Pronumele personal Pron.

personal Pronumele reflexive Pronumele demonstrative Pronumele posesiv

de politeţe

Nominativ: eu, tu, el, ea, Dumneata, Acuzativ: mă, m- De apropiere: Acesta, aceasta, Al meu, al tău, al său
noi, voi, ei, ele dumnealui, te aceştia, acestea, acestuia, Al nostru, al vostru …
Acuzativ: pe mine, mă, m- Pe noi, ne dumneaei, ne acesteia, acestora
Pe tine, te Pe voi, vă, v- dumneavoastră, vă, v- Alor mei, alor tăi, alor săi….
Pe el, îl, l- Pe ei, îi, i- dumnealor Dativ: îmi, mi De depărtare: Acela, aceea,
Pe ea, o Pe ele, le îţi. ţi aceia, acelea, aceluia, aceleia,
Alteţa Sa Regală, ne, ni acelora
Ex. Mă caută un prieten. Excelenţa vă, vi, v-
Dativ: mie, îmi, mi Nouă, ne, ni Voastră, La persoana a III-a: De identitate: Acelaşi,
Ţie, îţi. ţi Vouă, vă, vi, v- Majestăţile Lor Acuzativ: pe sine, se, s- aceeaşi, aceiaşi, aceleaşi,
Lui, îi, i Lor, le, li Imperiale, Dativ. Sieşi, îşi, şi aceluiaşi, aceleiaşi, aceloraşi
Ei, îi, i Sfinţia Sa,
Genitiv: lui, ei, lor Luminăţia Ta De diferenţiere: Celălalt,
Vocativ: tu!, voi! cealaltă, ceilalţi, celelalte,
Ex. Mă gândesc. celuilalt, celeilalte, celorlalţi,

Pronumele nehotărât Pronumele Pronumele Pronumele relative Pronumele de întărire

Altul, atât, tot, unul, cutare … negative interogativ Masc. însumi, însuţi, însuşi,
înşine, înşivă, înşişi
Fiecare, oricine, oricare, orice, oricât, cineva, Nimeni, nimic, Care?, cine?, ce?, cât? Care cine ce cât Fem. Însămi, însăţi, însăşi
ceva, careva, câtva, altcineva, altceva, altcareva, Niciunul, niciuna Ex. Ce citeşti? Ex. Ştiu ce citeşti. Însene, însevă, însele/ înseşi
oarecine, oarecare, vreunul La G- D la fem: însemi, înseţi,
înseşi
 PRONUMELE
-FIŞĂ RECAPITULATIVĂ-

PRONUMELE

Nr. Pronumele Forme Persoana Gen Nr. Dacă Observaţii

crt. devine
adj. pron.
1. Personal N: eu, tu, el, ea numai la - la pers. I şi a II-a nu are forme pentru cazul G
noi, voi, ei, ele pers. a III-a - - LUI, EI, LOR sunt întotdeauna pronume personale
dânsul, dânsa, dânşii, dânsele + + - D. posesiv: mâna-i tremurândă
- D. etic: “Vreau să mi te-omoare” (fără funcţie)
- forma neutră: a luat-o la sănătoasa
2. Personal de Dumneata, dumitale, dumnealui, numai la
politeţe dumneavoastră, dumnealor, mata, II, pers. a III-a
matale III + -
3. Reflexiv Forme acc.: sine, sie, sieşi - are aceeaşi persoană cu pronumele-subiect
Forme neacc.: - Funcţii – forme neaccentuate:
Ac: mă, te, se, s- + - + - c.d în Ac.: El se spală.
ne, vă, se c.i în D: El îşi aminteşte de vacanţă.
D: îmi, îţi, îşi, -şi atr. pron. în D: Luându-şihaina, a plecat.
ne, vă, îşi -fără funcţie: nu se poate dubla printr-o formă acc.: El se gândeşte (pe sine)

4. Demons- De apropiere: acesta, ăsta, Valori gramaticale pentru cuvântul CEL:

trativ De depărtare: acela, ăla, aceea, aia
De identitate: acelaşi, aceeaşi
De diferenţiere: celălalt
5. Nehotărât Unul, altul, tot, oricare, oricine,
orice, fiecare, oarecare, cineva,
ceva, altceva, careva, atâţia,
vreunul, mulţi, puţini, câţiva,
cutare, niscai
art. dem.: omul cel rău
- + + + pron. dem.: cel de colo
adj. pron. dem.: pe cel deal
Nu indică precis obiectul înlocuit
Valorile morfologice ale cuv. o:
+ + + art. hot.: O fată se plimbă
+ - - - num. card.: O fată şi doi băieţi
adj. pron. nehot.: O fată se joacă, alta scrie.
pron. pers.: O văd pe ea.
vb. aux.: O să vină
interj.: O! Ce vreme bună!
pron. pers. cu val. neutră: a luat-o la sănătoasa
subst.: Am învăţat litera o.

6. Posesiv Al meu, al tău, al său, a mea, a ta, - arată posesia

a sa, al nostrum, al vostru, a + + + + - ca pron. are întotdeauna art. posesiv
noastră, a voastră - fără art. posesiv – întotdeauna adj.
- acord: cu posesorul, în persoană
cu obiectul posedat, în gen, nr. şi caz
- ortografie: noştri, voştri – cu un singur i
7. De întărire Însumi, însămi, înşine, însene, -insistă asupra unui pron. pers. sau subst. (îl întăreşte)
ănsuşi, însăşi, înşişi, înseşi, însele + + + +‫٭‬ - ‫٭‬de obicei este adj. pron. de întărire
8. Interoga- Care? Cine? - + + + - apare într-o propoziţie interogativă
 tiv Ce? Cât? - - -
9. Relativ Care, cine, ce cât, ceea ce - + + + - nu apare decât în frază
- - - -are dublu rol gramatical: element de relaţie în frază, are funcţie în propoziţia pe care o introduce
10. Negativ nici unul, nimeni, nimic - + + + - neagă subst. înlocuit
- - - De nimic = loc. Adj.
Pe nimic = loc. Adv.
Un nimic = subst.