UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

FACULTATEA DE GEODEZIE

Trasarea unui complex industrial

Masuratori ingineresti in constructii si industrie

Mîrț Mihai-Andrei
An III
Grupa 5

2010~2011
 TEMA PROIECTULUI:
Trasarea unui complex industrial

Sa se efectueze proiectarea topografica inginereasca in vederea trasarii pe teren a unui complex industrial.

Se dau:

1. Planul de constructie la scara 1 : 2000;

2. Coordonatele a minim trei puncte din reteaua de sprijin. (A, B, C);
3. Abaterea limita  =  23 mm;

4. Abaterea standard de trasare a unghiului β, σ β =  20cc

Proiectul conţine :

I. Proiectarea reţelei topografice de construcţii

1. Calcularea lungimii maxime a laturi reţelei topografice de construcţii.

2. Proiectarea reţelei topografice de construcţii pe planul general.
3. Calculul coordonatelor punctelor reţelei topografice în sistemul local.
4. Alegerea bazei reţelei de trasare a construcţiilor şi a metodei de trasare.
5. Trasarea provizorie a reţelei de trasare a construcţiilor.
6. Determinarea abaterilor standard de măsurare a unghiurilor şi lungimilor laturilor reţelei
topografice de construcţii proiectată.
7. Compensarea măsurătorilor liniare şi unghiulare şi calculul coordonatelor punctelor reţelei
topografice trasată provizoriu.
8. Calcularea reducţiilor în vederea trasării definitive a reţelei.

II. Elaborarea planului general de trasare(se va efectua pentru un ochi de reţea).

III. Trasarea în detaliu a unei construcţii.

1. Alegere metodei de trasare în plan.

2. Calcularea elementelor de trasare şi întocmirea schemei de trasare.
3. Calculul preciziei necesare.

IV. Proiectarea sistematizării verticale.

1. Elaborarea planului sistematizării verticale de ansamblu.

2. Sistematizarea verticală de detaliu pentru un cvartal şi străzile limitrofe.
3. Calculul terasamentelor în vederea realizării unei suprafeţe orizontale (metoda pătratelor
minime).

1
 I. PROIECTAREA REŢELEI TOPOGRAFICE DE CONSTRUCŢII

1. Calculul lungimii maxime a laturii reţelei topografice de construcţii.

Lungimea maximă a laturi reţelei topografice de construcţii se calculează cu relaţia :

cc
σR ρ
LMAX =
σβ
Unde: σ R - abaterea standard a reţelei
σβ
- abaterea standard de trasare a unghiurilor
Avand în vedere faptul că abaterea standard de trasare a construcţiilor este provocată de abaterea
standard de poziţie a punctelor reţelei topografice de constucţii şi de abaterea standard de trasare a
punctelor caracteristice ale construcţiilor proiectate, din punctele reţelei topografice de construcţii se
calculează cu relaţia :
2 2 2
σ C =σ R +σ p

unde
σc - abaterea standard a punctelor constructiei
σp- abaterea standard de trasare a punctelor
În relaţia de mai sus vom aplica principiul influenţelor egale şi vom obţine :
2 2
σ C =2 σ R
Valoarea abateri standard a punctelor construcţiei o putem determina din următoarea relaţie :
ΔC
σC=
2
=11.5 [mm]
Abaterea standard a reţelei are următoarea formă
σC
σ R=
√2
= 8.13 [mm]
σ =¿
Ştiim că β 20 . cc

Astfel valoarea lui LMAX este : LMAX = 345.121 [m] = 350 [m]

2
 2. Proiectarea reţelei topografice de construcţii pe planul general.

Reteaua topografica este reprezentata pe plansa 1, Planul general de trasare. Pe plansa I,II,III...
reprezintă numărul poligoanelor, iar 1,2,3,4... reprezintă punctele reţelei de sprijin.

3. Calculul coordonatelor punctelor reţelei de trasare în sistem local.

Proiectarea reţelei se realizează prin procedeul grafo-analitic.
Pentru a se realiza acest lucru atribuim un set de coordonate unui punct din cadrul reţelei, ales in
mod arbitrar.
În cazul de faţă am ales ca origine punctul 8, caruia i-am atribuit coordonatele :
X = 1160 [m] şi Y = 1230 [m]

4. Alegerea bazei reţelei de trasare a construcţiilor şi a metodei de trasare

Pentru cazul de faţă am ales ca bază de trasare latura 8-17.
Ca metodă de trasare am ales metoda coordonatelor polare.
Coordonatele celor 3 puncte ale reţelei de sprijin:

Coordonate in sistem geodezic

Pct
. X Y
300130 500060
A
300550 499430
B
301180 500200
C
300444.492 499178.290
8
300720.264 500054.062
9

3
 Coordonatele punctelor A,B,C,8,9 se determină grafic, iar dupa aceea se determină elementele de
trasat în 2 combinaţii şi anume:

Pct. Distanta la Val. D[m] Unghi Val.α [g c cc]

A 412.579 62.9315
β1
8 B 320.884 α1 25.6126
B 320.884 β3 73.5192
C 848.431 α3 58.3168
A 569.260 β 18.3908
B 630.316 α 11.5416
17
A 569.260 α2 89.3959
C 506.012 β2 34.6341

Coordonatele punctelor A si B sunt cunoscute (punct al retelei de sprijin), iar coordonatele

punctelor 14 si 15 au fost determinate anterior. Trasarea punctelor 8, respectiv 17, se afectueaza astfel:

Se stationeaza cu teodolitul in punctul A si fata de directia de referinta AB se traseaza unghiul β,

pe directia astfel obtinuta se va aplica distanta D, la capatul ei materializandu-se punctul de trasat.
Controlul trasarii se poate face:

- prin trasarea punctului si din alt punct al retelei de sprijin

- trasarea punctului prin alta metoda de trasare
- compararea distantelor si unghiurilor dintre punctele trasate, obtinute prin
masurarea pe teren cu cele indicate in proiect.
4
 Precizia metodei :
Δ C =√ Δ2l + Δ2t
Unde :
ΔC - abaterea poziţiei punctului C provocată de abaterea de trasare a distanţei ΔD şi de abaterea
de trasare a unghiului polar Δβ
Δl - abaterea longitudinală ( poate fi asimilată cu abaterea de trasare a distanţei ΔD )
Δt - abaterea transversală reprezentând echivalentul liniar al abaterii de trasare a unghiului
polar Δβ.
σβ 2 2
σ C=
√ 2 σ 2S + σ 2D +
Δ
σ 8 = =15 mm
( )
ρ
D +σ f

2
σβ 2 2
σ 8=
√ 2 σ 2S + σ 2D + ( )
ρ
D +σ f

σ s=0
Vom considera că abaterea de fixare are valoarea de 3 mm, iar . Vom aplica principiul
influenţelor erorilor egale pentru a putea calcula σβ şi σD.
σβ
D=σ 0 σ 8 = √2 σ 20 +σ D
σD = ρ ;
2 2
σ 8−σ f
σ D= =
2 10.39mm
cc
σ ρ
σ β= D =
D 15cc
5. Trasarea provizorie a reţelei de trasare a construcţiilor.

Această trasare se realizează prin aplicarea pe teren a distanţelor si a unghiurilor dintre punctele
reţelei locale, prin transmiterea din punct în punct a acestora pornind de la baza reţelei de trasare. Însă la
aplicarea pe teren a acestora nu se reuşeşte materializarea exactă a lor, în poziţiile aferente
punctelor,urmând ca acestea sa fie compensate.

6. Determinarea abaterilor standard de măsurare a unghiurilor şi a lungimilor laturilor reţelei

topografice de construcţii proiectată.

Ştim că:
2
σβ

unde
σ R=
√( ρ cc
σR abaterea standard a reţelei are valoarea 10.6 [mm]
)
D +σ
D
2

σβ abaterea standard de măsurare a unghiurilor

σD abaterea standard de măsurare a lungimilor laturilor
ρcc factorul de transformare în radiani (636620 cc).
Pentru determinarea abateri standard de măsurare a unghiurilor şi de masurare a lungimilor laturilor vom
aplica principiul influentelor erorilor egale.

5
 σR
σ D= =±7 .5 [mm ]
√2
σR ρcc
σ cc
β = =±32cc
√2 D
σD 1
=
unde distanţa D s-a calculat cu relaţia : D 20000 si ne rezultă D = 150 [mm].

7. Compensarea măsurătorilor liniare şi unghiulare şi calculul coordonatelor punctelor reţelei

topografice trasată provizoriu.

Compensarea unghiurilor.
Pentru realizarea acestui lucru urmăm următoarele etape:
a) Calculul lui f adm.
f adm=±2 √ nσ β
, unde n reprezinta numarul de unghiuri dintr-un poligon
Avem 3 cazuri:
n = 4 --> 97.98 [cc]
n = 5 --> 89.44 [cc]
n = 6 --> 80.00 [cc]
b) Calculul neînchiderilor.

c) Întocmirea şi rezolvarea sistemului normal.

d) Compensarea unghiurilor şi verificarea calculului.

Corecţiile se aplică cu următoarele formule:
C ωi=2*k i
6
 ,pentru unghiuri care nu sunt comune cu alte poligoane
C ωi=2*k i-k j
,pentru unghiuri care sunt comune doar cu un poligon j
C ωi=2*k i-k j-k l
,pentru unghiuri care sunt comune cu un poligon j şi cu un poligon l.

După ce s-a realizat compensarea unghiurilor se trece la calculul şi compensarea creşterilor de

coordonate.
Cu ajutorul unghiurilor compensate se calculează orientările laturilor pornind de la orientarea bazei
de trasare, θ9−8 =100g 00c 00cc .
a)Întocmirea sistemului liniar.
Calculul coordonatelor compensate, ale punctelor reţelei trasate provizoriu.

8. Calculul reducţiilor în vederea trasării definitive a reţelei.

Reducţiile sunt corecţiile care se aplică în punctele reţelei de trasare provizorie cu scopul deplasării
lor în poziţiile proiectate. Ele sunt de două feluri : reducţii rectangulare şi reducţii polare.
Reducţiile rectangulare se obţin prin diferenţa coordonatelor proiectate (X*,Y*) şi cele rezultate in
urma masuralorilor in reteaua topografica de constructii trasata provizoriu (X,Z).
R x= X∗− X
R y =Y ∗−Y
Reductiile polare presupun calcularea distanţei orizontale dintre punctele reţelei topografice de
construcţii trasate provizoriu şi cele proiectate si unghiul polar :
R= √ ( X∗−X )2 + ( Y∗−Y )2
ϕ=Θi, i−1 −Θi*,i
Aplicarea pe teren a reducţiilor polare se face urmând paşii următori: se staţionează cu aparatul în
punctul 1’ şi se vizeaza punctul 2’ ; faţa de această direcţie se trasează în sens topografic unghiul φ
stabilindu-se noua direcţie, iar pe această direcţie se va aplica componenta liniară a reducţiei R; în capătul
distanţei se marchează punctul definitiv 1.
În mod asemănător se va proceda şi la aplicarea reducţiilor celorlalte puncte ale reţelei
topografice de construcţii.

7
 II. ELABORAREA PLANULUI GENERAL DE TRASARE

Planul general de trasare constituie documentul de bază pentru aplicarea pe teren a proiectului
construcţiei. El se întocmeşte în general la scara planului de situaţie al ansamblului proiectului,
urmărindu-se ca să cuprindă următoarele date de trasare: reţeaua topografică de trasare, axele
construcţiilor, coordonatele colţurilor (punctelor caracteristice) clădirilor şi schiţe de reperaj.
Calculul acestor coordonate este favorizat de faptul că laturile reţelei topografice de construcţii
sunt paralele cu cele mai multe dintre axele principale şi de bază ale construcţiilor. Pentru situaţia
prezentă este suficient să se obţina grafic coordonatele unui număr minim de puncte caracteristice ale
construcţiilor, celelalte urmând a fi determinate analitic în funcţie de dimensiunile construcţiilor şi
distanţele dintre ele.
Mod de lucru : considerăm un ochi de reţea în interiorul căruia se afla 3 construcţii simple. Ochiul
de reţea ales este poligonul XV. Planul general de trasare se întocmeşte la scara 1:1000. Vom determina
grafic coordonatele punctelor.

Coordonate in sistem local

Punc X Y
t
18 1300.000 1900.000
19 1300.000 1790.000
22 1400.000 1900.000
23 1400.000 1790.000
d 1379.251 1803.165
e 1390.749 1886.835
f 1390.749 1868.835
g 1379.251 1821.165
h 1379.251 1831.165
i 1390.749 1858.835
j 1309.251 1887.165
k 1320.749 1802.835

8
9
 III. TRASAREA ÎN DETALIU A UNEI CONSTRUCŢII

1. Alegerea metodei de trasare în plan.

În cazul de faţă, dat fiind faptul că aliniamentele reţelei de trasare sunt paralele cu laturile
construcţiilor şi apropiate de acestea, cea mai indicată metodă de trasare în plan a detaliilor este metoda
coordonatelor rectangulare. Această metodă se va aplica pentru poligonul XV.

2. Calcularea elementelor de trasare şi întocmirea schemei de trasare.

Trasarea se realizează în modul următor:
Se staţionează în punctul 23 şi se vizează catre punctul 22, pe această direcţie aplicându-se distanţa
a d, materializată printr-un punct P. Dupa aceea se va staţiona în punctul P şi perpendicular pe aliniamentul
23-22 se va trasa distanţa b d, iar la capatul distanţei trasate se va materializa punctul d. În mod asemănator
se va realiza trasarea celorlalte puncte ale construcţiilor.

Calculul elementelor de trasare

Pct trasat Origin Lat. de orient. a[m] b[m]
e
d 23 22 20.74 13.16
9 5
e 22 18 9.251 13.16
5
f 22 18 9.251 31.16
5
g 23 22 20.74 31.16
9 5
h 23 22 20.74 41.16
9 5
i 22 18 9.251 41.16
5
j 18 19 9.251 12.83
5
k 19 23 20.74 12.83
9 5

3. Calculul preciziei necesare.

În cazul metodei de trasare rectangulare avem următoarele formule pentru calculul preciziei.
σ
√ ( )
σ C = 2∗σ 2S +σ 2v + σ 2foc + σ 2x +σ 2y + β ∗y + σ 2e +σ 2r +σ 2f
ρ
,unde σ S - abaterea standard a punctelor de sprijin
σ v - abaterea standard de vizare
σ foc - abaterea standard datorată schimbării focusării
σ x , σ y - abaterea standard de trasare a creşterilor de coordonate x şi y
σ β - abaterea standard de trasare a unghiului drept
σ e, σ r - abaterile standard de centrare şi de reducţie
σ f - abaterea standard de fixare
Se aplică principiul influenţelor egale ale măsurătorilor.
Pentru ca influenţa celorlalte abatreri standard sa fie mică î
σ e= σ r = σ v = σ foc = σ f = 0.33 σ 0
,şi ne rezultă:
σ C =√ 2∗σ 2S +2.6∗σ 20 + k∗σ 20=15 mm
x
,unde k= = 0.6, iar x = 33.807 şi y = 35.285 şi reprezintă valorile medii ale distanţelor nodului.
y

10
 ( 2.6+k )∗σ 20 σ e= σ r = σ v = σ foc = σ f = 0.33 σ 0=1.70 mm
σ S=
√
σC
2
=7.5 mm
σ x , σ y=
√ k∗σ C
√ 5.2∗2∗k
=5.59 mm
σ 0= =5.15 mm σ C∗ρ
√ 2∗√ 2.6+k σ β= =218cc
y∗√ 5.2+ 2∗k

11
 IV. PROIECTAREA SISTEMATIZĂRII VERTICALE

1. Elaborarea planului sistematizării verticale de ansamblu.

Are la bază planul general de trasare al construcţiei. Pentru realizarea sistematizării verticale se
parcurg următoarele etape :
 se determină grafic, prin interpolarea curbelor de nivel, pe plan, cotele terenului, în punctele de
intersecţie ale axelor străzilor, precum şi distanţele între aceste puncte ;
 se calculează pantele naturale ale terenului între punctele de intersecţie ale axelor străzilor cu
formula : p=100∗( Δh/ D) ;
 se stabilesc pantele proiectate, corespunzătoare cerinţelor de proiectare (panta proiectată a
strazii să fie cuprinsă între 0.8-2%);
 se calculează cotele proiectate (HP, având în vedere condiţia de minim de terasament) în funcţie
de pantele proiectate şi de distanţele între intersecţiile axelor străzilor.
Mod de lucru: se alege punctul cu cea mai mare cotă, apoi se impune ca cota neagră să fie egală
cu cea roşie (cota proiectată) ; modificăm H j a celorlalte puncte astfel încât panta longitudinală să fie
cuprinsă între 0.8-2%, iar cota astfel obţinută devine cotă roşie a punctului H j .

Cote Cota De D[ p%
Punct la Δh p%
teren proiect la m] rosu
1 158.213 158.213            
2 158.511 158.873 1 2 60 0.298 0.4967 1.1
3 158.932 160.073 2 3 100 0.421 0.4210 1.2
4 159.745 161.753 3 4 140 0.813 0.5807 1.2
5 160.718 162.953 4 5 100 0.973 0.9730 1.2
6 159.209 165.828 5 6 230 -1.509 -0.6561 1.25
7 158.796 164.628 6 7 100 -0.413 -0.4130 -1.2
8 158.098 162.948 7 8 140 -0.698 -0.4986 -1.2
9 157.487 161.748 8 9 100 -0.611 -0.6110 -1.2
10 154.512 167.216 9 10 405 -2.975 -0.7346 1.35
11 152.987 169.403 10 11 175 -1.525 -0.8714 1.25
12 152.623 170.403 11 12 80 -0.364 -0.4550 1.25
13 152.598 170.513 12 13 10 -0.025 -0.2500 1.1
14 153.327 171.713 13 14 100 0.729 0.7290 1.2
15 153.893 170.543 14 15 90 0.566 0.6289 -1.3
16 155.289 168.268 15 16 175 1.396 0.7977 -1.3
17 155.487 168.088 16 17 15 0.198 1.3200 -1.2
18 154.076 173.408 19 18 110 -0.812 -0.7382 1.3
19 154.888 171.978 20 19 170 1.344 0.7906 1.3
20 156.232 169.768 17 20 140 0.745 0.5321 1.2
21 157.698 170.548 20 21 220 1.466 0.6664 -1.3
22 154.531 174.608 18 22 100 0.455 0.4550 1.2
23 155.378 170.515 22 23 110 0.847 0.7700 -1.33
24 156.113 168.598 23 24 90 0.735 0.8167 -1.3
25 156.689 169.508 24 25 80 0.576 0.7200 -1.3
26 157.999 171.748 25 26 220 1.310 0.5955 -1.3
27 158.409 169.795 26 27 60 0.410 0.6833 -1.2
28 158.907 170.598 27 28 160 0.498 0.3113 1.25
29 156.673 174.093 28 29 350 -2.234 -0.6383 1.31
30 152.097 169.743 12 30 60 -0.526 -0.8767 -1.1
31 153.956 166.990 30 31 255 1.859 0.7290 -1.1
32 156.979 166.143 31 32 405 3.023 0.7464 -1.1

12
 2. Sistematizarea verticală de detaliu pentru un cvartal şi strazile limitrofe

Se realizează pentru cvartalul cuprins între străzile 20-21, 21-26, 26-25 si 25-20.
Se întocmeste un plan la scara 1:1000.
Se stie că :
- echidistanţa curbelor de nivel proiectate este de 10 cm ;
- panta trotuarului iT = 2%
- panta transversală itr = 2%
- panta longitudinală i
- înalţimea trotuarului hT = 15 cm
- laţimea trotuarului t =2 m
- laţimea părţii carosabile b = 8 m
- numitorul scării n = 1000
Elementele curbelor de nivel proiectate :
E
d=
Calculul distanţei “d” între curbele de nivel proiectate : i∗n
Calculul diferentelor de nivel hr duntre punctul C din ax ( de cota HC) si punctul R din rigola :
hr = itr*(b/2)
Calculul distanţei “a” de pe plan, între perpendiculara din punctul C+1 pe axă şi punctul R de pe
rigolă, care are aceeaşi cotă cu C+1 (Hc+1) :
hr
a=
i∗n
Distanţa “l” pe plan măsurată în sensul coborârii pantei longitudinale i pe linia bordurii trotuarului,
corespunzător înălţimii acestuia hT :
ht
l=
i∗n
Se calculeaza distanta “c” care se aplica pe linia faţadei corespunzătoare pantei trotuarului i T.
Pentru aceasta se calculeaza diferenta de nivel hF:
hF = iT*t = HF - HC
,unde HF – cota punctului de la faţada care poate fi proiectat
HC – cota punctului de axă
t – laţimea trotuarului
h
c= F
i−n
Laturi d a[cm] l[cm] c[m]
8--9/11-- 8.333
0.0833 1.25 0.003
10 3
9--10/8-- 7.692 1.153
0.0769 0.003
11 3 8

13
 3. Calculul terasamentelor în vederea realizării unei suprafeţe orizontale (metoda pătratelor
minime)

Trasarea unei platforme orizontale se poate realiza fie pentru o cotă impusă în proiect, fie la cota
medie a terenului, când se obţine egalizarea volumelor de terasamente.
Procedeul de trasare se bazează pe metoda pătratelor mici (laturi de 10-50 m, în funcţie de relief şi
precizia cerută; în cazul de faţă am ales latura pătratelor de 40 m), practicată la nivelmentul suprafeţelor, în
urma căruia se obţin cotele colţurilor pătratelor, care pe teren sunt materializate cu ţăruşi, favorizând
viitoarea trasare a platformei. În cazul de faţă cotele punctelor s-au determinat grafic, prin interpolarea
curbelor de nivel. Se calculează cota medie( H 0), iar în funcţie de aceasta se calculează cota de lucru:
C L =H 0−H i
Elementele de trasat sunt următoarele:

Cl*p
Pct. Hi pi Hi*p H0 Cl
+ -
1 157.239 1 157.239 0.911 - -0.911
2 157.356 2 314.712 0.794 - -0.794
3 157.561 2 315.122 0.589 - -0.589
4 158.047 2 316.094 0.103 - -0.103
5 158.293 1 158.293 -0.143 0.143 -
6 158.338 2 316.676 -0.188 0.188 -
7 158.202 4 632.808 -0.052 0.052 -
8 157.829 4 631.316 0.321 - -0.321
9 157.537 4 630.148 0.613 - -0.613
10 157.279 2 314.558 0.871 - -0.871
11 157.563 2 315.126 0.587 - -0.587
12 157.795 4 631.18 0.355 - -0.355
13 158.042 4 632.168 158.15 0.108 - -0.108
14 158.262 4 633.048 -0.112 0.112 -
15 158.362 2 316.724 -0.212 0.212 -
16 158.428 2 316.856 -0.278 0.278 -
17 158.328 4 633.312 -0.178 0.178 -
18 158.226 4 632.904 -0.076 0.076 -
19 157.903 4 631.612 0.247 - -0.247
20 157.811 2 315.622 0.339 - -0.339
21 157.877 1 157.877 0.273 - -0.273
22 157.999 2 315.998 0.151 - -0.151
23 158.284 2 316.568 -0.134 0.134 -
24 158.381 2 316.762 -0.231 0.231 -
25 158.486 1 158.486 -0.336 0.336 -

14