii ATP-ului. Ad ugarea ulterioar a dinitrofenolului sau a ionilor
de Ca++ conduce la reînceperea imediat a transportului de electroni în lan ul respirator f
generare concomitent de ATP. Care proces inhib oligomicina?
4. Ad ugarea malonatului (inhibitorul competitiv al succinatdehidrogenazei) la mitocondriile care
respir pe succinat întrerupe transportul de electroni i sinteza ATP-ului. Cum se poate restabili:
a) doar transportul de electroni? b) transportul de electroni i sinteza ATP-lui?
5. În ce stare (redus sau oxidat ) se vor afla transportorii lan ului respirator la ad ugarea în suspensia de
mitocondrii a antimicinei A i a oxidului de carbon CO?
6. În mitocondriile gr simii brune la copii nou-n scu i i la animalele în stare de hibernare randamentul
ATP-ului la un atom de oxigen absorbit constituie mai pu in de o molecul :
a) ce func ie fiziologic poate fi determinat prin raportul P/O mic în gr simea brun a nou-n scu ilor?
b) indica i mecanismele posibile care ar putea determina un astfel de raport P/O caracteristic
pentru mitocondriile gr simii brune.

Teste pentru autoevaluare

1. Lan ul respirator (LR):
a) este localizat în membrana extern mitocondrial
b) este un proces reversibil
c) este alc tuit din enzime i sisteme de oxido-reducere
d) transfer H+ i de pe coenzimele reduse pe O2
e) produsul final al LR este H2O2
2. Poten ialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redox din lan ul respirator:
a) este o for motrice ce determin capacitatea sistemului-redox de a adi iona i a ceda
b) cu cât valoarea Eo este mai electronegativ , cu atât este mai înalt capacitatea sistemului-redox
de a adi iona
c) cu cât valoarea Eo este mai electropozitiv , cu atât este mai înalt capacitatea sistemului-redox de
a ceda
d) torentul de e orientat în direc ia major rii energiei libere
e) în lan ul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea cre terii E o

www.biochimie.usmf.md
 RED.: 01
CATEDRA BIOCHIMIE I BIOCHIMIE CLINIC
DATA: 24.01.11
INDICA II METODICE
FACULTATEA MEDICINA I, ANUL II Pag. 7 / 7

3. Complexul I al lan ului respirator (NADH-CoQ reductaza):

a) îndepline te func ia de colector de H+ i de la dehidrogenazele NAD+-dependente
b) îndepline te func ia de colector de H+ i de la dehidrogenazele FAD-dependente
c) con ine FMN
d) con ine proteine cu fier i sulf (FeS)
e) con ine FAD
4. Complexul II al lan ului respirator (succinat-CoQ reductaza):
a) transfer H+ i în lan ul respirator doar de pe succinat
b) con ine flavoproteine specializate pentru introducerea H+ i în lan ul respirator i de pe alte
substraturi (acil-CoA, glicerol-3-fosfat)
c) con ine NAD+
d) con ine citocromii a i a3
e) con ine proteine cu fier i sulf (FeS)
5. Complexul IV al lan ului respirator (citocromoxidaza):
a) transfer 4 de la citocromii c la oxigenul molecular cu formarea a 2O2-
b) O2- interac ioneaz cu protonii, formând apa
c) con ine citocromii b i c1
d) con ine citocromii a i a3
e) con ine ioni de cupru
6. Citocromii:
a) reprezint hemoproteine
b) particip la transferul H+ i în lan ul respirator
c) func ionarea citocromilor implic transformarea: Fe2+ Fe3+
d) transfer H+ i pe ubichinon
e) un citocrom poate transfera 2
7. Mecanismul fosforil rii oxidative:
a) în rezultatul transferului de în lan ul respirator (LR) se formeaz un compus intermediar
macroergic
b) servesc modulatori alosterici pozitivi pentru ATP-sintaz
c) transferul de în LR genereaz gradient de protoni între suprafe ele membranei interne
mitocondriale
d) H+ trec liber prin membrana intern mitocondrial
e) fluxul de H+ este for a motrice ce determin sinteza ATP-ului
8. ATP-sintaza:
a) este enzim implicat în fosforilarea la nivel de substrat
b) este enzim implicat în fosforilarea oxidativ
c) este inhibat de oligomicin
d) inhibarea ATP-sintazei mic oreaz atât sinteza ATP-ului, cât i transferul de electroni prin lan ul
respirator
e) inhibarea ATP-sintazei nu influen eaz transferul de electroni prin lan ul respirator
9. esutul adipos brun:
a) este esut specializat în sinteza ATP-ului
b) este esut specializat în termogenez
c) este prezent la animalele în hibernare, la nou-n scu i
d) con ine pu ine mitocondrii
e) mitocondriile din esutul adipos brun con in termogenina (proteine decuplante)

www.biochimie.usmf.md