Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Referat
La Protecția juridică a drepturilor omului

Tema: Procedura examinării cererilor de către Curtea Europeană a

Drepturilor Omului

Chișinău 2016
Cuprins :

- Introducere
- Procedura examinării cererilor de către Curtea
Europeană a Drepturilor Omului
 Procedura privind admisibilitatea
 Procedurile de fond
- Concluzie
- Bibliografie
 Introducere:

Procedura examinării ceririlor de către Curtea Europeană a

Drepturilor Omului

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost creată pentru sistematizarea procedurii

plângerilor în materia drepturilor omului provenite din statele membre ale Consiliului Europei.
Misiunea Curții este să vegheze la respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor
Omului și a Protocoalelor suplimentare de către statele semnatare. Confrom art.19 a Convenției
Europene a Drepturilor Omului ,, Pentru a asigura respectarea angajamentelor ce decurg pentru
Înaltele Părţi Contractante din prezenta Convenţie şi din Protocoalele sale, se înfiinţează o Curte
europeană a Drepturilor Omului, numită în continuare „Curtea”. Aceasta va funcţiona
permanent.’’ 1
Articolul 35 din CEDO este singurul care reglementează nemijlocit condițiile de
admisibilitate a unei cereri prezentate Curții Europene a Drepturilor Omului . Dar luînd în
considereție și alte articole ale Convenției în cauză , putem deosebi și alte tipuri de condiții , cum
ar fi cele referitoare la reclamant și pârât . la state și indivizi .
Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru soluționarea anumitor cauze , este supusă
anumitor proceduri. Procedura în fața curții este publică și contradictorie. Audierile, la rîndul
său, sunt publice , însă datorită anumitor situații excepționale ,Marea Cameră poate decide altfel.
Sub rezerva adoptării de către noua Curte a regulamentului și reugulilor sale de procedură ,
se preconizează ca procedura să urmeze , în mare , actuala procedură din fața Comisiei. 2 Este de
așteptat că aceasta să păstreze o separație între stadiile admisibilității și fondului , un stadiu de
incheiere amiabilă a litigiului, între admisibilitate și fond , precum și folosirea unui judecător-
raportor . Criteriile de admisibilitate , atribuțiile în privința radierii de pe rol și dreptul de a
acorda juste despăgubiri rămîn , în esență , neschimbate.3

____________________________________________________________________________
1. ARTICOLUL 19 al Convenției Europene a Drepturilor Omului , pag.15
2. Raportul explicativ la Protocolul nr.11, paragraful 52
3. Ghidul specialistului în Convenția Europeană a Drepturilor Omului , Karen Reid , ed.
Chartier juridic 2005 , pag.16
- Procedura examinării cererilor de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Petiționarii individuali pot adresa cererea de sinestătător , dar reprezentarea de un avocat este
recomandată chiar considerată și obligatorie pentru audieri , o dată ce cererea a fost declarată
admisibilă. Asemenea , Consiliul a pus la punct un sistem de asistență juridică pentru pretenții cu
surse insuficiente.
 Procedura privind admisibilitatea :
Fiecare cerere individuală se atribuie unei secții , al cărui președinte desemnează un
raport. După o examinare preliminară a cazului , reportorul decide dacă acesta trebuie să
fie examinat de un complet de judecată din 3 membri sau de o Cameră . Un comitet
poate să declare în unanimitate cererea inadmisibilă sau să o introducă pe rolul Curții. 4
Condiţiile de admisibilitate
,,
1. Curtea nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de recurs interne, aşa cum se înţelege
din principiile de drept internaţional general recunoscute, şi într-un termen de 6 luni începând cu
data deciziei interne definitive.
2. Curtea nu reţine nici o cerere individuală introdusă în virtutea articolului 34, în cazul în care :
a. ea este anonimă ; sau
b. ea este în mod esenţial aceeaşi cu o cerere examinată anterior de către Curte sau deja supusă
unei alte instanţe internaţionale de anchetă sau de reglementare şi dacă nu conţine fapte noi.
3. Curtea declară inadmisibilă orice cerere individuală introdusă în virtutea articolului 34, atunci
când ea consideră că: a. ea este incompatibilă cu dispoziţiile Convenţiei sau ale Protocoalelor
sale, în mod vădit nefondată sau abuzivă; sau b. reclamantul nu a suferit niciun prejudiciu
important, cu excepţia cazului în care respectarea drepturilor omului garantate prin Convenţie şi
Protocoalele sale impune o examinare a fondului cererii, şi cu condiţia de a nu respinge din acest
motiv nicio cauză care nu a fost examinată corespunzător de o instanţă naţională.
4. Curtea respinge orice cerere pe care o consideră inadmisibilă în aplicarea prezentului articol.
Ea poate proceda astfel în orice stadiu al procedurii. 5,,

_______________________________________________________________________
4. Protecția juridică a Drepturilor Omului , Teodor Cîrnaț , Marina Cîrnaț , Chișinău 2006,
pag.344
5. ARTICOLUL 35 al Convenției Europene a Drepturilor Omului , pag.21
Epuizarea căilor interne de recurs:
Termenul ,,epuizarea recursurilor interne ,, a fost interpretat ăn mai multe rînduri ca o
obligație făcută de reclamant pentru a epuiza toate recursurile oferite de dreptul intern, cu
caracter administrativ sau judiciar.Reclamantuluiindividual , totuși , i se cere să epuizeze
recursurile recunoscute lui , c aun drept , dar nu ca un privilegiu. De aceea , dacă el trebuie să
introducă recurs la toate organele judiciare aflate la dispoziția sa , nu înseamnă însă că el este
obligat să ceară anumite servicii sociale sau grațiere din partea executivului , ceea ce Comisia
consideră a fi un ,,recurs extraordinar,,, prin urmare , un recurs efectiv . Pentru a determina în ce
măsură un reclamant a epuizat recursurile interne , Comisia va proceda la examinarea fondului
cauzei , astfel cum acesta s-a derulat la nivel intern , cît și eficacitatea recursurilor puse la
dispozițiile de ordine ajuridică internă. 6
Chestiunile pe care reclamantul doreşte să le invoce în faţa Curţii urmează a fi invocate în toate
nivelele de jurisdicţie, în mod expres sau în substanţă. Astfel, reclamantul nu este obligat să se
refere expres la Convenţie în procedurile naţionale, însă din poziţia sa trebuie să reiasă că el se
plânge de un drept protejat de Convenţie şi să permită autorităţilor să-i redreseze situaţia. Astfel,
reclamantul nu a epuizat căile de recurs interne dacă nu a permis instanţei de recurs să examineze
chestiunea de care se plânge în faţa Curţii. În anumite cazuri excepţionare reclamantului nu i se
poate cere în mod raţional epuizarea căilor de recurs interne. Astfel, reclamantul nu va avea
obligaţia de epuizare în cazul:
a) existenţei unei legislaţii
b) existenţei unor “circumstanţe speciale” care fac irezonabilă epuizarea căilor de recurs interne
c) epuizării doar a unei căi de recurs când legea instituie căi de recurs
Regula celor 6 luni :
În strictă conformitate cu art. 35 , alin.(1) ,cererea se înaintează curții într-un termen ce se
echivalează cu 6 luni, începînd de la data deciziei interne definitive pronunțate asupra chestiunii
litigioase. Data de la care începe să curgă termenul de 6 luni se referă la data la care reclamantul
a luat cunoștință cu deciziile interne și deci a fost în măsură să depună cererea la Curte.
Curgerea termenului de şase luni încetează la data introducerii cererii la Curte, iar pentru
introducerea unei cereri, în sensul întreruperii termenului este necesar ca cererea să identifice
reclamantul (datele de identitate ale reclamantului), precum şi să conţină temeiurile faptice ale
fiecărui reclamant şi încălcări ale Convenţiei.
Condiții suplimentare de admisibilitate a cererilor individuale :
Articolele 35.2 și 35.3 din Convenție enumeră condițiile de admisibilitate aplicate doar cererilor
individuale . Conform acestor dispoziții, Curtea nu poate reține nici o cerere anonimă sau care ar
fi esențialmente aceeași cu o altă cerere deja examinată de ea sau supusă unei alte instanțe
internaționale de anchetă sau de reglementare. În aceste două cazuri din urmă , curtea poate
totuși să examineze cererea dacă ea conține fapte noi relevante. 7
 Procedurile de fond
Odată ce Curtea declară o cerere admisibilă , se pune în valoare art. 38 al Cnvenției:
Examinarea contradictorie a cauzei
Curtea examinează cauza conform principiului contradictorialităţii cu reprezentanţii părţilor şi,
dacă este cazul, procedează la o anchetă pentru a cărei bună desfăşurare Înaltele Părţi
Contractante asigură toate facilităţile necesare. 8
6,7 Ghid al Convenției Europene a Drepturilor Omului , Donna Gomein , ed a III-a , Chișinău
2006 , pag.177-178
8 ARTICOLUL 38 al Convenției Europene a Drepturilor Omului , pag.23
Examinarea contradictorie a unei cauze :
În ceea ce privește procedura contencioasă posterioară deciziei de admisibilitate a cererii ,
adică după ce Camera a decis în mod sigur să rețină cererea spre judecare , aceasta poate iniția
părțile să facă probe suplimentare și concluzii scrise .Dacă e cazul , dispoziția prevede că Statele
interesate să ,, pună la dispoziție toate facilitățile necesare ,, , o obligație care cuprinde acțiuni
cum ar fi punerea martorilor la dispoziție, autorizația de acces la locurile de detenție și altele.
Procedura de reglementare amiabilă:
În conformitate cu art. 39 , în caz de reglementare amiabilă , Curtea șterge cauza de pe rol
printr-o decizie în formă de hotărîre . Aceasta la rîndul său fiind definitivă și Curtea o transmite
Comitetului Miniștrilor pentru ca acesta să supravegheze executarea eventualelor angajamente
asumate în cadrul reglementării.

,,Soluţionarea pe cale amiabilă

1. În orice etapă a procedurii, Curtea se poate pune la dispoziţia părţilor interesate în scopul
soluţionării pe cale amiabilă a cauzei, respectând drepturile omului prevăzute de Convenţie şi
Protocoalele sale. 2. Procedura descrisă la paragraful 1 este confidenţială.

3. În cazul soluţionării pe cale amiabilă, Curtea radiază cauza de pe rol printr-o decizie care se
limitează la un rezumat al faptelor şi al soluţiei adoptate.

4. Această decizie este transmisă Comitetului de Miniştri, care supraveghează executarea

clauzelor de soluţionare pe cale amiabilă, aşa cum acestea figurează în decizie. '' 9
Hotărîrea asupra fondului:
Camera noii Curți va dispune de aceleași opțiuni ca și fosta Comisie și fosta Curte , în sensul
de a solicita observații scrise suplimentare , de a ține audieri asupra fondului sau de a obține
dovezi. Deoarece ea va poseda competența de a acorda compensații pentru justa despăgubire ,
va fi necesară o procedură care să-i ceară reclamantului să-și precizeze pretențiile . 10
Camerele hotărăsc cu majoritate. Orice judecător care a luat parte la examinarea cazului are
dreptul de a alătura hotărârii , fie expunerea opiniei sale separate, fie o simplă declaraţie de
dezacord. In termenul de 3 luni ce curge de la pronunţarea hotărârii date de către o cameră, orice
parte poate cere retrimiterea cauzei la Marea Cameră dacă ea ridică o problemă importantă
referitoare la interpretarea şi aplicarea Convenţiei sau a Protocoalelor sale, sau o chestiune gravă
de interes general. Cereri asemănătoare sunt examinate de un colegiu de cinci judecători ai Marii
Camere, compus din preşedintele Curţii, preşedinţii de secţii cu excepţia preşedintelui secţiei în
care este inclusă camera ce a pronunţat hotărârea şi dintr-un alt judecător ales, după un sistem de
rotaţie, dintre judecătorii ce nu fac parte din camera iniţială. O hotărâre a unei camere devine
definitivă la expirarea termenului de 3 luni sau înainte dacă părţile declară ea nu intenţionează să
ceară trimiterea la Marca Cameră sau dacă colegiul de cinci judecători a respins cererea de
trimitere. Dacă colegiul primeşte cererea, Marea Cameră hotărăşte asupra cauzei cu majoritate,
printr-o decizie care este definitivă. Toate hotărârile definitive ale Curţii sunt obligatorii pentru
statele pârâte interesate. Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei este responsabil cu
supravegherea executării hotărârilor. Tot el are sarcina să verifice dacă statele care au fost
judecate pentru violarea Convenţiei au luat măsurile necesare pentru a se achita de obligațiile
speciale sau generale ce rezultă din hotărârile Curţii.
_______________________________________________________________________________________________________________

9 ARTICOLUL 39 al Convenției Europene a Drepturilor Omului , pag.23

10 Ghidul specialistului în Convenția Europeană a Drepturilor Omului , Karen Reid , ed.
Chartier juridic 2005 , pag.23
Concluzie :

În urma analizelor respective , concludem că examinarea cererilor de către Curtea Europeană

a Drepturilor Omului este supusă anumitor proceduri de o importanță deosebită . Toate acestea
contribuie la o cercetare eficace a tuturor cazurilor existente. În general , Curtea Europeană este
ultima speranță pentru o justiție deplină , avînd ca drept scop apărarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului , iar procedurile respective contribuie la perfecționarea cazului ținînd
cont de corectitudine , drepturi și libertăți .

Aceste instrumente internaționale de o importanță desăvîrțită stau la baza studierii , acceptării

și respectării drepturilor omului . Toți acești piloni în domeniul protecției adevăratelor valori ,
prezintă singura speranță pentru întreaga societate , precum că problema drepturilor omului este
o preocupare mondială în programul magistraților europeni și internaționali . Curtea Europeană a
Drepturilor Omului marchează cu deosebită încredere noțiunea de ,,drept,, în fiece stat.
Bibliografie :
1. Convenția Europeană a Drepturilor Omului , semnată pe 4 noiembrie 1950 , t.pag. 31

2. Raportul explicativ la Protocolul nr.11

3. Ghidul specialistului în Convenția Europeană a Drepturilor Omului , Karen Reid , ed.

Chartier juridic 2005 , t.pag.667

4. Protecția juridică a Drepturilor Omului , Teodor Cîrnaț , Marina Cîrnaț , Chișinău 2006,
t.pag. 382

5. Ghid al Convenției Europene a Drepturilor Omului , Donna Gomein , ed a III-a ,

Chișinău 2006 , t.pag. 190

6. www.wikipedia.org

7. www.lhr.md

8. www.echr.coe.int

9. www.lege5.ro

10. www.mfa.gov.md