Lucrarea de laborator nr.4.

Varianta 18
Scopul lucrării: Compunerea oscilaţiilor armonice.

I. De făcut o generalizare concisă despre caracteristicile cinematice ale oscilaţiilor armonice si despre
compunerea acestora, în cazul, când direcţiile coincid, şi, când direcţiile sunt reciproc
perpendiculare.
În mecanica clasică, oscilatorul armonic reprezintă un sistem care, deplasat dintr-o poziție fixă
(numită poziție de echilibru) este acționat de o forță care se opune deplasării și al cărei modul este
proporțional cu deplasarea:

unde k este o constantă pozitivă numită constanta elastică a sistemului.

În studiul oscilațiilor, compunerea oscilațiilor armonice reprezintă situația când un oscilator

armonic participă simultan la două sau mai multe mișcări oscilatorii armonice, mișcarea acestuia fiind
compusă, oscilatorul executând o mișcare dată de rezultanta mișcărilor osilatorii armonice individuale.

Mărimea T se numește perioada procesului oscilatoric. Mărimes inversă lui T se numește frecvența
procesului oscilatori și se notează prin f.
f =1/T ;

Frecvența f se măsoară în Hz (herți). În tehnică se folosește noțiunea de frecvență circulară (pulsația), adică
numărul de oscilații în 2π unități de timp și care se notează cu ω.
ω=2 π /T ;

Pulsația se măsoară în rad/sec, sau se notează n și se măsoară în rot/min. Trecerea de la rot/min la rad/sec
are loc conform formulei.
ω ¿rad/sec)=πn¿rot/min)/30

Cel mai simplu proces oscilatoric este mișcarea oscilatorie armonică în care parametrul x se exprimă în
funcție de timpul t prin relațiile.
x=Asin(ωt +α ¿;
sau
x=Acos(ωt +α ¿;

În mișcarea oscilatorie armonică valoarea la un moment dat a parametrului x, se numește elongație.

Valoare maximă a elongație, adică A, se numește amplititudine (A>0), (ωt +α ¿ – se numește faza
oscilației
α- faza inițială a oscilației, iar ω –pulsația.
Viteza oscilației armonice
v=dx/dt=ωAcos(ωt +α ¿ sau v=dx/dt=ωAsin(ωt +α ¿;

iar accelerația
a=−ω 2Asin(ωt +α ¿ sau a=−ω 2Acos(ωt +α ¿.

Amplititudinea vitezei și accelerației corespunzător sînt egale cu aω și aω2.

II. De ales două oscilaţii armonice de aceiaşi direcţie(x1 şi x2), cu frecvenţele ciclice ω1 şi ω2, cu
fazele iniţiale α1 şi α2, şi cu amplitudinile А1 şi А2 . De compus(de adunat) aceste oscilaţii
(х = x1 + x2, oscilaţia rezultantă), construind graficele respective cu inscripţii informative pentru
următoarele cazuri:
a) Oscilaţii armonice necoerente (ω1 ≠ ω2). De scris file-funcţia de timp, ce ar construi în o
fereastră grafică pe axe comune graficele funcţiilor x1(t), x2(t) și х(t). De analizat rezultatele
obţinute.
b) Oscilaţii armonice coerente (ω1 =ω2). De scris file-funcţia de timp, ce ar construi în o
fereastră grafică pe axe comune graficele funcţiilor x1(t), x2(t) și х(t). De analizat rezultatele
obţinute.
c) Oscilaţii armonice necoerente (ω1 = ω2 - oscilaţie de tip bătaie). De scris file-funcţia de
timp, ce ar construi în o fereastră grafică graficul funcţiei х(t). De determinat caracteristicile
cinematice ale oscilaţiei de tip bătaie.
d) Oscilaţii armonice coerente (ω1 = ω2). De scris o file-funcţie cu parametrii de intrare
numărul figurii şi diferenţa de faze α = α1 - α2, ce ar construi, în o fereastră grafică, graficele
funcţiilor x1(t), x2(t) și х(t) pentru α=0; /6; /4; /3; /2; 2/3; 3/4; 5/6;  pe axe separate
(fereastra grafică se divizează în 9 sectoare, fiecare cu axele sale, pentru fiecare valoare ale
parametrului α).

a)

function [v1,v2,v3]=x(t)
x1=5;
x2=10;
omega1=3;
omega2=6;
alfa1=4;
alfa2=8;
v1=x1*cos(omega1*t+alfa1);
v2=x2*cos(omega2*t+alfa2);
v3=v1+v2;
end
>> t=[0:0.01:3*pi];
>> [v1,v2,v3]=x(t);
>> figure(1);
>> plot(t,v1,'r-o',t,v2,'g-x',t,v3,'b:','linewidth',2);
>> legend('v1','v2','v3');
>> grid on
>> title('Oscilații armonice necoerente');
b)
function [v1,v2,v3]=x(t)
x1=5;
x2=10;
omega1=4;
omega2=omega1;
alfa1=3.5;
alfa2=7.5;
v1=x1*cos(omega1*t+alfa1);
v2=x2*cos(omega2*t+alfa2);
v3=v1+v2;
end

>> t=[0:0.01:3*pi];
>> [v1,v2,v3]=x(t);
>> figure(2);
>> plot(t,v1,'r-o',t,v2,'g-x',t,v3,'b:','linewidth',2);
>> legend('v1','v2','v3');
>> grid on
>> title('Oscilații armonice coerente');

c)
>> t=[0:0.01:3*pi];
>> x1=5;
>> x2=10;
>> omega1=pi;
>> omega2=omega1+0.02*omega1;
>> alfa1=3*pi/4;
>> alfa2=3*pi/4;
>> v1=x1*cos(omega1*t+alfa1);
>> v2=x2*cos(omega2*t+alfa2);
>> v3=v1+v2;
>> figure(1);
>> plot(t,v1,'r-o',t,v2,'g-x',t,v3,'b:','linewidth',2);
>> legend('v1','v2','v3');
>> grid on
>> title('Oscilații armonice necoerente');

d)
function [v1,v2,v3]=x(t,one)
x1=2;
x2=4;
omega1=3;
omega2=5;
alfa1=3;
alfa2=alfa1+one;
v1=x1*cos(omega1*t+alfa1);
v2=x2*cos(omega2*t+alfa2);
v3=v1+v2;
end

>> t=[0:0.01:3*pi];
>> n=0;
>> for one=[0,pi/6,pi/4,pi/3,pi/2,2*pi/3,3*pi/4,5*pi/6,pi]
n=n+1;
[v1,v2,v3]=x(t,one);
 figure(n);
plot(t,v1,'r-o',t,v2,'g-x',t,v3,'b:','linewidth',2);
legend('v1','v2','v3');
grid on
end
III. Punctul material ia parte la două oscilaţii armonice de direcţii reciproc perpendiculare (x şi y) cu
frecvenţele ciclice ω1 şi ω2, сu fazele iniţiale α1 şi α2 şi amplitudinile А1 şi А2. Este necesar de
selectat aceste oscilaţii în următoarele cazuri:
a) De scris o file-funcţie cu parametrii de intrare numărul figurii şi diferenţa de faze α=α1 -
α2, ce ar construi, pe axe separate, în o fereastră grafică, traiectoriile mişcării punctului (figurile lui
Lissajous), pentru α=0; /6; /4; /3; /2; 2/3; 3/4; 5/6; .
b) De scris o file-funcţie cu parametrii de intrare numărul figurii şi parametru α, ce ar
construi, pe axe separate, în o fereastră grafică, traiectoriile mişcării punctului (figurile lui
Lissajous), pentru α=0; /6; /4; /3; /2; 2/3; 3/4; 5/6; .
a)
function [v,p]=tmp(t,beta);
omega_v=2;
omega_p=3;
wv=6;
wp=9;
alfav=4;
alfap=beta+alfav;
v=wv*cos(omega_v*t+alfav);
p=wp*cos(omega_p*t+alfap);
end

>> t=(0:pi/180:360);
>> figure(1);
>> n=0;
>> for beta=[0,pi/6,pi/4,pi/3,pi/2,2*pi/3,3*pi/4,5*pi/6,pi]
n=n+1;
if (n==9);
axis square
else
axis equal;
end
subplot(3,3,n);
[x,y]=tmp(t,beta);
plot(x,y,'g:','linewidth',1);
grid on
title(['\delta\alpha=',num2str(beta),'rad']);
end

b)
function [v,p]=tmp(t,beta);
omega_v=4;
omega_p=9;
wv=5;
wp=5;
alfav=5*pi/6;
alfap=alfav;
v=wv*cos(omega_v*t+alfav);
p=wp*cos(omega_p*t+alfap);
end

>> t=(0:pi/180:360);
>> figure(1);
>> n=0;
>> for beta=[0,pi/6,pi/4,pi/3,pi/2,2*pi/3,3*pi/4,5*pi/6,pi]
n=n+1;
if (n==9);
 axis square
else
axis equal;
end
subplot(3,3,n);
[x,y]=tmp(t,beta);
plot(x,y,'g:','linewidth',2);
grid on
title(['\delta\alpha=',num2str(beta),'rad']);
end

Concluzii:
 În urma efectuării lucrării de laborator, am generalizat caracteristicile cinematice ale
oscilaţiilor armonice.
 Am ales două oscilaţii armonice de aceiaşi direcţie(x1 şi x2), cu frecvenţele ciclice ω1 şi ω2, cu
fazele iniţiale α1 şi α2, şi cu amplitudinile А1 şi А2 și am compus aceste oscilaţii construind
graficele respective cu inscripţii informative.
 Am construi în o fereastră grafică pe axe comune graficele funcţiilor x1(t), x2(t) și х(t).
 Am compus atât oscilaţii armonice necoerente, cât și oscilaţii armonice coerente.
 Am determinat caracteristicile cinematice ale oscilaţiei de tip bătaie.
 Am construit în o fereastră grafică, graficele funcţiilor x1(t), x2(t) și х(t) pentru α=0; /6; /4;
/3; /2; 2/3; 3/4; 5/6;  pe axe separate.
 Am construit pe axe separate, în o fereastră grafică, traiectoriile mişcării punctului (figurile
lui Lissajous), pentru α=0; /6; /4; /3; /2; 2/3; 3/4; 5/6; .