Sunteți pe pagina 1din 2

Exerciţiu fundamental pentru

revelarea Sinelui Suprem (Atman)

Una dintre metodele cele mai eficiente de Revelare a Sinelui Divin (ATMAN) a fost
expusă de marele yoghin şi eliberat RAMANA MAHARISHI. Aceasta este chiar metoda
prin intermediul căreia el însuşi a atins starea de supremă eliberare spirituală. Această
metodă este numită ATMA VICHARA şi ea constă într-o revelare progresivă a Sinelui
Suprem prin reiterarea frecventă a întrebării “Cine sunt Eu?”. Aceasta este de fapt o
metodă de orientare a minţii către ea însăşi pentru a o ajuta să-şi înţeleagă propria natură
(Sinele Divin (ATMAN)), pentru ca astfel mintea raţională să devină apoi ea însăşi
propria sa natură (Sinele Divin (ATMAN)).

Din punct de vedere tehnic, această metodă este foarte simplă, dar în realitate ea este
totuşi dificil de realizat, căci necesită foarte multă perseverenţă şi aspiraţie de a cunoaşte
natura noastră esenţială divină.

1. Ne întrebăm atunci lăuntric “Cine sunt Eu?”, apoi pas cu pas, într-o manieră
sistematică, ajungem să ne disociem de absolut toate elementele pe care anterior le
identificasem, în mod iluzoriu, cu propria noastră fiinţă numindu-le “Eu”.

2. Răspundem atunci lăuntric “Eu nu sunt corpul meu fizic”, apoi urmărim să trăim
efectiv timp de aproximativ 7 minute această experienţă în care noi ne percepem spontan
ca fiind separaţi de corpul nostru fizic. Pentru a realiza acest proces de disociere, unii
yoghini recomandă ca în această fază să plasăm în mod imaginar această conştiinţă a
individualităţii noastre pe care o identificăm cu “Eu”, în zona din mijlocul capului, unde
în plan subtil se află SOMA CHAKRA, sau în zona de deasupra capului, unde în plan
subtil se află SAHASRARA şi din acest punct FOCAR să ne privim celelalte părţi ale
corpului, cu o mare detaşare, disociindu-ne de ele. În final conştiinţa Eu-lui se ridică
chiar deasupra capului disociindu-se total chiar şi de zona unde anterior ea se plasase.
Astfel, se realizează o detaşare totală de corpul fizic.

3. Apoi, continuăm şi vom spune lăuntric: “Eu nu sunt nici cele cinci organe de acţiune:
anusul, organele sexuale, picioarele, mâinile, corzile vocale”. În timp ce rostim lăuntric
rar numele fiecărui organ de acţiune, experimentăm în mod clar starea de disociere a
conştiinţei noastre existenţiale pe care o definim ca “Eu”, de respectivele părţi ale
corpului. Asupra detaşării de fiecare organ de acţiune medităm atunci aproximativ 3
minute.

4. În continuare, vom spune apoi interior “Eu nu sunt nici cele cinci organe ale simţurilor:
nas, limbă, ochi, piele, urechi”. Şi de această dată ne vom opri la fiecare dintre acestea
timp de 3 minute, efectuând acelaşi clivaj ontologic, cu alte cuvinte, separând conştiinţa
lui “Eu” de fiecare dintre organele de simţ.
5. În continuare, vom afirma lăuntric: “Eu nu sunt nici cele cinci sufluri vitale: PRANA,
APANA, SAMANA, UDANA şi VYANA”. Din nou ne oprim acum şi, meditând
aproximativ 3 minute asupra fiecărei dintre aceste energii vitale ce susţin viaţa şi
activitatea celulelor şi organelor noastre, vizualizând chiar felul în care fiecare dintre
aceste sufluri îşi exercită funcţia, după care trăim plenar experienţa detaşării conştiinţei
noastre divine, identificată ca “Eu”, de toate aceste funcţii vitale.

6. Dacă am urmat aşa cum trebuie toate recomandările date până aici, reuşind de fiecare
dată să realizăm disocierea conştiinţei spirituale a lui “Eu”, de toate aceste aspecte
efemere, singurele elemente de care mai rămâne acum să ne detaşăm sunt propriile
noastre gânduri. Astfel, pasul final este acela în care spunem: “Eu nu sunt aceste
gânduri”. La acest nivel survine o dificultate destul de mare, care provine din faptul că
gândul cu privire la “Eu”, pe care noi l-am proiectat în faza 2 a exerciţiului, de exemplu,
în zona din mijlocul capului sau în creştetul capului, era de asemeni în mod specific un
gând care nici el nu este adevărata Conştiinţă Divină de Sine. Aşadar, chiar şi gândul de
“Eu” trebuie în final să se dizolve. Acest proces paradoxal l-am putea asemăna cu gestul
de a ne sui pe ultima creangă a unui copac pentru ca mai apoi fiind aşezaţi chiar pe ea să
o tăiem.

RAMANA MAHARISHI afirma: “Corpul fizic este incapabil să spună el însuşi “Eu”. Pe
de altă parte, Conştiinţa Divină Supremă nu ni se revelează chiar de la început ea însăşi
sub forma lui “Eu”. Acesta este cunoscut sub numele de CIT-JADA GRANTHI (Nodul
sau punctul de intersecţie sau de incidenţă dintre conştiinţă şi materie). El mai poate fi
numit Sufletul înlănţuit, corpul subtil, ego-ul, mintea şi aşa mai departe”. În acest citat,
RAMANA MAHARISHI ne revelează faptul că în funcţie de propriul nostru nivel de
conştiinţă noi vom asocia în mod preponderent sentimentul existenţial definit ca “Eu”, cu
una dintre structurile sau energiile mai grosiere sau mai rafinate ale fiinţei noastre.

Acest exerciţiu este complet în sine însuşi şi el constituie o veritabilă cale de evoluţie
spirituală, fiind suficient numai el însuşi pentru a atinge realizarea spirituală ultimă sau
tărâmul Conştiinţei Divine. Dacă vom reuşi să ne controlăm în mod adecvat mentalul,
pentru a-l impulsiona să realizeze acest exerciţiu, ducându-l astfel la perfecţiune, vom
atinge fără îndoială starea de SAT-CIT-ANANDA (Pură Existenţă, Pură Conştiinţă, Pură
Beatitudine a Realităţii Ultime a Sinelui Divin).

S-ar putea să vă placă și