Universitatea „Petre Andrei” din Iași

Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Specializare: Psihologie

REFERAT
la disciplina
PSIHOLOGIA CUPLULUI ȘI A FAMILIEI. TERAPII

Titular disciplină: Lector universitar doctor Oana Gostin

Student: Vițelaru Carmen Elena
Anul III, semestrul 2
An universitar 2019/ 2020

Iași
Iunie 2020
Subiect 1

Studiu de caz

Tânăr, 22 de ani, dependent de etnobotanice (consumă și alte substanțe), de la vârsta de

15 ani. Are o soră care este opusul lui, studiază, cuminte, foarte pragmatică. El este
permanent comparat cu ea. Familia, ca situație financiară, este mult peste medie și oferă
fiului și fiicei tot ce vor. Când copiii aveau 3, respectiv 4 ani, părinții au plecat din țară,
iar ei au rămas cu o mătușă doi ani, apoi au fost crescuți de o bonă. Cum abordați?

1.Date de identificare:
Tânăr, 22 de ani, provenit dintr-o familie cu situație financiară peste medie,
crescut de o mătușă, respectiv bonă împreună cu sora sa. Părinti absenți, plecați în
străinătate.
2.Acuze principale:
Presupunem că cere voluntar ajutorul psihoterapeutic, conștientizând dependența de
etnobotanice și alte substanțe.
Ne interesează aici comportamentul simptomatic sesizat de pacient: ce îl supără? Ce
îl deranjează?
Deasemenea comportamente simptomatice sesizate de cei din jur: sora, mama, tata,
bona, etc.
Vom nota și comportamentele simptomatice sesizate de evaluator, părerea la o
primă vedere și rezultate în urma unor instrumente utilizate (teste, evaluări, etc).
Avem în vedere în special motivația pentru tratament clinic și concepția pacientului
despre dependeță: de ce a venit? ce așteptări are? ce crede că se va întâmpla? ce
rezultate speră?
Pacientul poate avea diferite așteptări, cum ar fi să scape de dependență foarte
repede, fără efort, să lase psihologul să intervină în condițiile externe de viață. Este
foarte important să aflăm ce înseamnă pentru el rolul de pacient. Foarte importante sunt
deasemenea și informațiile privitoare la modul în care își reprezintă situația: cum și-o
etichetează, cum percepe cauzele care au dus la această situație, cum își vede evoluția în
timp și consecințele sale. Educarea pacientului referitor la așteptările pe care le poate
avea este primul pas în terapie. Ajustarea nivelului de expectanță constă în negocierea
între așteptările sale și oferta terapeutului.
Notăm și modul în care pacientul apare în fața noastră, settling-ul clinic. Observăm
dacă este anxios, cooperant, încrezător șamd.
3. Istoricul tulburării prezente:
Particularități biologice: ne interesează starea generală de sănătate fizică, aspectul fizic
general și particular chiar, ținuta.
Temperamentul: ne interesează dacă este activ, letargic, pasiv, dominat de emoții
positive,negative, intense sau nu, controlate sau nu, dacă emoțiile sunt adecvate vârstei
sau contextului.
Trăsături manifeste: este foarte important ceea ce spune pacientul despre sine, modul în
care este descris de anturaj și ceea ce vede clinicianul la el.
Exemplu: Tânărul nostru a fost un copil problemă încă din copilărie. Situația școlară a
fost una proastă și a fost mereu ajutat de sora sa. Datorită lipsei părinților, a intrat în
anturaje dubioase care i-au declanșat o serie de comportamente inadecvate
vârstei.Singurele tentative de reabilitare s-au produs în urma șantajului părinților, care îi
ofereau bunuri și bani doar dacă renunța la etnobotanice, dar acestea eșuau. În ultima
vreme a cedat total dependenței.
4. Istoric psihiatric: de exemplu fobie socială asociată cu izolarea, iritabilitate, ideație
depresivă.
5.Istoric personal și social:
Este important comportamentul în diferite situații de viață cu care pacientul se
confruntă. Ne interesează cum apare pacientul în fața celorlați, cum crede că este văzut
de cei din anturajul său, dacă este o persoană plăcută, respectată, dacă au încredere în el,
câți prieteni are. Stabilim astfel ierarhia relațiilor și care sunt persoanele de referință din
viața lui. Ne interesează și răsunetul pe care îl are izolarea asupra sa.
Stabilim structura și dinamica personalității:
1.Afecte, emoții, motivații
Care sunt motivele evidente ale persoanei? Care sunt mecanismele motivante de care nu
e conștient, necunoscute pacientului? Care este sursa principalelor trăiri pozitive? Dar a
celor negative?
2.Principii morale, valori, atitudini sociale
Care sunt principiile majore după care trăiește? Ce fel de conștiință are: rigidă, fermă,
flexibilă? Ce fel de idealuri are: flexibile, mature, copilărești?
3.Funcțiile și identitatea eului

Forța eului:
Este comportamentul său autoinițiat sau autocontrolat? Tinde spre realizarea anumitor
scopuri? Prezintă capacitatea de a-și păstra obiectivitatea și perspectiva? Are capacitatea
de a-și urmări scopurile? Observăm aici dacă este sau un sub stăpânirea unei persoane
de referință (soră, mamă, tată, prieteni, etc.)
Mecanisme de apărare și coping:
Care sunt mecanismele de apărare ale pacientului? Sunt mecanismele de apărare
dedublate de cele de coping?
Organizarea gândirii:
Care sunt modalitățile caracteristice pacientului de abordare a problemelor? Are
tendința să reducă sau să accentueze gravitatea problemei? Suportă ambiguitatea?
Recurge la tehnici de întârziere a deciziilor?
Capacitățile intelectuale, aptitudini, abilități, talente:
Cu ce se ocupă? Ce îi place să facă? Ce se pricepe să facă? Aflăm astfel care sunt
resursele sale, factori terapetici auxiliari.
Identitatea și concepția despre sine a clientului :
Cine este el? Ce fel de persoană crede clientul că este? Ce aspirații are? Care este
nivelul stimei de sine și pe ce se bazează ea? Notăm aici discrepanța dintre eul ideal și
imaginea de sine.
Determinanții sociali și situații actuale de viață:
1.Calitatea de membru al diferitelor grupuri și rolurile jucate
Care sunt grupurile din care face parte pacientul? Care dintre acestea reprezintă
grupurile de referință? Care sunt rolurile pe care acesta le joacă în aceste grupuri? Care
din aceste roluri sunt centrale pentru el? În ce măsură sunt congruente identitatea socială
și cea personală? În ce măsură împărtășește particularitățile de clasă sau de grup cu
ceilalți?
2.Familia
Sunt orientări care consideră că orice tulburare își are originea în familie, de aceea
terapia se aplică întregii familii. Este important să cunoaștem atât familia de origine, cât
și persoanele din familie cu care locuiește efectiv. Foarte important este să cunoaștem
dacă tulburarea își are originea în familie, dacă exista tendințe de adicție genetice.
3.Educația și munca
Ce școli a făcut? Care este cariera lui? Care este ruta lui profesională? Ce calificări are?
Ce funcții a avut? Ce locuri de muncă a avut și de ce a plecat?(dacă este cazul) Ce
venituri are? E mulțumit de venituri? Este sau nu important acest capitol pentru el?
4.Ecologie socială
În ce comunitate fizică și socială locuiește? Se identifică cu aspirațiile și valorile
comunității din care face parte? Locuiește aproape de locul în care își desfășoară
activitatea sau face naveta? Menționez că locul fizic și comunitatea pot fi o sursă de
patologie sau poate constitui o resursă pentru recuperarea clientului.
Exemplu: Tânărul nostru, neavând repere morale clare în apropierea sa, care să îi
servească drept model de reușită (ar fi putut fi chiar tatăl), și-ar fi putut găsi un substitut
într-un prieten cu 10 ani mai mare decât el, aparent realizat și sigur pe el, dealer de
substanțe interzise. Fiind într-o perioadă a vieții când modelul masculin era foarte
important în formare asa ca adult, ar fi fost foarte ușor să împrumute din valorile
acestuia, realizându-se transferul sistemelor morale de referință.
Istoric medical: este relevant în cazul în care problemele medicale influențează
funcționarea psihică.

Formularea cazului
1.Factori precipitanți
Stresurile majore din viața clientului ar putea fi: șomaj, lipsa unei activități, o boală
severă, probleme în relația de cuplu, sarcini intense, etc. Ne interesează în ce măsură se
poate reduce acest stres prin efort propriu și ce alte resurse sociale, personale și de
mediu are clientul la dispoziție. Dacă stresorul un poate fi modificat, terapeutul trebuie
să încerce să modifice recția clientului față de stresor.
Exemplu: Tânărul nostru presupunem că nu are un sistem de referință activ pozitiv în
viața sa și deasemenea un punct de sprijin în momentele critice, fapt ce precipitează
starea de disconfort, și automat conduce spre alinarea în cel mai cunoscut și mai ușor
mod: etnobotanicele.
2.Examinarea cognițiilor și comportamentelor actuale
Exemplu: Faptul că a apelat din proprie inițiativă la un terapeut poate însemna un prim
pas și foarte important deasemenea în conștientizarea faptului că are o problema.
3.Examinarea longitudinală (evoluția în timp) a cognițiilor și comportamentelor
Se recomandă reconstituirea secvențială a factorilor de influență asupra clientului,
începând cu perioada copilăriei, urmărirea modului în care s-a dezvoltat personalitatea
pentru a fi ceea ce este acum: relațiile cu persoanele semnificative, experiențele timpurii
de viață, identificările importante, experiențele majore, evenimentele cruciale, istoria
experienței sociale, succesele majore și prețul plătit pentru acestea. Pe scurt,
reconstituirea istoriei de viață a pacientului.
Exemplu: Tânarul crește alături de sora care este pe primul loc, comparați fiind mereu.
Tatăl și mama, care trebuiau să reprezinte principalele sisteme de referință lipsesc,
suplinind lipsa cu bani și bunuri. Așadar crearea credințelor și a valorilor în viață rămân
pe mâinile unui copil care nu are un reper, agatându-se cel mai probabil de primul
model apărut din afara familiei și neputând să facă diferența dintre bine și rău. Există
deasemea varianta răzvratirii în fața lipsei părinților, resimțită ca abandon, neglijenței
datorate surorii mult mai cuminte, șamd, chestiuni pe care le putem clarifica prin
examinarea longitudinală.
4.Aspecte pozitive ale subiectului
Exemplu: Tânărul nostru ar putea fi o persoană inteligentă, cu o sănătate fizică incă
bună. Ar putea avea ca hobby-uri mașinile și mecanica, să fie pasionat de gaming.
Chestiuni de care ne putem agăța pentru a-i canaliza atenția spre altceva.
5.Ipoteza de lucru
Tânărul nostru este dependent de etnobotanice și alte substanțe, ca urmare a lipsei unui
sprijin real din partea părinților pe plan psihic, a lipsei fizice și chiar a lipsei de
comunicare din cadrul familei, a comparației excesive cu sora sa mult mai cuminte,
acțiuni ce pota vea ca urmări: să se simtă singur, neînțeles, neapreciat, ca mai apoi să
degenereze în neadaptat, frustrat, dependent.

Planul terapeutic
1.Listarea problemelor
Dependența, ideație depresivă, stimă de sine scăzută, abilități sociale deficitare,
2.Scopuri terapeutice:
Reducerea episoadelor de consum, urmată de stoparea lor, reducerea gândirii negative
cu ideații depresive, stimularea asertivitășii și formarea abilității de rezolvare a
problemelor practic, îmbunătățirea abilităților sociale cu impact asupra trăsăturilor de
personalitate dependentă, îmbunătățirea relațiilor din cadrul familiei.
3.Planificarea terapiei
Planul de tratament vizează în primul rând restabilirea conexiunilor cu familia, ce ar
putea avea un puternic impact asupra adicției. Apoi urmează restabilirea stimei de sine,
diminuarea frustrărilor, îmbunătățirea abilităților sociale și a celor de rezolvare a
problemelor. Pentru restabilirea conexiunilor familiale aș apela la terapia experiențială,
lucrând din interior spre exterior, încurajând autoexprimarea individuală, Avantajele
experiențialiste le putem folosi și în rezolvarea problemelor personale legate de
dependență, depresie, stimă de sine scăzută, deficiențe în plan social. Terapia
experiențială ne învață că integritatea personală și autorealizarea sunt văzute ca și
calități umane înnăscute care se vor naște spontan în momentul în care apărarea este
depășită.
Subiect 2

Arborele genealogic

tatăl mama

fiul fiica

Analiza arborelui genealogic

Neavând foarte multe informații privitoare la familia tânărului de 22 de ani, arborele
genealogic realizat este foarte simplu, conține doar cei patru membri ai familiei din caz,
respectiv două generații. Am ales să evidențiez probantul ca fiind bărbat bolnav doar
pentru a atrage atenția asupra faptului că este singurul cu probleme din familie, așadar
nu putem vorbi de anomalii genetice, moșteniri, trăgând concluzia ca este un caz
singular, individual, sporadic.