Sunteți pe pagina 1din 7

MorrisRosenberg

|'

ScnLq DESrmA oe Slne


(RosenBERG Scau - SS)
SErr-EsrEEM

t'

RomanianPsychological
Testing
Services
1. lntroducere

Stimade sineesteunuldin primeletreiconstructe psihologice in ceeace privegte


frecventacitirilorin literaturapsihologici,fiind tratatin peste25.000de publicalii,
incepdndcu 1890(Rodewalt & Tragakis, 2003).Jindndcontde durata,varietatea 9i
frecvenfa utiliziriitermenului de stimi de sine,nu estesurprinzdtoare utilizarea
sau
definirea in moderonat,distorsionat sauambiguu a constructului.
Unadincelemaiutilizate alestimeide sineesteceapropuside Rosenberg
definifii
gi alliteoreticieniai gtiintelor
sociale,in anii'60.Maiexact,stimade sineesteabordati
dreptevaluare stabild giglobalda proprieivalori.
Stimadesineesteunadincomponentele
conceptului de sine,viz6ndtotalitatea judecdfilorde valoarepe carecinevale are cu
privirela propriapersoand. Stimade sineesteo caracteristici relativstabilda adulfilor;
nefiindugorde manipulat Tncadruldesignurilor experimentale, a fostde reguldabordati
drepto variabiliindependenti.
AtAtpsihologia de sim!comunc6t 9i cercetdrile psihologice gtiinfifice
au acordat,
pentruo lungdperioadide timp,un statutprivilegiat stimeide sine.SpeculAnd efectul
benefic alunuinivelcAtmairidicatalstimeidesine,o seriedestudiiauincurajat cregterea
stimeide sine.O evaluare globalia proprieipersoane in termenipozitivinuechivaleazi
insdin modobligatoriu cu sinitateapsihicisaucu consecin{e psihocomportamentale
funclionale. Conhaintuitiv o stimi de sinefoartecrescuti,la fel ca gi o stimdde sine
foartescdzuti,poateducela probleme psihologice.Indicatestecastimadesinesdaibi
un nivelmediu.
Devremece dateleexistente Tnliteraturade specialitate
indici faptulcd valorizarea
excesivd a propriei persoane poateducela diverse formede psihopatologie, interventiile
psihologice trebuiecalibrateextremde precautpentrua evitacregtereapesteun optim
functional a nivelului stimeide sine.

2. Ce mdsoard scala?

Scaladestimdde sineRosenberg (SS)esteprobabilcea maiutilizatiscaldpentru


evaluarea stimeidesinedindomeniulgtiinfelor sociale.
Scala reflectdincercareaautoruluide a dezvoltaun instrumentde evaluare
unidimensional gi globala stimeide sine.SS esteo scali Guttman- itemiireprezinti
afirmalii
desprevaloarea perceputia proprieipersoane, aflatepe un continuum.
O seriede studiiau indicatfaptulci scalaesteo mdsurivalidi9ifideli a stimeide
sine,ca gi constructunidimensional,in vremece alteleau indicato structuribifactoriali
a SS.Goldsmith (1986)sugereazd faptulcd structurafactorialia SS estedependenti
de o seriede caracteristici
ale egantionului,cumar fi de exempluvArstasauocupalia
subieclilor.Spreexemplu, studiilecareau inclusadulliau identificatdouddimensiuni
independente (Kaplan& Pokorny 1969;Shahani et al.,1990),dimensiunice cuprindeau
de regulditemiiformulatiin termenipozitivirespectivitemiiformulali
in termeninegativi
- increderea
in sinegi deprecierea
de sine.Studiile la careau participat
elevisau
studenli
fiesuslinstructura
unidimensionald
a scalei(Silbert
& Tippett,
1965;Crandal,
1973;McCarthy& Hoge,1982)fieauidentificat
factoriinterdependenfi
saucupatternuri
corelationale
similare(Rosenberg,
1979;Hagborg, 1gg3).

2.1. Descriereaitemilor

10itemicotafipescal6Likertcu4 trepte,
Scalacuprinde unde1 reprezintd
"sunt
in totaldezacord"
iar4 semnificd"suntinkutotuldeaccord". Scorurilela SSpotvaria
inhe109i40.
ItemiiSSconstau
intr-oseriede afirmalii
cu privirela evaluarea
globalia valorii
proprieipersoane,
cumarfi "simtcdammaimultecalitdli bune"sau "simtcdnuprea
ammotivesdfiumdndru (mAndri)depersoana mea".Tofiitemiiincarcdunsingurfactor,
nefiindgrupafi
pesubscale.

3. Administraregi cotare

Scalase administreazd
in variantacreion-hdrtie,
at6tindividual,
cdt9i in grup.
Sepreferiadministrarea
individuali
de fiecaredati cdndacestlucruesteposibil.in
Tngrup,esteindicat
cazuladminiskdrii cagrupurile si nufiemaimaride15persoane.
CAnd grupulestemaimarede15persoane, numdrut examinatorilor
trebuie
sdcreascd,
pishdndu-seraportul
deunexaminator la maximum 1spersoane evaluate.
Lafiecaredincei10itemiindivizii
testafise auto-evalueazi
peo scaliLikertde
4 punctecareindicdgradulincarerespondenlii
suntdeacordcu enunlurile vizavide
evaluareaglobalS
a propriei
valori.

Materialenecesare

o Instrument
descris:
. ltemii
scalei.
. Foaiaderdspuns.

Condilii de utilizare

Esteindicatca pe parcursul
completiriiscaleisi fie respectate
urmitoarele
conditii:
' Mediusecurizant 9i ferit de stimulicare ar puteadistrageatenfia
respondentilor;
' Persoana examinatd
sdfiemotivati penhucompletarea giodihniti;
scalei
' Mobilier
9iiluminare
adecvate, caresdpermitS
subiectului
examinatcompletarea
in condilii
bunea scalei;
4
. in cazulaplicdriiin
grup,sala hebuiesdfiesuficient
demarepentru
a oferi
persoanelor
confort examinate.

I nstru cli uni de apIi care

SSesteo scal6careseaplicifdri limitidetimp.Fiecarerespondent poatecompleta


scalain ritmulsiu propriu,
astfelincdtsdofereacelerispunsuricareil caracterizeazi
celmaimult.Completarea scaleidureazddereguliaproximativ5 minute.
Dacirespondenfii ezitiin alegerea
unuirdspuns, acegtia
suntincurajali
sdopteze
pentruvarianta derdspuns careli sepotrivegte
celmaibine.
Daciindivizii examinalinupotcompletascalain formasastandard deadministrare
dincauzaunordificultifide citire,estepermisicitireaitemilor
cu vocetarede citre
examinator.
Dupicematerialele gicondifiile
necesarepentruadministrareascaleisuntasigurate,
incepeevaluarea pacientului.
Pelistacuitemiiapareurmitoarea instructiune,
subiectulputAndsi o reciteascd
ori
decdteoridoregte peparcursulevaludrii.
Vd prezentdm mai jos 10 propoziliicarc desciu sentimente desprcprcpria
dumneavoastrd persoand. Vdrugdmcit$icuatenlie fiecarcpropozitje
gimarcalicuX,
pefoaiaderdspungvarianta carcvisepotnVegfecelmaibine.
Suntin totaldezacord
Nusuntdeacord
Suntdeacord
Suntinhutotuldeacord

Cotareascalei

Scorultotalse calculeazdprinsumarea scorurilorla fiecaredin ceizeceitemi.


Pentru gi
itemii2,5,6, I 9 secalculeazi scorulrevers.
Cutoateci aceasta esteindicalia autoruluipenkucalcularea scorului,nu toate
studiile
careau utilizatSS au apelatla aceastd modalitate de scorare.O seriede
(Kaplan
cercetdtori & Pokormy, 1969;McOarthy & Hose,1982;Shahani et al.,1990;
Hagborg, 1993)aupreferat si calculezescorultotalprinsumarea scorurilor
delafiecare
item,suslinAndastfelci nuestejustificati
o scaliGuttman respectivo evaluaregtobali
giunidimensionalia stimeidesine.
Versiuneaoriginaliinsi,respectiv
versiunea adaptatd pentrupopulafia
romAneasci,
opteazd pentruun calculal scorului totalprininsumarea scorului
reversla scorurile
itemilor
indirecfi.
poate
Scorul variainhe109i40.CucAtscorul estemaimare,cuatdtacesta indici
o stimidesinemairidicatd.
4. Fidelitate gi validitate

4.1. Fidelitate

Fidelitatea unuitestindicdmdsurain caretoli itemiimdsoard aceeagivariabild,


la
apliciridiferite
in timp.Deregulifidelitateaunuitestesteexprimatd pebazaconsistenfei
internegia stabilitS{iiTn
timpa rezultatelor
(Anastasi, 1979).
Egantionul originalpe bazacdruiacarea fost construitd scalaa cuprins5.024
elevidin 10 liceedin NewYork.Studiilede validaregi etalonare a scateiau indicat
proprieti{ipsihometrice bune;astfel,corelaliile
intretestgi retestvariazdinhe.82gi .88
iarcoeficientulAlfa Cronbach variazdintre.77gi .8g.
Pentrupopulaliaromdneascd, fidelitatea scaleiSS a fost estimatiprin metoda
consistenlei interne.Egantionula inclus245de subiecliiarvaloarea coeficientului
Alfa
Cronbach a fostde 0.79.Scorulindicdo bundconsistenliinterni,respectiv susline
faptulci itemiiscaleievalueazd acelagiconstruct.

4.2. Validitate

Validitateaunuitestsaua uneiscaleindicdmisurain caretoliitemiimdsoariceea


ce Tgipropunsi mdsoare(Anastasi, 1979).lmplicit,validitatea
vizeazdcorectitudinea
inferentelorrealizatepe bazaunuitest(Messick, 1gg5).
Validitatea de criteriuindici mdsurain caretestulesteun bunpredictor pentruun
egantion de comportamente viitoare.Pentrua stabilidacdun testestevalidreferitor la
criteriuse vorcompara scorurile salecu valorileuneivariabilecriteriu(Albu,lgg8).
Validitatea de criteriua scaleia fostestimatiprincorelarea scorurilor
obfinute de
cdhesubieclila SS cu celeobfinute la scalece evalueazidepresia 9i anxietatea,
dup6
cumurmeazd:
o lnventarul de depresieBeck(BeckDepression Inventory- BDl,Beck,Rush,
ShaW& Emery,1979);inventarul cuprinde21 de itemice permitidentificarea
prezentei simptomatologiei detipdepresiv,exprimatiprinemofii,comportamente,
g6nduri 9i manifestiri fiziologicespecifice.
. ScaladeAnxietate Trisituri (StaitTraitAnxiety - STAIX2,Spielberger
Inventory
et al.,1983);constdin 20 de descrieri pe bazacdroraoameniiexprimimodulin
carese simtei in general.Anxietateaca trdsiturdse referdla diferenterelativ
stabilein tendinladea rispundelasituafiipercepute caamenintdtoare cu cregteri
aleanxietdfiistare.

in tabelulde maijossuntprezentate
corelaliile
inke SSgi BDIrespectiv
STA;X2.
Tabel1. Corelaliileinfre SS gi BDI respectivSTAI-X2
Scald Egantion Coeficient de
corelatie
de depresieBeck
Inventarul N=245 .-53*
ScaladeAnxietateTrSsdturd N=217 .-57*
" corelatiile la p<.05
suntsemnificative

Dupdcumse observein Tabelul1, s-auobfinutcorelatiinegative gi semnificative


intrescorurile la SS gi celede la BDIgi STAIX2, ceeace aratacd un nivelscdzutal
stimeidesineesteasociatcu niveluri crescute aledepresieigianxietdfii
(r=.-53respectiv
r=.-57,ambelela p<.05).
Validitatea de constructindicAmdsurain carese poatesuslineci testulmasoareo
variabilisauo hdsiturdspecificd givizeazd corectitudinea
inferenlelorpecarele putem
facepe bazarezultatelor oblinutela un test(Messick, 1995).De reguli,un testareo
validitate
de construct buni daci arela bazdun modelbinevalidatteoreticAiempiric.
Validitatea de constructa scaleia fostestimatiprincorelarea scorurilorobfinutede
citre subieclila SS cu celeoblinutela mdsuritoriale acceptdrii necondilionate gi ale
optimismului. Instrumentele utilizate
in acestsensau fost:
. Scalade acceptarenecondifionatd (UnconditionalSelfAcceptance - USA,
Chamberlain & Haaga,2001);scala cuprinde20 de itemi care evalueazi
acceptarea necondilionati a proprieipersoane, constructdefinitcagifactorcu rol
protectivin prevenliadeclangdriidiverselor formede psihopatologie.
r Testulde Orientarein Viali (LifeOrientation Test- LOT,Scheier& Carver,
'12
1985);testulcuprinde itemiceevalueazd optimismulgipesimismul dispozilional,
definiteca gi expectanle generale relativstabilede a aveao conceplie pozitivi
asupraviitorului9i experienlelorvielii.
in tabelulde maijossuntprezentate intreSSgi USArespectiv
corelaliile LOT.

Tabelul2. Corelaliileinfre SS gi USA respectivLOT


Scali Egantion Goeficient de
corelatie
Scalade acceptare N=245 .58"
neconditionati
Testulde Orientarein Viatd N=245 .55*
* corelatiilesunt semnificativela p<.05

Dateleprezentate in Tabelul2 punin evidenlirelaliapozitivddintrestimade sine


gi acceptareanecondilionati respectivoptimismul. Mai exact,nivelulstimeide sine
coreleazd pozitivgi semnificativ
cu nivelulacceptiriinecondifionate(r=.58,p<.05)gi cu
graduldeoptimism (r=.55,p<.05).
Dateleoblinutede noi pe populalie romAneasci precumgi rezultatele indicatein
altestudiiconstituieargumenteputernicein favoarea validitalii
SS.
5. Etalonare

Stru ctu ra eganti o n uIui

DatelenormativeromAnegtipentruSSsuntbazatepe rdspunsurilea245de adulli


extragidinpopulafia
generali,dintrecare140suntfemei9i 105suntbarbafi.Egantionul
pentruetalonarea
utifizat SSa inclussubiecli
cuvdrstacuprinsdintre22gi64 ani,media
de 33.27(45=8.64).
vArsteifiind

I nterp retarea rez u ltateI or

Nu existi cut-0ffpointscaresd delimiteze


un nivelridicatal stimeide sinede unul
scdzut.
Acurateleaanalizei9i interpretdrii
rezultatelor
esteasiguratdde utilizareade date
colectatepentrupopulafiispecifice. Pentrustudiulde validarea SS pentrupopulalia
romaneasci s-auutilizatdatecolectatedinrandulpopulafieiadulte,non-clinice.
AvAndlabazdo distribulie normalia scorurilor,
constructiaetalonuluipentruSSs-a
bazatpeclasenormalizate. Unscorridicatla SSindiciunnivelridicatal stimeidesine,
in vremece unscorscizutla SS indiciun nivelscdzutal stimeide sine.

valorilepentru5 clasesunt exprimateprocentual


astfel:6.7%,24.2%,3g.2o/o,
24.2o/o,6.7o/o.
Tabelul3.Etalonulpentru
sca/aSS
Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4 Clasa 5
Scoruri s26 27 -30 3 1- U 35-39 >39

Cifreledin cisuleletabelului
se referdla scorultotalobtinutla Scalade stimi de
stne.

Semnificalia
scoruriloresteurmdtoarea:
Clasa1 - nivelfoartescizut al stimeidesine(subiectul
areunnivelal stimeide \
sinemaimicsauegalcu 6.70/o dinpopulafiagenerali)
Clasa2 - nivelscizutal stimeidesine(subiectul
areunnivelmairidicatal stimei
de sinedecAt6.7%dinpopulalia generald)
Clasa3 - nivelmediual stimeidesine(subiectulareunnivelmairidicatal stimei
desinedecdt30.9%dinpopulatia generald)
Glasa4 - nivelridicatal stimeidesine(subiectul
areunnivelmairidicatal stimei
desinedecAt69.1%dinpopulafia generali)
Clasa5 - nivelfoarteridicatalstimeide sine(subiectul
areun nivelmairidicat
alstimeidesinedecdt93.3%dinpopulafia generald)