Lucrare scrisă la limba și literatura română

Semestrul I

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul de lucru efectiv este de două ore

Subiectul I (50 de
puncte)
Citește următorul fragment:
„Regele” poeziei româneşti, nu doar din perioada structurată de ideologia Daciei literare, ci din
întreaga epocă pe care a străbătut-o, a fost- în conștiința contemporanilor- Vasile Alecsandri. Şi nu numai
al poeziei, al întregii literaturi. Obiectiv judecând, nu încape discuție ca el a fost, în întregul spațiu cultural
din veacul trecut, o personalitate predominantă. Heliade, Asachi, Kogălniceanu au impulsionat creația
culturală, participând în acelaşi timp şi nemijlocit la sporirea ei. Alecsandri, fără a-şi asuma un rol de
mentor (dar adunând în România literară toate talentele contemporane), a contribuit mai abundent şi cu mai
multă eficacitate decât oricare alt scritor la umplerea de conținut a tuturor instituțiilor de cultură create
după restaurarea domniilor pământene.nu fără a se implica- situându-se constant între corifei- şi în toate
mişcările istorice, în toate acțiunile politice prin care s-a făurit România. A fost codirector al Teatrului
National ieşean, redactor la Propăşirea, colaborator la mai toate periodicele timpului, revoluționar dintre
cei mai dârji şi activi, autor în 1848 al celebrelor Protestație în numele Moldovei, al Omenirei şi al lui
Dumnezeu și Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, unionist înfocat, autor al imnului Unirii,
candidat la domnie, în 1859, ministru al lui Cuza şi al lui Carol, însărcinat cu importante misiuni
diplomatice.
Scrisă în cursul a peste patru deceni, opera lui V. Alecsandri e mai vastă decât a lui Bolintineanu,
dar nu atât de variată. Scritorul a debutat în Dacia literară, cu nuvela Buchetiera de la Florența, iar
editorial, tot în 1840 cu piesa de teatru Farmazonul din Hârlău, o comedie.
Dumitru Micu, Istoria literaturii române

A. Formulează, în enunțuri, răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul
dat:

1. Indică sensul din text al secvenței nu încape discuție din textul dat.
2. Menționează două funcții deținute de Vasile Alecsandri.
3. Precizează care sunt calitățile pe care le-a demonstrat Vasile Alecsandri în epocă.
4. Explică felul în care s-a manifestat colaborarea lui Vasile Alecsandri cu revista Dacia literară.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, intenția criticului Dumitru Micu din secvența inițială: „Regele” poeziei
româneşti, nu doar din perioada structurată de ideologia Daciei literare, ci din întreaga epocă pe care a
străbatut-o, a fost-în conștiința contemporanilor - Vasile Alecsandri. Și nu numai al poeziei. Al întregii
literaturi.

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este necesară sau
nu implicarea unui artist în acțiunile politice ale vremii în care trăieşte, raportându-te atât la informațiile
din fragmentul dat, extras din Istoria literaturii române, cât şi la experiența personală sau culturală.
20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
-formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei şi formularea unei concluzii pertinente;
-utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbi literare (norme de exprimare,
 Lucrare scrisă la limba și literatura română
Semestrul I
de ortografie şi de punctuație);
- aşezarea în pagină, lizibilitatea;
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.
14 puncte

SUBIECTULI
Citeste următorul fragment:
1848. Revolutia izbucni dintr-odatâ, din iunie 1848, in urma mişcârilor revolutionare din Apus. Uni din
foştii studenti din Franta, ca fratii Dimitrie şi lon Brâtianu, de pilda, care, la Paris, in zilele revolutionare
din februarie 1848, se pare că participaserà activ, aveau sa dovedească, la Bucureşti, o mare maiestrie în
conducerea multimilor. De această data,stra da se mişca" in spatele unor căpetenii cu program bine definit;
satele se mişcau şi ele, căci Eliade Radulescu", in fruntea unui embrion de guvern revolutionar, lansa, la 21
iunie 1848, Proclamatia de la Izlaz, care le arâta taranilor scopurile revolutiei. La Bucureşti, suh r unea
străzii şi a unei fractiuni a armatei, Bibescu semna, peste doua zile, noua constitutie apoi va abdica şi se va
retrage în străinătate. Timp de trei luni, guvernul revolutionar va stradui să aplice un program de reforme.
Printre k,,øøøøøøøøøøøøøøøøøøøøø, m mm mm
altele, comitete mixte, alcatuite din pro- prietari şi din tărani, aveau să puna la punct modalitațile de
impărtire a pamântului. .. Rusia insă veghea. Aşa cum avea sa dea ajutor armat Austriei ca să zdrobeasca
revolutia un- gard, ea obligà Turcia sa infrângă revolutia din Muntenia. La 25 septembrie, armata turceasca
trecea Dunarea. [... Bucureştii erau taiati in doua; in zona turcească, nu au fost măsuri de repri-mare, in
zona rusească insă, capeteniile care nu fugiseră au fost ridicate şi deportate in Rusia...Cei mai multi dintre
capii revolutiei erau acum în exil: fratii Golescu, impreuna cu alti, se aflau sub supraveghere in Turcia, la
Brusa; Ion Ghica, la Constantinopol; fratii Brâtianu, Rosetti şi cei mai multi altii, la Paris. Ca in toate
emigratiile, discordia patrunsese printre ei. Se constituiseră grupuri antagoniste bazate, uneori, pe duşmănii
trainice. In mijlocul acestui dezastru, Nicolae Bălcescu - care, la fnceput, încercase zadarnic sa-i impace, in
Transilvania, pe unguri şi pe români, in lupta impotriva Rusiei-. rajat, se retrăgea in Franta. [... bolnav,
descu (Neagu Djuvara, Intre Orient şi Occident) 'lon Heliade Rădulescu - scriitor, filolog şi om politic
român, considerat cel mai impor-tant ctitor din cultura româna prepaşoptistă
A.
Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinte cu privire la text:
Explică sensul expresiei strada se mişca in text.
2.
4 puncte
Indica o consecintă a trecerii Dunârii de catre armata turceasca, aşa cum reiese din textul dat.
3.
4 puncte
 Lucrare scrisă la limba și literatura română
Semestrul I
Mentioneazâ localitatea in care se afla în exil Ion Ghica, utilizând informațile d text.
4 puncte
Precizează motivul pentru care Nicolae Balcescu se retrage in Franta, desprins din ul-
Prezintă, in 30-50 de cuvinte, efectul izgonirii capilor revoluției in exil, rezultata din timul paragraf.
5.
4 puncte
finalul fragmentului dat.
Nota! Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri.
4 puncte
В.
Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care sa argumentezi dacă mişcârile sociale sunt sau nu sunt
importante in dobândirea libertății şi independentei nationale, folosind informatiile din fragmentul extras
din volumul Intre Orient si Occident de Neagu Djuvara.
(20 de puncte)

…………………………

TESTE Simulare BAC 2018

in redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea ipotezei/tezei/premisei;
mentionarea pozitiei pe care o ai fată de ipoteza/teza/premisa formulată; 2 puncte
enuntarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate pozitiei adopta-
2 puncte
12 puncte
2 puncte
1 punct
1 punct
te;
formularea unei concluzii pertinente;
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare;
respectarea precizării privind numărul de cuvinte.
Notă! In elaborarea răspunsului, te vei raporta la informatiile din fragmentul dat.
Folosirea altor informatii este facultativă
(10 puncte)
SUBIECTUL al II-lea
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificatiile textului următor, evidențiind două tră-sături ale
ideologiei paşoptiste:
Culcat pe-aste ruine, sub care adâncită
E gloria străbună şi umbra de eroi,
In linişte, tacere, văd lumea adormită
Ce uită-n timpul nopții necazuri şi nevoi.
Dar cine se aude şi ce este ast sunet?
Ce oameni sau ce armii şi ce repede pas?
 Lucrare scrisă la limba și literatura română
Semestrul I
Pamântul il clateşte războinicescul tunet,
Zgomot de taberi, şoapte, trece, vâjaie-un glas...
Dar unde sunt acestea? S-au dus! Au fost părere.
Caci armele, vitejii şi toate au tăcut.
Aşa orice mărire nemicnicită piere!
(Grigore Alexandrescu, Adio. La Târgovişte)

Citeşte următorul fragment:

Istoria, domnilor mei, după zicerea autorilor celor mai vestiți, este adevărata povestire şi înfățișare
a întâmplărilor neamului omenesc; ea este rezultatul vârstelor şi al experienței. .. Karamzin*, în
alte cuvinte, o numeşte testamentul lăsat de către strămoşi strănepoților, ca să le slujească de tălmăcire*
vremii de față şi de povățuire vremii viitoare. [....] Domnitorul, prin istorie, se deșteaptă la nobila
ambiție de a face lucruri mari și drepte şi, prin urmare, de a trăi în viitorime. Lauda neştearsă și
nemulțumirea cu care sunt încununați ocârmuitorii cei buni, defăimarea şi hula care sunt totdeauna
partea celor răi, îi mai cu neputință ca să nu le insufle în inimă dorința spre bine şi spre virtute, dacă inima
lor nu le este încă stricată prin cangrena lingușirii. Cele mai înalte izbânzi, cele mai slävite fapte nu vedem
oare că s-au îndemnat prin istorie? Spre pildă, biruința Asiei, după mărturisirea tuturor istoricilor vechi, s-a
pricinuit prin deasa citire a „Iliadei” de către Alexandru cel Mare.[...] Și este „Iliada” altă decât o istorie în
versuri , cea mai veche și cea mai frumoasă din toate! [...]
Dătătorul de legi bărbatul de stat în istorie învață tocmelile ocârmuirilor, puterea şi slabiciunea
lor, pricinile de sporire sau de scădere a staturilor, felurile de guvern sub care au înflorit mai mult, legile
care au avut înrăurirea cea mar priincioasă sau cea mai stricăcioasă asupra puterii, asupra culturii, asupra
moralului noroadelor.
Oșteanul în istorie găsește pildele cele mai drepte și mai adevărate despre strategie; cărturarul,
filozoful, în ea văd înaintarea duhului omenesc, rătăcirile sale, descoperirile geniului pricinile neștiinței, a
superstiției și a întunericului.
Simplul particular în citirea istoriei găsește mângâiere pentru relele de față; ea îi arată că, prin o
tristă fatalitate, perfecție n-a fost niciodată în lume, că virtutea mai totdeauna a fost prigonită în viață
și că răsplata ei, cele mai multe ori, nu i-a venit decât după moarte. Cine nu trebuie să-şi uite durerile
și nemulțumirile, când istoria îi arată pe nişte cetățeni vrednici de a porunci lumii, care au fost jertfa
tirarilor şi de multe ori chiar a compatrioților lor?
Cât trebuie, dar, să ne fie dragă această ştiință înaltă, care ne dă o petrecere folositoare şi prin citi-
rea ei ne îndestulează curiozitatea cea mai nobilă, dar ne învață încă a fi buni, ne mântuie de prejudețe,
ne sporeşte ispita prin ispita veacurilor trecute şi ne lungește, cum am zice, viața!
(Mihail Kogălniceanu, Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională, laşi, 1843)
*Karamzin -Nicolai Karamzin - a fost un scriitor și istoric rus;
*tălmăcire - (aici) explicare, lămurire;
* Iliada - epopee atribuită lui Homer, ce are ca subiect central Războiul troian.

A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text:
1. Explică sensul sintagmei de a trăi în viitorime în text.
2. Indică formula cu care se adresează Kogălniceanu auditoriului, precizând rolul ei.
3. Menționează motivul pentru care Mihail Kogălniceanu consideră că Iliada este cea mai
 Lucrare scrisă la limba și literatura română
Semestrul I
frumoasă istorie.
4. Precizează două categorii sociale pentru care, în viziunea lui Kogălniceanu, studiul istoriei s-ar dovedi util,
valorificând informațiile din textul dat.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, rolul istoriei în viziunea lui Karamzin, aşa cum reiese din primul paragraf.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri.