Strategie de Dezvoltare 2017 2020

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A
ORAȘULUI
ÎNTORSURA BUZĂULUI
2017 – 2020
Strategia de dezvoltare Întorsura Buzăului
2017 - 2020/2022
2017 - 2020
CUPRINS
Mesajul primarului .................................................................................. pag 6
Introducere………......................................................................................pag 8
Componența Consiliului Local Întorsura Buzăului ..............................pag 13
Misiunea instituției ...................................................................................pag 14
CONTEXT
Context European ......................................................................pag 16
Politica de coeziune 2017-2020…….......................................... pag 32
Context regional ..........................................................................pag 36
Context județean .........................................................................pag 39
Contextul local ............................................................................pag 53
Coordonate generale ................................................pag 53
Scurt istoric ...............................................................pag 54
Elemente cadrul natural ..........................................pag 55
Populația ...................................................................pag 56
Terenuri și locuințe ...................................................pag 59
Servicii de învățământ și sănătate...........................pag 62
Infrastructura de drumuri ......................................pag 65
Servicii Publice .........................................................pag 66
Cultură.......................................................................pag 67
Economie ...................................................................pag 71
Obiective și investiții realizate în perioada 2007-2016 ...........................pag 74

Anliza acțiunilor propuse pentru perioada 2017-2020…….………...................pag 75
Analiza SWOT ...........................................................................................pag 86
Viziunea și obiectivele de dezvoltare ........................................................pag 98
Planul de acțiuni .....................................................................................pag 109
Axe prioritare de dezvoltare ..................................................................pag 117
Surse de finantare posibile .....................................................................pag 126
Portofoliul de proiecte 2017-2020...........................................................pag 127
2017 - 2020/2022
2017 - 2020
MESAJUL PRIMARULUI
Stimaţi cititori și dragi concitadini,
Orașul Întorsura Buzăului, asemenea

majorităţii oraşelor din România, a trecut,
după 1989, printr-un amplu proces de
restructurare şi reorientare, atât în plan
economic, cât şi social, care a schimbat
semnificativ viaţa locuitorilor săi.
Uneori dureroasă, alteori o provocare,
această perioadă a transformat în bine
comunitatea noastră, în același timp cetatea
reușind să-și păstreze identitatea unică,
forjată pas cu pas la focul celor peste 500 de
ani de existență.
Am arătat astfel că nu suntem doar o cetate istorică de hotar, aşa cum ne
cunosc mulţi dintre cei de pe alte meleaguri, ci şi o cetate a oamenilor ambiţioşi,
inovativi, cu respect pentru valorile tradiţionale, dar deschişi mereu la nou.
În perioada 2008-2016, în paralel cu integrarea României în spaţiul
comunitar, am pus cu toţii bazele unui nou model de dezvoltare pentru orașul nostru,
adaptat la valorile europene şi orientat către creşterea calităţii vieţii
cetățenilor. Astfel, volumul investiţiilor Primăriei Întorsura Buzăului în
dezvoltarea orașului a atins un nivel fără precedent, fiind direcţionate cu
prioritate către dezvoltarea infrastructurii urbane (modernizarea reţelei stradale, a
spaţiilor verzi, a infrastructurii tehnico-edilitare, etc.), a celei pentru servicii sociale
şi creşterii siguranţei publice şi pentru promovarea turismului. De toate aceste
investiţii, sprijinite în parte din fonduri europene, beneficiază astăzi cei peste 7000
de locuitori, dar şi cei care ne vizitează.
Ultimii ani, marcaţi printr-o profundă criză economică de amploare
globală, au constituit un nou punct de cotitură în istoria orașului nostru, un moment
de reaşezare a tuturor agentilor economici pe baze mai solide şi durabile, dar şi de
reducere a numărului de locuri de muncă, a amplificării migraţiei externe a forţei
de muncă, a reducerii investiţiilor publice şi private.
6
2017 - 2020
Iată-ne, așadar, în fața unui orizont 2017-2020 cu multe provocări,

dar şi oportunităţi, atât pentru mine personal, ca Primar al acestei
localități, cât și pentru echipa pe care o conduc în Primaria Întorsura
Buzăului și Consiliul
Local Întorsura Buzăului, dar şi pentru fiecare cetăţean în parte. Ne vom
concentra în cei 4 ani care urmează pe afirmarea Orașului Întorsura Buzăului ca un
centru turistic urban de munte, modern şi atractiv pentru locuitori, investitori şi
turişti, prin realizarea de investiţii majore în domeniul infrastructurii urbane,
economice, sociale şi turistice, pe care le puteţi consulta în detaliu în acest document
strategic complex.
În calitate de primar al Orașului Întorsura Buzăului sunt determinat să
continuu şi în perioada 2017-2020 procesul de transformare a oraşului într-o
comunitate modernă, care să promoveze cu mândrie valorile europene, fie că
vorbim de accesul tuturor la educaţie şi sănătate, demers în care doresc să îi
antrenez pe toţi locuitorii orașului, fie de incluziune socială sau dezvoltare
durabilă .
Astfel, vă invit să parcurgeţi această Strategie de Dezvoltare Durabilă ca pe o
carte de vizită a orașului nostru şi ca o expresie a ambiţiilor unei comunităţi care
priveşte optimist către un viitor european.
Cu stimă,
Prof. Băncilă LECA – Primar al Orașului Întorsura Buzăului
7
2017- 2020
INTRODUCERE
Alinierea calităţii vieţii locuitorilor orașului Întorsura Buzăului la
standardele întâlnite în mediul urban din România, precum şi la cele deţinute de
orașe similare din ţări membre ale Uniunii Europene, presupune o implicare activă a
administraţiei publice locale. Orașul nostru înţelege în totalitate obiectivul Uniunii
Europene de a crea convergenţă şi participă la aceasta prin acţiunile prezentului şi
perspectivele de viitor.
Strategia de dezvoltare locală a
orașului Întorsura Buzăului este elaborată
pentru a cuantifica previziunile de
dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung.
Acest proiect de dezvoltare durabilă este
conceput pentru a elimina complet acţiunile
fără rezultate, consumul ineficient de
resurse şi evitarea diletantismului în
activităţi de anvergură care pot determina
calitatea vieţii cetăţenilor.
Potenţialul turistic din orașul nostru
are nevoie de un mecanism organizat de marketing. Introducerea conceptului de
marketing teritorial, precum şi implementarea programelor de dezvoltare ale sistemului de
comunicare teritorială, va crea în timp o recunoaştere la nivel regional, naţional şi
european a zonei din care face parte orașul Întorsura Buzăului. Câştigarea unei
identităţi economice şi culturale, potențarea şi menţinerea acesteia, constituie unul
dintre obiectivele noastre pe termen lung, conceput ca o misiune permanentă a
administraţiei locale. Atragerea şi implicarea societăţii civile, precum şi a investitorilor
economici în această direcţie trebuie să fie determinată de schimbarea de atitudine
pe care o vom promova prin programe de mediatizare a acestor aspecte şi a
rolului lor în comunitate. Intrarea în Comunitatea Europeană înseamnă şi creşterea
responsabilităţii asumată de către toţi factorii implicaţi în dezvoltarea locală.
Din cauza intereselor divergente, comunităţile devin din ce în ce mai dificil de
organizat pentru o administraţie care nu se bazează pe cunoaştere şi pe initiative.
Relaţiile dintre diverse funcţiuni economice din interiorul comunităţii cu
devenit din ce în ce mai formale. Perspectiva descentralizării în administraţia publică
crează premisele unei colaborări eficiente cu structurile din teritoriu implicate în
8
2017- 2020
viaţa socială, economică şi culturală a orașului.

Învăţând din trecut, trebuie să acceptăm provocarea viitorului în care
suntem datori să oferim, celor care îşi îndreaptă cu speranţă privirile spre
noi, şansa unui viitor mai bun.
Orașul Întorsura Buzăului îşi asumă principiile şi obiectivele strategiei de
dezvoltare durabilă aşa cum sunt ele concepute de către Uniunea Europeană:
1. durabilitate — condiţii mai bune de trai pentru locuitori;
2. competitivitate — permite dezvoltarea economiei proprii în context regional,
naţional şi chiar internaţional, promovarea unui sector privat productiv şi
competitiv;
3. sprijin financiar — putere financiară care să faciliteze accesul la o varietate de
surse financiare pentru a satisface nevoile de investiţii și dezvoltare;
4. o bună administrare — reacţia eficientă şi efectivă la problemele comunităţii prin
responsabilizarea autorităţilor locale şi parteneriatul cu societatea civilă.
Putem spune de asemenea că implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală
este muncă congruentă a cetăţenilor, împreună cu factorii politici şi administraţia
publică, în vederea atingerii viziunii pe care ne-o propunem. Structura materialului de
faţă este elaborată pentru a facilita o înţelegere deplină a contextului în care se
regăseşte comunitatea locală în anul 2017, dar şi a dezideratelor şi a dorinţelor de
dezvoltare pe care le avem cu toţii pentru a lăsa cu adevărat o moştenire generaţiilor
viitoare.
Planificarea strategică poate fi definită drept un proces/instrument de
management care permite unei organizaţii să se concentreze asupra unei alinieri
eficiente a resurselor sale cu misiunea și viziunea sa. Strategia înseamnă direcţia şi
obiectivul pe termen lung al organizaţiei, care are menirea de a asigura avantaje
competitive organizaţiei, configurând resursele pe care contează, într-un mediu
extrem de versatil, spre a realiza obiectivul pentru care organizaţia a fost creată
potrivit aşteptărilor.
Planificarea strategică este un proces sistematic prin care organizaţia îşi
defineşte anumite prioritaţi esenţiale pentru îndeplinirea misiunii ei, în concordanţă cu
evoluţia mediului înconjurator. Planificarea strategică ajută organizaţia să îşi creeze
propriul viitor.
Rolul planificării strategice este de a ajuta organizaţia să:
 definească obiectivele şi orientările strategice;
9
2017 - 2020
 definească priorităţile şi cele mai potrivite acţiuni pe care le va

întreprinde;
 identifice măsuri concrete de coordonare a activităţilor din cadrul organizaţiei.
Planificarea strategică poate fi şi un instrument de dialog cu diverşi factori
de interes cu care organizaţia intră în contact.
Astfel aceasta facilitează:
 informarea asupra priorităţilor;
 o înţelegere comună privind perspectivele
de dezvoltare şi priorităţile de adoptat;
 dezvoltarea unor parteneriate în urma
analizei competenţelor şi nevoilor organizaţiei.
Planificarea strategică permite:
 anticiparea schimbărilor în mediul exterior;
 identificarea ameninţărilor şi oportunităţilor care există
în jurul organizaţiei;
 dezvoltarea unor strategii care să folosească oportunităţile;
 clarificarea resurselor care se pot folosi şi identificarea unor acţiuni ce trebuie
întreprinse.
Strategiile sunt baza elaborării politicilor organizaţionale. Strategia înseamnă o
succesiune de decizii luate pe baza unor evaluări anterioare a situaţiei actuale a unei
organizaţii pentru a îndeplini obiectivele stabilite de managementul organizaţiei,
utilizând mijloacele pe care organizaţia le are la dispoziţie. În acest context, este clar
că precondiţia necesară pentru formularea unei strategii este întelegerea clară şi largă
a rezultatelor ce trebuie obţinute.
Componentele Strategiei derivă din modul cum aceasta este definită: viziunea,
misiunea, valorile declarate, obiectivele (principale, specifice, strategice) şi resursele.
Viziunea reprezintă aspiraţia organizaţiei către viitor pe termen lung şi este exprimată
concis şi uşor de înţeles de către personal şi public, într-o scurtă propoziţie care nu este
necesar să conţină elemente cuantificabile.
Elementele constitutive ale strategiei urmăresc obţinerea unei dezvoltări
echilibrate a orașului Întorsura Buzăului şi oferirea de oportunităţi egale pentru
locuitorii acesteia. Dezvoltarea locală a orașului Întorsura Buzăului presupune
implementarea unor politici locale şi zonale multianuale, elaborate participativ, care să
ţină seama de politicile la nivel naţional şi mai ales de cele stabilite în Programul
10
2017- 2020
Naţional de Dezvoltare.
Implementarea măsurilor de dezvoltare socio-economică a comunei
presupune existenţa unui plan strategic care să cuprindă radiografierea
generală a comunei, prezentarea zonelor de interes, modul de implicare şi
rezultatul implicării tuturor factorilor interesaţi, responsabili şi relevanţi de la nivelul
comunei. O astfel de strategie de dezvoltare va reprezenta un document de referinţă
pentru stabilirea direcţiilor de dezvoltare a comunei, folosirea la maximum a
oportunităţilor de finanţare şi pentru întocmirea propriu-zisă de proiecte prin detaliile
care le oferă analiza tuturor aspectelor naturale, sociale, economice, culturale, de
mediu şi turistice relevante.
Strategia slujeşte în mod nemijlocit drept ghid pentru autorităţile publice
locale în procesul de creştere a capacităţii lor administrative de a planifica şi
elabora proiecte, de a identifica surse de finanţare şi de a absorbi în special fonduri
europene pentru dezvoltarea durabilă a localităţii, conform misiunii încredinţate lor de
către cetăţeni.
Strategia de dezvoltare a orașului Întorsura Buzăului îşi propune să valorifice
potenţialul, oportunităţile şi realele disponibilităţi pentru dezvoltare, inclusiv crearea
unui mediu de afaceri stimulativ şi competitiv, menit a atrage investiţii private
importante din ţară şi străinătate.
Obiectivele acestei strategii sunt următoarele:
 identificarea cadrului general în care se găseşte orasul Întorsura Buzăului;
 crearea unui plan de acţiuni şi obiective pe orizonturi: 2017 – 2020;
 conturarea unei metodologii de identificare a resurselor în vederea
implementării strategiei;
 promovarea, la nivelul administraţiei publice locale, a unui management
strategic integrat, capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile apărute în
beneficiul comunităţii;
 pregatirea unor acţiuni concrete de intervenţie a administraţiei locale.
11
2017 - 2020
Metodologia
Proiectul de planificare strategică la nivelul orașului Întorsura Buzăului
este construit pe o metodologie riguroasă şi intenţionează să reunească eforturile
tuturor persoanelor şi organizaţiilor interesate, urmărind atât o finalitate managerială
cât şi una de implicare a comunităţii în luarea marilor decizii care o privesc.
Principii de bază în elaborarea proiectului de planificare strategică:

 validitate ştiinţifică – procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare trebuie să
respecte cerinţele tehnice ale planificării strategice;
 transparenţă şi obiectivitate – procesul trebuie să fie transparent şi să reflecte
interesele comunităţii ca întreg;
 implicarea comunităţii – procesul trebuie sa fie deschis tuturor celor interesaţi din
comunitate;
 coerenţă şi continuitate – procesul planificării strategice este unul continuu; acest
document trebuie să rămână deschis ideilor şi completărilor viitoare.
Strategia a fost gândită din perspectiva a două mari direcţii de acţiune, şi

anume:
una reactivă – de rezolvare a problemelor existente la nivelul orașului
Întorsura Buzăului;
una proactivă – de anticipare a eventualelor probleme emergente.
12
2017 - 2020
COMPONENȚA
CONSILIULUI LOCAL
ÎNTORSURA BUZĂULUI
2016-2020
 Iagăr Rareș
 Boricean Gheorghe
 Aioanei Teodora
 Nițu Gheorghe
 Băilă Anca Maria
 Iliuță Vasile
 Murea Marea Adrian
 Lunev Mircea Doru
 Bularca Gelu
 Teacă Alexandru
 Todoran Florin Constantin
 Zărnescu Gheorghe
 Bularca Constantin
 Boricean Cecilia
13
2017- 2020
MISIUNEA INSTITUȚIEI
Misiunea noastră este preocuparea către rezolvarea nevoilor comunității
asigurând servicii publice eficiente, de cel mai înalt nivel calitativ cât mai aproape de
nevoile şi așteptările cetăţenilor, protejând interesele acestora, contribuind la
dezvoltarea condițiilor de viață, creșterea nivelului de trai și siguranță al cetățenilor
comunei.
Valorile pe care Primaria Întorsura Buzăului – județul Covasna, le susține şi le
promovează în activitatea curentă sunt:
• profesionalism;
• eficienţă;
• transparenţă;
• solicitudine;
• amabilitate;
• operativitate;
 responsabilitate.
Obiectivele noastre de perspectivã urmăresc 4 perspective:

PERSPECTIVA FINANCIARÃ – cu obiectivul optimizãrii utilizãrii
resurselor financiare având la bazã taxele și impozitele locale și de furnizare de
servicii, clar definite și asigurarea pe termen lung a fondurilor de
investiții necesare îmbunãtãțirii acestora.
PERSPECTIVA CLIENTULUI – cu obiectivul de a exista permanent în
preajma clientului actual și potențial, cu perceperea dorințelor, necesitãților lui și
creșterea gradului de responsabilitate/ promptitudine vis-à-vis de CLIENT:
• responsabilitate / promptitudine;
• parteneriatul cu clientul (cetățenii și agentii economici);
• satisfacerea așteptãrilor clientului, referitor la serviciile oferite, fiind uniți într-
un crez, într-o idee: serviciile noastre sunt cele mai bune.
PERSPECTIVA PROCESELOR INTERNE
 Suntem integrați în cadrul administrației publice, mai precis în domeniul
14
2017 - 2020
 administrației publice locale, și folosim permanent efectul sinergetic.

• Cooperãm în sistem de parteneriat cu clienții noștri (persoane publice
și juridice), încercând sã obținem avantaje din valoarea, perspicacitatea,
inteligența serviciilor acestora.
• Personalul, colaboratorii sunt direct responsabili de calitatea muncii lor și deplin
conștienți de acțiunile lor.
• Urmãrim maximizarea competitivitãții noastre.
• Aprecierea aportului personalului se face conform realizãrii obiectivelor
proprii stabilite.
• Managementul își stabilește propriile obiective utilizând politica
CONTRIBUABILILOR.
PERSPECTIVA ÎNVÃŢÃRII-DEZVOLTÃRII
Noi am demarat dezvoltarea unei strategii de formare, educare și de
responsabilizare a personalului municipalității, în ideea atragerii lor permanente spre
interesele societãții. Dorim sã mãrim autoresponsabilizarea acestora, favorizând astfel
reacțiile din cadrul organizației și ușurarea modului de aplicare în practicã, trecând de la
modul de lucru prin subordonare la cooperare și colaborare internã.
~Considerăm motivarea, inițiativa, specializarea și

calificarea personalului ca determinante în cadrul politicii
organizaționale.~
 Calificarea și specializarea personalului pentru munca acestuia prin cursuri

atractive, gen training activ.
 Compararea permanentã a performanțelor noastre cu cele ale altor instituții, cu
același specific, din administrația publică locală.
• Îmbunãtãțirea continuã a comunicãrii interne și externe.
• Urmãrirea pãstrãrii echilibrului între tinerețea și experiența personalului.
Ne preocupãm tot mai mult de VALORILE IMATERIALE: marca noastrã

―Instituția PRIMARULUI‖, cunoștințele și experiența angajaților, practic, de
totalitatea patrimoniului intelectual al organizației. Aceste noțiuni includ: integritatea,
capacitatea de inovare, creativitatea, orientarea spre echipã, pe lângã toleranțã,
durabilitate, conștientizarea respectului fațã de cetățean, responsabilitatea socialã.
15
2017- 2020
CONTEXTUL EUROPEAN
STRATEGIA „EUROPA 2020”
Strategia „Europa 2020‖ - Obiectivul general al acestei strategii este
transformarea UE într-o economie inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii,
pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, al productivităţii şi pentru a
asigura coeziunea economică, socială şi teritorială.
Cele trei priorităţi stabilite în cadrul acestei strategii sunt:

• creştere inteligentă;
• creştere durabilă;
• creştere favorabilă incluziunii sociale.
Printre ţintele Strategiei Europa 2020 se numără:

 rata de ocupare a populaţiei cu varstă cuprinsă între 20 şi 64 de ani de 75% ;
 nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii
Europene;
• obiectivul 20/20/20 în materie de energie şi schimbări climatice;
• emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900;
• 20% din energia produsă să provină din surse regenerabile;
• creşterea cu 20% a eficienţei energetice;
• rata de părăsire timpurie a şcolii sub 10%;
• ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenţi ai unei forme de
învăţămant;
• terţiar, de cel puţin 40%;
• scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 20 de milioane.
De asemenea, strategia include şi 11 obiective tematice care se doresc a fi

realizate în perioada 2017-2020;
1. întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării;
2. îmbunătăţirea accesului la şi a utilizării şi calităţii tehnologiilor informaţiilor şi
comunicaţiilor;
16
2017 - 2020
3. creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii;

4. sprijinirea tranziţiei spre o economie cu emisii scăzute de carbon în
toate sectoarele;
5. promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea
riscurilor;
6. protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor;
7. promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor în reţelele cheie;
8. promovare ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă;
9. investiţii în competenţe, educaţie şi invăţare continua;
10. promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei;
11. îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi a eficienţei în administraţia publică.
Creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și

inovare; presupune îmbunătațirea prestației în urmatoarele domenii:
• cercetare și inovare: îmbunătățirea condițiilor pentru creșterea investițiilor de
stat și private în vederea generării de locuri de muncă prin crearea de noi produse și
servicii;
• educație: încurajarea și susținerea procesului de învățare și formare de-a
lungul vieții în vederea îmbunătățirii competențelor;
• societatea digitală: utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor.
Acțiunile acestei priorități vizează:

- eliberarea potențialului inovator al Europei;
- ameliorarea rezultatelor în domeniul educației;
- valorificarea avantajelor economice și sociale ale societății digitale.
Creșterea inteligentă va fi stimulată prin trei inițiative:

„O Uniune a inovarii” prin care se propune:
• ”reorientarea politicii în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării către
domenii care prezintă provocări majore pentru societate (schimbări climatice, utilizarea
eficientă a energiei și a resurselor, schimbări demografice, sănătatea populației, etc.);
 consolidarea verigilor din lanțul inovării, de la cercetarea fundamentală la
comercializare.‖
17
2017- 2020
Comisia Europeană va depune eforturi pentru:

- „definitivarea spațiului european de cercetare, elaborarea unei
agende strategice de cercetare;
- îmbunatațirea condițiilor-cadru pentru a permite întreprinderilor să inoveze,
crearea unui brevet european unic și a unei instanțe specializate în materie de brevete;
- lansarea de parteneriate europene în domeniul inovarii între UE și nivelurile
naționale, în vederea accelerării dezvoltării și utilizării;
- consolidarea și dezvoltarea rolului instrumentelor UE de susținere a inovării
(fondurile structurale, fondurile de dezvoltare rurală, programul-cadru de cercetare-
dezvoltare, etc.);
- promovarea parteneriatelor în materie de cunoaștere și consolidarea legăturilor
între educație, întreprinderi, cercetare și inovare.‖
„Tineretul în mișcare” prin care se propune:

 ‖consolidarea performanței și atractivității internaționale a instituțiilor de
învățământ superior din Europa;
 sporirea nivelului general de calitate la toate formele de educație și formare în
UE;
 combinarea excelenței cu echitatea, prin promovarea mobilității studenților și a
celor care urmează un curs de formare;
 îmbunătățirea situației încadrării în muncă a tinerilor.‖
Comisia Europeana va depune eforturi pentru:

- „integrarea și consolidarea programelor UE de mobilitate, cele destinate
universităților, cele destinate cercetătorilor și corelarea lor cu programele naționale;
- impulsionarea agendei de modernizare a învățământului superior la nivelul
programelor școlare, al guvernanței și al finanțării;
- identificarea metodelor de promovare a spiritului antreprenorial prin
programe de mobilitate pentru tinerii profesioniști;
- promovarea recunoașterii învățării non-formale și informale;
- lansarea unui Cadru pentru încadrarea în muncă a tinerilor.‖
„O agendă digitala pentru Europa” prin care se propune crearea unei

piețe digitale unice, bazată pe internet rapid și ultrarapid și pe aplicații interoperabile:
• ”până în 2013: acces universal la internet în bandă largă;
• până în 2020: acces universal la internet mult mai rapid (cel puțin 30Mbps);
18
2017 - 2020
• până în 2020: o viteză a internetului de peste 100 Mbps în peste

50% din locuințele din Europa.‖
- „oferirea cadrului juridic stabil, pentru stimularea investițiilor în infrastructura
pentru internet de mare viteză, deschisă și competitivă, precum și în serviciile conexe;
- dezvoltarea unei politici eficiente în domeniu;
- facilitarea utilizării fondurilor structurale ale UE pentru realizarea acestei
agende.‖
Creșterea inteligentă este necesară în vederea recuperării decalajelor între

creșterea economică a UE și creșterea economică a celor doi mari competitori pe piața
mondială, respectiv SUA și Japonia.
Aspecte de corectat în domeniul Inovării:
- „nivelul mai redus al investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare;
- utilizarea insuficientă a tehnologiilor informației și comunicațiilor;
- accesul dificil la inovare în anumite sectoare ale societății;
- ponderea mai redusă în UE a firmelor high-tech.‖
Aspecte de corectat în domeniul Educației:

- „un sfert dintre elevi au competențe slabe de citire, unul din șapte tineri
abandonează studiile și formarea prea devreme;
- 50% dintre tineri ating un nivel mediu de calificare, insuficient pentru
cerințele noi de pe piața muncii;
- în rândul populației cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani, doar 1 persoană din 3
are o diplomă universitară, comparativ cu 40% în SUA și peste 50% în Japonia;
- conform ―indicelui Shanghai‖ în clasamentul mondial al primelor 20 de
universități, sunt listate doar două universități europene.‖
Aspecte de corectat în domeniul Societății digitale:

- „din valoarea de 2.000 miliarde € reprezentată de piața globală pentru
tehnologiile informației și comunicațiilor, firmele europene reprezintă doar 25%;
- rămânerea Europei în urma SUA și Japoniei în ceea ce privește internetul de mare
viteză, afectează capacitatea acesteia de inovare în special în zonele rurale, diseminarea
online a cunoștințelor și distribuția online de bunuri și servicii.‖
19
2017 - 2020
“Creșterea durabilă înseamnă promovarea unei economii mai

eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai
competitive, presupune dezvoltarea de noi procese și tehnologii (inclusiv cele
ecologice) care:
 ‖să accelereze dezvoltarea de rețele inteligente, ce folosesc TIC;
 sa exploateze rețelele de la scara UE;

 să consolideze avantajul competitiv al mediului european de afaceri;
 să conștientizeze consumatorii în ceea ce privește meritele utilizării eficiente a
resurselor;
 să scadă emisia de dioxid de carbon;
 să prevină degradarea mediului, pierderea biodiversității, utilizarea nedurabilă a

resurselor.‖
Creșterea durabilă va sta la baza coeziunii economice, sociale și teritoriale prin

derularea de acțiuni în următoarele domenii:
• “competitivitate:
- menținerea avantajului față de SUA și China, pe piață tehnologiilor
ecologice;
- eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor;
- productivitate crescută pentru contracararea presiunii tot mai mari de pe
piețele de export și pentru un număr tot mai mare de materii prime.‖
• “combaterea schimbărilor climatice:
- reducerea emisiilor de dioxid de carbon mult mai rapid în decada care
urmează;
- exploatarea completă a potențialului noilor tehnologii, precum posibilitățile de
captare și stocare a dioxidului de carbon, care vor genera reducerea emisiilor, realizarea
de economii și creștere economică;
- consolidarea capacității de rezistență a economiilor UE în fața riscurilor
climatice, precum și capacitatea de prevenire a dezastrelor și de reacție la acestea.‖
• “energie curată și eficientă:
- scăderea importurilor UE de petrol și gaze cu 60 de miliarde € până în 2020;
- creșterea PIB-ul cu 0,6%-0,8%;
- crearea a peste 600 000 locuri de munca prin utilizarea energiei regenerabile în
20% din energia folosită în UE;
20
2017- 2020
- crearea a peste 400 000 locuri de muncă prin atingerea obiectivului de

20% privind eficiența energetică.‖
Creșterea durabilă va fi stimulată prin două inițiative:

1. „O Europa eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” prin
care se propune:
• ”sprijinirea tranziției către o economie eficientă în ceea ce privește utilizarea
resurselor și cu emisii reduse de dioxid de carbon;
• decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, de consumul de
energie;
• reducerea emisiilor de CO2;
• creșterea competitivității și promovarea securității energetice.‖

- „mobilizarea instrumentelor financiare ale UE precum fondurile pentru
dezvoltare rurală, fondurile structurale și altele în cadrul unei strategii solide de
finanțare (UE, publică, națională, privată);
- consolidarea cadrului de utilizare a instrumentelor de piață precum certificate
de emisii, încurajarea utilizării extinse a achizițiilor publice ecologice, etc;
- prezentarea de propuneri pentru modernizarea și decarbonizarea sectorului
transporturilor;
- implementarea de proiecte strategice în vederea eliminării blocajelor în
secțiunile transfrontaliere și nodurile intermodale (orașe, porturi, platforme logistice);
- finalizarea pieței interne a energiei, derularea acțiunilor din cadrul planului
privind tehnologiile energetice strategice (SET);
- promovarea proiectelor de infrastructură de importanță strategică pentru UE
în zona baltică, în Balcani, în regiunea mediteraneeană și în Eurasia;
- adoptarea și implementarea unui Plan de acțiune privind eficiența energetică,
promovarea unui program în domeniul utilizării eficiente a resurselor (sprijinind IMM-
urile și gospodăriile) prin utilizarea fondurilor structurale și a altor tipuri de fonduri;
- stabilirea viziunii privind modificările structurale și tehnologice necesare
pentru a face tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, eficiență
din punctul de vedere al utilizării resurselor și rezistență la schimbările climatice până
în 2050.‖
21
2017- 2020
La nivel național, statele membre vor trebui:

- „să elimine treptat subvențiile dăunătoare mediului (excepții în
cazul persoanelor defavorizate);
- să dezvolte instrumente de piață, precum stimulente fiscale și achiziții
publice menite să adapteze metodele de producție și de consum;
- să dezvolte infrastructuri energetice și de transport inteligente, modernizate și
complet interconectate, să utilizeze pe deplin TIC;
- să asigure implementarea coordonată a proiectelor de infrastructură, în cadrul
rețelei centrale a UE;
- să se concentreze asupra dimensiunii urbane a transporturilor responsabile de
o mare parte din emisiile generate și din congestiile rețelelor;
- să utilizeze reglementarea, dezvoltând standarde de performanță energetică în
construcții și instrumente de piață precum impozitarea, subvențiile și achizițiile publice
pentru a reduce consumul de energie și de resurse;
- să utilizeze fondurile structurale pentru a investi în construcția de clădiri
publice eficiente din punct de vedere energetic și într-o reciclare mai eficienta;
- să stimuleze instrumente care permit economisirea de energie și care ar putea
crește eficiența în sectoarele mari consumatoare de energie, precum cele bazate pe
folosirea TIC.‖
2. „O politică industrială adaptată erei globalizării” prin care se propune:

• ”colaborea strânsă între CE și intreprinderi, sindicate, mediul academic, ONG-uri,
organizații de consumatori;
• elaborarea unui cadru pentru o politică industrială modernă, care să sprijine
spiritul antreprenorial, să ghideze și să ajute industria;
 promovarea competitivității sectorului industriei primare, al producției și al
serviciilor din Europa.‖

- „stabilirea politicii industriale apte să mențină și să dezvolte o bază
industrială puternică, competitivă, diversificată în Europa, să sprijine tranziția
sectoarelor de producție către o utilizare mai eficientă a energiei și a resurselor;
- dezvoltarea abordării orizontale a politicii industriale, care să combine
diverse instrumente de politică precum reglementarea „inteligentă‖, modernizarea
achizițiilor publice, normele în materie de concurență, stabilirea de standarde;
- îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri, inclusiv
22
2017 - 2020
prin reducerea costurilor de tranzacție aferente desfășurării unei

activități economice în Europa, prin promovarea clusterelor și prin
îmbunătățirea accesului convenabil la finanțare;
- restructurarea sectoarelor aflate în dificultate prin orientarea lor către
activități de viitor, inclusiv prin redistribuirea rapidă a competențelor către sectoarele
și piețele cu un ritm alert de creștere;
- promovarea tehnologiilor și a metodelor de producție care reduc utilizarea
resurselor naturale și sporesc investițiile în patrimoniul natural al UE;
- promovarea internaționalizarii IMM-urilor;
- asigurarea faptului că rețelele de transport și de logistică permit industriei
din toată Uniunea să beneficieze de acces efectiv pe piața unică, pe piața
internațională;
- dezvoltarea unei politici spațiale care să pună la dispoziție instrumentele
necesare depășirii unor provocări-cheie la nivel mondial;
- sporirea competitivității sectorului turismului în Europa;
- revizuirea reglementărilor în vederea sprijinirii tranziției sectoarelor
serviciilor și producției către o utilizare mai eficientă a resurselor, inclusiv printr-o
reciclare mai eficientă;
- reînnoirea strategiei UE de promovare a responsabilității sociale a
intreprinderilor, ca element-cheie în asigurarea încrederii pe termen lung a angajaților
și a consumatorilor.‖

- „să îmbunătățească mediul de afaceri, în special pentru IMM-urile
inovatoare, inclusiv prin achiziții publice menite să sprijine inițiativele care
încurajează inovarea;
- să amelioreze condițiile de asigurare a respectării drepturilor de proprietate
intelectuală;
- să reducă sarcina administrativă a societăților și să amelioreze calitatea
legislației în domeniul afacerilor;
- să colaboreze cu parțile interesate din diverse sectoare în vederea identificării
blocajelor, elaborării de analize comune cu privire la modalități de menținere a unei
baze industriale și de cunoaștere solide, de a plasa UE în poziție de lider în ceea ce
privește dezvoltarea durabilă la nivel mondial.‖
„Creșterea durabilă este necesară în vederea susținerii UE pentru a prospera
23
2017- 2020
într-o lume cu emisii reduse de dioxid de carbon, cu resurse limitate,

pentru prevenire degradării mediului, pierderea biodiversității și utilizarea
nedurabilă a resurselor.‖
“Creșterea favorabilă incluziunii înseamnă promovarea unei economii cu o

rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială
și care presupune:
 asigurarea autonomiei cetățenilor prin rate ridicate ale ocupării forței de muncă;
 învestirea în dezvoltarea competențelor;
 combaterea sărăciei;
 modernizarea piețelor muncii și a sistemelor de formare și de protecție socială;
consolidarea coeziunii teritoriale prin accesibilizarea beneficiilor creșterii

economice în toate regiunile UE inclusiv în cele ultraperiferice;
 asigurarea accesului și oportunităților pentru toți cetățenii pe tot parcursul vieții;
creșterea participării forței de muncă prin asigurarea de politici de

promovare a egalității de șanse între femei și bărbați.”
Se va acționa în vederea rezolvării problemelor din urmatoarele domenii:

“ocuparea forței de muncă:
- schimbările demografice au generat scăderea numărului de persoane active;
- în UE, doar două treimi din populația activa are loc de muncă, în comparație cu
peste 70% în SUA și în Japonia;
- rata ocupării forței de muncă este scăzută în special în rândul femeilor și al
lucrătorilor în vârstă;
- rata șomajului de peste 21% în rândul tinerilor;
- risc ridicat de pierdere a terenului pe piața muncii a persoanelor neintegrate în
câmpul muncii sau care au legături slabe cu acesta.
competențele:
- aproximativ 80 de milioane de persoane au competențe reduse sau de bază;
- oportunitățile oferite prin învățarea de-a lungul vieții, aparțin în special
persoanelor mai instruite;
- până în 2020, 16 milioane de locuri de muncă vor necesita un nivel înalt
de calificare, în timp ce numărul locurilor de muncă pentru care se vor cere
24
2017 - 2020
competențe reduse va scădea cu 12 milioane;

- pentru menținerea vieții active îndelungate, este necesară dobândirea și
dezvoltarea de noi competențe pe tot parcursul vieții.
combaterea sărăciei:
- 80 de milioane de persoane erau amenințate de sărăcie, înainte de apariția
crizei economice;
- 19 milioane dintre acestea sunt copii;
- 8% dintre persoanele care au un loc de muncă nu câștigă suficient pentru a
ieși din sărăcie, cei mai afectați fiind șomerii.
‖ Creșterea favorabilă a incluziunii va fi stimulată prin două inițiative:

„O agendă pentru noi competente și noi locuri de muncă” prin care se
propune:
• crearea condițiilor necesare modernizării piețelor muncii pentru a crește
nivelurile de ocupare a forței de muncă și pentru a asigura sustenabilitatea modelelor
sociale europene;
• promovarea autonomiei cetățenilor prin dobândirea de noi competențe care vor
permite forței de muncă actuale și viitoare, adaptarea la noile condiții și la eventualele
schimbări de carieră;
• reducerea somajului;
 sporirea productivității muncii.‖

- „definirea și punerea în aplicare a celei de a doua etape a agendei de
flexicuritate, în vederea identificării modalităților de îmbunătățire și gestionare a
tranzițiilor economice, de combatere a somajului, de creștere a ratelor de activitate;
- adaptarea cadrului legislativ, în conformitate cu principiile reglementării
„inteligente”, la evoluția modelelor de organizare a muncii, la noile riscuri la
adresa sănătății și securității muncii;
- facilitarea și promovarea mobilității lucrătorilor în interiorul UE și
asigurarea unei corespondențe mai bune între cererea și oferta de locuri de muncă, prin
intermediul sprijin financiar acordat din fondurile structurale, în special din Fondul
Social European (FSE);
- consolidarea capacității partenerilor sociali, valorificarea potențialului de
soluționare a problemelor oferit de dialogul social la toate nivelurile (la nivelul UE, la
25
2017 - 2020
nivel național/ regional, la nivel sectorial și la nivelul intreprinderilor);

- impulsionarea cadrului strategic de cooperare în materie de educație
și formare în care să fie implicate toate părțile interesate;
- asigurarea dobândirii competențelor necesare în vederea continuării studiilor
și a integrarii pe piața muncii, precum și a recunoașterii acestora pe tot parcursul
educației generale, profesionale, superioare și din viața adultă.‖

- ―să pună în aplicare măsurile naționale de flexicuritate, să reducă
segmentarea pieței muncii, să faciliteze tranzițiile și reconcilierea vieții profesionale cu
viața privată;
- să analizeze, să monitorizeze eficiența sistemelor fiscale și de asigurari
sociale pentru a asigura rentabilitatea muncii;
- să promoveze noi forme de reconciliere a vieții profesionale cu cea privată,
politici de îmbătrânire activă, să sporească egalitatea de șanse între femei și bărbați;
- să promoveze, să monitorizeze concretizarea eficace a rezultatelor dialogului
social;
- să impulsioneze punerea în aplicare a cadrului european al calificărilor, prin
instituirea unor cadre naționale ale calificărilor;
- să asigure dobândirea competențelor necesare în vederea continuării studiilor
și a integrării pe piața muncii, recunoașterea acestora pe tot parcursul educației
generale, profesionale, superioare și din viața adultă, inclusiv în cadrul învățării non-
formale și informale;
- să dezvolte parteneriate între mediul educației/ formării și cel al muncii, în
special prin implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertelor de educație și
formare.‖
―O platformă europeană de combatere a sărăciei prin care se propune:

• asigurarea coeziunii economice, sociale, teritoriale, ca o continuare a anului în curs;
 sensibilizarea opiniei publice pentru recunoașterea drepturilor fundamentale ale
persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială.‖

- „elaborarea unei platforme de cooperare, de schimb de bune practici, în
vederea încurajării actorilor din sectorul public și privat de a reduce excluziunea
socială prin acțiuni concrete, inclusiv prin acordarea finanțări din fondurile
26
2017 - 2020
structurale, în special din FSE;

- elaborarea și implementarea de programe care vizează promovarea
inovarii sociale în rândul grupurilor celor mai vulnerabile, dezvoltarea unei
noi agende pentru integrarea migranților;
- evaluarea caracterului adecvat și a sustenabilității sistemelor de protecție
socială și de pensii și identificarea modalităților de îmbunătățire a accesului la
sistemele de sanatate.‖

- ―să promoveze responsabilitatea colectivă și individuală pe care o împart în
domeniul combaterii sărăciei și excluziunii sociale;
- să definească și să pună în aplicare măsuri care vizează grupurile cu un grad
de risc ridicat precum familiile monoparentale, femeile în vârstă, minoritățile, romii,
persoanele cu handicap și personale fără adăpost;
- să își dezvolte sistemele de securitate socială și de pensii pentru a asigura un
nivel adecvat al ajutorului pentru venit și al accesului la asistență medicală.‖
Creșterea favorabilă a incluziunii este necesară în vederea:

- „oferirii populației acces la centre de îngrijire a copiilor și la centre
destinate altor persoane aflate în întreținere;
- punerii în aplicare a principiilor privind flexicuritatea;
- oferirii cetățenilor posibilitatea de a dobândi noi competențe care să le
permită adaptarea la noile condiții și la eventualele schimbări de carieră;
- combaterea sărăciei și excluziunii sociale;
- reducerea inegalităților în materie de sănătate;
- îmbunătățirea capacității de a face față fenomenului de îmbătrânire activă.
Guvernanța economică - Criza economică:

- a evidențiat deficiențe structurale în economia Europei;
- a anulat progrese precedente;
- a identificat evidente probleme fundamentale și soluții neviabile pe termen lung;
- a demonstrat interdependența economiilor europene;
- a subliniat necesitatea coordonării politicilor economice la nivelul UE în vederea
rezolvării de probleme, promovării creșterii economice și creării de locuri de muncă.
27
2017 - 2020
Cei trei piloni ai noii guvernanțe economice:

1. „Consolidarea agendei economice printr-o supraveghere mai atentă
din partea UE :
- prioritățile politice și obiectivele stabilite în cadrul Strategiei Europa 2020;
-angajamentele suplimentare pe care și le-au asumat statele membre
participante la Pactul euro plus;
- consolidarea supravegherii de către UE a politicilor economice și fiscale,
ca parte a Pactului de stabilitate și creștere, dar și prin intermediul noilor instrumente
menite să stopeze dezechilibrele macroeconomice;
- adoptarea unei noi metode de lucru numită „semestrul european‖ care permite
discutarea prioritaților economice și bugetare în aceeași perioadă a fiecărui an.
2. Asigurarea stabilității zonei euro:

- mecanisme temporare de sprijin pentru statele membre, ca reacție a UE la
criza datoriei suverane;
- înlocuirea lor în 2013 de un mecanism permanent, respectiv Mecanismul
european de stabilitate (MES);
- aplicarea unor programe de reformă și consolidare fiscală, elaborate în strânsă
colaborare cu FMI.
3. Redresarea sectorului financiar”

Aspecte esențiale ale noii guvernanțe economice a UE
Semestrul european: reprezintă primele 6 luni ale fiecărui an, perioada în care
are loc coordonarea politicilor bugetare, macroeconomice și structurale ale statelor
membre în baza careia se ține cont de recomandările UE în luarea deciziilor cu privire
la bugetul național și la alte aspecte de interes economic.
Etape:
 Ianuarie: - analiza anuală a creșterii este prezentată de Comisie, sunt stabilite
prioritățile UE pentru anul următor, în materie de creștere economică și locuri de
muncă.
 Martie: - pe baza analizei anuale a creșterii, șefii de stat și de guvern elaborează
orientările UE pentru politicile naționale.
 Aprilie: - statele membre transmit:
planurile naționale privind garantarea finanțelor publice

sănătoase (programele de stabilitate/convergență);
28
2017 - 2020
 programele de reformă;
 măsurile propuse pentru promovarea creșterii inteligente, durabile și
favorabile incluziunii (programele naționale de reformă).
 Iunie: - evalurea programelor de către Comisie;
- în cazul în care este necesară, formularea de recomandări specifice
pentru fiecare țară;
- discutarea și aprobarea în Comisie a recomandărilor;
- adoptarea oficială a recomandarilor adresate fiecărei țări.‖
„Pactul de stabilitate și creștere: constă într-un set de reguli care încurajează

statele membre să mențină viabilitatea finanțelor publice.‖
Componente:
1. „Componenta preventivă constă în transmiterea de către statele membre, a
programul anual de stabilitate (țările din zona euro) sau de convergență (celelalte state
membre), împreună cu programul național de reformă, program care prezintă modul
în care statul membru intenționează să asigure și să mențină viabilitatea finanțelor
publice pe termen mediu.
Ulterior, Comisia poate oferi recomandări politice (în iunie, în cadrul
semestrului european) sau, dacă este necesar, poate înainta o propunere Consiliului
pentru ca acesta să transmită un avertisment în cazul unui deficit excesiv.
2. Componenta corectivă reglementează procedura în caz de deficit excesiv

(PDE). În baza PDE, dacă deficitul bugetar al unui stat membru depășește limita de 3%
(conform Tratatului), Consiliul va transmite recomandări privind redresarea situației.
Nerespectarea acestor recomandări poate duce la impunerea de sancțiuni pentru statele
din zona euro.‖ Pactul de stabilitate și creștere este în curs de consolidare, prin
introducerea unor modificări menite:
- „să permită componenței corective a Pactului să ia mai bine în considerare
interacțiunea dintre datorie și deficit, mai ales în țările puternic îndatorate (unde
datoria publică depășește 60% din PIB);
- să accelereze procedura în caz de deficit excesiv și să facă impunerea
sancțiunilor semiautomată - în acest sens, în cadrul Consiliului va fi nevoie de o
majoritate calificată, nu atat pentru a aproba, cât mai ales pentru a respinge o
propunere de sancționare înaintată de Comisie;
- să amelioreze cadrele bugetare naționale, abordând aspectele contabile și
statistice, precum și practicile în materie de previziuni.‖
29
2017 - 2020
„Corectarea dezechilibrelor macroeconomice constă într-un

mecanism de supraveghere care identifică și corectează dezechilibrele
macroeconomice, înca din faza incipientă.
Alegerile economice divergente făcute în ultimul deceniu de către
statele membre, au accentuat diferențele în materie de competitivitate generând
dezechilibre macroeconomice la nivelul UE.
Economiile statelor membre vor fi monitorizate în vederea depistării
dezechilibrelor macroeconomice, în cazul în care vor fi înregistrate depășiri ale
„nivelurile de alertă‖, Comisia urmând să facă recomandări în urma rezulatelor
analizelor aprofundate.‖
„Pactul euro plus constă într-un program suplimentar de reforme, care

constituie o reflecție a interdependenței dintre ele. Printre celălalte șașe țări, care nu
fac parte din zona euro, dar care au decis să adere la acest pact, se numără și
Romania. Cele patru domenii vizate de Pactul euro plus sunt competitivitate, ocuparea
forței de munca, viabilitatea finanțelor publice și consolidarea stabilității financiare.
Pactul a fost aprobat de liderii UE în martie 2011. Cele 23 de țări semnatare se
angajează să implementeze reformele în detaliu. Cele patru state membre care nu au
semnat pactul sunt libere să facă acest lucru oricând doresc. Angajamentele asumate
în virtutea pactului se integrează în noul cadrul de guvernanță economică și sunt
incluse în programele naționale de reformă ale statelor membre.‖
”Remedierea sectorului financiar

În vederea prevenirii apariției problemelor și asigurării că actorii din sectorul
financiar sunt supuși unor monitorizari stricte, UE a elaborat reglementări și a creat
agenții specifice, intreprinzându-se și alte acțiuni, cu scopul de garantare pentru
băncile europene a existenței de suficiente rezerve de capital, necesare pentru a face
față șocurilor din sistem, astfel sistemul bancar păstrându-și funcționalitatea în
domeniul oferirii de credite întreprinderilor și persoanelor fizice.‖
Cadrul Strategic pentru Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene

integrează la nivel territorial obiectivele de coeziune şi competitivitate ale Uniunii,
stabilind ca obiective:
1. Amenajarea policentrică a teritoriului;
2. O nouă relaţie urban-rural;
3. Accesul egal la infrastructură şi cunoaştere;
30
2017 - 2020
4. Administrarea înţeleaptă a patrimoniului natural şi cultural;
Liniile directoare strategice ale Uniunii Europene (Community Strategic

Guidlines) indică trei priorităţi:
• îmbunătăţirea atractivităţii Statelor Membre, regiunilor şi oraşelor, prin
îmbunătăţirea accesibilităţii, asigurarea unui nivel şi a unei calităţi adecvate a
serviciilor şi protejarea mediului înconjurător;
• încurajarea inovării, antreprenoriatului şi dezvoltarea economiei bazate pe
cunoaştere, prin promovarea capacităţii de cercetare-inovare, inclusiv a noilor
instrumente TIC;
• crearea de noi locuri de muncă, mai bine plătite, prin atragerea de noi
persoane în procesul de ocupare şi în activităţi antreprenoriale, îmbunătăţirea
adaptabilităţii lucrătorilor şi a firmelor şi investiţiile în capitalul uman.
Conectarea Europei – are scopul de a accelera investiţiile pe termen lung

în drumuri, căi ferate, reţele energetice, conducte şi reţele de mare viteză în bandă largă.
• ameliorarea legăturilor de transport – investiţii în proiecte de infrastructură menite
să faciliteze transportul de mărfuri şi călători, în special între vestul şi estul Europei;
• investiţiile se vor axa pe moduri de transport ecologice şi durabile;
• conectarea reţelelor energetice – realizarea de conexiuni între ţările UE, care să
faciliteze furnizarea energiei – atât a celei tradiţionale, cât şi a energiei provenind din
surse regenerabile;
• sprijinirea reţelelor digitale de mare viteză – crearea de reţele în bandă largă şi
furnizarea de servicii digitale paneuropene. Se vor acorda subvenţii pentru crearea
infrastructurii necesare în vederea introducerii serviciilor de identificare digitală,
precum şi a serviciilor electronice în domeniul achiziţiilor publice, sănătăţii, justiţiei,
etc.
În ansamblu, majoritatea tendințelor au fost pozitive în perioada ultimilor 3 ani

în ceea ce privește tema dezvoltării socio-economice. Totuși, imaginea este
contradictorie, iar anumite domenii au înregistrat progrese lente sau chiar niciun
progres. Creșterea economică a continuat în această perioadă, în timp ce disparitățile
regionale au crescut, iar gospodăriile au economisit mai puțin.
31
2017 - 2020
POLITICA DE COEZIUNE
POLITICA DE COEZIUNE 2017-2020
CADRUL DE DEZVOLTARE PROIECTE
Bazându-se pe experienţele realizărilor înregistrate cu ajutorul instrumentelor

financiare din ciclurile actuale şi anterioare ale politicii de coeziune şi evidenţiind
importanţa conferită acestora în Cadrul financiar multianual 2017-2020, Comisia
Europeană propune o mai mare extindere şi consolidare a utilizării instrumentelor
financiare în cursul următoarei perioade de programare, ca alternativă mai eficientă şi
durabilă care vine în completarea finanţării tradiţionale bazate pe subvenţii.
Pentru a încuraja şi spori utilizarea instrumentelor financiare în cadrul
politicii de coeziune pentru perioada de programare 2017-2020, propunerile Comisiei:
• oferă o mai mare flexibilitate statelor membre şi regiunilor UE în ceea ce
priveşte sectoarele ţintă şi structurile de punere în aplicare;
• oferă un cadru stabil de punere în aplicare, întemeiat pe un set clar şi detaliat de
norme, bazându-se pe orientările şi experienţele concrete existente;
• surprind sinergiile dintre instrumentele financiare şi alte forme de sprijin, cum ar
fi subvenţiile;
• asigură compatibilitatea cu instrumentele financiare instituite şi puse în
aplicare la nivelul UE în temeiul unor norme de gestionare directă.
Modificări față de perioada de programare 2007 -2016:

În comparaţie cu perioada de programare 2007-2016, normele propuse pentru
instrumentele financiare aferente perioadei 2017-2020 sunt neprescriptive în raport cu
sectoarele, beneficiarii, tipurile de proiecte şi de activităţi care urmează să fie
sprijinite.
Statele membre şi autorităţile de gestionare pot utiliza instrumente
financiare în legătură cu toate obiectivele tematice care intră sub incidenţa
programelor operaţionale (PO) şi pentru toate fondurile, în cazul în care acest lucru
este eficient şi eficace.
Instrumentele financiare reprezintă o categorie specială de cheltuieli, iar
elaborarea şi punerea lor în aplicare cu succes depinde de o evaluare corectă a
deficienţelor şi necesităţilor identificate pe piaţă. Prin urmare, în contextul unui PO,
există o nouă dispoziţie, potrivit căreia instrumentele financiare ar trebui să fie
32
2017 - 2020
elaborate pe baza unei evaluări ex ante, care să fi

identificat deficienţele pieţii sau situaţiile de investiţii sub nivelul optim,
necesităţile respective de investiţii, posibila participare a sectorului privat şi
valoarea adăugată rezultată a instrumentului financiar în cauză. O astfel de
evaluare ex ante va duce, de asemenea, la evitarea suprapunerilor şi contradicţiilor
dintre instrumentele de finanţare puse în aplicare de diferiţi actori pe diverse niveluri.
Instrumente noi în cadrul politicii de coeziune:

A. Instrumentele financiare instituite la nivelul UE şi gestionate de către
Comisie, în conformitate cu regulamentul financiar (gestiune directă).
În cadrul acestei opţiuni, contribuţiile PO la instrumentele financiare vor fi
rezervate pentru investiţii în regiuni şi în acţiuni care intră sub incidenţa PO din care
au provenit resursele. În materie de gestiune şi control, se aplică aceleaşi norme
precum în cazul instrumentelor financiare puse în aplicare prin gestiune directă.
B. Instrumentele financiare instituite la nivel naţional/regional şi

gestionate în conformitate cu propunerea de regulament de stabilire a unor dispoziţii
comune şi cu legislaţia derivată aferentă (gestiune partajată). Prin aceste instrumente,
autorităţile de gestionare au posibilitatea de a aloca resurse din cadrul programului
către:
a. instrumentele deja existente sau nou-create, adaptate în funcţie de
condiţiile şi de necesităţile specifice;
b. instrumentele standardizate (disponibile pe stoc), în cazul cărora
termenii şi condiţiile vor fi definite în prealabil şi stabilite printr-un act al Comisiei de
punere în aplicare. Aceste instrumente ar trebui să fie gata de utilizare pentru o
lansare rapidă.
c. instrumentele financiare constând numai în împrumuturi sau garanţii
pot fi puse în aplicare direct chiar de către autorităţile de gestionare. În astfel de
cazuri, autorităţile de gestionare vor fi despăgubite în baza împrumuturilor reale oferite
sau a sumelor garanţiilor blocate pentru noi împrumuturi şi fără posibilitatea de a
percepe costuri sau taxe de gestiune din partea fondurilor CSC.
Priorități de finanțare:
1. Îmbunătățirea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței
de muncă și politici mai bune privind incluziunea socială și educația
33
2017 - 2020
- creșterea ratelor ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și

grupurilor vulnerabile;
- îmbunătățirea accesului și a participării la educația și formarea
profesională, precum și a calității acestora;
- promovarea incluziunii sociale, în special prin îmbunătățirea accesului la
asistență medicală și servicii sociale;
2. Dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru creștere și locuri de

muncă
- consolidarea accesului la piața internă al polilor de creștere prin investiții în
rețeaua TEN-T;
- îmbunătățirea accesului, utilizării și calității TIC;
3. Promovarea competitivității economice și a dezvoltării locale

- sprijinirea inovării și competitivității operatorilor economici și îmbunătățirea
mediului de afaceri;
- promovarea spiritului antreprenorial, inclusiv în zonele rurale, maritime și de
pescuit și îmbunătățirea mediului economic în zonele rurale și de coastă, inclusiv
îmbunătățirea infrastructurii locale aferente;
- facilitarea accesului IMM-urilor finanțare și la servicii avansate pentru
întreprinderi;
- stimularea capacității (publice și private) și a infrastructurilor de cercetare și
dezvoltate bazate pe cerere.
4. Optimizarea utilizării și protejării resurselor și activelor natural

- promovarea eficienței energetice, a economiei cu emisii scăzute de dioxid de
carbon și a strategiilor aferente;
- reducerea vulnerabilității la riscuri, sprijinirea adaptării la schimbările
climatice și dezvoltarea unor sisteme de gestionare a dezastrelor;
- protejarea mediului și a biodiversității prin valorificarea siturilor naturale și
punerea în aplicare a investițiilor legate de acquis.
34
2017 - 2020
5. Modernizarea și consolidarea administrației naționale și a

sistemului judiciar
- îmbunătățirea capacității instituționale și o administrație public eficientă;
- consolidarea aplicațiilor TIC pentru e-guvernare.
35
2017 - 2020
CONTEXT REGIONAL
CONTEXTUL REGIONAL
PLANUL DE DEZVOLTARE A REGIUNII CENTRU 2017-2020
Introducere
Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru 2017-2020 (PDR Centru) reprezintă

principalul document de planificare și programare elaborat la nivel regional și
asumat de către factorii de decizie din Regiunea Centru. PDR își propune să răspundă
nevoii de a avea la dispoziție un document - cadru la nivel regional prin care se
stabilește viziunea de dezvoltare, obiectivul global și obiectivele specifice de atins la
finalul perioadei de programare, propunând direcțiile de acțiune și măsurile
necesare pentru atingerea obiectivelor. Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru a fost
realizat în conformitate cu orientările metodologice elaborate de către Ministerul
Dezvoltării Regionale ce vizează atât conținutul Planurilor de Dezvoltare Regională
cât și cadrul partenerial de elaborare, consultare și aprobare al acestora. Totodată, au
fost respectate reglementările stabilite la nivel regional cu privire la constituirea și
funcționarea structurilor parteneriale pentru elaborarea documentelor de planificare.
Regiunea Centru și-a definit prin Strategia de Dezvoltare ca obiectiv
global ,,dezvoltarea echilibrată a Regiunii Centru prin stimularea creșterii
economice bazate pe cunoaștere, protecția mediului înconjurător și valorificarea
durabilă a resurselor naturale precum și întărirea coeziunii sociale‖.
PDR Centru 2017-2020 se raportează, în același timp, la evoluțiile preconizate
la nivel național și european, sintetizate în documentele de programare ale Comisiei
Europene pentru perioada 2017-2020, în angajamentele internaționale ale României și
în strategiile naționale pentru perioada următoare. PDR Centru urmărește pe tot
parcursul său firul roșu reprezentat de cele trei priorități stabilite prin Strategia Europa
2020: creștere inteligentă, creștere durabilă, creștere favorabilă incluziunii și
obiectivele propuse în cadrul celor cinci domenii de interes: ocupare, inovare,
schimbări climatice, educație, reducerea sărăciei.
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru cuprinde 6 domenii strategice de
dezvoltare, fiecare dintre acestea grupând un număr de priorități și măsuri
specifice:
36
2017 - 2020
1. dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale

regionale;
2. creșterea competitivității economice, stimularea cercetării și inovării;
3. protecția mediului înconjurător, creșterea eficienței energetice, stimularea
utilizării surselor alternative de energie;
4. dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii și silviculturii;
5. creșterea atractivității turistice regionale, sprijinirea activităților culturale și
recreative;
6. dezvoltarea resurselor umane, creșterea incluziunii sociale.
Temele orizontale sunt cerințe obligatorii ale Comisiei Europene pentru toate
proiectele și trebuie să fie prezente atât în cererea de finanțare, cât și ulterior, dacă
proiectul este selectat pentru finanțare, în stadiul implementării și monitorizării
proiectului.
Este o recunoaștere internațională a faptului că abordarea în proiecte și
programe a temelor orizontale generează un impact pozitiv.
Temele orizontale sunt:
 dezvoltarea durabilă (maximizarea beneficiilor și reducerea efectelor negative supra
tuturor celor trei zone: socială, economică și mediul înconjurător);
 promovarea egalității de șanse și nediscriminarea (pe criterii de rasă, sex, religie,
dizabilități, vârstă).
Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cu siguranță cea dată de
Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul ―Viitorul nostru
comun‖, cunoscut și sub numele de Raportul Brundtland ―dezvoltarea durabilă este
dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoile prezentului, fără a compromite
posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi‖. Definiția și
conceptul de dezvoltare durabilă amintit anterior va fi accentuat și integrat mai bine
pe parcursul perioadei de programare 2017-2020.
Este o condiție esențială ca potențialele proiectele să aplice o abordare dublă
privind respectarea principiilor cu caracter orizontal:
1. abordarea integratoare a temelor orizontale la nivelul tuturor etapelor unui
proiect;
2. identificarea, dezvoltarea și implementarea activităților vizate, gândite în
mod special pentru promovarea egalității de șansă între femei și bărbați, prevenirea
discriminării (pe motive de: rasă, etnie, religie, convingeri, dizabilitate/invaliditate,
37
2017 - 2020
vârstă, orientare sexuală), acordând o atenție deosebită celor care se

confruntă cu discriminare multiplă.
Este necesară dezvoltarea și implementarea de acțiuni specifice în
vederea completării abordării integratoare, prin direcționarea obiectivelor și a
resurselor către domeniile în care se manifestă inegalitatea și excluziunea.
În același timp, este necesar ca pe parcursul elaborării, dezvoltării și
implementării potențialelor proiecte să se țină cont de accesibilitate. În acest context,
prin accesibilitate se înțelege că toate produsele, bunurile, serviciile și infrastructura
care sunt cofinanțate din fonduri europene nerambursabile să fie accesibile tuturor
cetățenilor, inclusiv persoanelor cu dizabilități.
38
2017 - 2020
CONTEXT JUDEȚEAN
Contextul județean – Analiza situației curente
JUDEȚUL COVASNA – PREZENTARE GENERALĂ
CARACTERISTICI NATURALE
Mediul înconjurător
Județul Covasna este situat în partea centrală a României, între 45031`
latitudine nordică, 460 17`latitudine nordică şi 25027` longitudine estică, 26027`
longitudine estică, partea interioară a Carpaților de Curbură. Județul acoperă o
suprafață de 3.710 kmp şi are înălțimi cuprinse între 480 m şi 1.777 m.
Aer
Potrivit datelor furnizate de agențiile regionale de protecție a mediului, prin
intermediul rapoartelor anuale pe care le întocmesc specialişti din fiecare județ,
Harghita și Covasna sunt județele cotate cu cel mai curat aer din România.
Măsurătorile au demonstrat că aerul înregistreaza valori insignifiante în ceea
ce priveşte poluanții chimici, 2% pentru bioxid de sulf, 1% dioxid de azot, 10%
amoniac. În medie, în aceste zone, indicii de poluare se învârt în jurul valorii de 0,07.
Aceste rezultate se înscriu în prevederile Ordinului 592/2002 şi STAS 12574/1987,
deci o calitate bună a aerului, sursele reale de poluare fiind doar de natură
punctiformă.
Rezultatele favorabile nu se datorează doar industrializării slabe din zonă,
ci şi faptului că aceste două județe sunt acoperite de păduri în proporție de
aproximativ 40%, zonelor verzi din oraşe li se acordă o atenție specială.
Pe lângă acestea, se remarcă faptul că în activitățile economico-sociale se
utilizează pentru combustie gazul metan, care este un combustibil agreat şi din punctul
de vedere al mediului înconjurător.
Apă
Ca surse de apă, în județul Covasna există râuri (Olt, Buzău, Râul Negru),
pârâuri (Bâsca Mare, Cormoş), lacuri (Reci, Belin, Pădureni), izvoare, precum şi
ape subterane. Din punct de vedere al calității, râurile şi pârâurile se înscriu în
clasele a II- a şi a III- a, lacurile în clasa a II- a, iar la apele subterane nu se poate
39
2017 - 2020
vorbi de o poluare generală, nefiind atins pragul critic.

Pe de altă parte, calitatea apelor subterane este afectată de prezența
diferitelor săruri, care le dau importante caracteristici curative, dar le fac dificil
de utilizat pentru alimentarea cu apă a populației.
Sol
Județul Covasna deține o suprafață totală de 370.980 ha, din care 186.289 ha o
reprezintă terenurile agricole, 165.183 ha reprezintă pădurile, iar suprafața de 184.691
ha o reprezintă terenurile neagricole.
Cea mai mare suprafață de teren arabil corespunde clasei a III-a de calitate,
urmată de clasele a II- a şi a IV- a de calitate, fapt specific zonelor cu relief
diversificat, în care predomină formele de deal şi de munte. La păşuni şi fânețe
ponderea o dețin terenurile încadrate în clasa a III-a de calitate, urmate de clasele a IV-
a, a II-a, a V-a şi I. Clasa medie de calitate este a III-a.
În Planul Local de Acțiune pentru Mediu, elaborat în perioada 2006 -2007, au
fost identificate şi prioritizate următoarele probleme:
• poluarea apelor de suprafață;
• poluarea solului şi a apelor subterane;
• gestiunea deşeurilor;
• cantitatea şi calitatea apei potabile;
• managementul spațiului urban;
• turism şi agrement;
• protecția naturii şi conservarea biodiversitătii;
• educatie ecologică;
• afectarea sănătății populatiei;
• poluarea atmosferei;
Clima
Clima este temperat-continentală, cu un sector predominant (60%) aparținând
climatului de munte și altul cu climă continental-moderată, caracteristic ținuturilor de
dealuri si depresiuni. Între cele două sectoare există diferenţieri marcante privind
anotimpurile, cât şi din punct de vedere al valorilor medii ale temperaturii aerului. În
ținutul de dealuri și depresiuni, verile sunt calde şi cu precipitaţii bogate și iernile
friguroase, iar temperatura medie anuală variază între 5 și 7,6 0 C în timp ce în sectorul
40
2017 - 2020
de munte verile sunt răcoroase, cu precipitații abundente, iernile aspre,

cu viscole frecvente şi strat de zapadă gros şi stabil o perioadă îndelungată,
iar valorile medii anuale ale temperaturii aerului oscilează în jur de 10 0C.
Temperatura maximă absolută (39,30C) s-a înregistrat la Păpăuti (15 iulie
1952), iar temperatura minimă absolută (-35,20C) la Întorsura Buzăului (1 februarie
1947). În zonele depresionare se produc, mai ales iarna, frecvente inversiuni de
temperatură (cu urmări nefavorabile pentru agricultură si transporturi) care determină
scăderea accentuată a temperaturii aerului și formarea ceţii. Astfel, la 9 ianuarie
1964, un asemenea fenomen de inversiune termică s-a produs în Depresiunea
Târgu Secuiesc, când pe fundul depresiunii s-a instalat un aer foarte rece provocând
scăderea temperaturii până la -24,80C, în timp ce pe vârful masivului Lacauț, ce
domină depresiunea dinspre E, s-au inregistrat doar -4,50C.
Faţă de regiunile climatice din vestul țării (mai umedă) şi din estul țării (mai
uscată), judeţul Covasna are o situaţie intermediară în ceea ce priveşte precipitaţiile
atmosferice. Sectorul cu cele mai multe precipitaţii din judeţ – partea centrală a
depresiunii Tg. Secuiesc – primeşte 500–550 mm/an. În sectorul cu cele mai bogate
precipitatii, muntii Lăcăuț, se înregistrează 1000 –1100 mm/an. În celelalte sectoare
ale judeţului se înregistrează valori intermediare, care sunt de regulă proporţionale cu
altitudinea.
Fenomene atmosferice deosebite: ceață – în medie între 20–35 zile/an în
depresiunea Braşov; brumă – în medie 30–40 zile/an în depresiunea Braşov, iar pe
înălțimile mijlocii ce înconjoară depresiunea, se înregistrează în peste 85 zile/an
grindină.
INFRASTRUCTURĂ
Transport
Căile de comunicaţie feroviare şi
rutiere sunt singurele mijloace ale
judeţului Covasna care asigură întregul
trafic de mărfuri şi călători. Acestea au
fost construite pe linia principalelor
cursuri de ape, ţinându-se cont de
condițiile pe care le oferă relieful.
Lungimea reţelei feroviare însumează
115 km (din care 46 km electrificată), iar
cea a drumurilor rutiere este de 830 km
41
2017 - 2020
(din care 220 km modernizate). Din totalul reţelei de drumuri 139 km

reprezintă drumuri naţionale, restul fiind drumuri locale. Densitatea
drumurilor publice /100 kmp reprezintă un procent de 22,6 %, iar densitatea
căilor ferate/1000 kmp este de 31,3 %. Densitatea liniilor de cale ferată în judeţul
Covasna este sub media pe țară.
O importanţă deosebită pentru transporturile feroviare şi rutiere o au cele două
tronsoane ale magistralelor care traversează județul Covasna – magistrala feroviară
Bucureşti – Braşov – Sfântu Gheorghe – Ciceu – Deda – Baia Mare – Satu Mare şi
drumul european E 572 care, pe teritoriul judeţului Covasna, urmăreşte, în paralel,
magistrala feroviară, precum şi drumul național modernizat Braşov – Târgu Secuiesc –
Brețcu – Oituz – Oneşti – Adjud – Bacău – Suceava care traversează judeţul Covasna
prin partea central-estică.
Telecomunicaţii
Extinderea şi modernizarea centralelor telefonice în ultimii ani, au condus la
creşterea numărului de abonaţi în reţeaua de telefonie fixă, astfel încât în anul 2000, la
1000 de locuitori existau 184,4 abonaţi telefonici, față de 170 ‰, cât este media pe
țară. Dintre aceştia, 84% sunt în mediul urban şi doar 16% sunt în mediul rural.
În sectorul telecomunicaţiilor se remarcă un proces alert de modernizare
datorită expansiunii tehnicii avansate în telefonia cu fir şi a creşterii gradului de
acoperire a telefoniei mobile. Modernizarea acestui sector va continua şi în viitor prin
montarea cablurilor optice, extinderea reţelelor digitale şi dezvoltarea în ritm rapid a
telefoniei mobile şi a comunicaţiilor prin internet.
Industrie
Ramuri industriale existente în judeţ sunt: exploatarea şi prelucrarea lemnului,
industria extractivă (cărbune şi ţiţei), construcţii, industria construcţiilor de maşini,
industria alimentară, industria textilă, turismul balnear, etc. Repartiţia aproximativă a
populaţiei ocupate, pe domenii, este următoarea: industrie 53%, agricultură şi
silvicultură 4,5 %, servicii 42,5 %.
Pe teritoriul judeţului Covasna nu sunt depozite de deşeuri, modurile actuale
de depozitare prezentând un mare risc de poluare a solului, apelor de suprafaţă şi a
celor subterane.
Impactul depozitării deşeurilor menajere (din municipii, oraşe, comune) sau a
celor industriale asupra mediului înconjurător este semnificativ. Cele mai afectate
părţi ale mediului înconjurător sunt solul, aerul şi apa (de suprafaţă şi subterană).
42
2017 - 2020
Aceste probleme sunt create datorită managementului deficitar al

deşeurilor. Deşeurile periculoase reprezintă o categorie specială.
Principalele activităţi în judeţ care generează deşeuri periculoase sunt:
industria chimică organică, transporturile (uleiuri şi cauciucuri folosite, emulsii,
solvenţi), activităţile agricole (pesticide, uleiuri folosite, reziduri uleioase, baterii
folosite şi depozite de baterii), industria lemnului (lacuri, vopsele) şi galvanizarea
metalelor (şlam cu metale grele şi cianuri), activităţile medicale.
Deşeurile provenite de la actvităţile medicale veterinare şi umane (aceste
deşeuri sunt considerate periculoase pentru sănătatea populaţiei) nu sunt neutralizate
conform cerinţelor legale. Deşeurile sunt arse în instalaţii neomologate, care nu
elimină riscul îmbolnăvirii populaţiei.
Deşeurile periculoase provenite din casele cetăţenilor nu sunt colectate separat
(vopsea, lac, leşie, substanțe fitosanitare expirate, neoane, etc), aceste fiind colectate
împreună cu deşeurile menajere.
Energia
Energia termică produsă în judeţ este utilizată pentru procesele industriale,
pentru încălzirea caselor şi pentru a produce apă caldă. Combustibilul utilizat pentru
aceste scopuri este gazul metan, în majoritatea cazurilor. Furnizorul de gaz metan este
S.C. DISTRIGAZ SUD S.A.
Până în 1989, localităţile urbane au fost alimentate printr-un sistem centralizat
de producere şi furnizare a energiei termice. Acest sistem era organizat bazându-se pe
centrale termice zonale. În cea mai mare parte a localităţilor rurale, încălzirea era
realizată prin mijloace locale, cu gaz metan sau lemne. În prezent, producerea energiei
termice se realizează prin centrale termice de apartament, în timp ce sistemul
centralizat pierde teren datorită creşterii tarifelor.
În judeţul Covasna energia electrică este distribuită de către S.C.ELECTRICA
S.A., o companie care aigură distribuţia energiei electrice la nivel naţional.
Consumul total de energie electrică în anul 2005 a fost de 237.7 GWh, pentru agenți
economici şi uz casnic.
Nota: La momentul elaborarii acestei strategii la nivelul județului Covasna era

elaborata si aprobata Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale a județului Covasna
pentru perioada 2017-2020 pe care o includem ca parte integrantă în prezentul
document.
43
2017 - 2020
Context județean
Baza legală
În conformitate cu Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale, pentru
asigurarea aplicării politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei,
persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, precum şi altor persoane, grupuri sau
comunităţi aflate în nevoie socială, autorităţile administraţiei publice locale
îndeplinesc atribuţii privind administrarea şi acordarea beneficiilor de asistenţă
socială, respectiv a serviciilor sociale.
Pentru realizarea atribuțiilor, autorităţile administraţiei publice locale trebuie
să înfiinţeze servicii publice de asistenţă socială şi să organizeze, în aparatul de
specialitate al consiliului judeţean/al primarului, compartimentul responsabil de
contractarea serviciilor sociale.
Serviciile publice de asistenţă socială sunt organizate în subordinea consiliilor
judeţene, respectiv a consiliilor locale ale municipiilor şi oraşelor, la nivel de direcţie
generală. La nivelul comunelor, serviciile publice de asistenţă socială se organizează
ca un compartiment funcţional în aparatul de specialitate al primarului.
Date statistice privind judeţul Covasna – profilul demografic, economic şi

social al judeţului
Strategia judeţeană de dezvoltare a serviciilor sociale are în vedere şi date
statistice administrative, economice în relaţie cu tendinţele sociale şi nevoile
sociale identificate.
Judeţul Covasna, având o poziţie centrală faţă de hotarele ţării, are o suprafaţă
de 3710 km2, şi reprezintă 1,6% din teritoriul României. În judeţul Covasna sunt 2
municipii, 3 oraşe, 40 de comune şi 122 sate. Reşedinţa judeţului se află în
municipiul Sfântu Gheorghe iar populaţia judeţului se ridică la 221.765 (1 iulie 2011)
persoane.
Populaţia stabilă pe sexe şi distribuţia acesteia în mediile urban şi rural, la 1

iulie 2011:
44
2017 - 2020
Generalități privind situația serviciilor sociale
Vom prezenta situaţia serviciilor sociale în judeţul Covasna în baza

raportului de cercetare realizat de Organizaţia Gallup Romania. Cercetarea
comparativă a situaţiei serviciilor sociale din trei judeţe (Covasna, Harghita, Mureş)
a inclus atât componente calitative cât şi cantitative pe care completăm cu date
proprii.
În judeţul Covasna, ca de altfel şi în celelalte două judeţe, majoritatea
serviciilor sunt concentrate în zona centrelor urbane; în judeţul nostru în cele două
municipii: Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc (2010, 3).
În funcţie de furnizorii de servicii sociale, situaţia se prezintă astfel: în
judeţul Covasna mediul privat nu este atât de dezvoltat ca în celelalte două
judeţe, însă în mediul rural sectorul privat este mai dezvoltat, mai ales în privinţa
serviciilor sociale destinate persoanelor cu handicap (2010) şi persoanelor vârstnice
prin reţeaua de îngrijire la domiciliu.
În principal serviciile pentru copii aflate în situaţii de risc sunt oferite de
DGASPC. În judeţ colaborarea ONG – ONG sau ONG – DGASPC este frecventă
(2010,4).
Direcţionarea persoanelor solicitante de servicii/ajutor de către o anumită
instituție, pe care persoana o contactează iniţial, este una din modalitățile cele mai
eficiente prin care beneficiarii ajung la serviciul social cel mai adecvat (im).
Serviciile existente sunt departe de a satisface nevoile existente în judeţ sub
raport numeric dar sunt şi slab diversificate.
Cele mai frecvente tipuri de servicii adresate copiilor în situaţii de risc sunt
centrele care acordă servicii de tip familial.
NEVOI PRIORITARE DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE

Tipurile de servicii şi furnizori de servicii din județul Covasna prezintă a
varietate destul de mare, însă nu există în fiecare caz o colaborare între furnizori
care să permită folosirea eficientă a resurselor limitate care există în domeniul
asistenţei sociale.
Credem deci, că este foarte important să creăm un sistem de comunicare, de
colaborare eficient.
Este nevoie totodată și de realizarea unor parteneriate funcționale între
Direcția Generală și alte istituții cu care intră în contact în urma activității cu
beneficiarii/potențialii beneficiari ai serviciilor (inspectoratul școlar, spitalele din
45
2017 - 2020
județ, medicii de fmilie, poliția, autoritățile locale, ONG-uri, etc.).
Nevoi identificate în domeniul protecției drepturilor copilului

a) Sprijinirea menţinerii copiilor în familia naturală prin prevenirea
abandonului copiilor şi a instituţionalizării.
Politicile europene şi cele naţionale în domeniu se axează pe sprijinirea şi
responsabilizarea familiei în creşterea şi educarea copilului. Familia naturală
reprezintă pentru copil mediul cel mai propice pentru creşterea şi dezvoltarea
lui. Prevenirea instituţionalizării este astfel prioritară, un rol major revenind
comunităţii locale din care provine copilul. Conform legislației în vigoare, autorităţile
administraţiei publice locale au obligaţia specială a copilului lipsit, temporar sau
definitiv de îngrijirea părinţilor săi.
Este importantă dezvoltarea unor servicii de sprijin pentru a întări
responsabilitatea parentală, pentru a sprijini familiile cu risc ridicat de abandon. La
nivel local, ar trebui să fie disponibilă o gamă largă de servicii pentru abordarea
problemelor care se ivesc în diferite etape ale vieții familiilor.
În vederea realizării acestui lucru, unul dintre obiectivele strategiei prezente
este dezvoltarea serviciilor primare pentru copii și familiile acestora de către
autorităţile locale.
Astfel, un număr de 7 primării și-au propus înfiinţarea de centre de zi şi after
school pentru copii, și anume Cătălina, Chichiş, Covasna, Estelnic, Lemnia, Ojdula,
Turia.
DGASPC Covasna va sprijini autorităţile locale, în limitele prevăzute de
legislaţie (sprijin metodologic, îndrumare), în vederea realizării acestor servicii și a
atribuțiilor în domeniul protecției sociale. Astfel s-ar asigura posibilitatea
intervenţiei locale, şi rezolvarea promptă a situaţiilor de risc.
Implicarea în mai mare măsură a autorităţilor publice locale şi soluţionarea la
nivel local a problemelor sociale care privesc copiii ar duce la scăderea semnificativă
a numărului copiilor instituţionalizaţi şi a cheltuielilor Direcţiei Generale de
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Covasna.
b) Oferirea serviciilor de calitate, corespunzătoare standardelor minime

obligatorii și nevoilor individuale ale copiilor din sistemul de protecție.
Asigurarea calității serviciilor este una din prioritățile instituției. Acest lucru
se referă atât la planificarea serviciilor, cât și la furnizarea acestora, incluzând toate
aspectele legate de calitatea îngrijirii, educației și socializării, mediul în care se
46
2017 - 2020
realizează acestea precum și asigurarea resurselor umane specilizate

necesare. Implementarea și respectarea standardelor minime obligatorii
aplicabile serviciilor este condiția acreditării furnizorilor de servicii și a
acordării licenței de funcționare a serviciilor.
c) Soluţionarea cazurilor copiilor părăsiţi în spitale

La nivelul judeţului Covasna s-a încheiat un protocol de colaborare între
instituţiile responsabile pentru soluţionarea acestor cazuri. Periodic se organizează
întâlniri de lucru pentru discutarea problemelor ivite, a metodelor de colaborare
eficientă şi a modalităţilor de intervenţie. La aceste întâlniri participă, de regulă,
reprezentanţii spitalelor de pe teritoriul judeţului, reprezentanţii DGASPC Covasna cu
atribuţii în domeniu şi reprezentanţii SPAS-urilor unde se identifică cele mai multe
cazuri sau cazuri problematice.
d) Asigurarea unor servicii specializate pentru copiii cu probleme speciale

Fiecare copil trebuie să aibă șanse egale la educație, potrivit capacităților
individuale. Practic, se observă că există un număr semnificativ de copii cu
dizabilități crescuți în familie, care nu frecventează nicio formă de învățământ. Aceștia,
cu timpul vor fi marginalizați de societate, scăzând posibilitatea socializării acestora.
În cadrul unor astfel de servicii specializate, pe lângă activitățile de educație
specifică, de recuperare/reabilitare a acestora, s-ar pune accent pe sprijinirea integrării
treptate în societate.
În județul Covasna există centre de reabilitare doar în zonele Sf. Gheorghe,
Baraolt și Tg. Secuiesc. Pentru apropierea serviciilor de beneficiari, în vederea
creșterii accesului copiilor la serviciile specializate, considerăm că este nevoie de
acoperirea și a celorlalte două zone ale județului cu astfel de servicii, și anume a
zonelor Covasna, respectiv Întorsura Buzăului.
În altă ordine de idei, pentru asigurarea accesului copiilor cu diferite probleme
de dezvoltare, cu handicap, sau cu orientare şcolară, care nu pot fi crescuți în familia
proprie sau lărgită la servicii specializate de reabilitare/recuperare, considerăm
necesară înființarea unui centru rezidențial în Tg. Secuiesc, extinderea centrului
rezidențial din Baraolt (având în vedere că acesta poate ocroti doar copii cu vârsta sub 7
ani), și punerea în funcțiune a centrului rezidențial pentru copii cu handicap ―Szekely-
Potsa‖ din Chilieni.
Având în vedere situația juridică a clădirii în care funcționează Centrul de
Plasament nr. 6 Olteni, se impune de asemenea schimbarea locației acestuia.
47
2017 - 2020
e) Asigurarea de servicii specializate pentru copii care au

săvârșit fapte penale și nu răspund penal și pentru copiii cu probleme
de comportament din sistemul de protecţie a copilului.
În legătură cu copiii care au săvârșit fapte penale și nu răspund penal,
există probleme în cazul acelora care recidivează, săvârşind fapte penale cu o
frecvenţă destul de ridicată. În aceste situaţii, obligaţiile instituite prin măsura de
supraveghere specializată nu sunt îndeplinite, iar aceasta nu-şi mai găseşte
aplicabilitate. În lipsa unor servicii specializate pe problematica acestei categorii de
copii, ar fi posibilă doar plasarea acestora în serviciile de tip rezidenţial existente în
subordinea DGASPC Covasna, ceea ce ar duce la afectarea dezvoltării celorlalţi
beneficiari.
În ultimul timp sunt tot mai multe cazurile sesizate de copii cu probleme de
comportament din cadrul serviciilor de protecție a copilului. Pentru a evita influența
negativă a acestora, s-ar impune separarea lor de ceilalți copii din serviciile
rezidențiale. Un astfel de serviciu cu personal specializat ar avea ca scop prevenirea şi
combaterea acţiunilor sau comportamentelor deviante ale copiilor, educarea copiilor în
spiritul respectului faţă de lege şi faţă de valorile morale, încurajarea şi sprijinirea lor
în evoluţia spre o viaţă responsabilă şi corectă având ca finalitate integrarea şcolară,
familială ori socială a copilului.
f) Reabilitarea/extinderea capacității unor servicii

Conform datelor Serviciului de asistență maternală profesională, în termen de 3
ani se preconizează ca un număr de 29 asistenţi maternali profesioniști să părăsească
sistemul, solicitând pensionarea pentru limita de vârstă, pensionare anticipată, sau din
alte motive personale. Numărul copiilor care vor necesita transferul va fi 58.
Esistă un număr relativ mic de cereri de atestare ca AMP, înregistrate la
DGASPC Covasna, iar în multe cazuri, nu sunt asigurate condițiile impuse de
normativele în vigoare pentru atestarea persoanelor solicitante. Astfel, în anul
2012 au fost atestați și angajați 2 AMP (în timp ce și-au încetat activitatea 9), iar în
anul 2013, până în luna septembrie, 4 (şi au plecat 4). Prin noile angajări încercăm
eventual să rezolvăm plasarea copiilor părăsiți în spitale. O altă problemă identificată
este vârsta copiilor, asistenții maternali solicitând uneori transferul copiilor mai mari
(cu vârsta mai mare de 12 ani) la un alt serviciu, motivând că nu fac față problemelor,
comportamentelor specifice acestei vârste.
Considerăm că o modalitate de rezolvare a celor menționate ar fi extinderea
capacității unor servicii (în special a caselor sau a modulelor de tip familial) .
48
2017 - 2020
g) Sprijinirea tinerilor din sistemul de protecţie a copilului în vederea

integrării socio-profesionale
Aşa cum s-a menţionat mai sus, Centrul de sprijin pentru tinerii peste 18 ani
din Sf. Gheorghe, din structura DGASPC Covasna este serviciul specializat care
asigură tinerilor proveniţi din sistemul de protecţie a copilului consiliere şi sprijin în
vederea continuării dezvoltării deprinderilor de viață independentă, a integrării pe piața
muncii, pentru continuarea studiilor precum şi a căutării unei locuinţe.
Conform datelor statistice, numărul tinerilor cu vârsta de 18 ani din sistemul
de protecție a copilului va fi de 20 în anul 2014, 27 în anul 2015, respective 30 în anul
2016. Pentru a facilita integrarea socio-profesională a acestora, va trebui să se pună un
accent mai mare pe sprijinirea formării, dezvoltării și îmbunătățirii deprinderilor de
viață independentă în toate serviciile în care aceștia se află. Considerăm totodată
necesară o colaborare optimă cu autoritățile locale și cu Agenția Județeană pentru
Ocuparea Forței de Muncă în vederea facilitării obținerii unor locuințe sociale și a
unor locuri de muncă tinerilor care părăsesc sistemul de protecție.
Ca un răspuns la problemele de integrare a tinerilor, la nivelul unora dintre
localități există deja inițiative de a dezvolta proiecte cu caracter lucrativ pentru aceştia
(Estelnic, Poian, Lemnia, Mereni, Sânzieni), prin proiecte de finanțare.
h) Intervenția în cazul mamelor minore

Având în vedere că în ultima vreme s-a constatat creșterea numărului
minorelor care au născut în unitățile medicale de pe teritoriul județului, s-a acordat o
atenție sporită acestui fenomen, atât la nivel central, cât și la nivel județean.
Pentru combaterea acestui fenomen s-au organizat întâlniri de lucru cu
instituțiile implicate încercând responsabilizarea fiecăreia în parte și s-au încheiat
contracte de parteneriat. De asemenea, DGASPC Covasna este partener într-un
program de prevenție care include aspecte de educație sexuală și de igienă, care a fost
implementat din luna octombrie 2012 în colaborare cu reprezentanții mai multor ONG
-uri și instituții publice într-un cartier al municipiului Sf. Gheorghe. Dorim ca acesta să
devină un proiect-pilot care să fie aplicabil și în alte comunități ale județului, având în
vedere că zonele focar în privința acestui fenomen sunt comunele: Vâlcele, Brăduț,
Bățani.
i) În domeniul protecției persoanelor cu dizabilități

Sistemului actual de protecție a persoanelor adulte cu handicap trebuie menținut,
consolidat, îmbunătățit și dezvoltat. La fel, trebuie menținută și sporită accesibilitatea
49
2017 - 2020
serviciilor sociale. O preocupare constantă, în continuare, o constituie

asigurarea calității serviciilor sociale. Sistemul corespunzător nevoilor
identificate vizează incluziunea socială a persoanelor cu handicap.
Nevoile identificate la nivelul județului se prezintă astfel:

Consolidarea sistemului actual şi asigurarea calităţii serviciilor prin îmbunătăţire
şi dezvoltare În continuare este necesară acordarea drepturilor persoanelor cu
handicap, conform legislației în vigoare.Evaluarea persoanelor adulte cu dizabilități
instituționalizate și neinstituționalizate trebuie menținută.
Trebuie îmbunătățită și regularizată asigurarea evaluării persoanelor adulte cu
handicap nedeplasabile la domiciliul acestora.
Planurile individuale de intervenție se vor elabora în continuare. Managementul
de caz trebuie consolidat și în cazul persoanelor cu handicap neinstituționalizate.
Constituie o prioritate profesionalizarea echipelor de lucru, mai ales a celor
pluridisciplinare.
Este nevoie totodată de menținerea serviciilor rezidențiale, de zi și de tip
ambulatoriu respectiv îmbunătățirea calității acestor servicii.
Crearea de noi servicii și dezvoltarea celor existente care să corespundă nevoilor
specifice din județ.
În județul Covasna am identificat o lipsă acută de servicii rezidențiale şi de zi
pentru persoane cu handicap. Un număr de 4 primării planifică înfiinţarea unor
centre de zi pentru persoane cu handicap sau centre de zi multifuncţionale: Covasna,
Ghelinţa, Hăghig, Valea Mare.
Protecţia persoanelor cu handicap în sistem rezidenţial constituie un
„handicap” al judeţului Covasna existând doar 36 de locuri rezidenţiale pentru
persoane cu handicap mintal. Ar mai fi necesară extinderea centrului existent în Tg.
Secuiesc, cu 24 locuri până la 40 de locuri.
În sistemul de protecţie rezidenţială a copilului există un număr de 7
beneficiari cu handicap mintal sau neuropsihic, care în curând vor împlini vârsta de 18
ani şi, la fel, vor necesita asistenţă într-un centru rezidenţial.
Conform solicitărilor din evidenţa Serviciului pentru acordarea şi evidenţa
drepturilor persoanelor cu handicap, coordonarea serviciilor pentru adulţi, relaţia cu
publicul din cadrul DGASPC, o altă categorie de persoane cu handicap care ar
necesita asistenţă rezidenţială sunt persoanele cu handicap neuro-psihic.
În momentul actual există 30 cereri pentru recuperare şi reabilitare
neuropsihiatrică în sistem rezidenţial.
50
2017 - 2020
În concluzie, ar fi necesară înfiinţarea unui Centru de

Recuperare Neuropsihiatrică cu 40 locuri în judeţul Covasna.
Pentru tinerii cu handicap uşor sau mediu din sistemul de protecţie a
copilului ar fi o soluţie înfiinţarea de locuinţe protejate în zona Tg. Secuiesc, ceea
ce ar fi o oportunitate ideală de a beneficia de protecţie în continuare dar în acelaşi timp
şi de a asigura independenţa necesară pentru o viaţă demnă.
j) În domeniul protecției persoanelor vârstnice

1. Menţinerea serviciilor de îngrijire la domiciliu
În județul Covasna serviciile de îngrijire la domiciliu din grija ONG-urilor
acoperă o mare parte a județului. Aceste servicii necesită suport și susținere, deoarece
mediul familial, căminul propriu este cel mai prielnic pentru persoana vârstnică atâta
timp cât nevoile acesteia pot fi satisfăcute în condițiile respective. De asemenea este
necesară promovarea activităților de prevenire a instituționalizării persoanelor
vârstnice, este importantă sprijinirea şi susţinerea ONG-urilor care oferă îngrijire la
domiciliu persoanelor vârstnice în nevoie. În judeţ persoanele vârstnice şi/sau bolnave
au acces la îngrijire la domiciliu prin grija ONG-urilor în 26 comune/orașe/municipii:
Sf. Gheorghe, Ilieni, Arcuș, Valea Crișului, Ghidfalău, Bodoc, Brateș, Reci,
Covasna, Comandău, Ghelința, Baraolt, Brăduț, Vărghiș, Aita Mare, Bățani,
Boroșneu Mare, Brețcu, Estelnic, Lemnia, Ojdula, Sânzieni, Tg. Secuiesc, Turia,
Zăbala.
Până în 2018 Primăria Bodoc intenţionează înfiinţarea unui serviciu de
îngrijire la domiciliu în vedera satisfacerii nevoilor existente în comunitate.
2. Crearea unor noi servicii rezidenţiale şi de zi

Serviciile de tip rezidențial și de zi, atât cele publice cât și cele private sunt în
număr insuficient raportat la o nevoie acută în acest sens, mai ales pentru persoanele
vârstnice în situație socială precară sau în cazul persoanelor vârstnice de vârsta a treia.
Centrele de zi au scopul de a menţine persoana vârstnică în căminul propriu şi în
mijlocul familiei şi comunităţii cât timp aceast lucru este posibil. Primăriile Breţcu şi
Sânzieni prupun înfiinţarea unor astfel de centre de zi.
Schimbările înregistrate în structura tradiţională a familiei şi transferul
populaţiei tinere din zonele rurale către zonele urbane a condus la scăderea numărului
de îngrijitori tradiţionali, ceea ce determină nevoia de creştere şi a serviciilor de
îngrijire în sistem rezidențial.
În judeţul Covasna sunt 4 centre rezidenţiale în total pentru persoane
51
2017 - 2020
vârstnice, în următoarele localităţi: Hăghig - cu 110 locuri, Lemnia—cu

40 locuri, Sf. Gheorghe - 31, Sânzieni 19 locuri. Aceste instituţii nu satisfac
nevoile de servicii sociale primare şi specializate pentru persoane vârstnice, în
sistem rezidenţial. Ca urmare, un număr de 5 primării - Arcuş, Covasna, Estelnic,
Ojdula, Baraolt şi-au propus înfiinţarea de centre rezidenţiale pentru persoane
vârstnice, în nume propriu sau în parteneriat.
O altă problemă socială în ascensiune este asistenţa rezidenţială a persoanelor
vârstnice, în general de vârsta a treia, care suferă de demenţă sau boli incurabile. La
nivel judeţean nu există centre rezidenţiale suficente pentru persoane vârstnice care
necesită îngrijire permanentă de tip hospice sau din cauza tulburărilor de
comportament asociate demenţei de diferite tipuri.
Fundaţia Creştină Diakonia şi-a propus înfiinţarea unui centru rezidenţial în
Sf. Gheorghe pentru această categorie de solicitanţi de servicii sociale. O altă
iniţiativă a fundaţiei este dezvoltarea serviciului de îngrijire specializată la domiciliu
de tip paliativ.
În concluzie crearea serviciilor de tip rezidențial primare şi specializate în
judeţul Covasna constiuie o prioritate strategică. Lipsa mobilităţii, izolarea fizică, ca
urmare şi izolarea socială este un risc inerent în cazul persoanelor vârstnice cu
competenţe fizice diminuate, chiar dacă trăiesc în mediul familial. Este nevoie de
organizarea de programe de recuperare şi socializare prin crearea unor centre de
dezvoltare a competenţelor fizice prin metode chinestetice. Caritas Alba Iulia
propune dezvoltarea unor astfel de servicii. Acest serviciu ar contribui la prevenirea
excluziunii persoanelor vârstnice sau altor persoane cu mobilitatea diminuată.
52
2017 - 2020
CONTEXT LOCAL
COORDONATE GENERALE
Introducere
Coordonate generale
Situat în inima României, la o distanţă de 41 km de Braşov şi 114 km de

Buzău şi la aproximativ 220 km de Bucureşti, Întorsura Buzăului este un oraş de
mărime mică, cu o suprafaţă de 60 km2 şi 8.960 locuitori situat la poalele Munţilor
Ciucaş, în Depresiunea Întorsura Buzăului, în apropierea izvoarelor râului Buzău.
Întorsura Buzăului se află în Depresiunea Întorsura Buzăului, ce dă o
impresie de cetate medievală. La Nord se află Clăbucetele Întorsurii (1000-1200 m)
acoperit cu păduri de foioase și conifere dar și pajiști de o cromatică deosebită.
La Est Întorsura Buzăului este străjuită de munții Buzăului iar la sudul lor de
masivul Siriu—vârful Siriu (1.657 m), vârful Malaia (1.662 m).
La Vest se înalță culmile domoale ale munților Tătarul Mare și Tătarul Mic,
iar la sud culmile semețe și abrupte ale masivului Ciucaș (vârful Ciucaș, 1.954 m).
Geografic, orașul Întorsura Buzăului se află

la 45 grade și 41’ latitudine nordică și 26 grade
longitudine estică și la o altutudine de 700 m într-o
depresiune cu limite bine conturate care-ți dau senzația
că te afli într-o cetate medievală. Teritoriul administrativ
al orașului Întorsura Buzăului, este situat în estul
județului Covasna, având ca vecini:
• la Nord-Est comuna Barcani;

• la Sud-Est comuna Sita Buzăului;
• la Sud - comuna Vama Buzăului;
• la Nord - comunele Teliu și Dobarlau.
53
2017 - 2020
SCURT ISTORIC
Întorsura Buzăului (în limba maghiară: Bodzaforduló), este localizată în
judeţul Covasna, sud-estul Transilvaniei, aflându-se în centrul României. Conform
datelor statistice, oraşul are 8.960 locuitori, dintre care 8.490 români, 56 maghiari, 391
rromi, cu o densitate de 147 locuitori /km2. Se remarcă faptul că orașul Întorsura
Buzăului are o densitate mai mare decât media la nivel naţional, şi judeţean acestea
fiind de 56.7 locuitori/km2 la nivel județean, respectiv 88.4 locuitori/km2 la nivel
național.
Din punct de vedere administrative,
localitatea Întorsura Buzăului este compusă
din orașul Întorsura Buzăului și satele
subordinate Brădet, Floroaia Mare și
Scrădoasa.
Pasul Predeluș este atestat din toamna
anului 1476.
Prima menționare documentară a
localitătii Întorsura Buzăului datează din anul
1770 şi a fost multă vreme un important loc de
popas pentru negustorii care treceau prin pasul
Buzău, înspre Muntenia şi Transilvania.
În anii 1421, 1432, 1438, 1508 oştirile turceşti au trecut prin pasul Buzău
(RALLISSIN - adică Trecătoarea Fericirii) în Țara Bârsei pe care au pustiit-o.
În septembrie 1599, prin pasul Buzăului, Mihai Viteazul a pătruns în
Ardeal stabilindu-şi tabăra de odihnă pe Dealul Taberii, iar în septembrie 1600 prin
acest pas a trecut cu un corp de armată fiului sau, Nicolae Pătraşcu.
Trecerea din Depresiunea Întorsurii Buzăului în Țara Bârsei se făcea prin pasul
Predeluş (actualul DN 10) care este atestat documentar din toamna anului 1476 de o
scrisoare a lui Vlad Țepeș către Judele Brașovului în care dădea de știre că: Cu voia lui
Dumnezeu mi s-a închinat toată Țara Românească și toți boierii; și v-a slobozit
Dumnezeu pretutindeni drumurile și pe la Rucăr și pe la Prahova și pe Teleajen și
Buzău. Deci umblați acum slobozi pe unde vă place și hrăniți-vă și Dumnezeu să vă
bucure!
Localitatea a fost declarată oraş în 1968.
54
2017 - 2020
ELEMENTE ALE
CADRULUI NATURAL
Clima:
Clima este temperat-continentală, variind în funcție de altitudine.
Poate fi considerata un ―pol al frigului‖ întrucât 6 luni din 12 este iarna,
înregistrându-se foarte des cele mai scăzute temperaturi din țară.
Rețeaua hidrografică:
Râul Buzău, cu obârșia în partea nordică a masivului Ciucaș, după un curs de
aproximativ 16 km. către nord, străbate frumoasa depresiune pe care în bună parte a
creat-o și descrie un cot de 180 grade - Întorsura - după care își continuă drumul spre
sud, traversând munții Buzăului.
55
2017 - 2020
POPULAȚIA
Numărul şi evoluţia populaţiei
Evoluţia populaţiei este determinată atât de factori demografici, cum ar fi
structura pe vârste şi sexe, cât şi factori economici care au dus la depopulare şi
migrarea populaţiei către alte oraşe mai mari si mai dezvoltate economic.
În ceea ce priveşte structura pe sexe, populaţia orașului se caracterizează
printr-o echilibrare a persoarelor de sex feminin faţă de cele de sex masculin, numărul
femeilor fiind de 4498 iar cel al bărbaţilor de 4462 persoane.
În anul 2014, populaţia oraşului Întorsura Buzăului numără 8960 persoane,
reprezentând 4.05 % din populaţia totală a judeţului Covasna şi aproximativ
8,17% din populaţia urbană a judeţului.
Densitatea populaţiei pe întreg teritoriul oraşului este de 147 locuitori/ km2,

mult peste cea de la nivel judeţean, unde densitatea este de 56.7 locuitori/ km2 din
suprafaţa totală.
Comparativ cu anul 2010, efectivul populaţiei a scăzut cu aproximativ 0,9%

(-73 persoane), în anul 2014. Structura etnică a orașului Întorsura Buzăului este
următoarea: 8.490 români, 56 maghiari, 414 rromi.
56
2017 - 2020
Evoluția populației pe grupe de vârstă și sex conform datelor

statistice 2010 – 2012:
Structura pe sexe a populaţiei relevă preponderenţa populaţiei feminine,

aceasta reprezentând 50,2% din populaţia totală a oraşului, în timp ce persoanele de
sex masculin reprezintă 49,8% din total.
Populaţia tânără (0-14 ani) reprezintă 16,9% din totalul populaţiei oraşului,
populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 69,2% din total, iar populaţia vârstnică (65 de
ani şi peste) reprezintă 13,7% din total. Conform acestor valori, se poate sesiza un
echilibru al structurii populației la nivelul oraşului.
Comparativ cu anul 2010, efectivul populaţiei a scazut cu aproximativ
0,9% (-73 persoane), în anul 2014. Structura etnică a orașului Întorsura Buzăului
este următoarea: 8.490 români, 56 maghiari, 414 rromi.
57
2017 - 2020
Evoluția numărului de nașteri, decese,

căsătorii în perioada 2010 -2013
Forţa de muncă:
În luna martie 2014, orașul Întorsura Buzăului înregistra un număr de 250

șomeri, neînregistrându-se fluctuații mari a numărului de șomeri față de anii anteriori
(o medie de 266 persoane în 2011, 233 persoane în 2012 și 251 persoane în 2012).
Rata de dependenţă demografică caracterizează potenţialul de activitate al
populaţiei şi are o valoare de 325,13‰, în oraşul Întorsura Buzăului, în anul 2014.
Acest indicator măsoară presiunea exercitată de populaţia inactivă (tânără şi vârstnică)
asupra populaţiei active (populaţia adultă).
Aşadar, oraşul Întorsura Buzăului, la 1.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între
15-64 de ani revin aproximativ 325 persoane tinere (0-14 ani) şi persoane vârstnice
(65 ani şi peste).
Aşadar, la 8 persoane adulte (15 – 64 ani) corespund 3 persoane tinere şi
vârstnice (din care 1,6 persoane au vârsta de până la 14 ani şi 1,4 persoane au o vârstă
de 65 de ani sau peste). Rata de dependenţă demografică la nivel judeţean este de
394,4‰, în anul 2010, iar la nivel naţional înregistra o valoare de 429,2‰.
Principalele religii ale populaţiei oraşului Întorsura Buzăului sunt: religia
ortodoxă (95,25% din populaţia oraşului), religia romano-catolică (0,26% din
populaţie), reformată (0.17%) alte religii (penticostali, baptiști, adventiști, martorii lui
Iehova, etc – 0.58% din populație).
58
2017 - 2020
TERENURI ȘI LOCUINȚE
Suprafaţă administrativă a orașului Întorsura Buzăului este 60,97 km 2
respectiv 747 ha în intravilanul orașului.

Potenţialul natural al comunei îl constituie fondul său funciar, respectiv
suprafaţa teritoriului administrativ.
Fondul agricol al comunei se structurează astfel:
• teren agricol - total 5500 ha, din care:
• arabil - 752 ha;
• faneață - 2325 ha;
• pașuni naturale - 2423 ha (918 Întorsura Buzăului, 1505 Vama Buzăului).
Locuințe
Tendinţele de construire de
locuinţe manifestate în perioada 2010-
2013, în oraşul Întorsura Buzăului, se
observă prin evoluţia numărului de
autorizaţii de construire. În această
perioadă, numărul maxim de autorizaţii de
construire pentru clădiri rezidenţiale
e l i b e r a t e în anul 2010 a fost de 30 de
autorizaţii.
La sfârșitul anului 2012 pe

teritoriul orașului Întorsura Buzăului existau 2955 de locuințe, fiind 91 de locuințe
aflate în proprietate publică si 2864 locuințe aflate în proprietate privată.
59
2017 - 2020
Se remarcă o creștere semnificativă a numărului de locuințe aflate

în proprietate publică (36 de locuințe) față de sfârșitul anilor 2010 și 2011.
Față de anul 2011, la sfârșitul anului 2012 (înregistrându-se un
număr de 2955 unități) creșterea locuințelor aflată în proprietate privată a fost cu
60 de locuințe.
Grad de racordare la utilităţi

Orașul Întorsura Buzăului dispune în prezent de un sistem de alimentare cu
apă potabilă centralizat de 37,5 km lungime, și de o rețea de canalizare de 11,9 km.
Energie electrică
Orașul Întorsura Buzăului este în prezent complet electrificat. Alimentarea
cu energie electrică este asigurată prin intermediul companiei Electrica; în ce priveşte
procentul branşamentelor la energia electrică, acesta este de 99%.
Alimentarea cu energie electrică se face din Sistemul Energetic Naţional prin
liniile electrice de înaltă tensiune LEA 110 KV.
Distribuţia energiei electrice de la posturile de transformare la consumatori se
face prin reţeaua de joasă tensiune prin cabluri subterane în zona centrală a
municipiului şi prin linii aeriene pe stâlpi de beton în celelalte cartiere.
Traseul reţelei de joasă tensiune urmăreşte reţeaua stradală a localităţii şi
cuprinde în întregime zona construită.
Transport în comun
Transportul în comun este asigurat doar pentru elevi prin intermediul
microbuzelor școlare de către Serviciul de Transport Public Local aflat în subordinea
Serviciului de Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Orașului
Întorsura Buzăului.
De asemenea, există transportatori privați ce asigură în regim de taxi
transportul pentru populație.
60
2017 - 2020
Tehnologia informaţiei şi telecomunicaţiilor

În domeniul telecomunicațiilor în oraşul Întorsura Buzăului funcționează
un oficiu Romtelecom, iar numărul abonaților telefonici este în continuă
creștere. De asemenea, au apărut operatori noi pe piața locală: RDS, UPC, Akta.
În prezent sunt un număr de 1182 posturi telefonice conectate la sistemul
naţional şi internaţional de telefonie fixă prin intermediul unei centrale telefonice
automate digitale ale operatorului Romtelecom.
S.C. Romtelecom S.A. oferă servicii de telefonie, transmisie date, internet şi
televiziune digitală. Reţelele telefonice sunt în curs de extindere si modernizare, se
înlocuiesc traseele uzate cu sisteme moderne și se asigură preluarea din centralele
analogice în cele digitale.
Serviciile de telefonie mobilă sunt oferite de operatorii de telefonie
Vodafone, Orange şi Telekom.
În domeniul noilor tehnologii, în comunicaţii exista tendinţe deosebit de
favorabile în domenii precum:
- Comunicaţii mobile GSM (Vodafone, Orange, Telekom);
- Comunicarea în domeniul telefoniei fixe;
- Internet: exista firme cu profilul Cafe Internet (cybernet). Prezenţa în
spaţiul virtual /internet al localităţii este la o cota numerică şi calitativă ridicată.
- Domenii rezervate pe internet (.ro);
Serviciile poştale sunt asigurate de un oficiu poştal al Direcţiei Regionale de
Poştă Covasna. Oficiul Poștal Întorsura Buzăului oferă clienților atât servicii
tradiționale, cât și servicii informatizate de tip Western Union, Eurogiro, On-line,
mandate electronice. Titularii celor 5.589 de gospodării arondate acestei subunități
poștale își pot achita facturile la utilități - telefonie fixă și mobilă, curent electric, dar
pot efectua și plăți către băncile partenere Poștei Române.
61
2017 - 2020
SERVICII DE
ÎNVĂȚĂMÂNT ȘI SĂNĂTATE
În anul 2014 reţeaua de unităţi de
învăţământ public din oraşul Întorsura
Buzăului este alcătuită din: 4 unități de
învățământ preșcolar, 4 şcoli cu clasele I-VIII
(inclusiv învățământ special) şi 2 licee.
Numărul de absolvenți, conform datelor
statistice de la sfarșitul anului 2011 a fost
de 116 persoane în învățământul primar
și gimnazial și de 270 absolvenți a celor
două licee. Fiind finanțat de la bugetul
local, sistemul educațional este caracterizat
de un personal bine calificat, cu o experienţă
de bună practică, cu rezultate bune.
62
2017 - 2020
În anul 2012, reţeaua unităţilor de sănătate cuprindea: 10 medici

din care 5 medici de familie, 4 stomatologi, 2 farmaciști si 40 persoane
personal sanitar mediu.
În ultimii ani nu au fost depistate epidemii, sănătatea locuitorilor fiind bună.
Evoluția categoriilor de unități sanitare ce funcționează pe teritoriul

orașului Întorsura Buzăului în perioada 2010 - 2013:
Asistenţa socială este organizată la nivelul primăriei în cadrul unui SPAS unde
îşi desfăşoară activitatea 3 asistenți sociali, un mediator sanitar şi o comisie pentru
efectuarea de anchete sociale.
Urmare anchetelor derulate, populaţia rromă reflectă un nivel de trai mai scăzut
decât restul populaţiei dar şi o preocupare dezinteresată faţă de necesităţile unui confort
minim decent.
Comunitatea rromă are acces
garantat la asigurări sociale, asistenţă
medicală şi învăţământ.
Conform Legii nr. 416/2001, există
119 dosare evaluate, pentru care se plătesc
ajutoare pentru venitul minim garantat.
La data elaborării acestei strategii,
în evidenţa compartimentului de protecţie
socială figurează un număr de 25 asistenţi
personali.
63
2017 - 2020
Spaţii verzi. Parcuri

Orașul Întorsura Buzăului dispune de o suprafață de 13 ha spații verzi,
ceea ce reprezintă 1,74 % din suprafața în intravilan a acestuia.
În oraş sunt trei parcuri amenajate cu alei, bănci, foişoare şi elemente de
joacă destinate copiilor.
64
2017 - 2020
INFRASTRUCTURA
DE DRUMURI
Oraşul Întorsura Buzăului, aflat în proximitatea municipiilor Brașov și Sfântu
Gheorghe, are o poziţionare optimă în raport cu reţele de transport. Este străbătut de
DN10, ce leagă Brașovul de Buzău. Accesul în depresiunea Întorsura Buzăului se
poate face și feroviar, pe linia Brașov – Întorsura Buzăului operată în prezent de
transportatori privați.
Drumurile judeţene si cele orăşeneşti sunt întreţinute în condiţii optime de

funcţionare de către serviciile specifice ale administraţiei publice locale. În
localitatea Întorsura Buzăului există o reţea stradală extinsă de 91 de km din care
doar 21 km sunt modernizați, restul de 61 fiind drumuri cu împietruiri simple sau cu
macadam, bolovani, pavaje cu piată brută sau de râu. Satisfacerea nevoilor de
transport ale locuitorilor se leagă de structura drumurilor locale.
65
2017- 2020
SERVICII PUBLICE
Autorităţile publice locale au o preocupare constantă pentru dezvoltarea
serviciilor publice, în scopul creşterii calităţii vieţii. Au fost folosite atât fonduri
proprii cât şi fonduri europene de pre-aderare şi post-aderare, pentru proiecte care
vizează infrastructura de apă şi apă uzată, reabilitarea reţelei de drumuri, reabilitare/
construcţie de infrastructură de învăţământ, de sănătate, servicii sociale, poliţie
comunitară, intervenţii în situaţii de urgenţă, protecţia mediului, infrastructură pentru
sport şi relaxare.
Serviciul de Asistenţă Socială

Serviciul Public de Asistenţă Socială Întorsura Buzăului este serviciul
public de asistenţă socială organizat la nivel local, în subordinea Consiliului Local al
oraşului Întorsura Buzăului, sub coordonarea Primarului, fără personalitate juridică,
având finanţare din alocaţii bugetare şi venituri extrabugetare în limita competenţelor
acordate de lege, cât şi de hotărâri ale Consiliului Local al oraşului Întorsura Buzăului
şi de dispoziţii ale Primarului oraşului Întorsura Buzăului.
Serviciul Public de Asistenţă Socială Întorsura Buzăului este constituit şi
funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 47/2006 privind sistemul naţional de
asistenţă socială; prevederilor Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală,
cu modificările şi completările ulterioare; prevederilor Regulamentului - cadru de
organizare şi funcţionare a serviciului public de asistenţă socială aprobat de Hotărârea
Guvernului nr. 90/2003, cu modificările şi completările ulterioare; precum şi
prevederile Regulamentului de Organizare și Funcţionare a Serviciului Public de
Asistenţă Socială Întorsura Buzăului.
Serviciul Public de Asistenţă Socială Întorsura Buzăului are rolul de a
identifica şi de a soluţiona problemele sociale ale comunităţii, din domeniul
protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor cu dizabilităţi, cu
venituri mici, precum şi a altor persoane aflate în situaţie de risc social.
66
2017- 2020
CULTURA
Activităţile culturale în Întorsura
Buzăului au o lungă şi remarcabilă tradiţie.
Astfel, la nivelul orașului se remarcă:
• Ansamblul Folcloric “Pastorala” a fost
fondat în 1969 cu scopul de a păstra
tradiţiile şi obiceiurile de dans şi muzică
populară din partea transilvăneană a
depresiunii Buzăului, o zonă de
interferenţă cu Moldova (Vrancea) şi
Muntenia.
 Corul “Cununa Carpaţilor” a fost fondat în 1995, prin unificarea cu formaţia
artistică similară din Sita Buzăului. Iniţial a fost format dintr-o formaţie vocală mixtă,
care a pornit de la esenţa artistică tradiţională locală. Membrii corului sunt artişti
amatori din oraşul Întorsura Buzăului şi comunităţile locale. De-a lungul anilor,
Corul şi-a diversificat repertoriul şi a dat naştere unei abordări de muzică populară
locală pe 4 voci, înregistrând performanţe atât la evenimente muzicale de la nivel
naţional, cât şi internaţional. În prezent, corul este un grup care cântă piese preluate
din repertoriul popular, dar şi muzică religioasă ortodoxă română. Participă la toate
evenimentele laice şi religioase ale comunităţii locale şi ale judeţului Covasna şi este
recunoscut ca având o interpretare corală complexă şi minunată.
De asemenea, corul participă la evenimente culturale de muzică populară
naţionale şi internaţionale.
 (Clubul) CĂMINUL Cultural
Brădet - inaugurat în 1976, ca
urmarea dorinţei comunităţii locale
din Brădet de a avea o instituţie
culturală unde să poată fi puse în
valoare frumoasele tradiţii şi
obiceiuri cu specific local. Această
iniţiativă a aparţinut lui Ioan Lupoi,
67
2017- 2020
care şi-a adus o importantă contribuţie în constituirea clubului, cu

ajutorul tuturor sătenilor din Brădet. În cadrul acestui club, toţi sătenii din
Brădet se întâlnesc în mod regulat şi organizează baluri, dansuri populare şi
alte obiceiuri tradiţionale. Fiind mari iubitori de muzică populară naţională,
sătenii din Brădet sunt foarte mândri de Ansamblul de dans naţional popular
―Brădulețul‖ fondat în 1982 de Tonie Viorel. Acest ansamblu participă anual la
festivaluri de muzică populară tradiţională în ţară şi peste hotare.
De asemenea, Clubul Cultural
Brădet organizează şi găzduieşte
―Festivalul de Paşti de încondeiere a
ouălor‖. La iniţiativa directorului
Costică Olteanu, Clubul Cultural
Întorsura Buzăului (de care aparţine
Clubul Cultural Brădet), femeilor din
Brădet le-a fost acordată ocazia de a-şi
demonstra talentul şi îndemânarea în
încondeiatul ouălor, un obicei local foarte vechi şi foarte valoros. În prezent, acest
festival este doar un eveniment local, dar în viitor organizatorii doresc să transforme
„Încondeiatul ouălor de Paşti‖ într-un festival naţional, încercând să păstreze
obiceiurile tradiţionale româneşti originale.
• (Clubul) CĂMINUL Cultural Floroaia Mare a fost fondat în anul 1976, într-un
sat din apropierea orașului Întorsura Buzăului. Clubul a inaugurat recent o nouă
clădire cu 200 de locuri, construită pe locaţia vechiului club. Noua clădire se află într-
o stare mai bună decât cea veche, iar sătenii vin aici pentru diferite spectacole sau
pentru activităţi culturale prezentate de diverse grupuri artistice. Clubul a oferit
posibilitatea pentru sătenii din Floroaia Mare de a se întâlni în mod regulat şi de a
contribui la menţinerea continuă a minunatelor obiceiuri tradiţionale autentice din
această zonă.
• Formaţia de dans popular a fost fondată în 1965. Aceasta participă la multe
festivaluri folclorice în ţară şi peste hotare. Formaţia de dans popular este un mesager
al frumuseţii muzicii şi dansurilor populare din această zonă şi a obţinut diverse
premii şi multe aprecieri.
În cadrul aparatului de specialitate al Primariei Întorsura Buzăului funcționează
B iblioteca Orășenească, ca și instituție de profil cu funcție de cultură și
educațional științifică. Acest serviciu aflat în subordinea Direcției Administrației
68
2017 - 2020
Publice Locale are în gestiunea sa următoarele atribuții:

• Colecţionează şi conservă lucrări de interes local;
• Întocmeşte cataloage şi alte instrumente de valorificare a colecţiilor
în sistem tradiţional şi informatizat, asigură servicii de informare bibliografică şi
documentare de interes local;
• Oferă utilizatorilor atât servicii pentru lectură, studiu, informare şi documentare la
sediul bibliotecii, cât şi împrumut la domiciliu;
• Efectuează, în scopul valorificării colecţiilor, bibliografii, studii de sociologia
lecturii, acţionând pentru aplicarea cercetărilor proprii sau ale altor instituţii de
profil, sau persoane fizice interesate;
• Iniţiază, organizează sau participă la realizarea unor programe de valorificare a
tradiţiilor culturale, de animaţie culturală, de promovare a creaţiei ştinţiifice, tehnice şi
cultural- artistice;
• Asigură evidenţa biblioteconomică globală şi individuală a colecţiilor;
• Completează curent şi retrospectiv colecţiile prin achiziţii, abonamente,
schimb interbibliotecar, transfer, donaţii şi alte surse;
• Prelucrează biblioteconomic colecţiile conform normelor tehnice de specialitate.
Iluminat public
Localitatea este alimentată cu energie electrică din Sistemul Energetic
Naţional prin intermediul unei reţele de distribuţie de medie tensiune. Reţeaua de
medie şi joasă tensiune este aeriană.
În perioada 2008-2016 au fost realizate lucrări de întreţinere, reparaţii,
extindere si modernizare a reţelei electrice/iluminatului public.
În condiţiile dezvoltării imobiliare a oraşului numărul de autorizaţii de
branşare la curent electric a cunoscut o creştere continuă. În toată această perioadă
modernizarea a constat în înlocuirea corpurilor de iluminat defecte şi a reţelelor
dezafectate, intervenţii care din păcate nu au acoperit decât o mică parte a suprafeţei
oraşului.
Tipul de reţea este in proporţie
de 100% de tip LEA, stâlpii fiind
uneori depăşiţi de încărcătura pe care o
suportă. Reţelele au un grad de uzură
ridicat şi necesită înlocuirea reţelelor de
distribuţie publică şi a posturilor de
transformare care funcţionează la
tensiunea de10 KV cu reţele de 20 KV.
69
2017 - 2020
Schimbarea tensiunii este cu atât mai necesară cu cât reţeaua

actuală este aproape de saturaţie din punct de vedere al capacităţii de
distribuţie. Această acţiune presupune pe lângă înlocuirea cablurilor uzate de
10 KV cu cabluri de 20 KV şi înlocuirea echipamentelor din posturile de
transformare cu echipamente de 20 KV (introducere posturi 20/0,4 KV tip RMU cu
izolaţie în SF6 sau vid). Se recomandă de asemenea utilizarea tehnologiilor verzi,
respectiv iluminatul cu becuri tip LED ce reduce consumul cu până la 70%.
Servicii de salubritate şi managementul deşeurilor

În orașul Îtorsura Buzăului serviciile de salubritate și managementul
deşeurilor sunt asigurate de S.C. Salubritatea IBSV SRL aflată în subordinea
Consiliului Local, între serviciile furnizate de această societate se numără:
- servicii de colectare selectivă a d e şeurilor PET/folie/plastic, hârtie/
carton, sticlă);
- servicii de măturat mecanizat şi manual;
- servicii ridicări gunoi menajer, moloz,
iarbă;
- servicii de colectare a reziduurilor
industriale, a pământului, a ierbii rezultată în
urma tăierii şi a gunoiului menajer;
Colectarea deşeurilor municipale este
responsabilitatea municipalităţilor, direct (prin
serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale) sau indirect (prin cedarea
acestei responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate în servicii de
salubrizare).
Concomitent cu sistarea depozitării pe depozitele neconforme au fost realizate
staţii de transfer şi sortare, care au preluat deşeurile colectate din localităţile în care a
fost sistată activitatea pe depozitele neconforme. În Întorsura Buzăului a fost create o
stație de transfer cu o capacitate de 1000 t/an.
70
2017 - 2020
ECONOMIE
În momentul de față, există un număr de 126 entități economice înregistrate şi
operaționale în Întorsura Buzăului, dând naştere unei cifre totale de afaceri de
11.070 milioane Euro, ceea ce reprezintă doar 1,52% din totalul cifrei de afaceri a
județului Covasna. Mărimea companiilor este în general de la medie spre mică,
majoritatea având sub 20 de angajați. Principalele sectoare din activitatea economică
sunt agricultura, procesarea şi prelucrarea lemnului, construcții metalice, comerțul.
Turism
Din punct de vedere turistic,
Întorsura Buzăului deţine un potenţial
nelimitat, datorită peisajului montan
extraordinar, cu frumuseţi naturale
neprihănite, bogat în râuri, cascade, păduri,
pajişti, faună, floră şi un aer proaspăt şi
curat, dar şi datorită unui bogat patrimoniu
cultural, tradiţiilor şi obiceiurilor.
Luând în considerare locaţia, calitatea aerului şi poluarea redusă, peisajele

foarte frumoase, tradiţiile şi obiceiurile bine păstrate, zona are un enorm potenţial de
dezvoltare a diferitelor sectoare din industria turismului, cum ar fi: turism de
aventură, vânătoare, camping, nautic şi, nu în ultimul rând, cultural.
Peisaj montan
Peisajul montan din preajma Întorsurii Buzăului este foarte atractiv. Astfel,
Munţii Ciucaş formează cel mai înalt şi spectaculos masiv din Carpaţii de Curbură.
Vârful Ciucaş are o înălţime de 1954 m şi găzduieşte izvorul râului Buzău. Flora din
Munţii Ciucaş este specială, regăsindu-se aici floarea-de-colţ. Fauna este reprezentată
de urşi, lupi, mistreţi, cerbi carpatini, capre sălbatice, dar şi râşi sau cocoşi de
munte. Rutele montane turistice sunt bine marcate. Munţii Buzău reprezintă o atracţie
spectaculoasă. Au un peisaj extraordinar şi piscuri înalte de 1800 m. Aici se află cel
mai înalt lac montan din Carpaţi: Lacul Vulturului (la înălţimea de 1420 m).
71
2017 - 2020
Alte atracţii din această zonă montană sunt Cascada Cașoca,

Vârful Penteleu, Lacul Siriu şi izvorul cu ape minerale Siriu. La 4 km
depărtare de oraşul Siriu, pe pârâul Cașoca în aval, se află o cascadă superbă
unde apa cade de la 6 m înălţime. De asemenea, există cabana ―14 scaune‖,
cu 20 locuri. Valea Buzăului poate fi o zonă splendidă, odată cu refacerea drumurilor.
Bâsca Mare şi Mică sunt pline de trecători, prăpăstii, pante, păduri de brad şi peisaje
extraordinare. Pe Masivul Penteleu sunt stepe montane, tufişuri de afine, de zmeură,
stâne şi faună – urs carpatin, cerb, căprioare şi cocoş de munte.
Potenţialul turistic al Munţilor
Buzău este nelimitat şi poate fi
transformat într-o staţiune montană
turistică minunată sau într-un Parc
naţional care să deservească 6 judeţe:
Braşov, Buzău, Vrancea, Prahova,
Dâmboviţa şi Covasna. Cu toate
acestea, în momentul de faţă acest
potenţial nu este bine pus în valoare
şi există nevoia de investiţii în
facilităţi şi de refacere a drumurilor.
Râuri şi ape
Râurile din preajma Întorsurii Buzăului dau un plus de frumuseţe întregii zone.
Astfel, Râul Buzău este cel mai lung râu din estul României, afluent al râului
Siret, cu o lungime totală de 302 km. Izvorăşte din Carpaţii de Sud-Est, la est de
Braşov. Râul Buzău trece prin judeţele Braşov, Covasna, Buzău şi Brăila. Se varsă
în Siret în apropierea confluenţei cu Dunărea, la vest de Galaţi .
Biserici şi mănăstiri
Bisericile şi mănăstirile sunt o
altă comoară a Întorsurii Buzăului.
Numărul aşezămintelor religios-creştine
în oraş şi în zona montană este mare.
Astfel, Biserica Sfântu Gheorghe este o
biserică din secolul al XIX-lea realizată
din piatră, pe strada Bisericii, construită
mai târziu decât bisericile din celelalte
72
2017 - 2020
localităţi din zonă (menţionate în Sita Buzăului în 1533 şi Vama Buzăului

1721).
Comunitatea ortodoxă din Întorsura Buzăului a fost pentru prima dată
menţionată din punct de vedere istoric abia în anul 1805, deşi pe un clopot mic
al bisericii de piatră, sfinţită în anul 1836 ca Biserica Sf. Gheorghe, există o
inscripţie datând din 1775.
În 1830, în afară de biserica ortodoxă a existat o şcoală confesională.
Alte biserici din Întorsura Buzăului sunt: Biserica Ortodoxă Brădet construită
în 1950 şi Biserica Ortodoxă Floroaia Mare construită în 1960.
Partie de schi
Pârtia se află aproape de centrul orașului în locul numit Dealu Taberei, din
DN10 spre Sărămaș la 700m. Aparține Asociației Ciucaș Întorsura Buzăului, un
O.N.G local.
Dificultatea pârtiei pleacă de la mediu spre foarte ușor deoarece terenul permite
alegerea variantei preferate.
Lungimea pleacă de la 230 m pe partea cea mai înclinată și poate merge până la
500 m pe partea ușoară.
73
2017 - 2020
OBIECTIVE ȘI INVESTIȚII
REALIZATE ÎN PERIOADA
2007-2016
Învățământ. Cultură
 Reabilitarea laboratoarelor și atelierelor Grup Școlar „ Nicolae Balcescu―;
 Reabilitare și modernizare Cămin Cultural Brădet;
 Reabilitare modernizare și extindere Liceu Teoretic Mircea Eliade;
 Reabilitare și modernizare Cămin Cultural Brădet;

 Reabilitare, consolidare, modernizare și extindere Cămin Cultural, sat Floroaia Mare;
Infrastructura
 Sistem de colectare și gestionare a deșeurilor;
 Blocuri de locuințe pentru tineri, zona Serei, oraș Întorsura Buzăului;
 Reţele edilitare şi amenajări exterioare blocuri de locuinţe, zona Serei;
 Asfaltare str. Bisericii;
 Drum ocolitor zona Camping;
 Amenajare parcări, trotuare și spații verzi, zona centru Întorsura Buzăului;
 Extindere alimentare cu apă strada Pârâului şi Cosminului oraş Întorsura Buzăului;
 Refacere paviment, gard, zona pieței agroalimentară;
 Execuție acoperiș gradiniță PP / Prichindel;
 Amenajare parc Strada Hanului (lângă Judecătorie);
 Închiderea ecologică a depozitului neconform din oraşul Întorsura Buzăului;
 Reabilitare clădire existentă şi amenajare cabinete pentru medicii de familie;
 Reabilitare/reparații spații de parcare, zona judecătorie – bloc 9A,B.C, Întorsura Buzăului;
 Extindere rețea distribuție apă, strada Aviatorului;
 Reabilitarea și modernizarea sistemului IT al primăriei orașului Întorsura Buzăului;
 Seră didactică;
Turism
 Promovarea turistică a resurselor naturale și antropice din zona Orașului Î ntorsura
Buzăului;
 Amenajare pârtie de schi;
 Sala de sport cu nivel de practică sportivă convențională locală cu 150 locuri.
74
2017 - 2020
Analiza acțiunilor propuse în planul

de acțiuni pentru perioada 2017-2020
Grafic de timp De
realizat
Nr. 2 2 2 2 în
Acțiunea Indicator propus
crt. 0 0 0 0 perioada
1 1 1 2 2014-
7 8 9 0 2020
DEZVOLTAREA URBANĂ DURABILĂ, CREȘTEREA COEZIUNII TERITORIALE PRIN ÎNCURA-
JAREA DEZVOLTĂRII POLICENTRICE, DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT,
TEHNICO-EDILITARĂ, DE EDUCAȚIE, SĂNĂTATE, SOCIALĂ ȘI SITUAȚII DE URGENȚĂ, PRECUM
ȘI CREȘTEREA ACCESULUI POPULAȚIEI LA SERVICIILE AFERENTE LA NIVELUL REGIUNII CEN-
TRU
Construire trotuare
Se dorește construirea a 4885 m2 trotuare am-
pentru drumuri asfal-
1. plasate la limita proprietăților particulare, având lăți- DA
tate, oraș Întorsura
mi cuprinse între 1,00-2,00 m.
Buzăului;
În momentul actual pe DN 10 circulația pietonilor
se desfășoară pe partea carosabilă sau pe zone adia-
cente de pământ. Pe cea mai mare parte a traseului
Construire trotuare
trotuarele sunt din pământ, pe alocuri fiind din beton,
2. pentru DN 10, oraș DA
în diferite forme și grosimi.
Întorsura Buzăului
Obiectivul principal al acestui proiect constă în
îmbunătățirea infrastructurii urbane la nivelul orașului
prin proiectarea de trotuare noi.
În orașul Întorsura Buzăului există un număr mare
Amenajare spații de copii care în acest moment nu au locuri de joacă în
verzi, locuri de joacă apropiere.
3. pentru copii, zona La nivel social, se remarcă necesitatea creării unui DA
blocurilor, oraș Întor- punct de întâlnire și petrece a timpului liber în zonă,
sura Buzăului prin crearea de locuri de joacă, spații verzi, precum și
a unui cadru de relaxare.
Obiectivul prezentului proiect vizează amenajarea

unor piste pentru bicicliști paralele cu DN 10 în
Construirea de piste orașul Întorsura Buzăului.
pentru bicicliști în Crearea acestei infrastructuri în orașul Întorsura
4. DA
oraș Întorsura Buzăului îi va încuraja pe cetățeni să folosească acest
Buzăului mod ecologic de deplasare și pe fiecare practicant al
biciclismului care, la rândul său, contribuie la reduc-
erea poluării.
75
2017 - 2020
Grafic de timp De
2 2 2 2 realizat în
Nr.
Acțiunea 0 0 0 0 Indicator propus perioada
crt.
1 1 1 2 2014-
7 8 9 0 2020
TEHNICO-EDILITARĂ, DE EDUCAȚIE, SĂNĂTATE, SOCIALĂ ȘI SITUAȚII DE URGENȚĂ, PRECUM ȘI
CREȘTEREA ACCESULUI POPULAȚIEI LA SERVICIILE AFERENTE LA NIVELUL REGIUNII CENTRU
Centrul civic va include:
- clădire BCR, având funcționalitatea de centru
Realizare centru
cultural multifuncțional;
5. civic, oraș Întorsura DA
- Catedrala ‖Sfânta Treime‖;
Buzăului
- Primăria;
- Casa de Cultură.
Planul Urbanistic General al oraşului Întorsura
Buzăului este documentul coordonator principal
în contextul constituirii unei dezvoltări armonioase
Reactualizare PUG,
şi corelate a elementelor structurale ale mediului
6. oraș Întorsura DA
urban, centrului administrativ şi civil, teritoriilor
Buzăului
locuibile, zonelor industriale şi de agrement, sis-
temului de deservire al populaţiei şi infrastructurii
tehnice adecvate.
Reabilitare și mod- Se dorește asfaltarea străzilor: Castanilor, Fab-
ernizare străzi de ricii, Aviatorului, Floroaia, Gheorghe Doja,
7. interes local în Gheorghe Zaharia, Camping, Dumbravei, 1 De- DA
orașul Întorsura cembrie 1918, Hanului. Lungimea totală a acestora
Buzăului - Faza I; este de 13482,53 m.
Se dorește asfaltarea străzilor: Brazilor,
Asfaltare și mod-
Castelului, Molidului, Pârâului, Prieteniei,
ernizare drumuri de
Bradet, Observatorului, Plugarilor, Cocorilor,
8. interes local, oraș DA
Crivina, Cosminului, Morii, Floroiței, Viitorului,
Întorsura Buzăului,
Meșteșugarilor.
județul Covasna;
Lungimea totală a acestora este de 11956 m.
Pod de beton armat Podul din beton va avea o singură deschidere
peste râul Buzău, de 28,00 m. și va asigura o bandă de circulație de
9. DA
zona Camping, 5,00 m, cu două trotuare de 1,50 m, având o
județul Covasna; lățime totală de 8,50 m.
Reabilitare și extin-
dere poduri și po- Obiectivul general constă în reabilitarea podurilor
dețe, str. 1 Decem- de pe strada 1 Decembrie și strada Fabricii inter-
10. DA
brie 1918 și Fabricii, secție cu strada 1 Decembrie și extinderea unui
oraș Întorsura podeț de pe strada Fabricii.
Buzăului
76
2017 - 2020
Grafic de timp De
2 2 2 2 realizat
Nr.
Acțiunea 0 0 0 0 Indicator propus în
crt.
1 1 1 2 perioada
7 8 9 0 2014-
TRU
Principalele obiective urmărite în cadrul proiectului
sunt:
Reparații capitale la - facilitarea mobilității populației;
podul din beton ar- - îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie şi în general
11. mat din zona Peste- asupra mediului; DA
Vale si la punte pie- - dezvoltarea economică şi socială a zonei;
tonală Crivina; - asigurarea accesului civilizat al utilizatorilor in-
diferent de condiţiile meteorologice;
- sporirea gradului de siguranţă şi confort în trafic.
În cadrul acestui proiect se vor efectua următoarele
lucrări la infrastructură:
- culeele se vor amenaja în raport cu noua secțiune
Realizare Pod
12. carosabilă; DA
Floroița
- se vor cămășui 15 cm cu beton și plasă ancorată
după îndepărtarea betoanelor de față degradate;
- executarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor
Variantă ocolitoare,
cu statut de drum Prin acest proiect se dorește realizarea unei vari-
județean: Dobârlău— ante ocolitoare cu statut de drum județean.
13. Floroaia Mare—1 Ruta propusă pentru inelul ocolitor este DA
Decembrie 1918— următoarea: Dobârlău - Floroaia Mare - str. 1
Fabricii—Brazilor— Decembrie 1918 - str. Fabricii - str. Brazilor - Brădet.
Brădet
Principalele activități în cadrul proiectului sunt:
- reabilitarea și extinderea conductelor de aducțiune
Extinderea si mod-
apă potabilă, inclusiv rezervoare de apa potabilă și
ernizare sistemelor
stații de pompare;
14. de apă si apă uzată în DA
- reabilitarea și extinderea rețelelor de distribuție a
jud. Covasna, oraș
apei potabile;
- reabilitarea și extinderea sistemelor de colectare a
apelor uzate.
77
2017 - 2020
Grafic de timp De
realizat
Nr. 2 2 2 2 în
1 1 1 2 2014-
7 8 9 0 2020
TRU
Investiția va conduce la realizarea unei clădiri pe
Reabilitare, moderni- structura cadre din beton armat, cu un volum com-
zare, extindere și pact, ce va deservi in mod unitar si îndestulător cer-
15. dotare ateliere șco- ințelor educaționale si de confort ale beneficiarului. DA
lare Liceul Tehnolog- Se vor realiza lucrări de reabilitare termică, de re-
ic Nicolae Bălcescu alizare instalații în construcții, lucrări exterioare de
sistematizare și reducere a nivelului hidrostatic, ilu-
Reabilitare, moderni- Obiectivul principal al proiectului este punerea la

zare, extindere și dispoziția sistemului de educație a unui imobil cu
16. dotare sală de sport două spații pentru desfășurarea orelor de educație DA
Școala gimnazială cu fizică și sport cu toate utilitățile și dotările necesare
cls I-VIII Mihail pentru realizarea unei activități eficiente, moderne.
Proiectul de extindere a grădiniței cu 6 săli de
grupă și refuncționalizarea parterului de la grădinița
existentă a fost executat cu intermitență. Corpul nou
Extindere grădiniță (extinderea) a fost terminată din punct de vedere
17. DA
cu 6 săli de grupă; structural, însă din punct de vedere arhitectural este
nefinalizat.
Astfel, obiectivul acestui proiect îl constituie fina-
lizarea lucrărilor asupra grădiniței cu 6 săli de grupă.
Obiectivul proiectului îl constituie reabilitarea
estetic-funcțională și tehnico-utilitară a unității de
învățământ în vederea creării unor condiții cât mai
Reabilitare și mod-
apropiate de standardele și exigențele actuale în ceea
ernizare școala cu
ce privește respectarea normelor de funcționare a
18. clasele I-VIII Gheor- DA
instituțiilor de învățământ, sub toate aspectele:
ghe Zaharia, sat
arhitectură, confort higrotermic, utilități, apă și can-
Brădet
alizare, instalații termice, finisaje exterioare și in-
terioare, siguranță în exploatare, stabilitate și durabil-
itate.
78
2014 - 2020
2017
Grafic de timp De
realizat
Nr. 2 2 2 2 în
1 1 1 2 2014-
7 8 9 0 2020
TRU
Obiectivul proiectului îl constituie realizarea unor
Amenajare grup sani- extinderi la clădirea existentă care să adăpostească cen-
tar și introducere trala termică, depozitul de lemne aferent acesteia și un
19. încălzire centrală / grup sanitar de interior precum și realizarea instalațiilor DA
Școala Primară Flo- pentru încălzirea centrală în clădirea școlii, care să de-
roaia Mică servească necesitățile elevilor și întregului personal
care activează în școală.
Reabilitarea și mod-
În cadrul acestui proiect se dorește reabilitarea și
ernizarea corpurilor 2
modernizarea corpurilor 2 și 3 ale școlii, în condițiile în
și 3, Școala Gimnazi-
20. care situația actuală a clădirilor existente nu se înca- DA
ală cu clasele I-VIII
drează din punct de vedere al rezistenței si stabilității în
Mihail Sadoveanu,
normele în vigoare.
Această investiție urmărește amenajarea unui parc
pentru pacienții spitalului orașului Întorsura Buzăului.
Amenajare parc spit- Obiectivul principal al proiectului îl constituie
21. DA
al achiziționarea terenului, ridicarea întregului ansamblu
compus din împrejmuire, alei interioare, amenajare
spații verzi, mobilier parc.
Obiectivul specific al proiectului îl constituie
creșterea calității serviciilor sociale acordate per-
Centru social pentru soanelor aflate pe stradă, indiferent de motiv, cu vârsta
îngrijirea persoanelor începând de la 18 ani, inclusiv persoanelor adulte cu
22. vârstnice și cu diza- copii minori, persoane care necesită suport și îngrijire, DA
bilități Întorsura care să asigure, găzduire noaptea, centru de zi pe peri-
Buzăului oada zilei, servirea hranei, condiții pentru asigurarea
igienei personale, consiliere și suport specializat acor-
dat de o echipă multidisciplinară.
79
79
2017 - 2020
Grafic de timp
De
2 2 2 2
Nr. realizat în
Acțiunea 0 0 0 0 Indicator propus
crt. perioada
1 1 1 2
2014-2020
7 8 9 0
TEHNICO-EDILITARĂ, DE EDUCAȚIE, SĂNĂTATE, SOCIALĂ ȘI SITUAȚII DE URGENȚĂ, PRECUM ȘI
CREȘTEREA ACCESULUI POPULAȚIEI LA SERVICIILE AFERENTE LA NIVELUL REGIUNII CENTRU
Situația generală curentă a cimitirului din oraș lasă
de dorit, în condițiile creșterii exigenței locuitorilor și a
lipsei de spațiu. Din acest motiv se impune amenajar-
ea unui nou cimitir pentru locuitorii (de toate confesi-
Cimitir uman –
23. unile) orașului Întorsura Buzăului. DA
locație nouă
Obiectivul principal al proiectului il constituie
achiziționarea terenului, ridicarea întregului ansamblu
compus din împrejmuire, alei interioare, poartă acces,
capela și celelalte dotări.
Proiectul „Adăpost pentru câini comunitari‖
urmăreşte realizarea unui adăpost pentru câinii co-
munitari aflaţi în libertate, din oraşul nostru, căini a
căror număr este în continuă creştere, reprezentând un
Adăpost pentru câinii
adevărat pericol pentru cetăţeni, atât din cauza
24. comunitari,Întorsura DA
atacurilor repetate, cât şi a posibilităţii de transmitere a
Buzăului
unor boli.
Strângerea acestor câini comunitari de pe străzile
oraşului presupune existenţa unui spaţiu unde aceştia
vor putea fi adunaţi şi îngrijiţi.
Obiectivul principal al proiectului îl constituie ame-
Amenajarea unui
najarea terenului, dotarea cu utilități (energie electrică,
teren pentru un car-
25. apă potabilă, canalizare), amenajarea străzilor, DA
tier de familii defa-
parcelarea terenului în vederea amenajării unui cartier
vorizate
de locuințe pentru familii defavorizate.
Prezentul proiect urmărește construirea unor blocuri
Construcția de locui-
26. de locuințe sociale având un număr de 20 de aparta- DA
nțe sociale
mente.
Prin prezentul proiect se dorește continuarea Pro-

Construcția de locui- gramului de construire de locuinţe pentru tineri,
27. DA
nțe ANL urmărindu-se ridicarea unor asemenea blocuri cu un
număr total de 60-100 de apartamente.
80
2014 - 2020
2017
Grafic de timp
De
Nr.
crt.
1 1 1 2 2014-
7 8 9 0 2020

TRU
Realizare documen-
taţie obţinere Au-
Obiectivele pentru care se solicită autorizaţia de
torizaţie pentru secu-
securitate la incendiu sunt Şcoala cu clasele I-VIII
ritate la incendiu
‖Gheorghe Zaharia‖ Brădet, Grădinița cu Program
28. aferentă Instituţiilor DA
Prelungit ‖Prichindel‖, Şcoala cu clasele I-VIII
şcolare, sanitare ,
‖Mihail Sadoveanu‖, Sală de Sport, Cămin Cultural
culturale şi sportive
Brădet.
ale UAT Oraş Întor-
sura Buzăului
Grafic de timp De
Nr.
crt.
1 1 1 2 2014-
7 8 9 0 2020
PROTECȚIA MEDIULUI ÎNCONJURĂOR, DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII TEHNICE, CON-

SERVAREA BIODIVERSITĂȚII, DIMINUAREA EFECTELOR SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ȘI PRE-
VENIREA RISCURILOR NATURALE, UTILIZAREA RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE,
PRECUM ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN SECTORUL PUBLIC, CASNIC ȘI ECO-
NOMIC LA NIVELUL REGIUNII CENTRU
Utilizarea energiei Producerea agentului termic primar se va realiza

solare în scopul re- printr-un număr de 390 panouri solare. Cele 3 câmpuri
ducerii cheltuielilor de panouri solare vor alimenta fiecare câte 2
1. pentru prepararea apei schimbătoare de căldură S-a considerat necesară o sto- DA
calde la centrala care de 15.000 l pentru fiecare câmp de panouri solare.
termică a orașului Se consideră necesare 9 rezervoare de acumulare a câte
Întorsura Buzăului 5000 l fiecare.
8181
2017 - 2020
Grafic de timp De
realizat în
Nr. 2 2 2 2
Acțiunea Indicator propus perioada
crt. 0 0 0 0
2014-
1 1 1 2
2020
7 8 9 0
SERVAREA BIODIVERSITĂȚII, DIMINUAREA EFECTELOR SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ȘI PREVE-
NIREA RISCURILOR NATURALE, UTILIZAREA RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE, PRE-
CUM ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN SECTORUL PUBLIC, CASNIC ȘI ECONOMIC
LA NIVELUL REGIUNII CENTRU
Reabilitare sistem
centralizat de încălzire
cu combustibil bio-
masă:
– construirea unui punct de lucru pentru producerea a
Faza I – Reabilitare
50% din biomasa necesară funcționării centralei;
sistem centralizat de
2. –extinderea rețelei de distribuție cu minim 2 km; DA
încălzire cu combus-
–punerea în funcțiune a unei noi centrale termice de 2,5
tibil biomasă – depozit
MWh cu combustibil biomasă, pentru a produce apă caldă
de masă lemnoasă
vara.
Faza II – Realizare
centrală termică pe
biomasă

–izolarea termică a pereților;
–înlocuirea ferestrelor și a ușilor exterioare;
–termoizolarea planșeului peste ultimul nivel și lucrări de
3.
Reabilitare termică a reparații șarpantă;
DA
blocurilor –termoizolarea planșeului de la primul nivel;
–lucrări de reparații la elementele de construcție;
–lucrări de intervenție la instalația de distribuție a agen-
tului termic pentru încălzirea aferentă părților comune ale
blocului.
Prin acest proiect se intenționează adecvarea clădirii

primăriei la scopul și misiunea asumată la nivelul anilor
Reabilitare clădire 2020, salt necesar de la nivelul anilor 1960 când a fost
Primărie Oraș Întor- construită. Odată cu trecerea timpului, și cu creșterea
4. DA
sura Buzăului gradului de dezvoltare urbană a orașului nostru, activitatea
desfășurată în primărie, pe lângă faptul ca a crescut ca și
volum s-a și diversificat, resursa spațiului
nemaicorespunzând situației actuale.
82
2014
2014 --2020
2020
Grafic de timp De
Nr.
crt.
1 1 1 2 2014-
7 8 9 0 2020
SERVAREA BIODIVERSITĂȚII, DIMINUAREA EFECTELOR SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ȘI PREVE-
NIREA RISCURILOR NATURALE, UTILIZAREA RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE, PRE-
CUM ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN SECTORUL PUBLIC, CASNIC ȘI ECONOMIC
LA NIVELUL REGIUNII CENTRU
Creșterea eficienței energetice și reducerea con-
Eficientizarea infra- sumului din producția internă cât și a importului național
5. structurii de iluminat este esențială și trebuie sa se facă prin modernizarea infra- DA
public structurii de iluminat public stradal în orașul Întorsura
Buzăului.
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă prezintă per-
spective din domeniul transporturilor, nevoi actuale și de
Realizare Plan de Mo-
viitor ale populației, influențate de conceptual de intermo-
6. bilitate Urbană, Oraș DA
dalitate. Este o mișcare ce are ca scop conectarea eficientă
a diferitelor mijloace de transport, precum transportul pe
cale ferată, tramvai, autobus, etc.
Serviciile de transport local de persoane sau măr-

Introducerea transpor- furi se organizează de autorităţile administraţiei publice
tului public local, oraș locale în vederea deservirii necesităţilor de transport ale
7. DA
Întorsura Buzăului, cetăţenilor pe raza administrativă, pe raza unei
județ Covasna asociaţii de dezvoltare comunitară sau între localităţile
judeţului.
Iluminiatul arhitectural Proiectul urmărește punerea în evidență pe timp de noap-

al clădirilor publice te, din punct de vedere luminotehnic, a fațadelor princi-
8. DA
din orașul Întorsura pale ale clădirilor publice aflate în centrul orașului Întor-
Buzăului sura Buzăului.
Implementarea unui
sistem integrat de Obiectivul principal al acestui proiect constă în eliminarea
management al impacului asupra mediului și sănătății mane creat de mod-
9. DA
deșeurilor la nivelul ul necorespunzător de gestionare a deșeurilor practicat în
orașului Întorsura momentul de față.
Buzăului
8383
2014 - 2020
Grafic de timp De
realizat în
Nr. 2 2 2 2
crt. 0 0 0 0
2014-
1 1 1 2
2020
7 8 9 0
DEZVOLTAREA DURABILĂ A ZONELOR RURALE DIN REGIUNEA CENTRU PRIN VALORIFI-
CAREA POTENȚIALULUI NATURAL ȘI UMAN AL ACESTORA
Producerea agentului termic primar se va realiza printr-
un număr de 390 panouri solare. Cele 3 câmpuri de
panouri solare vor alimenta fiecare câte 2 schimbătoare de
1. Târg de animale DA
căldură S-a considerat necesară o stocare de 15.000 l
pentru fiecare câmp de panouri solare. Se consideră
necesare 9 rezervoare de acumulare a câte 5000 l fiecare.
– construirea unui punct de lucru pentru producerea a
Rută ocolitoare pentru 50% din biomasa necesară funcționării centralei;
2. atelaje, oraș Întorsura –extinderea rețelei de distribuție cu minim 2 km; DA
Buzăului –punerea în funcțiune a unei noi centrale termice de 2,5
MWh cu combustibil biomasă, pentru a produce apă caldă
vara.
Se impune realizare unei noi rețele de distribuție a
Realizare sistem de apei care va avea rolul de al lega localitatea Brădet de
branșare conductă apă, gospodăria de apă a orașului Întorsura Buzăului, astfel
3. DA
sat Brădet, oraș Întor- acest tronson se va integra în sistemul global de alimen-
sura Buzăului; tare cu apă zonală, care va deservi orașul și localitățile
Brădet și Floroaia.
Grafic de timp De
realizat în
Nr. 2 2 2 2
crt. 0 0 0 0
2014-
1 1 1 2
2020
7 8 9 0
DEZVOLTAREA SECTORULUI TURISTIC ȘI A SECTOARELOR ECONOMICE CONEXE PRIN
VALORIFICAREA POTENȚIALULUI NATURAL ȘI ANTROPIC AL REGIUNII CENTRU ȘI SUSȚINEREA
ACTIVITĂȚILOR CULTURALE ȘI RECREATIVE
Realizarea investiției va răspunde următoarelor obi-
ective:
Construirea de zone
- asigurarea dezvoltării locale prin creșterea gradului de
(trasee) pietonale în
1. atractivitate a orașului; DA
oraș Întorsura
- creșterea confortului urban în zonă;
Buzăului
- îmbunătățirea accesibilității spre clădirile de locuit și
dotările socio-economice;
84
2017 - 2020
Grafic de timp De
realizat în
Nr. 2 2 2 2
crt. 0 0 0 0
2014-
1 1 1 2
2020
7 8 9 0
DEZVOLTAREA SECTORULUI TURISTIC ȘI A SECTOARELOR ECONOMICE CONEXE PRIN
VALORIFICAREA POTENȚIALULUI NATURAL ȘI ANTROPIC AL REGIUNII CENTRU ȘI SUSȚINEREA
Proiectul își propune să definească un spațiu pentru
Bază sportive și de
petrecea în mod sănătos a timpului liber de generația
2. agreement, zona DA
tânără și nu numai, putând fructifica această realizare și
Camping
din punct de vedere turistic.
Zonă turistică sporturi Prezentul proiect presupune amenajarea pârtiei de schi,
3. DA
de iarnă ‖Dealul montarea unui telescaun, alimentarea cu energie electrică,
Investiția presupune lucrări de curățare a vegetației ex-
istente, cât și de trasare a aleilor, realizarea iluminatului
4. Parc-pădure ‖Tomoja‖ DA
public, construirea unui foișor din lemn, amplasarea de
coșuri de gunoi, de bănci și de cișmele.
Prin acest proiect se dorește realizarea unui complex spor-
Bază sportivă: pârtie tiv în cadrul căruia vor fi cuprinse următoarele lucrări:
de schi, bazin de înot, - amenajare pârtie de schi;
5. patinoar, amenajarea - construirea unui bazin de înot; DA
Buzăului pentru spor- - realizarea unui patinoar;
turi nautice - amenajarea râului Buzău pentru practicarea sporturilor
nautice.
Reabilitare și re-
Realizarea unei săli de spectacole versatilă, care poate
funcționalizare Casa
acomoda atât spectacole de teatru, de cinema, dar și de
de Cultură Orășene-
concerte, prin crearea unor spații multifuncționale în care
6. ască - centru DA
se pot desfășura conferințe, prezentări, realizarea unei săli
funcțional multicultur-
de lectură – bibliotecă, satisfăcând astfel setea de cultură
al, amenajare și dotare
cu cea de cunoaștere.
bibliotecă orășenească
85
2017 - 2020
ANALIZA SWOT
Analiza SWOT reprezintă o metodă de audit a comunităţii, fiind considerată
prima etapă a planificării strategice. Metoda ne ajută să ne concentrăm asupra
aspectelor relevante; odată identificate, acestea se transformă în obiective.
Deși originile analizei SWOT sunt destul de neclare, Ken Andrews este
privit, în general ca fiind pionierul analizei SWOT. În 1971 el a fost unul dintre
primii teoreticieni de strategii care a articulat conceptul de concordanță strategică
între resursele şi potențialul comunității şi mediu extern. El a argumentat că aceasta
metodologie este o abordare sănătoasă pentru a determina o strategie-nișă, modul cel
mai bun pentru o comunitate de a-şi folosi punctele sale forte pentru a exploata
oportunitățile, dar şi cea mai eficienta pentru a-şi apăra de diverse amenințări
externe propriile puncte slabe dar şi forte.
Analiza SWOT a zonei (puncte tari, puncte slabe, oportunități şi amenințări)
reflectă capacitatea mediului intern de a răspunde factorilor de macromediu în
sensul fructificării oportunităților şi diminuarii amenințărilor.
Analiza SWOT a zonei (puncte tari, puncte slabe, oportunități şi amenințări)
reflectă capacitatea mediului intern de a răspunde factorilor de macromediu în
sensul fructificării oportunităților şi diminuarii amenințărilor. Acest instrument
face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice cheie, precum şi identificarea
alternativelor strategice.
Astăzi, analiza SWOT este aplicată în cadrul analizei teritoriului şi este
utilizată ca instrument pentru facilitarea planificării în cadrul administraţiilor
publice. Înainte de a începe o analiză SWOT este absolut necesară prezentarea unei
descrieri a cadrului general al situaţiei existente pentru ca în cadrul discuţiilor toţi
participanţii să aibă o ―bază comună‖. Această etapă preliminară reprezintă un
element fundamental din moment ce, de cele mai multe ori, persoanele active de la
nivelul comunităţii Întorsura Buzăului dispun de o informare asimetrică şi au
viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare.
Tehnica SWOT de discuţie/analiză şi cercetare se bazează pe metoda
―brainstorming‖-ului, care s-ar traduce printr-o discuţie între persoanele implicate în
activitatea de elaborare a strategiei. Analiza SWOT se bazează pe următoarele
elemente: puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări.
Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela că, indiferent
86
2017 - 2020
de acţiunile stabilite, procesul decizional ar trebui să includă următoarele

elemente:
• construieşte pe punctele tari;
• elimină punctele slabe;
• exploatează oportunităţile;
• îndepărtează ameninţările.
Implicaţii sociale atât ale punctelor forte, cât şi ale punctelor slabe determină
semnificativ dezvoltarea economică ulterioară a localităţii.
În urma analizelor generale şi sectoriale, pentru perioade semnificative din
evoluţia economico-socială a orașului Întorsura Buzăului, se pot sistematiza
următoarele elemente ale analizei SWOT.
Analiza SWOT – considerente generale

Principalele puncte tari generale pentru orașul Întorsura Buzăului:
1. Companii/micro întreprinderi și întreprinderi mici active în diverse sectoare

economice cheie;
2. Conectivitate națională și international pentru afaceri, turism și logistică;
3. Masa critică de bunuri/active culturale și turistice, de recreere, de mediu
natural și moștenire istorică;
4. Proximitate și conectivitate cu piețele din Brașov, Sfântu Gheorghe, Covasna;
5. Facilități educaționale;
6. Îmbunătățirea sectorului de reciclare și managementul deșeurilor;
7. Structura administrativă profesionistă;
Principalele oportunități generale pentru orașul Întorsura Buzăului:

1. Creșterea exploatării turistice;
2. Reprezentativitate în organismele europene;
3. Înfiintarea și exploatarea unor zone dedicate IMM-urilor;
4. 2014-2020 – noua perioadă de programare europeană;
5. Potențial de extindere pentru sectoarele super-productive;
6. Accentuarea utilizării potențialului pe schema reducerii emisiilor de carbon și
sectorul regenerabil, inclusiv oportunități comerciale;
7. Potențialul de a construi;
87
2017 - 2020
Prioritățile:
1. Creșterea bunăstării (PIB/loc);
2. Creșterea bazelor de afaceri;
3. Crearea de locuri de muncă;
4. Gestionarea problemelor din comunitatea locală;
5. Creșterea calității actului administrativ;
6. Îmbunătățirea transparenței;
7. Promovarea egalității de șanse și tratament;
8. Creșterea vizibilității la nivel european;
9. Implicarea în proiecte comune cu alți parteneri din țările UE;
10.Îmbunătățirea actului educațional;
11. Încurajarea inițiativelor antreprenoriale.
88
2017 - 2020
TRISMUL
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Întorsura Buzăului este un brand (‖Polul  starea infrastructurii orașului care mai
Frigului„); poate fi îmbunătățită (drumul de acces,
 potențial turistic (mediul natural, cultural- pavajul, clădirile nearanjate, iluminatul de
istoric) semnificativ; noapte);
 proximitatea altor destinații turistice;  nu sunt parcări suficiente;
 localizarea în Transilvania, care este în sine  faţada oraşului (centru) trebuie refacută;
un brand: vin turişti care poate nu au auzit  lipsa ofertei culturale pentru turişti;
de Romania, dar sigur au auzit de Transilvania;  lipsa forţei de muncă cu specializare adecvată
 oferirea de servicii de masă de bună calitate – domeniului hotelier și turistic;
acestea sunt multe la număr şi diverse;
 nu există un loc de informare special
 participarea în numele orașului la târguri şi amenajat pentru turişti care să conţină: hartă
expoziţii unde să se promoveze imaginea, şi ca a oraşului, hartă a obiectivelor turistice din
oferte de servicii, dar şi ca oraş; apropierea orasului, mijloacele de transport,
 existenţa unei asociaţii turistice; programul de circulaţie al acestora şi
 existența unor spații de cazare private;
legăturile dintre ele pentru a facilita vizitarea
acestor obiective, harta cu traseele mijloacelor
 existenta unei pârtii de schi; de transport public urban şi programul de
 organizarea festivalurilor; circulaţie al autobuzelor, hartă cu traseele de
 forţă de muncă disponibilă; cale ferată pentru zona Transilvaniei şi
numărul telefonului de contact pentru aflarea
 promovare turistică a resurselor naturale și
orarului trenurilor, etc;
antropice din zona orașului Întorsura
Buzăului;  scăderea numărului înnoptărilor/turiştilor;
 structură omogenă a populaţiei (din punct de  fenomenul turismului „în trecere‖.
vedere etnic şi religios);
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
 oferirea a unor servicii turistice de calitate prin  surse financiare insuficiente de dez-
colaborarea între operatorii de transport public voltare a infrastructurii locale şi regionale;
urban, interurban şi CFR;  omiterea orientării investiţiilor către tursm;
 oferirea de pachete turistice, calendar  omiterea corelării investiţiilor in turism cu
evenimente; sistemul educaţional şi mediul de afaceri;
 încurajarea turismul de drumeție;  riscul de a nu face faţă presiunii
 extinderea marketingului urban; competitive existente în zonă;
 atragerea turiştilor autohtoni;  stagnarea pătrunderii capitalului strain;
 implicarea în turismul religios;  lipsa culturii antreprenoriale;
 exploatarea patrimonial cultural bogat existent  lipsa capitalului de susţinere a investiţiilor
și resursele natural; în turism;
 posibila construcție a Aeroportului Brașov.  lipsa legislaţiei care să oblige proprietarii
să reabiliteze clădirile;
 migrația tinerilor cu potențial.
89
2017 - 2020
MEDIU ȘI INFRASTRUCTURĂ

 eforturi ale autorităţilor locale de aplicare  nu există benzi de circulaţie pentru vehicule
riguroasă a legislaţiei privind protecţia mediului; lente și o centură ocolitoare pentru trafic greu;
 condiții favorabile de relief și climă;  DJ produce disconfort cetăţenilor prin zgomot
 rețeaua hidrografică este bine reprezentată la și deteriorarea clădirilor;
nivel local;  în interiorul orașului străzile sunt
 solurile din zonă sunt favorabile practicării nemodernizate;
agriculturii;  mobilitatea este limitată de relief
 varietatea și bogăția faunei și florei; (infrastructură rutieră şi feroviară);
 localitatea prezintă potenţial pentru valorificarea  lipsă pasaje subterane pentru pietoni; treceri
resurselor regenerabile de energie; de pietoni periculoase;
 existenţa unor agenţi economici locali a căror  utilizarea energiei regenerabile este în prezent
activitate nu reprezintă un factor de risc la adresa în stare incipientă;
calităţii aerului şi solului;  reţea de energie suprasolicitată datorită
 calitatea aerului, la nivelul localităţii, se creşterii consumului casnic;
încadrează în limitele admise pentru indicatorii  insuficienta dezvoltare a utilităţilor de bază
monitorizaţi; şi a serviciilor publice;
 nu există cazuri majore de contaminare a  starea precară a drumurilor în oraș;
solurilor şi subsolului la nivelul localităţii;  lipsa reţelei de canalizare şi a staţiilor de
 dezvoltarea reţelei de operatori de transport epurare pe întreg teritoriul orașului;
particulari, în judeţ;  infrastructura de transport relativ slab
 existenţa unui sistem centralizat de alimentare dezvoltată, faţă de exigenţele şi cerinţele
cu apă şi canalizare; actuale concrete ale aderării la U.E.;
 reţea de drumuri ce acoperă în mod relativ  lipsa unui pod de beton în zona Camping;
echilibrat teritoriul comunei;  lipsa spaţiilor verzi în zonele blocurilor;
 reţea de electricitate de care dispun toate  lipsa parcărilor în contextul în care numărul de
gospodăriilor; mașini crește;
 reţea de iluminat public;  piaţa alimentară scumpă datorită speculanţilor
 reţea de telefonie mobilă; care cumpără produsele de la producători şi le
 eforturi ale autorităţilor locale de aplicare revând;
riguroasă a legislaţiei privind protecţia mediului;  lucrări de infrastructură necorelate;
 zonă cu peisaje deosebite şi aer curat, propice  nu se respectă orele de linişte în vecinătatea
pentru construcţia unor case de vacanţă; blocurilor;
 amenajare parcari, trotuare si spații verzi zona  animalele de companie fac mizerie, iar stăpânii
Centru; nu strâng după ele;
 executia unor lucrări de reabilitare a drumului  costuri foarte mari pentru audit termic al
ocolitor zona Camping; locuinţelor;
 oamenii vor confort, cresc aşteptările privind  nerespectarea confortului termic; dacă într-un
calitatea locuirii; apartament nu se locuieşte, automat vecinii
 în general nu sunt restanţe la plata întreţinerii iar trebuie să încălzească mai mult în timpul
iernii;
90
2017 - 2020/2022
PUNCTE SLABE
 probleme legate de contoare de apă, de
exemplu: există diferenţe între suma
contoarelor individuale şi contorul central,
datorate în special diferenţei de calitate a
contoarelor (10-15%);
 animalele comunitare - Primăria nu are spaţiu
disponibil crearea unui adăpost pentru aceştia;
 inexistenţa unui plan de rezervă/urgenţă pentru
asigurarea unor spaţii locative celor rămaşi
fără locuinţă in caz de incendiu, inundatii,
etc;
 imposibilitatea încheierii de asigurări
împotriva exploziilor, incendiilor. Se poate
încheia asigurare numai împotriva inundaţiilor,
cutremurelor, alunecărilor de teren.
 dezvoltarea reţelei de operatori de transport  creşterea gradului de poluare atmosferică prin
particulari, în judeţ; intensificarea traficului rutier;
 dezvoltarea proiectată a unui centru de  dezvoltarea economică în măsură să genereze
monitorizare a tuturor factorilor cu impact probleme de contaminare a solurilor, de
asupra calităţii vieţii, inclusiv a factorilor de poluare a atmosferei sau a apelor, de poluare
mediu la nivelul localității; fonică şi/sau vibraţii;
 existenţa fondurilor nerambursabile pentru  efectele negative asupra mediului înconjurător
investiţiile de mediu; generate de dezvoltarea turismului;
 accesarea fondurilor comunitare destinate  creşterea decalajului între centrele urbane
dezvoltării infrastructurii orașului, în special a mari şi comunităţile mici din interiorul polului
străzilor Aviatorului, 1 Decembrie 1918, în ceea ce priveşte investiţiile de mediu;
Castanilor, Fabricii, Castanilor, Ghe. Doja,  lipsa resurselor materiale pentru îndeplinirea
Eroilor, Floroaia, Înv. Gheorghe Zaharia; obiectivelor de investiţii propuse;
 finalizarea sistemului centralizat de alimentare  lipsa informaţiei în legătură cu programele de
cu apă şi canalizare în oras si in satele finanţare europeană;
aparținătoare;
 scumpirea utilităţilor;
 extinderea centralei termice şi a reţelei termice a
orașului Întorsura Buzăului;  migraţia locuitorilor – problemă pentru o
asociaţie de locatari.
 refuncționalizarea clădiirii casei de cultura a
oraşului;
 reabilitare Camin Cultural sat Floroaia;
 reabilitarea termică a blocurilor de locuințe;
 eficentizarea infrastructurii de iluminat public
stradal prin valorificarea resurselor regenerabile
de energie în oraşul Întorsura Buzăului;
 termoizolarea clădirilor;
 realizare de parcări;
 modenizare târg de animale;
 adăpost pentru cânii comunitari.
91
2017 - 2020/2022
REVITALIZAREA ECONOMIEI ȘI
SPRIJINUL SECTORULUI DE AFACERI
 accesul la infrastructura de transport rutier şi  lipsa unei strategii de atragere a investitorilor;
feroviar facilitează aprovizionarea agenţilor  ramuri industriale cu valoare mare adăugată
economici şi distribuţia produselor şi mărfurilor; slab reprezentate (IT, telecomunicaţii, energii
 potenţialul turistic natural şi antropic bogat; regenerabile);
 existenţa în localitate a agenţilor economici, care  activitatea redusă a asociaţiilor şi organizaţiilor
ajută la dezvolarea localităţii şi la crearea de noi patronale şi profesionale;
locuri de muncă;  slabă educaţie antreprenorială;
 preocuparea administraţiei, pentru introducerea  potenţialul turistic insuficient exploatat;
tehnologiilor noi şi pentru activitatea de cer-
cetare- dezvoltare; .  ofertă redusă de spaţii şi facilităţi de agrement
şi petrecerea timpului liber;
 resurse financiare la nivel local, insuficiente-
pentru susţinerea/promovarea unor investitii;
 lipsa canalelor de colectare a produselor
agricole;
 informarea succintă cu privire la normele
europene
 oportunităţi de finanţare ale Uniunii Europene;  legislaţia în continuă schimbare;
 dezvoltarea cooperării locale;  oferte de creditare greu accesibile;
 creşterea competitivităţii sectorului;  datorită infrastructurii sociale neadecvate
 diversificarea activităţilor economice; raportate la potenţialul orașului, investitorii au
un interes scăzut pentru demararea de noi
 posibilitatea accesării creditelor cu dobândă afaceri;
subvenţionată pentru crearea de noi locuri de
muncă;  nivelul scăzut al taxelor şi impozitelor locale;
 programe guvernamentale în derulare de  receptivitate şi flexibilitate scazută a populației

susţinere a sectorului economic; locale la cerinţele noi ale pieţei care determină
în timp decalaje economice mari;
 înfiinţarea de microferme zootehnice si spații
pentru colectarea laptelui;  migraţia forţei de muncă spre zone atractive
din punct de vedere economic;
 creşterea capacităţii antreprenoriale;
 atragerea unor noi investitori în comună prin
facilităţile pe care administraţia locală le pune la
dispoziţie.
92
2017 - 2020/
FORȚĂ DE MUNCĂ, ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI

SĂNĂTATE
 forța de muncă existentă potențial capabilă să  majoritatea intreprinzatorilor demarează o
se adapteze la diferite ramuri ale economiei; afacere într-un alt domeniu decât cel al
 existența cursurilor de formare prin POSDRU- propriei profesii;
oferite de instituții;  resurse financiare mici existente pe piața
 se acordă mare atenţie seviciilor sociale; locală;
 disponibilitatea de a munci în condiţii de  conectarea relativ redusă la internet (intranet,
motivare adecvată; comerț electronic, banking on-line);
 școlarizarea copiilor de etnie rromă;  insuficienta informare a populaţiei cu privire la
programele de calificare şi reconversie
 diversitatea serviciilor sociale care se oferă la existente în judeţ;
nivelul orașului: îngrijire socială şi medicală
pentru persoane în vârstă şi pentru persoane cu  existenţa şomajului de lungă durată, care
handicap, servicii pentru copii defavorizaţi, conduce la descalificarea şi descurajarea
cantină socială; foştilor angajaţi;
 ONG-uri cu experienţă în domeniile în care  număr mare al persoanelor care nu au
activează – social, educaţional, cultural; ocupaţie;
 implicare tot mai mare, atât din partea ONG-  prezenţa unor categorii sociale aflate în risc de
urilor cât şi din partea populaţiei; excluziune socială;
 numărul voluntarilor care lucrează la ONG-uri  lipsa unor furnizori privaţi de servicii sociale
este în creştere (tot mai mulţi elevi sunt implicaţi pe teritoriul comunei;
în activităţi de voluntariat);  lipsa parteneriatelor formale între ONG-uri,
 unele organizaţii sunt susţinute financiar de respectiv între ONG şi APL;
primărie;  lipsa subcontractărilor unor servicii sociale din
 există o reţea de deferire cazuri (conlucrare între partea APL;
instituţii de asistenţă socială) dezvoltată;  nu există întâlniri/comunicare regulată între
 existența cabinetelor medicilor de familie și a ONG-uri;
celor de specialitate;  nu există un centru de primire de urgenţă
 program zilnic al medicilor; pentru copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi;
 populaţia orașului este înscrisă la medicii de  lipsă acces la o bază de date comună despre
familie; persoanele care beneficiază sau au beneficiat
de sprijin din partea ONG-urilor;
 cabinetele medicale dispun de personal calificat;
 existența ambulatorului spitalului pe raza
 lipsa mijloacelor de transport local adaptate
orașului; pentru persoane cu dizabilităţi;
 există un număr suficient de asistente medicale  lipsa accesibilităţii în instituţii şi spaţii
raportate la numărul de paturi; comerciale pentru persoanele cu handicap
fizic;
 existența laboratoarelor și a farmaciilor;
 persoanele cu dizabilităţi nu au loc de
 existența cabinetului scolar;
muncă;
 existenta cabinetelor stomatologice;
 persoanele cu dizabilităţi au o atitudine de
 există ambulanţe foarte bine dotate la serviciul retragere atunci când se încearcă sprijinirea
de urgenţă; lor;
93
2017 - 2020

 exista interes din partea APL în vederea  lipsa serviciilor de consiliere în şcoli;
reabilitării și modernizării infrastructurii în  insuficienta promovare a serviciilor sociale;
sistemul sanitar și a dotărilor cu echipamente a
spitalului.  minimalizarea nevoilor sociale;
 lipsa informării despre proiecte din partea
primăriei. Nu apare nici o informaţie pe
site-ul acesteia. Inexistenţa unui adăpost
pe durata nopţii pentru persoanele fără
cămin, fugite de acasă, etc;
 slabă educaţie sanitară a comunităţii;
 numărul crescut al persoanelor care lucrează
fără forme legale, neputând beneficia de
servicii medicale gratuite;
 preţurile ridicate la medicamente;
 deficit de medici specialişti la urgenţe şi
ATI;
 lipsă cunoştinţe de relaţii cu publicul a
medicilor şi asistentelor;
 colaborarea între medicii de familie şi
medicii specialişti lasă de dorit;
 costuri de întreţinere ridicate la spital din
cauza clădirilor vechi şi neadaptate mediului
sanitar;
 în facultate nu se fac cursuri de management
pentru medici;
 nu se pot oferi multe servicii medicale pe
plan local – este necesară deplasarea la Sf.
Gheorghe sau Brașov;
 lipsa de educaţie şi de informaţie în rândul
pacienţilor despre sistemul sanitar;
 lipsa serviciului de dispensarizare a adulţilor
şi copiilor, dar mai ales a bolnavilor cronici;
 lipsa unui sistem de monitorizare a copiilor
nevaccinaţi;
 susţinere şi implicare insuficiente a APL în
activităţile desfăşurate de firmele private
care prestează servicii de asistenţă socială şi
medicală la domiciliu (pentru pacienţii care
94
2017 - 2020
 dezvoltarea unor programe coerente de recon-  declinul demografic şi îmbătrânirea
versie profesională spre industriile cele mai populaţiei comunităţii;
căutate, uzând de adaptabilatea forței de muncă;  creşterea şomajului în rândul absolvenţilor
 atragerea de programe cu finanţare europeană de liceu;
pentru stimularea ocupării forţei de muncă;
 migrarea forţei de muncă;
 adaptarea programelor de învăţământ la
cerinţele economiei de piaţă;
 amplificarea pregătirii teoretice a forţei de
muncă în detrimentul aspectelor aplicative;
 existenţa unor reglementări ce acordă facilităţi
angajatorilor care creează noi locuri de muncă  lipsa fondurilor necesare susţinerii serviciilor
pentru şomeri, tineri absolvenţi etc; sociale publice;
 exploatarea fondului forestier este o potențială  reducerea finanţărilor din partea unor
sursă de locuri de muncă; fundaţii;
 dezvoltarea de programe sociale pentru populaţia  legislaţia din domeniul social (standard
de etnie rromă; exagerate, greu de atins, nejustificate);
 colaborările pe proiecte cu durată determinată  imposibilitatea unor pacienţi de a plăti
între instituţiile locale din domeniul asistenţei anumite servicii medicale;
sociale, serviciile publice şi ONG-uri;  slaba receptivitate a pacienţilor la
 programe de formare iniţială şi continuă în programele naţionale de sănătate;
domeniul asistenţei sociale;
 creşterea numărului bolnavilor cronici;
 evaluarea stări de sănătate a pacienţilor din
 migraţia personalului medical.
comună, prin programul naţional de evaluare a
sănătăţii populaţiei;
 realizarea unor cursuri de igienă şi educaţie
sexuală pentru comunitate;
 servicii de planning familial;
 dezvoltarea sistemului privat de sănătate;
 înfiinţarea unui punct de lucru a Casei Judeţene
de Sănătate în Întorsura Buzăului, ca medicii de
familie să nu mai trebuiască să se deplaseze de
câteva ori pe săptămână la Sf. Gheorghe.
95
2017 - 2020
EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚAREA PE
TOT PARCURSUL VIEȚII
 cadre didactice cu experienţă, toate titulare;  asociaţiile de părinţi sunt puţine;
 cadre didactice motivate – organizează activităţi  agresivitatea unor părinţi, bunici sau elevi;
extraşcolare pentru copii, participarea părinţilor:  lipsa de siguranţă a elevilor şi a cadrelor
33% - 50% din părinţi participă active; didactice în şcoală;
 există asociaţii de părinţi;  fondul şcolii este colectat, dar nu este
 disponibilitate din partea părinţilor de a întregistrat în evidenţele contabile, de aceea
direcţiona 2% din impozitul pe venit pentru apare şi suspiciunea de cum sunt sau au fost
asociaţii; cheltuiţi banii;
 există fonduri pentru echipamente sportive  școlile nu pot decide asupra persoanei care să
(semnificative pentru şcolile de profil) ; fie angajată pentru că sistemul este centralizat;
 există fonduri pentru cabinete psihologice şi de  nu există o bază legală pentru a asigura
logopedie; prezenţa elevilor la şcoală;
 colaborare bună cu ONG-urile şi cu unele firme;  părinţii copiilor sunt în străinătate (la aprox.
 existenţa pe raza orașului a unităţilor de 10% din copii); fiind în faza de pubertate, nu
invăţământ; au cu cine să discute; dirigintele nu este
suficient, nu există de psiholog, consilier,
 management şcolar adecvat, atât în unităţile de
învăţământ public, cât şi în unităţile de asistent social;
învăţământ particular;  bază materială precară: laboratoare, centre de
 implementarea programelor de integrare a
documentare, săli de sport (clădire), bibliotecă
copiilor de etnie rromă în unităţile şcolară;
învăţământului obligatoriu;  dotare insuficientă cu calculatoare a şcolilor şi
 existenţa celor 3 cămine culturale;
liceelor;
 prezenţa elementelor de patrimoniu istoric şi  lipsa cunoştinţelor în utilizarea calculatorului
cultural; reduce şansele de dezvoltare ale elevilor la
un nivel care să le permita să fie competitivi
 împrejurimile orașului cu potenţial pentru pe actuala piaţă a muncii;
petrecerea timpului liber şi pentru agreement;
 școlile generale dispun de fonduri puţine faţă
 extindere grădiniţă cu 6 săli de grupă şi de licee;
refuncţionalizare parter existent.;
 lipsa cunoştinţelor în domeniul elaborării şi
 reabilitare și exindere Sc. Gen.cu clasele I-VIII, implementării de proiecte, achiziţii publice,
Gheorghe Zaharia, sat Brădet; etc;
 sala de sport cu nivel de practică sportivă  lipsa cunoştinţelor contabile (directorii de
convențională locală cu 150 locuri. şcoli), din cauza cărora nu pot implementa
 reabilitare modernizare si extindere Liceu proiecte, gestiona fonduri;
Teoretic Mircea Eliade.
 nu există consilieri pe domenii de interes (de
exemplu specialişti în investiţii, studii de
fezabilitate);
 renunţarea la titularizare;
 lipsa unei scoli de formare profesională
superioara adaptata la nevoile și cerințele
economice ale orașului.
96
2017 - 2020
ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

 primăria are un număr mare de angajaţi;  insuficientă comunicare între compartimente,
 pregătire de specialitate a personalului angajat; atât la lansarea cât şi la recepţionarea
mesajelor;
 echipă tânără;
 departamentele transmit informaţii, care „se
 logistică bogată: calculatoare, imprimante;
pierd‖;
 în primărie au apărut mai multe servicii pentru a
 informaţiile sunt adresate unui întreg serviciu
ajuta la rezolvarea şi înţelegerea diferitelor
sau departament, nu persoanei responsabile;
probleme, există mai multe specializări;
 colaborarea între departamente trebuie
 instituţia primăriei este una căutată;
eficientizata;
 credibilitatea instituţiei;
 neasumarea responsabilităţii şi a răspunderii;
 gratuitatea unor servicii, informaţii, adică
 lipseşte iniţiativa proprie;
angajatul este deschis pentru a asculta
problemele cu care se confruntă cetăţeanul;  problemele nu sunt urmărite şi sancţionate;
 amabilitate în relaţia cu cetăţenii;  nu există supervizare pe sarcini;
 multe dintre informaţiile şi problemele locale  nefinalizarea sarcinilor;
sunt puse la dispoziţia cetăţeanului, prin diferite  munca în echipă lasă de dorit;
căi: on – line, pe site-ul primăriei sau în incinta
instituţiei;  se foloseşte mult limbajul de specialitate,
tehnic, la care nu are toată lumea acces şi
 sprijinul acordat de instituţie pentru diferite care nu e înţeles;
specializări, cursuri, traininguri.
 există mulţi absolvenţi de facultate care încă
nu au experienţa practică, doar cunoştinţe
teoretice;
 există baze de date, dar nu există suficiente
cunoștiințe pentru gestionarea lor.
 există un volum de probleme şi de sarcini în  centralizare excesivă;
creştere, sarcinile care revin primăriei s-au mărit;  volumul de probleme în creştere;
 posibilităţi mari de finanţare pentru rezolvarea  limbajul tehnic folosit de consultanţii sau
diferitelor probleme ale comunităţii; firmele externe care folosesc limbaj de
 Uniunea Europeană ajută la revizuirea specialitate;
legislaţiei pentru a duce la o societate stabilă şi,  modificarea continuă a legislaţiei: se cere
în final, la înţelegerea legilor de către toţi aplicarea ei de pe o zi pe altă.
cetăţenii care doresc să se implice în diferitele
probleme cu care se confruntă societatea;
 accesarea unor programe de formare și de
instruire pentru funcționarii publici și consilierii
locali.
97
2017 - 2020
VIZIUNEA ȘI
OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE
Viziunea privind dezvoltarea economico-socială a orașului pentru
perioada de dezvoltare 2007 - 2016 nu a implicat formularea unor obiective
strategice diferite, ci doar prioritizarea diferită a proiectelor în cadrul obiectivelor
specifice.
Ea a fost formulată de către Grupul de Dezvoltare Strategică astfel:
―Primitoare, vizibilă şi atractivă, localizată în inima României, în 2013
Întorsura Buzăului va fi un Simbol al frumuseţii nealterate a României şi o
destinaţie spectaculoasă pentru toţi cei care ne vizitează ţara, Întorsura Buzăului va
fi cunoscută ca Perlă a Frumoasei şi Tradiţionalei Românii, un loc unde
ospitalitatea românească, cultura şi tradiţiile sunt conservate într-o destinaţie
dorită, ce reprezintă ţara în totalitate curat, sănătos şi ecologic, cu un viitor prosper.
Veniţi, vizitaţi şi experimentaţi, întreaga Românie într-un singur loc. Întorsura
Buzăului – Cu adevărat, România.‖
Viziunea propusă pentru perioada 2017 – 2020:

―Întorsura Buzăului – un orășel de munte, teritoriu competitiv economic, un
loc de viață confortabil, într-un mediu curat, accesibil serviciilor și utilităților
publice. O destinație atractivă cu efervescenţă antreprenorială, deschis acţiunilor
de parteneriat în scopul dezvoltării micro-regionale.‖
Obiective strategice
Analiza resurselor orașului Întorsura Buzăului şi a problemelor deosebite cu
care aceasta se confruntă, a necesităţilor şi priorităţilor de dezvoltare, a măsurilor de
intervenţie necesare în baza prerogativelor legale, conferite consiliului local, face
necesară identificarea unor obiective strategice menite să constituie cadrul necesar
dinamizării şi direcţionării evoluţiei economico-sociale.
98
2017 - 2020
În acest context Consiliul Local Întorsura Buzăului îşi propune următoarele

obiective strategice pentru dezvoltarea economico – socială a orașului în
perioada 2017-2020:
OBIECTIVUL STRATEGIC I – DEZVOLTAREA URBANĂ DURABILĂ, CREȘTEREA
COEZIUNII TERITORIALE PRIN ÎNCURAJAREA DEZVOLTĂRII POLICENTRICE,
DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT, TEHNICO-EDILITARĂ, DE
EDUCAȚIE, SĂNĂTATE, SOCIALĂ ȘI SITUAȚII DE URGENȚĂ, PRECUM ȘI CREȘTEREA
ACCESULUI POPULAȚIEI LA SERVICIILE AFERENTE LA NIVELUL REGIUNII CENTRU
Obiective specifice: I.1. Creșterea coeziunii teritoriale a Regiunii Centru
prin sprijinirea dezvoltării urbane;
I.2 Dezvoltarea infrastructurii de transport si
comunicații tehnico-edilitară la nivelul Regiunii
Centru;
I.3 Dezvoltarea infrastructurii de educație, sănătate,
sociale și situații de urgență la nivelul Regiunii
Centru;
Măsurile obiectivului specific I.1:

I.1.1 Simularea dezvoltării policentrice și încurajarea
dezvoltării integrate a orașului și a regiunilor rurale în
vederea generării de efecte sinergice și realizării coeziunii
teritoriale prin promovarea și dezvoltarea partenerilor;
I.1.2 Susținerea dezvoltării orașului ca pol de atracție
pentru zonele învecinate și motor al creșterii economice
inteligente prin extinderea și dezvoltarea infrastructurii;
I.1.3 Regenerarea orașului prin dezvoltarea de soluții de
dezvoltare urbană integrata și incluziune socială;

I.2.1 Creșterea mobilității regionale prin extinderea,
reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri rutiere și
feroviare, construirea de centuri ocolitoare în vecinătatea
orașelor precum și construirea, extinderea, reabilitarea sau
modernizarea de aeroporturi;
I.2.2 Dezvoltarea transportului intermodal în vederea
99
2017 - 2020
dezvoltării unei platforme intermodale pentru

transportul mărfurilor;
I.2.3 Extinderea, reabilitarea și modernizarea
infrastructurii tehnico-edilitare în perspectiva dezvoltării
durabile și administrării cât mai eficiente a teritoriului;
I.2.4 Dezvoltarea infrastructurii diferitelor tipuri de comunicații
în special al accesului populației, administrației publice și
mediului privat la conexiuni în bandă largă și asigurarea
interoperabilității sistemelor de comunicații;

I.3.1 Creșterea calității sistemului de învățământ prin extinderea,
reabilitarea, amenajarea, dotarea și modernizarea infrastructurii
de educație;
I.3.2 Diversificarea și creșterea calității și accesului populației
la servicii de sănătate la standarde europene prin extinderea,
reabilitarea, amenajarea, dotarea și modernizare infrastructurii
de sănătate;
I.3.3 Creșterea incluziunii sociale și a calității în rândul
populației prin extinderea, reabilitarea, amenajarea, dotarea și
modernizarea infrastructurii sociale;
I.3.4 Creșterea siguranței publice și eficientizarea intervențiilor
în situații de urgență prin extinderea, reabilitarea și
modernizarea infrastructurii specifice;
OBIECTIVUL STRATEGIC II – DEZVOLTAREA ECONOMIEI REGIONALE BAZATE

PE CUNOAȘTERE PRIN MODERNIZAREA ȘI EFICIENTIZAREA ÎNTREPRINDERILOR,
INTENSIFICAREA COOPERĂRII ECONOMICE ȘI PRIN CREȘTEREA ROLULUI
CERCETĂRII-DEZVOLTĂRII-INOVĂRII LA NIVELUL ECONOMIEI REGIUNII CENTRU
Obiective specifice: II.1. Sprijinirea activităților de inovare și
modernizare ale IMM-urilor, creșterea gradului de
internaționalizare al IMM-urilor;
II.2. Extinderea și diversificarea infrastructurii
regionale și locale de afaceri, clusterlor și a
rețelelor de cooperare economică;
II.3. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare și
inovare . 100
2017 - 2020
Măsurile obiectivului specific II.1:

II.1.1 Sprijinirea activităților de inovare și modernizare
ale IMM-urilor;
II.1.2 Sprijinirea participării IMM-urilor la diverse
rețele internaționale de cooperare economică;
II.1.3 Sprijinirea IMM-urilor în vederea utilizării
instrumentelor de finanțare europeană;
II.1.4 Sprijin pentru regenerarea economică a orașului;

II.2.1 Extinderea infrastructurii regionale și locale de
sprijinire a afacerilor și diversificarea gamei de servicii
oferite;
II.2.2 Extinderea și susținerea activităților clusterlor
economice și a altor structuri de cooperare precum și a
activităților de promovare economică;

II.3.1 Dezvoltarea infrastructurilor de CDI prin
reabilitarea, amenajarea, extinderea, modernizarea și
dotarea acestora din cadrul entităților publice și
private;
II.3.2 Dezvoltarea de platforme de cooperare prin
facilitarea creării de parteneriate între instituțiile de
cercetare, pe de o parte și companii și autorități
publice, pe de altă parte;
II.3.3 Extinderea participării active a instituțiilor de
cercetare din Regiunea Centru în rețelele europene
create în cadrul ERA, Horizon 2020 și a altor
programe similare și dezvoltarea de parteneriate cu
instituții de cercetare din străinătate;
101
2017 - 2020
OBIECTIVUL STRATEGIC III – PROTECȚIA MEDIULUI

ÎNCONJURĂOR, DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII TEHNICE,
CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII, DIMINUAREA EFECTELOR
SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ȘI PREVENIREA RISCURILOR NATURALE,
UTILIZAREA RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE, PRECUM ȘI
ÎMBUNĂTĂȚIREA EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN SECTORUL PUBLIC,
CASNIC ȘI ECONOMIC LA NIVELUL REGIUNII CENTRU
Obiective specifice: III.1. Protecția mediului înconjurător și
amenajarea, extinderea sau modernizarea
infrastructurii tehnice;
III.2. Conservarea biodiversității;
III.3. Diminuarea efectelor schimbărilor climatice
și prevenirea riscurilor naturale;
III.4. Creșterea utilizării resurselor alternative de
energie;
III.5. Îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul
public, casnic și economic;
Măsurile obiectivului specific III.1:

III.1.1 Protecția mediului înconjurător, la nivelul
componentelor majore (aer, apă, sol) prin sprijinirea
acțiunilor ce vizează diminuarea populării generate de
activitățile economice;
III.1.2 Susținerea colectării selective a deșeurilor,
creșterea gradului de recuperare și reciclare a
deșeurilor la nivel județean și regional;
III.1.3 Construcția, amenajarea, extinderea,
reabilitarea sau modernizarea infrastructurii tehnice
de mediu (de exemplu: stații de epurare, stații de
preepurare, rezervoare de apă, surse de apă potabilă,
rigole pentru regularizarea albiilor râurilor, etc.);

III.2.1 Protecția, conservarea sau refacerea diversității
biologice pentru situri Natura 2000 sau diferite arii
naturale care beneficiază de un statut legal de
protecție de activitățile economice;
102
2017 - 2020
III.2.2 Conservarea și protecția biodiversității din

habitatele naturale, în special a celor forestiere;

III.3.1 Creșterea gradului de siguranță prin prevenirea
și reducerea riscurilor naturale, în special prin crearea
și dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a
acestora;
III.3.2 Diminuarea efectelor schimbărilor climatice
prin implementarea de politici și acțiuni specifice;

III.4.1 Producerea și creșterea utilizării resurselor
regenerabile de energie prin promovarea potențialului
resurselor alternative de energie;
III.4.2 Utilizarea surselor regenerabile de energie prin
susținerea investițiilor în soluții energetice alternative
pentru instituții publice, mediu privat și persoane
fizice;

III.5.1 Îmbunătățirea eficienței energetice la operatorii
industriali și economici prin achiziționarea de
echipamente cu consum redus de energie;
III.5.2 Îmbunătățirea eficienței energetice la sistemele
de încălzire/răcire în locuințele individuale și instituții
publice;
III.5.3 Creșterea eficienței energetice prin reabilitarea
termică a locuințelor și clădirilor publice;
III.5.4 Eficientizarea iluminatului public în mediul
urban și rural;
III.5.5 Eficientizarea transportului urban durabil;
103
2017 - 2020
OBIECTIVUL STRATEGIC IV – DEZVOLTAREA DURABILĂ A

ZONELOR RURALE DIN REGIUNEA CENTRU PRIN VALORIFICAREA
POTENȚIALULUI NATURAL ȘI UMAN AL ACESTORA
Obiective specifice: IV.1. Eficientizarea activităților agricole
prin modernizarea exploataților agricole,
dezvoltarea serviciilor și logisticii agricole și
susținerea activităților de prelucrare a produselor
agricole;
IV.2. Valorificarea superioară, într-o manieră
durabilă, a potențialului silvic regional;
IV.3. Creșterea atractivității economice și
diversificarea activităților economice în localitățile
rurale din Regiunea Centru;
IV.4. Îmbunătățirea infrastructurii tehnico-
edilitare a localităților rurale din Regiunea
Centru;
IV.5. Dezvoltarea infrastructurii sociale, cultural-
recreative și susținerea dezvoltării comunitare;
Măsurile obiectivului specific IV.1:

IV.1.1 Modernizarea exploatațiilor agricole prin
susținerea investițiilor în domeniu;
IV.1.2 Sprijinirea dezvoltării sistemelor locale de
irigații;
IV.1.3 Crearea și modernizarea centrelor logistice
pentru agricultură;
IV.1.4 Dezvoltarea centrelor de servicii pentru
agricultură;
IV.1.5 Crearea și modernizarea unităților mici și
mijlocii de procesare a produselor agricole situate în
mediul rural;
IV.1.6 Susținerea tinerilor fermieri și a specialiștilor
agricoli;
104
2017 - 2020

IV.2.1 Modernizarea exploatațiilor silvice prin
susținerea achiziționării de mașini și echipamente
specifice;
IV.2.2 Dezvoltarea infrastructurii de transport forestier;
IV.2.3 Stimularea utilizării în scop energetic a
reziduurilor forestiere și agricole;
IV.2.4 Susținerea acțiunilor de împădurire și întreținere
a pădurilor;

IV.3.1 Stimulare a afacerilor în domenii economice
neagricole (turism, servicii, industrii artizanale etc.);
IV.3.2 Dezvoltarea competențelor profesionale și
îmbunătățirea cunoștințelor antreprenoriale ale
locuitorilor din mediul rural;

IV.4.1 Extinderea și modernizarea rețelelor de apă
potabilă;
IV.4.2 Extinderea și modernizarea rețelelor de
canalizare;
IV.4.3 Extinderea și modernizarea serviciilor de
colectare și gestionare a deșeurilor menajere;
IV.4.4 Dezvoltarea rețelei de drumuri comunale;

IV.5.1 Reabilitarea, modernizarea și extinderea
infrastructurii sociale în mediul rural;
IV.5.2 Reabilitarea, modernizarea și extinderea
infrastructurii cultural-recreative în mediul rural;
IV.5.3 Sprijinirea cooperării între diverși actori și
comunități rurale în cadrul unor acțiuni integrate vizând
dezvoltarea teritorială;
105
2017 - 2020
OBIECTIVUL STRATEGIC V – DEZVOLTAREA SECTORULUI TURISTIC

ȘI A SECTOARELOR ECONOMICE CONEXE PRIN VALORIFICAREA
POTENȚIALULUI NATURAL ȘI ANTROPIC AL REGIUNII CENTRU ȘI SUSȚINEREA
Obiective specifice: V.1. Punerea în valoare a patrimoniului turistic
natural și antropic;
V.2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii
de primire și de agrement în scopul îmbunătățirii
și diversificării serviciilor turistice oferite;
V.3. Promovarea destinațiilor turistice din
Regiunea Centru;
V.4. Dezvoltarea infrastructurii culturale,
recreative și sprijinirea activităților culturale;
Măsurile obiectivului specific V.1:

V.1.1 Amenajarea de trasee, căi de acces și locuri de
vizitare și dezvoltarea managementului destinaților
turistice;
V.1.2 Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii din
stațiunile balneare și montane;
V.1.3 Conservarea, restaurarea și punerea în valoare a
clădirilor cu valoare arhitectonică și istorică;

V.2.1 Modernizarea/reabilitarea structurilor de
primire turistică și de agrement;
V.2.2 Dezvoltarea structurilor de primire turistică și
de agrement;

V.3.1 Crearea și modernizarea centrelor și punctelor
de informare turistică;
V.3.2 Dezvoltarea activităților de publicitate turistică;
V.3.3 Sprijinirea organizării și participării la
evenimente destinate promovării turistice;
106
2017 - 2020

V.4.1 Reabilitarea, modernizarea și extinderea
infrastructurii culturale și recreative;
V.4.2 Conservarea și punerea în valoare a patrimoniului
cultural imaterial, susținerea evenimentelor culturale;
OBIECTIVUL STRATEGIC VI – DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ÎN SPECIAL

PRIN ÎMBUNĂTĂȚIREA ACCESULUI LA FORMARE PROFESIONALĂ ȘI EDUCAȚIE, CREȘTEREA
OCUPĂRII ȘI CALITĂȚII FORȚEI DE MUNCĂ, CREȘTEREA INCLUZIUNII SOCIALE ȘI A CALITĂȚII
VIEȚII, PRECUM ȘI CONTRACARAREA EFECTELOR DECLINULUI DEMOGRAFIC
Obiective specifice: VI.1. Îmbunătățirea accesului la formare
profesională și educație pe tot parcursul vieții în
domeniile: educație, cercetare, social, sănătate,
administrație publică, economie și antreprenoriat;
VI.2. Sprijinirea dezvoltării capitalului uman în
vederea creșterii ocupării forței de muncă la nivel
regional;
VI.3. Dezvoltarea serviciilor sociale în vederea
creșterii incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile
și a comunităților defavorizate;
VI.4. Contracararea efectelor declinului demografic;
Măsurile obiectivului specific VI.1:

VI.1.1 Facilitatea accesului la educație, perfecționare
profesională și calificare a persoanelor care activează în
special în domeniile: educație, cercetare, social,
sănătate, administrație publică, economie și
antreprenoriat;
V.1.2 Încurajarea și susținerea populației active în
îmbunătățirea competențelor prin acces la formare
profesională și învățare pe tot parcursul vieții;
V.1.3 Diversificarea și creșterea calității serviciilor
oferite prin administrația publică și consolidarea bunei
guvernanțe;
107
2017 - 2020

VI.2.1 Sprijinirea mobilității profesionale și
teritoriale forței de muncă;
VI.2.2 Dezvoltarea și diversificarea ofertei de muncă
prin încurajarea și sprijinirea creării de noi locuri de
muncă;
VI.2.3 Facilitarea accesului la oferta de locuri de
muncă;

VI.3.1 Promovarea și sprijinirea respectării
drepturilor fundamentale, combaterea discriminării,
excluderii și a prejudecăților în rândul grupurilor
vulnerabile și a comunităților defavorizate;
VI.3.2 Creșterea ocupării prin sprijinirea creării de
noi locuri de muncă și facilitarea accesului pe piața
muncii în rândul persoanelor vulnerabile sau
dezavantajele sociale;
VI.3.3 Creșterea calității vieții grupurilor vulnerabile
și dezavantajate social prin facilitarea accesului la
programe de educație, formare profesională, calificare
și recalificare, în special pentru populația de etnie
romă;
VI.3.4 Promovarea și susținerea economice sociale și
a întreprinderilor sociale;

VI.4.1 Sprijinirea familiilor tinere cu copii prin acces
la servicii suport;
VI.4.2 Sprijinirea accesului tinerilor pe piață muncii;
VI.3.3 Sprijinirea inițiativelor ce vizează diminuarea
efectelor schimbărilor demografice pe piața muncii
(creșterea numărului de lucrători vârstnici);
108
2017 - 2020
PLAN DE ACȚIUNI
OBIECTIVUL STRATEGIC I – DEZVOLTAREA URBANĂ DURABILĂ, CREȘTEREA COEZIUNII TERI-
TORIALE PRIN ÎNCURAJAREA DEZVOLTĂRII POLICENTRICE, DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII
DE TRANSPORT, TEHNICO-EDILITARĂ, DE EDUCAȚIE, SĂNĂTATE, SOCIALĂ ȘI SITUAȚII DE UR-
GENȚĂ, PRECUM ȘI CREȘTEREA ACCESULUI POPULAȚIEI LA SERVICIILE AFERENTE LA NIVE-
LUL REGIUNII CENTRU
OBIECTIV
MĂSURI PROIECTE PROPUSE
SPECIFIC
I.1.1 Simularea dezvoltării policentrice și în-
curajarea dezvoltării integrate a orașului și a
regiunilor rurale în vederea generării de efecte
sinergice și realizării coeziunii teritoriale prin
promovarea și dezvoltarea partenerilor
A1. Construirea de troturare pentru drumuri
I.1. Creșterea asfaltate, orașul Întorsura Buzăului;
coeziunii terito- A2. Construire trotuare pentru DN 10, oraș Întor-
riale a Regiunii I.1.2 Susținerea dezvoltării orașului ca pol de sura Buzăului
Centru prin atracție pentru zonele învecinate și motor al A3. Amenajare spații verzi, locuri de joaca pentru
sprijinirea dez- creșterii economice inteligente prin extinderea copii, zona blocuirlor, oraș Întorsura Buzăului;
voltării urbane și dezvoltarea infrastructurii A4. Construirea de piste pentru bicicliști în oraș
A5. Realizare centru civic, oraș Întorsura
Buzăului;
I.1.3 Regenerarea orașului prin dezvoltarea de
A1. Reactualizare PUG, oraș Întorsura Buzăului
soluții de dezvoltare urbană integrata și in-
cluziune socială
A1. Reabilitare și modernizare străzi de interes
local în orașul Întorsura Buzăului - Faza I;
A2. Asfaltare și modernizare drumuri de interes
local, oraș Întorsura Buzăului, județul Covasna;
A3. Pod de beton armat peste râul Buzău, zona
I.2.1 Creșterea mobilității regionale prin extin- Camping, județul Covasna;
derea, reabilitarea și modernizarea rețelei de A4. Reparații capitale la podul din beton armat
drumuri rutiere și feroviare, construirea de din zona Peste-Vale si la punte pietonală Crivina;
centuri ocolitoare în vecinătatea orașelor pre- A5. Realizare Pod Floroița;
I.2. Dezvoltarea
cum și construirea, extinderea, reabilitarea sau A6. Variantă ocolitoare, cu statut de drum
infrastructurii de
modernizarea de aeroporturi județean: Dobârlău—Floroaia Mare—1 Decem-
transport si co-
municații tehni- brie 1918—Fabricii—Brazilor—Brădet;
co-edilitară la A7. Reabilitare și extindere poduri și podețe, str.
nivelul Regiunii 1 Decembrie 1918 și Fabricii, oraș Întorsura
Centru Buzăului
I.2.2 Dezvoltarea transportului intermodal în
vederea dezvoltării unei platforme intermodale
pentru transportul mărfurilor
I.2.3 Extinderea, reabilitarea și modernizarea A1. Extinderea si modernizare sistemelor de apă
infrastructurii tehnico-edilitare în perspectiva si apă uzată în jud. Covasna, oraș Întorsura
dezvoltării durabile și administrării cât mai Buzăului;
eficiente a teritoriului
109
2017 - 2020
OBIECTIVUL STRATEGIC I – DEZVOLTAREA URBANĂ DURABILĂ, CREȘTEREA COEZIUNII TERI-

TORIALE PRIN ÎNCURAJAREA DEZVOLTĂRII POLICENTRICE, DEZVOLTAREA INFRASTRUC-
TURII DE TRANSPORT, TEHNICO-EDILITARĂ, DE EDUCAȚIE, SĂNĂTATE, SOCIALĂ ȘI SITUAȚII
DE URGENȚĂ, PRECUM ȘI CREȘTEREA ACCESULUI POPULAȚIEI LA SERVICIILE AFERENTE LA
NIVELUL REGIUNII CENTRU
OBIECTIV
SPECIFIC
I.2.4 Dezvoltarea infrastructurii diferitelor
tipuri de comunicații în special al accesului
populației, administrației publice și mediului
privat la conexiuni în bandă largă și asigurarea
interoperabilității sistemelor de comunicați
A1. Reabilitare, modernizare, extindere și do-
tare ateliere școlare Liceul Tehnologic Nicolae
Bălcescu;
A2. Reabilitare, modernizare, extindere și do-
tare sală de sport Școala gimnazială cu cls I-
I.3.1 Creșterea calității sistemului de VIII Mihail Sadoveanu;
învățământ prin extinderea, reabilitarea, ame- A3. Extindere grădiniță cu 6 săli de grupă;
najarea, dotarea și modernizarea infrastruc- A4. Reabilitare și modernizare școala cu clasele
turii de educație I-VIII Gheorghe Zaharia, sat Brădet;
A5. Amenajare grup sanitar și introducere încăl-
zire centrală / Școala Primară Floroaia Mică;
A6. Reabilitarea și modernizarea corpurilor 2 și
3, Școala Gimnazială cu clasele I-VIII Mihail
I.3. Dezvoltarea
Sadoveanu, Întorsura Buzăului;
infrastructurii de
I.3.2 Diversificarea și creșterea calității și ac-
educație,
cesului populației la servicii de sănătate la
sănătate, sociale
standarde europene prin extinderea, reabili- A1. Amenajare parc spital;
și situații de ur-
tarea, amenajarea, dotarea și modernizare in-
gență la nivelul
frastructurii de sănătate
Regiunii Centru
A1. Centru social pentru îngrijirea persoanelor
vârstnice și cu dizabilități Întorsura Buzăului;
A2. Cimitir uman – locație nouă;
I.3.3 Creșterea incluziunii sociale și a calității
A3. Adăpost pentru câinii comunitari,Întorsura
în rândul populației prin extinderea, reabili-
Buzăului;
tarea, amenajarea, dotarea și modernizarea
A4. Amenajarea unui teren pentru un cartier de
infrastructurii sociale
familii defavorizate;
A5. Construcția de locuințe sociale;
A6. Construcția de locuințe ANL.
I.3.4 Creșterea siguranței publice și eficien- A1.Realizare documentaţie obţinere Autorizaţie
tizarea intervențiilor în situații de urgență prin pentru securitate la incendiu aferentă Instituţiilor
extinderea, reabilitarea și modernizarea infra- şcolare, sanitare , culturale şi sportive ale UAT
structurii specifice oraş Întorsura Buzăului;
110
2017 - 2020
OBIECTIVUL STRATEGIC II – DEZVOLTAREA ECONOMIEI REGIONALE BAZATE PE CUNO-

AȘTERE PRIN MODERNIZAREA ȘI EFICIENTIZAREA ÎNTREPRINDERILOR, INTENSIFICAREA
COOPERĂRII ECONOMICE ȘI PRIN CREȘTEREA ROLULUI CERCETĂRII-DEZVOLTĂRII-INOVĂRII
LA NIVELUL ECONOMIEI REGIUNII CENTRU
OBIECTIV SPECIFIC MĂSURI PROIECTE PROPUSE
II.1.1 Sprijinirea activităților de inovare

și modernizare ale IMM-urilor
II.1 Sprijinirea activi- II.1.2 Sprijinirea participării IMM-urilor

tăților de inovare și la diverse rețele internaționale de coop-
modernizare ale IMM- erare economică
urilor, creșterea grad-
II.1.3 Sprijinirea IMM-urilor în vederea
ului de internațion-
utilizării instrumentelor de finanțare
alizare al IMM-urilor
europeană
II.1.4 Sprijin pentru regenerarea eco-

nomică a orașului
II.2.1 Extinderea infrastructurii region-

II.2 Extinderea și di- ale și locale de sprijinire a afacerilor și
versificarea infra- diversificarea gamei de servicii oferite
structurii regionale și
locale de afaceri, clus- II.2.2 Extinderea și susținerea activi-
terlor și a rețelelor de tăților clusterlor economice și a altor
cooperare economică structuri de cooperare precum și a activ-
ităților de promovare economică
II.3.1 Dezvoltarea infrastructurilor de

CDI prin reabilitarea, amenajarea, extin-
derea, modernizarea și dotarea acestora
din cadrul entităților publice și private
II.3.2 Dezvoltarea de platforme de coop-

erare prin facilitarea creării de parteneri-
ate între instituțiile de cercetare, pe de o
II.3 Dezvoltarea infra-
parte și companii și autorități publice, pe
structurii de cercetare
de altă parte
și inovare
II.3.3 Extinderea participării active a
instituțiilor de cercetare din Regiunea
Centru în rețelele europene create în
cadrul ERA, Horizon 2020 și a altor
programe similare și dezvoltarea de
parteneriate cu instituții de cercetare din
străinătate
111
2017 - 2020
OBIECTIVUL STRATEGIC III – PROTECȚIA MEDIULUI ÎNCONJURĂOR, DEZVOLTAREA INFRA-

STRUCTURII TEHNICE, CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII, DIMINUAREA EFECTELOR
SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ȘI PREVENIREA RISCURILOR NATURALE, UTILIZAREA
RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE, PRECUM ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA EFICIENȚEI ENER-
GETICE ÎN SECTORUL PUBLIC, CASNIC ȘI ECONOMIC LA NIVELUL REGIUNII CENTRU
III.1.1 Protecția mediului înconjurător, la

nivelul componentelor majore (aer, apă,
sol) prin sprijinirea acțiunilor ce vizează
diminuarea populării generate de activi-
tățile economice
III.1.2 Susținerea colectării selective a A1. Implementarea unui sistem integrat de
III.1. Protecția medi- deșeurilor, creșterea gradului de re-
management al deșeurilor la nivelul orașului
ului înconjurător și cuperare și reciclare a deșeurilor la nivel
județean și regional Întorsura Buzăului;
amenajarea, extinder-
ea sau modernizarea III.1.3 Construcția, amenajarea, extinder-
infrastructurii tehnice ea, reabilitarea sau modernizarea infra-
structurii tehnice de mediu (de exemplu:
stații de epurare, stații de preepurare,
rezervoare de apă, surse de apă potabilă,
rigole pentru regularizarea albiilor
râurilor, etc.)
III.2.1 Protecția, conservarea sau refac-
erea diversității biologice pentru situri
Natura 2000 sau diferite arii naturale care
beneficiază de un statut legal de protec-
III.2.Conservarea bio-
tive
diversității
III.2.2 Conservarea și protecția biodiver-
sității din habitatele naturale, în special a
celor forestiere
III.3.1 Creșterea gradului de siguranță
prin prevenirea și reducerea riscurilor
naturale, în special prin crearea și dezvol-
III.3.Diminuarea tarea infrastructurii adecvate de prevenire
efectelor schimbărilor a acestora
climatice și prevenirea
riscurilor naturale III.3.2Diminuarea efectelor schimbărilor
climatice prin implementarea de politici
și acțiuni specifice
112
2017 - 2020
OBIECTIVUL STRATEGIC III – PROTECȚIA MEDIULUI ÎNCONJURĂOR, DEZVOLTAREA INFRA-

STRUCTURII TEHNICE, CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII, DIMINUAREA EFECTELOR
SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ȘI PREVENIREA RISCURILOR NATURALE, UTILIZAREA
RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE, PRECUM ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA EFICIENȚEI ENER-
GETICE ÎN SECTORUL PUBLIC, CASNIC ȘI ECONOMIC LA NIVELUL REGIUNII CENTRU
III.4.1 Producerea și creșterea utilizării A1. Utilizarea energiei solare în scopul redu-
resurselor regenerabile de energie prin cerii cheltuielilor pentru prepararea apei calde
promovarea potențialului resurselor la centrala termică a orașului Întorsura Buzău-
III.4. Creșterea uti- alternative de energie lui;
lizării resurselor alter- III.4.2 Utilizarea surselor regenerabile
native de energie de energie prin susținerea investițiilor
în soluții energetice alternative pentru
instituții publice, mediu privat și per-
soane fizice
III.5.1 Îmbunătățirea eficienței ener-

getice la operatorii industriali și eco-
nomici prin achiziționarea de echipa-
mente cu consum redus de energie
A1. Reabilitare sistem centralizat de încălzire
cu combustibil biomasă:
III.5.2 Îmbunătățirea eficienței ener-
Faza I – Reabilitare sistem centralizat de încăl-
getice la sistemele de încălzire/răcire
zire cu combustibil biomasă – depozit de masă
în locuințele individuale și instituții
lemnoasă;
publice
III.5. Îmbunătățirea Faza II – Realizare centrală termică pe bio-
eficienței energetice în masă;
sectorul public, casnic III.5.3 Creșterea eficienței energetice A1. Reabilitare termică a blocurilor;
și economic prin reabilitarea termică a locuințelor A2. Reabilitare clădire Primărie Oraș Întorsura
și clădirilor publice Buzăului;
A1. Eficientizarea infrastructurii de iluminat
III.5.4 Eficientizarea iluminatului pub- public;
lic în mediul urban și rural A2. Iluminiatul arhitectural al clădirilor publi-
ce din orașul Întorsura Buzăului;
A1. Realizare Plan de Mobilitate Urbană, oraș
III.5.5 Eficientizarea transportului Întorsura Buzăului;
urban durabil A2. Introducerea transportului public local,
oraș Întorsura Buzăului, județ Covasna;
113
2017 - 2020
OBIECTIVUL STRATEGIC IV – DEZVOLTAREA DURABILĂ A ZONELOR RURALE DIN REGIUNEA

CENTRU PRIN VALORIFICAREA POTENȚIALULUI NATURAL ȘI UMAN AL ACESTORA

IV.1.1 Modernizarea exploatațiilor
agricole prin susținerea investițiilor în
domeniu
IV.1.2 Sprijinirea dezvoltării sistemelor
IV.1. Eficientizarea locale de irigații
activităților agricole
prin modernizarea IV.1.3 Crearea și modernizarea centrelor A1. Târg de animale;
exploataților agricole, logistice pentru agricultură A2. Rută ocolitoare pentru atelaje, oraș Întor-
dezvoltarea serviciilor
și logisticii agricole și IV.1.4 Dezvoltarea centrelor de servicii
susținerea activităților pentru agricultură
de prelucrare a pro-
IV.1.5 Crearea și modernizarea unităților
duselor agricole
mici și mijlocii de procesare a produselor
agricole situate în mediul rural
IV.1.6 Susținerea tinerilor fermieri și a
specialiștilor agricoli
IV.2.1 Modernizarea exploatațiilor silvice
prin susținerea achiziționării de mașini și
echipamente specifice
IV.2. Valorificarea
superioară, într-o ma- IV.2.2 Dezvoltarea infrastructurii de
nieră durabilă, a po- transport forestier
tențialului silvic re- IV.2.3 Stimularea utilizării în scop ener-
gional getic a reziduurilor forestiere și agricole
IV.2.4 Susținerea acțiunilor de împădurire
și întreținere a pădurilor
IV.3.1 Stimulare a afacerilor în domenii
IV.3. Creșterea atrac-
economice neagricole (turism, servicii,
tivității economice și
industrii artizanale etc.)
diversificarea activi-
tăților economice în IV.3.2 Dezvoltarea competențelor profe-
localitățile rurale din sionale și îmbunătățirea cunoștințelor an-
Regiunea Centru treprenoriale ale locuitorilor din mediul
rural
IV.4.1 Extinderea și modernizarea rețele- A1. Realizare sistem de branșare conductă
lor de apă potabilă apă, sat Brădet, oraș Întorsura Buzăului;
IV.4. Îmbunătățirea IV.4.2 Extinderea și modernizarea rețele-
infrastructurii tehnico lor de canalizare
-edilitare a locali- IV.4.3 Extinderea și modernizarea ser-
tăților rurale din Regi- viciilor de colectare și gestionare a
unea Centru deșeurilor menajere
IV.4.4 Dezvoltarea rețelei de drumuri
comunale
114
2017 - 2020
OBIECTIVUL STRATEGIC IV – DEZVOLTAREA DURABILĂ A ZONELOR RURALE DIN REGIUNEA

CENTRU PRIN VALORIFICAREA POTENȚIALULUI NATURAL ȘI UMAN AL ACESTORA
OBIECTIV
SPECIFIC
IV.5. Dezvoltarea IV.5.1 Reabilitarea, modernizarea și extinderea
infrastructurii infrastructurii sociale în mediul rural
sociale, cultural- IV.5.2 Reabilitarea, modernizarea și extinderea
recreative și infrastructurii cultural-recreative în mediul rural
susținerea dez- IV.5.3 Sprijinirea cooperării între diverși actori
voltării comuni- și comunități rurale în cadrul unor acțiuni inte-
tare grate vizând dezvoltarea teritorială
OBIECTIVUL STRATEGIC V – DEZVOLTAREA SECTORULUI TURISTIC ȘI A SECTOARELOR ECO-

NOMICE CONEXE PRIN VALORIFICAREA POTENȚIALULUI NATURAL ȘI ANTROPIC AL REGIUNII
CENTRU ȘI SUSȚINEREA ACTIVITĂȚILOR CULTURALE ȘI RECREATIVE
OBIECTIV
SPECIFIC
V.1.1 Amenajarea de trasee, căi de acces și
A1. Construirea de zone (trasee) pietonale
locuri de vizitare și dezvoltarea managementu-
în oraș Întorsura Buzăului;
V.1. Punerea în lui destinaților turistice
valoare a patrimo- V.1.2 Dezvoltarea și modernizarea infrastruc-
niului turistic natu- turii din stațiunile balneare și montane
ral și antropic V.1.3 Conservarea, restaurarea și punerea în
valoare a clădirilor cu valoare arhitectonică și
istorică
V.2.1 Modernizarea/ reabilitarea structurilor de A1. Bază sportivă si de agrement, zona
V.2. Dezvoltarea și primire turistică și de agrement Camping;
modernizarea in-
frastructurii de A1. Zona turistică sporturi de iarnă ”Dealul
primire și de agre- Taberei”;
ment în scopul îm- V.2.2 Dezvoltarea structurilor de primire turis- A2. Parc-pădure”Tomoja”;
bunătățirii și diver- tică și de agrement A3. Bază sportivă: pârtie de schi, bazin de
sificării serviciilor înot, patinoar, amenajarea Buzăului pentru
turistice oferite sporturi nautice;
V.3.1 Crearea și modernizarea centrelor și

punctelor de informare turistică
V.3. Promovarea
V.3.2 Dezvoltarea activităților de publicitate
destinațiilor turisti-
turistică
ce din Regiunea
Centru V.3.3 Sprijinirea organizării și participării la
evenimente destinate promovării turistice
A1. Reabilitare și refuncționalizare Casa de
V.4. Dezvoltarea V.4.1 Reabilitarea, modernizarea și extinderea Cultură Orășenească - centru funcțional
infrastructurii cul- infrastructurii culturale și recreative multicultural, amenajare și dotare bibliotecă
turale, recreative și orășenească
sprijinirea activită- V.4.2 Conservarea și punerea în valoare a pa-
ților culturale trimoniului cultural imaterial, susținerea eveni-
mentelor culturale
115
2017 - 2020
OBIECTIVUL STRATEGIC VI – DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ÎN SPECIAL PRIN ÎMBUNĂ-

TĂȚIREA ACCESULUI LA FORMARE PROFESIONALĂ ȘI EDUCAȚIE, CREȘTEREA OCUPĂRII ȘI
CALITĂȚII FORȚEI DE MUNCĂ, CREȘTEREA INCLUZIUNII SOCIALE ȘI A CALITĂȚII VIEȚII, PRE-
CUM ȘI CONTRACARAREA EFECTELOR DECLINULUI DEMOGRAFIC
VI.1.1 Facilitatea accesului la educație, perfec-
VI.1. Îmbunătățirea ționare profesională și calificare a persoanelor
accesului la formare care activează în special în domeniile: educație,
profesională și educa- cercetare, social, sănătate, administrație publi-
ție pe tot parcursul că, economie și antreprenoriat
vieții în domeniile: VI.1.2 Încurajarea și susținerea populației acti-
educație, cercetare, ve în îmbunătățirea competențelor prin acces la
social, sănătate, admi- formare profesională și învățare pe tot parcur-
nistrație publică, eco- sul vieții
nomie și VI.1.3 Diversificarea și creșterea calității servi-
antreprenoriat ciilor oferite prin administrația publică și con-
solidarea bunei guvernanțe
VI.2.1 Sprijinirea mobilității profesionale și
VI.2. Sprijinirea dez- teritoriale forței de muncă
voltării capitalului
VI.2.2 Dezvoltarea și diversificarea ofertei de
uman în vederea creș-
muncă prin încurajarea și sprijinirea creării de
terii ocupării forței de
noi locuri de muncă
muncă la nivel regio-
nal VI.2.3 Facilitarea accesului la oferta de locuri
de muncă
VI.3.1 Promovarea și sprijinirea respectării
drepturilor fundamentale, combaterea discrimi-
nării, excluderii și a prejudecăților în rândul
grupurilor vulnerabile și a comunităților defa-
vorizate
VI.3. Dezvoltarea ser- VI.3.2 Creșterea ocupării prin sprijinirea creării
viciilor sociale în vede- de noi locuri de muncă și facilitarea accesului
rea creșterii incluziu- pe piața muncii în rândul persoanelor vulnera-
nii sociale a grupurilor bile sau dezavantajele sociale
vulnerabile și a comu- VI.3.3 Creșterea calității vieții grupurilor vulne-
nităților defavorizate rabile și dezavantajate social prin facilitarea
accesului la programe de educație, formare
profesională, calificare și recalificare, în special
pentru populația de etnie romă
VI.3.4 Promovarea și susținerea economice
sociale și a întreprinderilo r sociale
VI.4.1 Sprijinirea familiilor tinere cu copii prin
acces la servicii suport
VI.4.2 Sprijinirea accesului tinerilor pe piață
VI.4. Contracararea
muncii
efectelor declinului
demografic VI.4.3 Sprijinirea inițiativelor ce vizează dimi-
nuarea efectelor schimbărilor demografice pe
piața muncii (creșterea numărului de lucrători
vârstnici)
116
2017 - 2020
AXE PRIORITARE
DE DEZVOLTARE
1. Axa prioritară 2 - Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și
mijlocii
1.1. Obiective specifice

1.1.1.Consolidarea poziției pe piață a IMM – urilor în domeniile competitive
indentificate în SNC și PDR – uri.
1.1.2.Îmbunătătirea competitivității economice prin creșterea productivității muncii
în IMM – uri în sectoarele competitive identificate în SNC.
1.2. Linii de intervenție prioritare

1.2.1. Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării
economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin
incubatoare de afaceri.
1.2.2. Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și
dezvoltarea serviciilor.
1.3. Activități, operațiuni orientative și proiecte

1.3.1. Pentru linia de intervenție „Promovarea spiritului antreprenorial, în special
prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi
întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri‖:
Operațiuni orientative:
 achiziționarea de echipamente IT, tehnică de calcul;
 achiziționarea de echipamente tehnologice, mașini, utilaje și instalații de lucru
inclusiv software-ul aferent, aparate și instalații de măsurătoare, control și reglare
necesare desfășurării activităților pentru care a solicitat finanțare;
 dotarea cu echipamente de birotică necesare desfășurării normale a activității.
 realizarea de site–uri pentru prezentarea activității și a produselor sau serviciilor
promovate, inclusiv instrumente de vânzare on-line, facilitarea comerțului și inovații
specifice.
117
2017 - 2020
 achiziționarea de instalații/echipamente specifice în scopul obținerii

unei economii de energie, precum și sisteme care utilizează surse
regenerabile/alternative de energie pentru eficientizarea activităților pentru
care a solicitat finanțare, etc;
2. Axa prioritară 3 - Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de

carbon.

2.1.1. Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, clădirile publice și
sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri energetice
mari.
2.1.2. Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazate pe planurile de
mobilitate urbană durabilă.

2.2.1. Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a
utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile
publice și în sectorul locuințelor.
2.2.2. Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru
toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor
sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor.

2.3.1. Pentru linia de intervenție „Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării
inteligente a energiei si a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile
publice, inclusiv în clădirile publice și în sectorul locuințelor‖:
 creșterea eficienței energetice a clădirilor publice:
 îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, șarpantelor și învelitorilor,
inclusiv măsuri de consolidare a clădirii;
 reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea și transportul
agentului termic, apei calde menajere și a sistemelor de ventilare și climatizare;
 utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de
energie termică pentru încalzirea apei calde de consum;
 implementarea sistemelor de management energetic având ca scop
118
2017 - 2020
îmbunătățirea eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de

energie;
 înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent, cu corpuri de
iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;
 realizarea unei strategii pentru eficiență energetică care au proiecte
implementate prin POR 2014-2020.
 creșterea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale:
 îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, șarpantelor și învelitorilor,
inclusiv măsuri de consolidare a clădirii;
 reabilitarea și modernizarea instalației de distribuție a agentului termic;
 modernizarea sistemului de încălzire: repararea/ înlocuirea centralei termice de
bloc/scară;
 înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent din spațiile
comune cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică.
 investiții în iluminatul public:
 înlocuirea sistemelor de iluminat public cu incandescanță, cu iluminat prin
utilizarea unor lampi cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;
 achiziționarea/instalarea de sisteme de telegestiune a iluminatului public;
 utilizarea surselor regenerabile de energie.
Proiecte propuse:
 Reabilitare clădire Primărie Oraș Întorsura Buzăului;
 Reabilitare termică a blocurilor;
 Iluminiatul arhitectural al clădirilor publice din orașul Întorsura Buzăului;
 Eficientizarea infrastructuri de iluminat public.
2.3.2. Pentru linia de intervenție „Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de

dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv
promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante
pentru atenuarea adaptărilor‖.
 investiții destinate îmbunătățirii trensportului public urban:
 achiziționarea de material rulant electric/vehicule ecologice (EEV) inclusiv
pentru proiecte pilot de introducere a transportului public în localități urbane;
 modernizarea/reabilitarea depourilor aferente transportului
public și infrastructura tehnică aferentă;
119
2017 - 2020
 îmbunătățirea stațiilor de transport public existente, inclusiv

realizarea de noi stații și terminale intermodale pentru mijloacele de
transport în comun;
 construirea/modernizarea/reabilitarea infrastructurii rutiere pentru
creșterea nivelului de siguranță și eficiență în circulație și exploatare a rețelei de
transport (cu asigurarea creării/modernizării traseelor pentru pietoni și bicicliști, acolo
unde este posibil);
 investiții destinate transportului electric și nemotorizat:
 construirea/modernizarea/reabilitarea pistelor/traseelor pentru bicicliști și a
infrastructurii tehnice aferente (puncte de închiriere, sisteme de parcaj pentru
biciclete,etc;
 crearea de zone și trasee pietonale, inclusiv măsuri de reducere a traficului auto
în anumite zone;
 alte investiții destinate reducerii emisiilor de CO2 în zona urbană:
 realizarea de sisteme de monitorizare video bazat pe instrumente inovative și
eficiente de management al traficului;
 realizarea sistemelor park and ride;
 realizarea perdelelor forestiere - aliniamente de arbori (cu capacitate mare de
retentive a CO2).
Proiecte propuse:
 Realizare Plan de Mobilitate Urbană, oraș Întorsura Buzăului
 Introducere transport public local în oraș Întorsura Buzăului;
 Construirea de piste pentru bicicliști în oraș Întorsura Buzăului;
 Construirea de zone (trasee) pietonale în oraș Întorsura Buzăului;
 Construirea de trotuare pentru drumuri asfaltate, oraș Întorsura Buzăului;
 Construire trotuare pentru DN 10, oraș Întorsura Buzăului;
 Rută ocolitoare pentru atelaje, oraș Întorsura Buzăului.
3. Axa prioritara 5 - Îmbunătățirea mediului urban, conservarea, protecția

și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural

3.1.1. Impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea
patrimoniului cultural și a identității culturale.
120
2017 - 2020
3.1.2. Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor

degradate, vacante sau neutilizate din orașele mici, mijlocii și municipiul
București.
3.2.1. Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea
patrimoniului natural și cultural.
3.2.2. Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban,
revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor industriale dezafectate
(inclusiv a zonelor de reconversie) reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de
reducere a zgomotului.

3.3.1. Pentru linia de intervenție „Conservarea, protejarea, promovarea și
dezvoltarea patrimoniului natural și cultural‖.
 restaurarea, consolidarea, protecția și conservarea monumentelor istorice;
 restaurarea, protecția, conservarea și realizarea picturilor interioare, frescelor,
picturilor murale exterioare;
 dotări interioare pentru expunere și protecția patrimoniului cultural mobil și
imobil;
 activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv
digitizarea acestuia, în cadrul proiectului.
3.3.2. Pentru linia de intervenție ―Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii

mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor
industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării aerului și
promovării măsurilor de reducere a zgomotului‖.
 demolarea clădirilor situate pe terenurile supuse demolării;
 realizarea alei pietonale, piste pentru biciclisti, creare trotuare;
 amenajare spații verzi (defrișarea vegetației existente, modelarea terenului,
montatea elementelor constructive de tipul alei, foișoare, pergole, grilaje, etc; plantarea,
gazonarea suprafetelor, inclusiv plantare arbori);
 crearea de facilități pentru recreere pe terenurile amenajate (ex: zone speciale
pentru sport, locuri de joacă pentru copii, etc.);
121
2017 - 2020
 instalare Wi-Fi în spațiile publice;

 dotare mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi, etc.);
 modernizarea străzilor urbane adiacente terenurilor supuse
intervențiilor, inclusive înlocuirea sau racordarea la utilitățile publice;
Proiecte propuse:
 Relizare centru civic, oraș Întorsura Buzăului;
 Amenajarea spații verzi, locuri de joacă pentru copii, zona blocuri, oraș
 Parc-pădure ‖Tomoja‖;
4. Axa prioritară 6 - Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță

regională
4.1. Obiectiv specific

4.1.1. Creștera gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane situate în
proximitatea rețelei TEN-T prin modernizarea drumurilor județene;
4.2. Linie de intervenție prioritare

4.2.1. Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare
la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale;

 modernizarea și reabilitarea rețelei de drumuri județene care asigură conectivitatea
directă sau indirectă cu rețeaua TEN-T, construirea unor noi segmente de drum
județean pentru conectarea la autostrazi sau drumuri expres; construirea/modernizarea
de stații pentru transport public pe traseul drumului județean;
 realizarea de investiții destinate siguranței rutiere pentru pietoni și bicicliști;
 realizarea de perdele forestiere și parapeți, realizarea de investiții suplimentare
pentru protecția drumului, respectiv față de efectele generate de condiții meteorologice
extreme.
Proiecte propuse:
 Variantă ocolitoare, cu statut de drum județean, Dobârlău, Floroaia Mare,
1Decembrie-Fabricii- Brazilor-Brădet;
122
2017 - 2020
5. Axa prioritara 7 - Diversificarea economiilor locale prin

dezvoltarea durabilă a turismului

5.1.1. Creșterea numărului mediu de salariați în stațiunile turistice.
5.2. Linie de intervenție prioritară

5.2. Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea
potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să
includă reconversia regiunilor industrială aflate în declin, precum și sporirea
accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice;.

 crearea și extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităților aferente;
 amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum și crearea/
modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică;
 dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mica pentru valorificarea atracțiilor
turistice;
 activități de marketing și promovarea turistică ale obiectivului finanțat.
Proiecte propuse:
 Bază sportivă: pârtie de schi, bazin de înot, patinoar, amenajarea Buzăului
pentru sporturi nautice;
 Bază sportică și de agreement, zona Camping;
 Zona turistică sporturi de iarnă „Dealul Taberei‖.
6. Axa prioritară 8 - Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale.

6.1.1. Creșterea accesibilității serviciilor de sănătate comunitare și a celor de nivel
secundar, în special pentru zonele sărace și izolate.
6.1.2. Îmbunătățirea calității și a eficienței îngrijirii spitalicești de urgență.
6.1.3. Creșterea gradului de acoperire cu servicii sociale.
123
2017 - 2020

6.2.1. Investițiile în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la
dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în
ceea ce privește starea de sănătate și promovând incluziunea socială prin
îmbunătățirea accesului la serviciile sociale, culturale și de recreare, precum și
trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale.
6.3. Activităti, operațiuni orientative și proiecte

 construcția/reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea centrelor comunitare
integrate socio-medicale;
 reabilitare/modernizare/extinderea/dotarea infrastructurii de servicii sociale fără
componență rezidențială;
 construcție/reabilitare/modernizare locuințe de tip familial, apartamente de tip
familial, lociunțe protejate, etc.
Proiecte propuse:
 Amenajare parc spital;
 Centru social pentru îngrijirea persoanelor vârstnice și cu dizabilități, Întorsura
Buzăului;
 Construire locuințe sociale;
 Construire locuințe pentru tineri ANL
7. Axa prioritară 9 - Sprijinirea regenerării economice și sociale a

comunităților defavorizate din mediul urban

7.1.1. Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie, exciziune socială,
prin măsuri integrate

7.2.1. Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității.

 investiții în infrastructura de locuire prin construirea/reabilitarea/modernizarea
locuințelor sociale;
124
2017 - 2020
 investiții în infrastructura de educație prin construirea/reabilitarea/

modernizarea de unități de învățământ preuniversitar (creșe, grădinițe, școli
primare, școli gimnaziale);
 investiții în amenajări ale spațiului urban degradat prin construirea/
reabilitarea/ modernizarea clădirilor pentru a găzdui diferite activități sociale,
comunitare, culturale, agrement și sport, etc;
 creearea/reabilitarea/modernizarea spațiilor publice urbane;
 construirea/dotarea cu echipamente a infrastructurii intreprinderilor de economie
socială de inserție.
Proiecte propuse:
 Amenajarea unui teren pentru un cartier de familii defavorizate;
 Reabilitare și refuncționalizare Casa de Cultură Orășenească - centru funcțional
multicultural, amenajare și dotare bibliotecă orășenească;
8. Axa prioritară 10 - Îmbunătățirea infrastructurii educaționale

8.1.1. Creșterea gradului de participare la nivelul educației timpurii și învățământului
obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului.
8.2.1. Creșterea gradului de participare la învățământul profesional și tehnic și
învățare pe tot parcursul vieții.
8.2.3. Creșterea relevanței învățământului terțiar universitar în relație cu piața forței
de muncă și sectoarele economice competitive.

8.2.1. Investițiile în educație și formare, inclusiv în formare profesională, pentru
dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea
infrastructurilor de educație și formare.

Operațiuni orientative
 construcția/reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii
pentru educație timpurie;
 construcția/reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii educaționale
pentru învățământul general obligatoriu;
 construcția/reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii educaționale
125
2017 - 2020
pentru învățământul profesional și tehnic și învățarea pe tot parcursul vieții.
Proiecte propuse:
 Reabilitare corp B Școala Gimnazială Mihail Sadoveanu;
 Reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotare ateliere Liceu
Tehnologic Nicolae Bălcescu;
 Reabilitarea și modernizarea corpurilor 2 și 3, Școala Gimnazială cu
clasele I-VIII Mihail Sadoveanu, Întorsura Buzăului.
SURSE DE FINANȚARE
POSIBILE
 Fondul European pentru Dezvoltare Regională și Fondul Social European;
 Programul Operaţional Sectorial — Creşterea Competitivităţii Economice;
 Fondul European pentru Dezvoltare Regională;
 Programul Operaţional Regional
 Programul Operaţional Infrastructura Mare;
 Fondul de Mediu;
 Programe Guvernamentale;
 Buget local.
126
2017 - 2020
FIȘELE OBIECTIVELOR
DE INVESTIȚII
1. Titlul proiectului: Construire trotuare pentru drumuri asfaltate, oraș Întorsura Buzăului
Obiectiv specific: I.1 Creșterea coeziunii teritoriale a Regiunii
Relevanța pentru Strategia Centru prin sprijinirea dezvoltării urbane
de dezvoltare a Orașului Măsura: I.1.2 Susținerea dezvoltării orașului ca pol de atracție
Întorsura Buzăului pentru zonele învecinate și motor al creșterii economice inteligente
prin extinderea și dezvoltarea infrastructurii
Instituții/ actori implicați/
Primăria Întorsura Buzăului
potențiali parteneri
Obiectivul principal al acestui proiect constă în îmbunătățirea in-
frastructurii urbane la nivelul orașului, pentru a facilita mobilitatea
populației, a bunurilor și serviciilor, în vederea stimulării dezvoltării
economice durabile a orașului.
Se vor moderniza trotuarele pe următoarele străzi: Strada Hanului
(trotuar proiectat pe partea stângă a străzii, în sensul creşterii
kilometrajului), Strada Gheorghe Doja (trotuar pe ambele părţi, acolo
unde ampriza străzii a permis acest lucru), Strada Castanilor (trotuar
proiectat pe partea stângă, în sensul creşterii kilometrajului, acolo unde
Descrierea proiectului
ampriza străzii a permis acest lucru), Strada 1 Decembrie 1918
(obiective, justificare,
(trotuar pe ambele părţi, acolo unde ampriza străzii a permis acest
potențiale activități,
lucru).
rezultate estimate)
Pe străzile Gheorghe Doja, Castanilor și 1 Decembrie 1918,
trotuarele vor avea următoarea structură:
 5 cm pavele prefabricate din beton;
 3-5 cm strat din nisip;
 10 cm strat din balast.
Pe strada Hanului trotuarul va avea următoarea structură:
 4 cm strat din BA 8;
 10 cm strat din beton C 16/20;
 10 cm strat din balast.
PNDL
Buget local
Posibile surse de finanțare
POR Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii
scăzute de carbon
Buget estimativ 531.389 mii lei
Stadiul proiectului
Studiu de fezabilitate
(activități deja întreprinse
Proiect tehnic
sau complementare)
Perioada de implementare 2017-2020
127
2017 - 2020
2. Titlul proiectului: Construire trotuare pentru DN 10, oraș Întorsura Buzăului

Obiectivul principal al acestui proiect constă în îmbunătățirea in-

frastructurii urbane la nivelul orașului, pentru a facilita mobilitatea
populației, a bunurilor și serviciilor, în vederea stimulării dezvoltării
economice durabile a orașului.
În momentul actual pe DN 10 circulația pietonilor se des-
fășoară pe partea carosabilă sau pe zone adiacente de pământ. Pe
potențiale activități, cea mai mare parte a traseului trotuarele sunt din pământ, pe alo-
rezultate estimate) curi fiind din beton, în diferite forme și grosimi.
Pentru întreținerea corespunzătoare străzilor și pentru menți-
nerea acestora în stare tehnică bună, pe lângă lucrările de mod-
ernizare a carosabilului și lucrări pentru asigurarea sistemului de
scurgere a apelor, va fi necesară proiectarea de trotuare noi.

scăzute de carbon
Buget estimativ -
Stadiul proiectului
(activități deja întreprinse -
sau complementare)
128
2017 - 2020
Titlul proiectului: Amenajare spații verzi, locuri de joacă pentru copii, zona blocurilor,
3.
oraș Întorsura Buzăului
La nivel social, se remarcă necesitatea creării unui punct de în-

tâlnire și petrece a timpului liber în zonă, prin crearea de locuri de joa-
că, spații verzi, precum și cadru de relaxare.
În orașul Întorsura Buzăului există un număr mare de copii care
în acest moment nu au locuri de joacă în apropiere.
Proiectul contribuie la dezvoltarea durabilă a zonei, asigură o
infrastructură verde modernă și creează totodată premizele dezvoltării
activităților sportive si de petrecere a timpului liber.
rezultate estimate)
Necesitatea și opțiunile populației susținute de administrația
locală privind politica de dezvoltare durabilă a municipiului sunt urmă-
toarele:
 locuri de joacă pentru copii;
 spații verzi.
POR Axa prioritară 5: Îmbunătățirea mediului urban, conservarea,

protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural
Buget estimativ - lei
Stadiul proiectului
sau complementare)
Perioada de implementare 2017
129
2017 - 2020
4. Titlul proiectului: Construirea de piste pentru bicicliști în oraș Întorsura Buzăului

Obiectivul prezentului proiect vizează amenajarea unor piste pentru

bicicliști paralele cu DN 10 în orașul Întorsura Buzăului.
Descrierea proiectului Orice persoană care dorește să se deplaseze cu bicicleta prin oraș
(obiective, justificare, este vulnerabilă din cauza traficului rutier crescut. Crearea acestei
potențiale activități, rezultate infrastructuri în orașul Întorsura Buzăului îi va încuraja pe cetățeni să
estimate) folosească acest mod ecologic de deplasare și pe fiecare practicant al
biciclismului care, la rândul său, contribuie la reducerea poluării.

scăzute de carbon
Stadiul proiectului (activități
deja întreprinse sau -
complementare)
130
2017 - 2020
5. Titlul proiectului: Realizare centru civic, oraș Întorsura Buzăului

Prin acest proiect se dorește prelungirea străzii Ciucaș până la
intersectarea acesteia cu strada Bisericii cu scopul de a obține o fluidizare a
circulației din centrul orașului dar și de a încadra, împreună cu strada Mihai
Viteazul, zona care se urmărește a deveni centrul civic al orașului.
Acest centru va include :
 clădire BCR - având funcționalitatea de centrul cultural multifuncțional;
 Catedrala ”Sfânta Treime”;
 Primăria;
 Casa de Cultură.
rezultate estimate)

Stadiul proiectului
sau complementare)
131
2017 - 2020
6. Titlul proiectului: Reactualizare PUG, oraș Întorsura Buzăului

Relevanța pentru Strategia
Centru prin sprijinirea dezvoltării urbane
de dezvoltare a Orașului
Măsura: I.1.3 Regenerarea orașului prin dezvoltarea de soluții de
dezvoltare urbană integrata și incluziune socială
Dintre principalele obiective urmărite în cadrul reactualizării
Planului Urbanistic General se menţionează:
 optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul lor administrativ şi
judeţean;
 valorificarea superioară a potenţialului natural, economic şi uman;
 organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii existente;
 stabilirea şi delimitarea unui nou intravilan care să corespundă
necesităţilor viitoare de dezvoltare;
 stabilirea şi delimitarea noilor zone construibile;
 stabilirea şi delimitarea noilor zone funcţionale;
 stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau defini-
tivă de construire;
 stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora;
 modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;
potențiale activități, re-
 evidenţierea deţinătorilor terenurilor din intravilan;
zultate estimate)
 stabilirea noilor obiective de utilitate publică;
 stabilirea unui mod superior de utilizare a terenurilor şi condiţiilor
de conformare şi realizare a construcţiilor.
Se propune realizarea unui suport topografic real care să confere
posibilitatea materializării întregii gândiri de dezvoltare a zonei şi care
să fie uşor de exploatat.
Planul Urbanistic General al oraşului Întorsura Buzăului este
documentul coordonator principal în contextul constituirii unei
dezvoltări armonioase şi corelate a elementelor structurale ale medi-
ului urban, centrului administrativ şi civil, teritoriilor locuibile, zonelor
industriale şi de agrement, sistemului de deservire al populaţiei şi in-
frastructurii tehnice adecvate.
Posibile surse de finanțare Buget local
Buget estimativ 70.928,0 lei
Stadiul proiectului
(activități deja întreprinse Proiectare
sau complementare)
132
2017 - 2020
Titlul proiectului: Reabilitare și modernizare străzi de interes local în orașul Întorsura

7.
Buzăului - Faza I
Obiectiv specific: I.2 Dezvoltarea infrastructurii de transport si
comunicații tehnico-edilitară la nivelul Regiunii Centru
Relevanța pentru Strategia Măsura: I.2.1 Creșterea mobilității regionale prin extinderea,
de dezvoltare a Orașului reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri rutiere și
Întorsura Buzăului feroviare, construirea de centuri ocolitoare în vecinătatea orașelor
precum și construirea, extinderea, reabilitarea sau modernizarea
de aeroporturi
Principalele obiective urmărite în cadrul proiectului sunt:
 îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie;
 dezvoltarea economică şi socială a zonei;
 asigurarea accesului civilizat al utilizatorilor indiferent de
condiţiile meteorologice;
 sporirea gradului de siguranţă şi confort în trafic;
Pentru străzile Castanilor, Aviatorului, Floroaia, Gheorghe
Doja, Gheorghe Zaharia, Camping, Dumbravei, Fabricii s-a
adoptat următoarea structură:
 4 cm strat de uzură din beton asfaltic BAR 16;
 6 cm strat de bază din mixtură asfaltică AB 31,5;
Descrierea proiectului  20 cm strat superior de fundaţie din piatră spartă;
(obiective, justificare,  30 cm strat inferior de fundaţie din ballast;
potențiale activități, rezultate  strat anticontaminant din geotextil.
estimate) Lucrări carosabil pentru străzile 1 Decembrie 1918 şi Hanului:
 4 cm strat de uzură din beton asfaltic BAR 16;
 geocompozit antifisură.
Pe zonele unde betonul este foarte degradat şi necesită scoaterea
acestuia:
 4 cm strat de uzură din beton asfaltic BAFR 16;
 geocompozit antifisură;
 20 cm strat de beton BcR 3.5;
 30 cm strat inferior de fundaţie din ballast;
 strat anticontaminant din geotextile.
PNDL
Buget local
Buget estimativ 19.966.109 lei
Expertiză tehnică
deja întreprinse sau
Proiect tehnic
complementare)
Execuție lucrări
133
2017 - 2020
Titlul proiectului: Asfaltare și modernizare drumuri de interes local, oraș Întorsura

8.
Buzăului, județul Covasna
de dezvoltare a Orașului reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri rutiere și ferovi-
Întorsura Buzăului are, construirea de centuri ocolitoare în vecinătatea orașelor
de aeroporturi

 îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie;
Lucrări carosabil pentru străzile Brădet, Observatorului, Castelu-
lui, Brazilor, Molidului, Cocorilor, Plugarilor, Pârâului, Cos-
minului, Floroiței, Morii, Viitorului, Prieteniei, Crivina,
Meșteșugarilor.:
 pichetarea lucrărilor;
 amenajarea terenului;
 săpătura până la cota patului străzii sau realizarea umpluturilor
rezultate estimate)
până la nivelul geotextilului;
 aşternerea geotextilului;
 realizarea stratului de balast cu grosimea de 30 cm;
 realizarea rigolei carosabile sau a şanțurilor;
 montarea bordurilor 20 cm x 25 cm;
 realizarea stratului de piatra spartă cu grosimea de 20 cm;
 realizarea stratului de bază AB 31.5 cu grosimea de 6 cm;
 realizarea stratului de uzură BAR 16 cu grosimea de 4 cm;
 montarea indicatoarelor;
 realizarea marcajelor rutiere.
PNDL
Buget local
Stadiul proiectului
Expertiză tehnică
sau complementare)
134
2017 - 2020
9. Titlul proiectului: Pod de beton armat peste râul Buzău, zona Camping, județul Covasna
de aeroporturi
Podul de lemn peste râul Buzău care leagă orașul de zona de
agrement și stadion este rupt, punând în pericol siguranța traficului din
zona. Secțiunea de scurgere asigurată sub actualul pod este mult
îngustă față de condițiile normale de scurgere ale râului Buzău.
În perspectiva dezvoltării orașului și pentru asigurarea debitelor
maxime în secțiunea studiata se impune înlocuirea podului de lemn cu
un pod din beton armat, care va îndeplini cerințele de rezistență,
stabilitate și siguranță în exploatare.
Podul din beton va avea o singură deschidere de 28,00 m, în schemă
statică simplu rezemată, lungimea totală a podului împreună cu
zidurile întoarse fiind de 67,10 m. Rampele vor fi amenajate pe câte
Descrierea proiectului 25,00 m.
(obiective, justificare, Podul va asigura o bandă de circulație de 5,00 m, cu două trotuare
potențiale activități, de 1,50 m, având o lățime totală de 8,50 m.
rezultate estimate) Infrastructura va fi compusă din două culei masive din beton armat
monolit, fundate direct în stratul de pietriș cu bolovăniș. Fundația va
fi realizată din beton simplu.
Suprastructura va fi realizată din 6 grinzi prefabricate
precomprimate L=28,00 m și H=1,03 m, solidarizate la placa superio-
ară cu o placă de suprabetonare realizată monolit C 25/30.
Sistemul rutier proiectat pe rampe va avea următoarea stratificație:
 beton asfaltic – 4 cm;
 binder de criblură – 3 cm;
 mixtură asfaltică densa – 8 cm;
 agregate naturale stabilizate cu 6% ciment – 23 cm;
 piatră spartă împănată – 35 cm.
PNDL
Buget local
Stadiul proiectului
Proiect tehnic
sau complementare)
135
2017 - 2020
Titlul proiectului: Reparații capitale la podul din beton armat din zona Peste-Vale si la
10.
punte pietonală Crivina
de aeroporturi

 facilitarea mobilității populației;
Descrierea proiectului  îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie şi în general asupra
(obiective, justificare, po- mediului;
tențiale activități, rezultate  dezvoltarea economică şi socială a zonei;
estimate) asigurarea accesului civilizat al utilizatorilor indiferent de
 sporirea gradului de siguranţă şi confort în trafic.
PNDL
Buget local
Buget estimativ -lei
deja întreprinse sau comple-
Proiect tehnic
mentare)
136
2017 - 2020
11. Titlul proiectului: Realizare Pod Floroița

de aeroporturi
 facilitarea mobilității populației;
 îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie şi în general asupra
mediului;
Lucrări prevăzute pentru infrastructuri:
 culeele se vor amenaja în raport cu noua secțiune carosabilă;
 se vor cămășui 15 cm cu beton și plasă ancorată după îndepărtarea
Descrierea proiectului betoanelor de față degradate;
(obiective, justificare, po-  executarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatație
tențiale activități, re- minim 20 mm.
zultate estimate) Lucrări prevăzute pentru suprastructură:
 repararea cu mortare speciale a fâșiilor cu betoane ciobite și
armături fără strat de acoperire;
 găuri pentru evacuarea apelor din fâșii ca urmare a fenomenului de
condens;
 executarea unei plăci de suprabetonare peste grinzile existente;
 hidroizolația și protecția acesteia cu materiale performante de tip
membrană bituminoasă aplicată prin lipire la cald;
 executarea părții carosabile cu două straturi de asfalt de tip BAP
16;
 se va realiza o parte carosabilă de 6,00 m și două trotuare cu
lățimea utilă minimă de 1,00 m.
Buget estimativ -lei
deja întreprinse sau comple-
Proiect tehnic
mentare)
137
2017 - 2020
Titlul proiectului: Variantă ocolitoare cu statut de drum județean: Dobârlău-Floroaia

12.
Mare-1 Decembrie 1918-Fabricii-Brazilor-Brădet
de dezvoltare a Orașului reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri rutiere și ferovi-
Întorsura Buzăului are, construirea de centuri ocolitoare în vecinătatea orașelor
de aeroporturi
Prin acest proiect se dorește realizarea unei variante ocolitoare cu statut

de drum județean.
Datorită gradului de încărcare ridicat al traficului drumului național DN
10, care traversează localitatea, coroborat cu necesitatea asigurării protecției
suplimentare a pietonilor, este imperios necesară construirea unei șosele oco-
litoare, care să fluidizeze traficul din localitate și să descongestioneze traficul
greu din centrul orașului. Un alt avantaj al acestei șosele ar fi reprezentat și
de scăderea gradului de poluare a aerului și de poluare fonică.
Ruta propusă pentru inelul ocolitor este următoarea: Dobârlău -
Floroaia Mare - str. 1 Decembrie 1918 - str. Fabricii - str. Brazilor - Brădet.
potențiale activități, rezultate
estimate)
POR Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de impor-

tanță regională
complementare)
138
2017 - 2020
Titlul proiectului: Extinderea si modernizare sistemelor de apă si apă uzată în jud. Covasna,
13.
oraș Întorsura Buzăului;
Relevanța pentru Strategia comunicații tehnico-edilitară la nivelul Regiunii Centru
de dezvoltare a Orașului Măsura: I.2.3 Extinderea, reabilitarea și modernizarea
Întorsura Buzăului infrastructurii tehnico-edilitare în perspectiva dezvoltării durabile
și administrării cât mai eficiente a teritoriului

 îmbunătăţirea calităţii mediului şi a condiţiilor de viaţă a populaţiei
prin reabilitarea infrastructurii neadecvate şi perimate din sectorul de
apă;
 eliminarea deversării în râuri a apei uzate menajere şi industriale
Descrierea proiectului insuficient tratate sau complet netratate;
(obiective, justificare, po-  optimizarea distribuţiei de apă prin stabilirea programului de
tențiale activități, re- reducere a pierderilor şi asigurarea colectării apei uzate prin reţeaua de
zultate estimate) canalizare;
 reabilitarea și extinderea conductelor de aducțiune apă potabilă,
inclusiv rezervoare de apa potabilă și stații de pompare;
 reabilitarea și extinderea rețelelor de distribuție a apei potabile;
 reabilitarea și extinderea sistemelor de colectare a apelor uzate.
Posibile surse de finanțare POS Mediu

Buget estimativ 110.058.743,240 lei
Stadiul proiectului (activități Studiu de fezabilitate
deja întreprinse sau comple- Proiect tehnic
mentare) Execuție lucrări
139
2017 - 2020
Titlul proiectului: Reabilitare, modernizare, extindere și dotare ateliere școlare Liceul

14.
Tehnologic Nicolae Bălcescu
Obiectiv specific: I.3 Dezvoltarea infrastructurii de educație,
Relevanța pentru Strategia sănătate, sociale și situații de urgență la nivelul Regiunii Centru
de dezvoltare a Orașului Măsura: I.3.1 Creșterea calității sistemului de învățământ prin
Întorsura Buzăului extinderea, reabilitarea, amenajarea, dotarea și modernizarea
infrastructurii de educație
Primăria Întorsura Buzăului – Liceul Tehnologic Nicolae Bălcescu
Situația actuala a clădirii existente nu se încadrează din punct de

vedere al rezistenței si stabilității în normele în vigoare.
Astfel, se propune realizarea unei intervenții prin care să se
reabiliteze clădirea actuală cu regim de înălțime P+M (mai puțin
mansarda din lemn ce se va dezafecta) precum si realizarea unei
extinderi în plan, proiectată cu rol funcțional de creare a spațiilor
necesare: circulație și casa scării. Volumul rezultat va avea regim de
înălțime P+1.
Intervenția va conduce la realizarea unei clădiri pe structura cadre
din beton armat, cu un volum compact, ce va deservi in mod unitar si
estimate)
îndestulător cerințelor educaționale si de confort ale beneficiarului.
Se vor realiza lucrări de reabilitare termică, de realizare instalații în
construcții, lucrări exterioare de sistematizare și reducere a nivelului
hidrostatic, iluminat exterior, alei, rampe, accese.
Unitatea de învățământ proiectată se va dota cu un sistem informatic
și cu echipamente necesare ce vor avea caracteristicile tehnice similare
cu cele prezentate din oferta unui furnizor existent pe piață de profil.
Posibile surse de finanțare POR Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale
Stadiul proiectului (activități Expertiză tehnică
deja întreprinse sau Studiu de fezabilitate
complementare) Proiect tehnic
140
2017 - 2020
Titlul proiectului: Reabilitare, modernizare, extindere și dotare sală de sport Școala

15.
Gimnazială cu cls I-VIII Mihail Sadoveanu
Primăria Întorsura Buzăului - Școala Gimnazială Mihail Sadoveanu
Școala Gimnazială Mihail Sadoveanu se confruntă cu o lipsă acută
de spații pentru desfășurarea orelor de educație fizică și sport. În
cadrul instituției de învățământ există două corpuri de clădire destinate
activităților sportive care nu mai corespund din punct de vedere al
dotărilor si dimensiunilor.
Obiectivul principal al proiectului este punerea la dispoziția
sistemului de educație a unui imobil cu două spații pentru desfășurarea
orelor de educație fizică și sport cu toate utilitățile și dotările necesare
pentru realizarea unei activități eficiente, moderne.
Lucrările din cadrul acestui proiect cuprind mai multe arii de
intervenții:
ezultate estimate)
 refuncționalizare – amenajarea și dotarea vestiarelor existente,
amenajarea celei de a doua săli și amenajarea vestiarelor necesare
acesteia;
 consolidarea structurii;
 asigurarea utilităților și instalațiilor interioare – branșamente noi
apă-canal, înlocuirea tuturor instalațiilor;
 refacerea finisajelor – dotarea celor două săli, inclusiv reabilitarea
termică;
CNI- Program Național de Construcții de Interes Public sau Social
Buget Local
Expertiză tehnică
Stadiul proiectului
Audit energetic
sau complementare)
Proiect tehnic
141
2017 - 2020
16. Titlul proiectului: Extindere grădiniță cu 6 săli de grupă

Instituții/ actori implicați/ Primăria Întorsura Buzăului – Grădinița cu Program Prelungit
potențiali parteneri ‖Prichindel‖
Proiectul de extindere a grădiniței cu 6 săli de grupă și
refuncționalizarea parterului de la grădinița existentă a fost executat cu
intermitență. Corpul nou (extinderea) a fost terminată din punct de
vedere structural, însă din punct de vedere arhitectural este nefinalizat.
Astfel, obiectivul acestui proiect îl constituie finalizarea lucrărilor
asupra grădiniței cu 6 săli de grupă.
Lucrările din cadrul acestui proiect cuprind mai multe arii de
intervenții:
 închideri: compartimentări interioare din cărămidă ceramică cu
goluri 30x25x12,5 cm, crearea golului de trecere (la parter) între
cele două corpuri;
 finisaje interioare: pereți tencuiți si vopsiți cu vopsele lavabile,
faianță ceramică porțelanată în grupurile sanitare, tavane tencuite
Descrierea proiectului și vopsite cu vopsele lavabile, pardoseli din parchet laminat în
(obiective, justificare, spațiile destinate activităților copiilor și cadrelor didactice,
potențiale activități, rezultate pardoseli din gresie antiderapantă 30x30 în spațiile umede și în
estimate) zonele de primire, covor PVC în cabinetul izolator de la parter,
tâmplării interioare din PVC cu geam termopan, scară interioară cu
balustradă, ambele lemn de esență tare, scară exterioară din beton
cu balustradă metalică;
 finisaje exterioare: pardoseală din gresie ceramică antiderapantă
pentru trafic greu în fața intrării, tencuială decorative, tâmplării
exterioare din PVC cu geam termopan, soclu prevăzut cu tencuială
specială în similipiatră frecată în câmp continuu, trotuar de gardă
50 cm lățime din beton C8/10, tratarea șarpantei cu soluții speciale
ignifuge, antiseptic, montarea instalației paratrăsnet;
 dotări: măsuțe și scaune preșcolari, dulăpior haine și cuier,
mobilier de bucătărie, veselă și tacâmuri, pat preșcolari stivuibil,
lenjerie de pat și pătuțuri, dulapuri pentru lenjerie, mobilier pentru
personal de deservire.
PNDL
Buget Local
deja întreprinse sau comple- Studiu de fezabilitate
mentare) Proiect tehnic
142
2017 - 2020
Titlul proiectului: Reabilitare și modernizare școala cu clasele I-VIII Gheorghe Zaharia, sat
17.
Brădet
Instituții/ actori implicați/ Primăria Întorsura Buzăului – Școala cu clasele I-VIII Gheorghe
potențiali parteneri Zaharia, sat Brădet
Obiectivul proiectului îl constituie reabilitarea estetic-funcțională și

tehnico-utilitară a unității de învățământ în vederea creării unor
condiții cât mai apropiate de standardele și exigențele actuale în ceea
ce privește respectarea normelor de funcționare a instituțiilor de
învățământ, sub toate aspectele: arhitectură, confort higrotermic,
utilități, apă și canalizare, instalații termice, finisaje exterioare și
interioare, siguranță în exploatare, stabilitate și durabilitate.
Principalele lucrări de arhitectură propuse vizează:
lucrări de extindere:
 dimensionarea corespunzătoare a grupului sanitar;
estimate)
 înființarea încăperilor pentru centrală termică, magazie
de combustibil și sală destinată studiului;
lucrări de reabilitare:
 reabilitarea acoperișului;
 reabilitări interioare;
 reabilitări exterioare;
 reabilitare și sistematizare verticală și împrejmuiri.
PNDL
Buget Local

complementare) Proiect tehnic
143
2017 - 2020
Titlul proiectului: Amenajare grup sanitar și introducere încălzire centrală, Școala Primară
18.
Floroaia Mică
Relevanța pentru Strategia de sănătate, sociale și situații de urgență la nivelul Regiunii Centru
dezvoltare a Orașului Măsura: I.3.1 Creșterea calității sistemului de învățământ prin
Primăria Întorsura Buzăului – Școala Primară Floroaia Mică
Obiectivul proiectului îl constituie realizarea unor extinderi la
clădirea existentă care să adăpostească centrala termică, depozitul de
lemne aferent acesteia și un grup sanitar de interior precum și
realizarea instalațiilor pentru încălzirea centrală în clădirea școlii, care
să deservească necesitățile elevilor și întregului personal care activează
în școală.
Centrala termică și grupul sanitar sunt construcții de sine stătătoare,
cu structuri proprii, fără legătură cu structura existentă a școlii. Între
cele două structuri si clădirea existenta se asigură un rost de tasare
umplut cu polistiren extrudat de 2 cm.
Caracteristicile grupului sanitar: AC=38,40 mp, AU=31,70 mp;
Grupul sanitar are fundație continuă din beton sub pereți portanți,
placă pe sol din beton slab armat, structură din zidărie confinată,
centuri din BA 414 PC 52 si etrieri din OB 37  8/20.
Tâmplărie interioară este din lemn și cea exterioară din PVC cu
geam termopan.
Grupul sanitar are pardoseli din gresie si pereți placați cu faianță.
estimate)
Caracteristicile centralei termice și magaziei de lemne: AC=25,35
mp, AU=20,30 mp;
Centrala are fundație continuă din beton sub pereți portanți, placă
pe sol din beton slab armat, structură din zidărie confinată, centuri din
BA 412 PC 52 si etrieri din OB 37  6/20.
Magazia reazemă pe chituci din beton, placa pe sol din lemn cu
izolație din polistiren de 10 cm, structură realizată schelet de lemn
ecarisat de 15x15 contravântuit, căptușit la exterior cu OSB.
Centrala este prevăzută cu tâmplărie din PVC cu geam termopan și
uși metalice. Ușa magaziei este simplă, din lemn.
Șarpanta celor două construcții este din lemn, cu o înclinație de 30o
și învelitoarea este din țiglă profilată.
Extinderile prezintă toate dotările și instalațiile necesare: rețele
electrice, apă, canalizare.
Posibile surse de finanțare Buget Local
Buget estimativ 163.875 lei
Proiect tehnic
Execuție lucrări
complementare)
144
2017 - 2020
Titlul proiectului: Reabilitarea și modernizarea corpurilor 2 și 3, Școala Gimnazială cu

19.
clasele I-VIII Mihail Sadoveanu, Întorsura Buzăului;
Obiectiv specific: I.3 Dezvoltarea infrastructurii de educație, sănătate,
Relevanța pentru Strategia sociale și situații de urgență la nivelul Regiunii Centru

Primăria Întorsura Buzăului – Școala Gimnazială Mihail Sadoveanu
Școala Gimnazială cu clasele I-VIII Mihail Sadoveanu, Întorsura

Buzăului are în componență 3 corpuri.
Prima clădire a şcolii, aşa cum este ea în prezent, a fost construită în
1933. Al doilea corp a fost dat în folosinţă în anul 1972, iar cel de-al
treilea în 1998.
Corpul cel vechi al școlii a fost reabilitat în anul 2008.
În cadrul acestui proiect se dorește reabilitarea și modernizarea
corpurilor 2 și 3 ale școlii.
Descrierea proiectului Situația actuala a clădirilor existente nu se încadrează din punct de
(obiective, justificare, vedere al rezistenței si stabilității în normele în vigoare.
rezultate estimate)
Buget Local
POR Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale
Stadiul proiectului
sau complementare)
145
2017 - 2020
20. Titlul proiectului: Amenajare parc spital

Obiectiv specific: I.3. Dezvoltarea infrastructurii de educație,
sănătate, sociale și situații de urgență la nivelul Regiunii Centru
Măsura: I.3.2 Diversificarea și creșterea calității și accesului popu-
lației la servicii de sănătate la standarde europene prin extindere,
reabilitarea, amenajrea, dotarea și modernizarea infrastructurii
de sănătate
Primăria Întorsura Buzăului - Spitalul Întorsura Buzăului
Unitatea spitalicească din orașul Întorsura Buzăului are ca obiect
de activitate patologia eredo-degenerativă neuro-musculară, patologie
cu determinism genetic ce afectează îndeosebi copilul şi adultul tânăr,
fiind singura unitate din ţară cu acest profil.
Situația generală curentă lasă de dorit, în condițiile în care, din
lipsa unei zone de recreere și petrecere a timpului liber, pacienții sunt
nevoiți să iasă din incinta spitalului pentru a face mișcare, lucru ce re-
prezintă un adevărat pericol pentru ei, din cauza traficului intens de pe
drumul național DN 10.
Din acest motiv se im-
pune amenajarea unui parc
pentru pacienții spitalului
Descrierea proiectului orașului Întorsura Buzăului.
(obiective, justificare, Terenul pe care parcul va fi
potențiale activități, amplasat se află în spatele
rezultate estimate) spitalului din oraș și trebuie
să aibă o suprafață minimă
de 10.000m2 și să ofere o
bună premisă de realizare a
acestor deziderate, în vederea
atingerii scopului propus.
Obiectivul principal al
proiectului il constituie achi-
ziționarea terenului, ridicarea
întregului ansamblu compus
din împrejmuire, alei interi-
oare, amenajare spații verzi,
mobilier parc.
Posibile surse de finanțare POR Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale
Stadiul proiectului
sau complementare)
146
2017 - 2020
Titlul proiectului: Centru social pentru îngrijirea persoanelor vârstnice și cu dizabilități

21.

de dezvoltare a Orașului Măsura: I.3.3 Creșterea incluziunii sociale și a calității în rândul
Întorsura Buzăului populației prin extinderea, reabilitarea, amenajarea, dotarea și
modernizarea infrastructurii sociale

Dezvoltarea capacițăii și responsabilității administrației publice
locale din Întorsura Buzăului în domeniul serviciilor sociale destinate
persoanelor fară adăpost, prin crearea unui centru social pentru
îngrijirea persoanelor vârstnice și cu dizabilități, integrat care să
faciliteze accesul la servicii de calitate în vederea integrării sociale,
prevenirii riscului de marginalizare și excluziune socială a aceastei
categorii de populație.
Obiectivul specific al proiectului îl constituie creșterea calității
serviciilor sociale acordate persoanelor aflate pe stradă, indiferent de
motiv, cu vârsta începând de la 18 ani, inclusiv persoanelor adulte cu
estimate)
copii minori, persoane care necesită suport și îngrijire, care să asigure,
găzduire noaptea, centru de zi pe perioada zilei, servirea hranei, con-
diții pentru asigurarea igienei personale, consiliere și suport speciali-
zat acordat de o echipă multidisciplinară. În acest spațiu vor fi acor-
date servicii sociale, servicii medicale și suport psihologic, astfel încât
beneficiarii să aibă un trai decent și șansa de a se integra în comuni-
tate.

complementare)
147
2017 - 2020
22. Titlul proiectului: Cimitir uman – locație nouă


Primăria Orașului Întorsura Buzăului a realizat o identificare si o

evaluare a funcționalității cimitirului existent, s-a analizat gradul de
ocupare și structura grupurilor de persoane care apelează la aceste ser-
vicii și s-au evaluat spațiile și dotările existente. Situația generală cu-
rentă lasă de dorit, în condițiile creșterii exigenței locuitorilor și a lip-
sei de spațiu. Din acest motiv se impune amenajarea unui nou cimitir
pentru locuitorii (de toate confesiunile) orașului Întorsura Buzăului.
Terenul pe care cimitirul va fi amplasat trebuie să aibă o suprafață
minimă de 20.000m2 și să ofere o bună premisă de realizare a acestor
rezultate estimate)
deziderate: numărul unităților convenționale de înhumare, suprafața
destinată spațiilor pentru personal și alte servicii, permițând o modela-
re facilă a spațiilor, în vederea atingerii scopului propus.
Obiectivul principal al proiectului il constituie achiziționarea tere-
nului, ridicarea întregului ansamblu compus din împrejmuire, alei in-
terioare, poartă acces, capela și celelalte dotări.

Stadiul proiectului
sau complementare)
148
2017 - 2020
23. Titlul proiectului: Adăpost pentru câinii comunitari, Întorsura Buzăului

Relevanța pentru Strategia de sănătate, sociale și situații de urgență la nivelul Regiunii Centru
dezvoltare a Orașului Măsura: I.3.3 Creșterea incluziunii sociale și a calității în rândul
Proiectul „Adăpost pentru câini comunitari‖ urmăreşte realizarea
unui adăpost pentru câinii comunitari aflaţi în libertate, din oraşul
nostru, căini a căror număr este în continuă creştere, reprezentând un
adevărat pericol pentru cetăţeni, atât din cauza atacurilor repetate, cât
şi a posibilităţii de transmitere a unor boli.
Strângerea acestor câini comunitari de pe străzile oraşului
presupune existenţa unui spaţiu unde aceştia vor putea fi adunaţi şi
îngrijiţi.
Adăpostul este proiectat iniţial pentru un număr de aproximativ 20
câini comunitari maturi, precum şi un număr de căţele gestante şi
tineret. În funcţie de necesităţi, numărul cuştilor poate fi suplimentat.
Se vor amenaja două baterii de boxe. O baterie de boxe va avea o
lungime de 10m şi o lăţime de 3,5 m, fiind împărţită în 5 boxe, cu o
suprafaţă de 7mp, şi care va adăpostii 4 câini.
estimate)
Se va amenaja o clădire care va adăposti diversele activităţi
necesare funcţionării adăpostului:
 administraţie,
 cabinet medical veterinar;
 vestiar angajaţi;
 spaţiul pentru preparare hrana animale şi depozit de alimente.
De asemenea, se va amenaja un container frigorific pentru
depozitarea temporară a cadavrelor câinilor decedaţi. Vor fi amenajate
două platforme betonate de câte 7 mp fiecare, una pentru depozitarea
deşeurilor menajere şi cea de-a doua pentru depozitarea dejecţiilor
solide ale animalelor.

Proiect tehnic
complementare)
149
2017 - 2020
24. Titlul proiectului: Amenajarea unui teren pentru un cartier de familii defavorizate
Problema rromilor fără domiciliu a început să fie din ce în ce mai

resimțită în rândul acestora. Există familii numeroase care locuiesc într
-o singură încăpere, în condiții improprii. Din acest motiv autoritățile
au găsit o soluție pentru a amenaja pentru acesția un cartier de locuințe
amplasat pe strada Aviatorului, stradă cunoscută deja ca fiind populată
de cetățenii de etnie rromă.
Terenul unde va urma sa fie construit ansamblul se află în proprie-
tatea Consilului Local Întorsura Buzăului, având o suprafață de 40.000
m2.
Obiectivul principal al proiectului il constituie amenajarea terenu-
lui, dotarea cu utilități (energie electrică, apă potabilă, canalizare),
amenajarea străzilor, parcelarea terenului.
estimate)
POR Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a

complementare)
150
2017 - 2020
25. Titlul proiectului: Construire locuințe sociale
Obiectiv specific: I.3. Dezvoltarea infrastructurii de educație,

Prezentul proiect urmărește construirea unor blocuri de locuințe

sociale având un număr de 20 de apartamente.
Descrierea proiectului Scopul acestui proiect este construirea de locuinţe sociale, locuinţe
(obiective, justificare, cu chirie subvenționată, destinate unor categorii de persoane defavori-
potențiale activități, zate prevăzute de lege, cărora nivelul de existență nu le permite acce-
rezultate estimate) sul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţii-
le pieţei.
Stadiul proiectului
sau complementare)
151
2017 - 2020
26. Titlul proiectului: Construire locuințe pentru tineri ANL

În ultimii 13 ani, prin Programului de construire de locuinţe pentru

tineri, ce se derulează prin ANL în colaborare cu autorităţile locale,
s-au dat în folosință 51 de apartamente, în 5 blocuri după cum ur-
mează: inanţarea acestui Program se face astfel: structura blocului se
finanţează de către ANL, iar partea de asigurare cu utilităţi şi ame-
najarea terenului, se finanţează de către autorităţile locale.
Orașul Întorsura Buzăului se confruntă cu un număr mare de cere-
ri de locuinţe destinate închirierii pentru tineri.
Prin prezentul proiect se dorește continuarea Programului de con-
struire de locuinţe pentru tineri, urmărindu-se ridicarea unor asemenea
blocuri cu un număr total de 60-100 de apartamente.
estimate)
complementare)
152
2017 - 2020
Titlul proiectului: Realizare documentaţie obţinere Autorizaţie pentru securitate la incendiu

27. aferentă Instituţiilor şcolare, sanitare, culturale şi sportive ale UAT Oraş Întorsura
Buzăului
de dezvoltare a Orașului Măsura: I.3.4. Creșterea siguranței publice și eficientizarea
Întorsura Buzăului intervențiilor în situații de urgență prin extinderea, reabilitarea și
modernizarea infrastructurii specifice
Obiectivul proiectului îl constituie realizarea realizare documentaţiei

pentru obţinere a Autorizaţiei pentru securitate la incendiu aferentă
Instituţiilor şcolare, sanitare, culturale şi sportive ale UAT Oraş
Întorsura Buzăului.
Având în vedere, legislaţia în vigoare, pentru obţinerea autorizaţiei
de securitate la incendiu este necesară întocmirea unei documentaţii
(obiective, justificare, po-
tehnice, referitoare la construcţii şi instalaţii, efectuarea unei expertize
tențiale activități, rezultate
de către un expert tehnic autorizat, respectiv intocmirea scenariului de
estimate)
securitate la incendiu.
Obiectivele pentru care se solicită autorizaţia de securitate la
incendiu sunt Şcoala cu clasele I-VIII ‖Gheorghe Zaharia‖ Brădet,
Grădinița cu Program Prelungit ‖Prichindel‖, Şcoala cu clasele I-VIII
‖Mihail Sadoveanu‖, Sală de Sport, Cămin Cultural Brădet.

complementare)
153
2017 - 2020
Titlul proiectului: Utilizarea energiei solare în scopul reducerii cheltuielilor pentru

28.
prepararea apei calde la centrala termică a orașului Întorsura Buzăului;
Obiectiv specific: III.4 Creșterea utilizării resurselor alternative de
Relevanța pentru Strategia energie
de dezvoltare a Orașului Măsura: III.4.1 Producerea și creșterea utilizării resurselor
Întorsura Buzăului regenerabile de energie prin promovarea potențialului resurselor
alternative de energie
Instituții/ actori implicați/ po-
tențiali parteneri
Obiectivul acestui proiect este realizarea unui sistem de produ-

cere a agentului termic, cu ajutorul energiei solare pentru prepararea
apei calde menajere în sezonul cald, când consumul de energie termică
scade foarte mult şi radiația solară este destul de mare, sistem care să
fie complementar actualului sistem de încălzire.
Distribuția apei calde menajere, produsă de către instalaţiile
solare va fi realizată de rețeaua primară a centralei termice, şi va fi fo-
losită pentru preîncălzirea apei ce intră în centrală, dar şi pentru prepa-
rarea apei calde menajere în schimbătoare.
Producerea agentului termic primar se va realiza printr-un nu-
măr de 390 panouri solare. Fluidul vehiculat prin acestea va fi apă cu
etil glicon, într-o concentraţie furnizată de producătorul echipamente-
estimate)
lor.
Cele 3 câmpuri de panouri solare vor alimenta fiecare câte 2
schimbătoare de căldură în plăci, de înaltă eficienţă şi transfer termic.
Pe racordurile de circuit primar şi secundar al fiecărui schimbător de
căldură se va monta câte o pompă de circulaţie, cu turaţie variabilă,
echipată cu convertizor de frecvenţă. Agentul termic de pe circuitul
secundar se va înmagazina în rezervoare de stocare. S-a considerat
necesară o stocare de 15.000 l pentru fiecare câmp de panouri solare.
Se consideră necesare 9 rezervoare de acumulare a câte 5000 l fiecare.
Posibile surse de finanțare Progamul „Casa Verde 2016”

deja întreprinse sau comple- Studiul de fezabilitate
mentare)
154
2017 - 2020
Titlul proiectului: Reabilitare sistem centralizat de încălzire cu combustibil biomasă:

Faza I – Reabilitare sistem centralizat de încălzire cu combustibil biomasă – depozit de
29.
masă lemnoasă
Faza II – Realizare centrală termică pe biomasă
Obiectiv specific: III.5 Îmbunătățirea eficienței energetice în
sectorul public, casnic și economic
Măsura: III.5.2 Îmbunătățirea eficienței energetice la sistemele de
încălzire/răcire în locuințele individuale și instituții publice
Obiectivul proiectului îl constituie modernizarea sub forma unei
retehnologizări și completări a sistemului cu noi facilități, extinderea
rețelei de distribuție până la limita unde întreaga producție de agent
termin să fie contractată.
 construirea unui punct de lucru pentru producerea a 50% din
biomasa necesară funcționării centralei;
rezultate estimate)  extinderea rețelei de distribuție cu minim 2 km;
 punerea în funcțiune a unei noi centrale termice de 2,5 MWh
cu combustibil biomasă, pentru a produce apă caldă vara.
Progamul „Termoficare 2006-2020- căldură și confort, componenta de

Posibile surse de finanțare reabilitare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică‖
Buget local
Buget estimativ 9.632.760,000 lei
Stadiul proiectului Studiul de fezabilitate
(activități deja întreprinse Proiect tehnic
sau complementare) Execuție lucrări
155
2017 - 2020
30. Titlul proiectului: Reabilitare termică a blocurilor

Relevanța pentru Strategia de
dezvoltare a Orașului Întor-
Măsura: III.5.3 Creșterea eficienței energetice prin reabilitarea
sura Buzăului
termică a locuințelor și clădirilor publice
Reabilitarea termică a clădirilor de locuit constituie o acțiune de

interes public în scopul reducerii consumurilor energetice la
consumatorii finali, cu efect direct în reducerea costurilor cu încălzirea
şi prepararea apei calde de consum şi indirect în reducerea consumului
de combustibil convențional şi a emisiilor de gaze cu efect de seră.
 izolarea termică a pereților;
Descrierea proiectului  înlocuirea ferestrelor și a ușilor exterioare, inclusiv tâmplăria
(obiective, justificare, po- aferentă accesului în blocul de locuințe, cu tâmplărie performantă
tențiale activități, rezultate energetic;
estimate)  termoizolarea planșeului peste ultimul nivel și lucrări de
reparații șarpantă;
 termoizolarea planșeului de la primul nivel;
 lucrări de reparații la elementele de construcție care prezintă
pericol de desprindere și afectează funcționalitatea blocului de
locuințe;
 lucrări de intervenție la instalația de distribuție a agentului
termic pentru încălzirea aferentă părților comune ale blocului.

scăzute de carbon
Stadiul proiectului (activități Expertiza tehnică

deja întreprinse sau com- Audit energetic
plementare) Studiu de fezabilitate
156
2017 - 2020
31. Titlul proiectului: Reabilitare clădire Primărie Oraș Întorsura Buzăului

Măsura: III.5.3 Creșterea eficienței energetice prin reabilitarea
termică a locuințelor și clădirilor publice
Prin acest proiect se intenționează adecvarea clădirii primăriei la
scopul și misiunea asumată la nivelul anilor 2020, salt necesar de la
nivelul anilor 1960 când a fost construită. Odată cu trecerea timpului,
și cu creșterea gradului de dezvoltare urbană a orașului nostru,
activitatea desfășurată în primărie, pe lângă faptul ca a crescut ca și
volum s-a și diversificat, resursa spațiului nemaicorespunzând situației
actuale. Acest lucru a dus, pe lângă suprapopularea si supraaglomer-
area birourilor, având drept consecință crearea unui mediu de lucru
Descrierea proiectului neadecvat, prin limitarea spațiului de lucru al fiecărui angajat și chiar
(obiective, justificare, a spațiului intim al acestora și o defectuoasă gestionare a fluxului de
potențiale activități, rezultate persoane ce beneficiază de serviciile publice oferite de primărie.
estimate)

scăzute de carbon
complementare)
157
2017 - 2020
32. Titlul proiectului: Eficientizarea infrastructurii de iluminat public

Măsura: III.5.4 Eficientizarea iluminatului public în mediul urban
și rural
Creșterea eficienței energetice și reducerea consumului din

producția internă cât și a importului național este esențială și trebuie sa
se facă prin modernizarea infrastructurii de iluminat public stradal în
orașul Întorsura Buzăului.
 efectuarea unui audit lumino-tehnic riguros al străzilor din oraș,
Descrierea proiectului clasificarea străzilor pe clase de iluminat, conform normativelor
(obiective, justificare, internaționale și stabilirea parametrilor lumino-tehnici pentru fiecare
potențiale activități, rezultate categorie, care să fie obligatorii pentru operatorul serviciului public;
estimate)  efectuarea unui studiu economico-financiar riguros privind
gestiunea directă sau indirectă a serviciului public, oportunitatea și
necesitatea concesionării acestuia sau a încheierii de contracte de
performanță energetică ( contracte tip ESCO);
 generalizarea utilizării lămpilor cu consum redus;
 dezvoltarea sistemului de măsurare în punctul de alimentare a
energiei si monitorizarea consumului.

scăzute de carbon
complementare)
158
2017 - 2020
Titlul proiectului: Iluminiatul arhitectural al clădirilor publice din orașul Întorsura

33.
Buzăului
Măsura: III.5.4 Eficientizarea iluminatului public în mediul urban
și rural
Prin acest proiect se urmărește identificarea posibilităților, mijloa-

celor, echipamentelor, tehnologiilor si sistemelor care sa conducă la
realizarea unui concept modern de iluminat arhitectural, ce utilizează
aparate de iluminat cu tehnologie LED, pentru punerea în valoare din
punct de vedere ambiental și arhitectural a clădirilor publice.
Principalul obiectiv al proiectului constă în punerea în evidență pe
estimate)
timp de noapte, din punct de vedere luminotehnic, a fațadelor princi-
pale ale clădirilor publice aflate în centrul orașului Întorsura Buzău-
lui.

scăzute de carbon
complementare)
159
2017 - 2020
Titlul proiectului: Implementarea unui sistem integrat de management al deșeurilor la

34.
nivelul orașului Întorsura Buzăului
Obiectiv specific: III.1. Protecția mediului înconjurător și ame-
Relevanța pentru Strategia najarea, extinderea sau modernizarea infrastructurii tehnice
de dezvoltare a Orașului Măsura: III.1.2 Susținerea colectării selective a deșeurilor,
Întorsura Buzăului creșterea gradului de recuperare și reciclare a deșeurilor la nivel
județean și regional
Sistem integrat de management al deșeurilor este un sistem care cu-

prinde toate activităţile de management al deşeurilor (segregare la sursă, co-
Descrierea proiectului lectare, transport, transfer, sortare şi reciclare, compostare, tratare
(obiective, justificare, mecanobiologică şi depozitare într-un sistem unic), cu scopul de a se atinge
potențiale activități, rezultate anumite ţinte prestabilite.
estimate) Obiectivul principal al acestui proiect constă în eliminarea impactu-
lui asupra mediului și sănătății umane creat de modul necorespunzător de ges-
tionare a deșeurilor practicat în momentul de față.
POIM Axa prioritară 6: Creșterea producției de energie din resurse

regenerabile mai puțin exploatate
complementare)
160
2017 - 2020
35. Titlul proiectului: Realizare Plan de Mobilitate urbană, Oraș Întorsura Buzăului
Relevanța pentru Strategia Obiectiv specific: III.5 Îmbunătățirea eficienței energetice în

de dezvoltare a Orașului sectorul public, casnic și economic
Întorsura Buzăului Măsura: III.5.5 Eficientizarea transportului urban durabil

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă prezintă perspective

din domeniul transporturilor, nevoi actuale și de viitor ale popu-
lației, influențate de conceptual de intermodalitate. Este o mișcare
ce are ca scop conectarea eficientă a diferitelor mijloace de
transport, precum transportul pe cale ferată, tramvai, autobus, etc.
Aceste planuri au ca prioritate următoarele:
 reducerea utilizării automobilelor personale în oraș;
 dezvoltarea și modernizarea transportului public și a modurilor
estimate)
de transport local (mersul pe jos, mersul pe biciletă)
 organizarea transportului de mărfuri și personae;
 îmbunătățirea calității mediului și a vieții—prin creșterea
eficienței în transport;
 stimularea mediului de afaceri.

scăzute de carbon
complementare)
161
2017 - 2020
36. Titlul proiectului: Introducerea transportului public local, oraș Întorsura Buzaăului
Relevanța pentru Strategia Obiectiv specific: III.5 Îmbunătățirea eficienței energetice în

de dezvoltare a Orașului sectorul public, casnic și economic
Întorsura Buzăului Măsura: III.5.5 Eficientizarea transportului urban durabil

Legea serviciilor de transport public local nr.92/2007 şi Ordinul

MIRA nr.353/2007 privind aprobarea normelor de aplicare a Legii nr.
92/2007 stabilesc cadrul juridic privind înfiinţarea, autorizarea, organi-
zarea, gestionarea, finanţarea şi controlul funcţionării serviciilor de
transport public în comune, oraşe şi municipii sau judeţe.
Consiliile locale sunt obligate să asigure, să organizeze, să
reglementeze, să coordoneze şi să controleze prestarea serviciilor de
transport public desfăşurat pe raza administrativ-teritorială a acestora,
precum şi sa înfiinţeze societăţi de transport public dacă acestea nu
estimate)
există.
Serviciile de transport local de persoane sau mărfuri se
organizează de autorităţile administraţiei publice locale în vederea
deservirii necesităţilor de transport ale cetăţenilor pe raza
administrativă, pe raza unei asociaţii de dezvoltare comunitară sau
între localităţile judeţului.

scăzute de carbon
complementare)
162
2017 - 2020
37. Titlul proiectului: Târg de animale

Obiectiv specific: IV.1. Eficientizarea activităților agricole prin
modernizarea exploataților agricole, dezvoltarea serviciilor și log-
isticii agricole și susținerea activităților de prelucrare a produselor
agricole
Măsura: IV.1.3 Crearea și modernizarea centrelor logistice pentru
agricultură
Prezentul proiect de investiție urmărește amenajarea unui târg de animale
în conformitate cu standardele actuale și adaptata condițiilor existente în pre-
zent în orașul Întorsura Buzăului.
Actuala locație a târgului de animale se află pe strada Gheorghe Zaharia,
în apropierea centrului orașului, fapt ce duce la îngreunarea traficului în zile-
le în care acesta se organizează.
Locația actuală
a târgului:
rezultate estimate)
Locația în care se dorește amplasarea târgului de animale este la periferia
orașului.
Locația propusă
a târgului:

Stadiul proiectului
sau complementare)
163
2017 - 2020
38. Titlul proiectului: Rută ocolitoare pentru atelaje, oraș Întorsura Buzăului
Obiectiv specific: IV.1. Eficientizarea activităților agricole prin
modernizarea exploataților agricole, dezvoltarea serviciilor și log-
isticii agricole și susținerea activităților de prelucrare a produselor
agricole
Măsura: IV.1.3 Crearea și modernizarea centrelor logistice pentru
agricultură
Accesul căruţelor pe drumurile naţionale şi în orașe este interzis, potrivit
Codului Rutier: ”Art. 71. (1) Sunt interzise accesul şi deplasarea vehiculelor
cu tracţiune animală, a maşinilor şi utilajelor autopropulsate utilizate în lu-
crări de construcţii, agricole şi forestiere, a animalelor de povară, de tracţiune
sau de călărie, precum şi a animalelor izolate sau în turmă pe drumurile naţi-
onale, în municipii şi pe drumurile la începutul cărora există indicatoare de
interzicere a accesului.
(2) Autorităţile administraţiei
publice locale au obligaţia să amena-
jeze, cu acordul administratorului
drumului public şi avizul poliţiei
rutiere, drumuri laterale, căi de acces
către aceste drumuri, precum şi locuri
de traversare a drumurilor publice
destinate circulaţiei animalelor şi
(obiective, justificare, vehiculelor prevăzute la alin. (1),
potențiale activități, semnalizate corespunzător.”
rezultate estimate) În orașul Întorsura Buzăului există atât căruţe, cât şi animale domestice se
plimbă nestingherite prin oraş, obstrucţionând circulaţia rutieră şi producând
disconfort nu doar conducătorilor auto, ci și pietonilor.
Obiectivul prezentului proiect îl constituie amenajarea unor trasee ocoli-
toare pentru circulaţia animalelor domestice şi vehiculelor cu tracţiune ani-
mală.
Buget local
Posibile surse de finanțare POR Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii
scăzute de carbon
Stadiul proiectului
sau complementare)
164
2017 - 2020
Titlul proiectului: Realizare sistem de branșare conductă apă, sat Brădet, oraș Întorsura
39.
Buzăului
Obiectiv specific: IV.4 Îmbunătățirea infrastructurii tehnico-
edilitare a localităților rurale din Regiunea Centru
Măsura: IV.4.1 Extinderea și modernizarea rețelelor de apă
potabilă
Zona orașului Întorsura Buzăului este amplasată într-un sector
închis,- ca un bazin intramontan – de altitudine medie a Carpaților de
Curbură. Din punct de vedere geomorfic zona este o depresiune
intramontană. Principalul curs de apă este râul Buzău și afluenții săi.
Alimentarea rețelei hidrografice este pluvio-nivală. În regimul
scurgerii predomină scurgerea de primăvară-vară, determinată de
topirea zăpezilor și precipitațiilor care sunt maxime în perioada de
primăvară. În prezent localitatea dispune de o conductă de alimentare
cu apă, din metal, cu o vechime de peste 20 ani. Diametrele acestei
conducte variază neținând seama de debite și consumuri, cauzând
Descrierea proiectului astfel chiar și lipsa apei adeseori. Conducta existentă nu acoperă
(obiective, justificare, necesarul de apă al localității Brădet.
potențiale activități, rezultate Se impune realizare unei noi rețele de distribuție a apei care va
estimate) avea rolul de al lega localitatea Brădet de gospodăria de apă a orașului
Întorsura Buzăului, astfel acest tronson se va integra în sistemul global
de alimentare cu apă zonală, care va deservi orașul și localitățile
Brădet și Floroaia. De asemenea, se propune realizarea unui colector
de canalizare apelor uzate menajere ce va deservi localitatea Brădet.
În concluzie, investiția propusă are ca scop realizarea unui sistem cen-
tralizat de alimentare cu apă potabilă și canalizare menajeră a locali-
tății Brădet, oraș Întorsura Buzăului, județul Covasna, în concordanță
cu necesitățile calitative și cantitative reale. La data curentă lucrările
efectuate prin proiectele anterioare sunt realizate în proporție de 73%
necesitând intervenția fondurilor PNDL pentru finalizare.
POIM Axa prioritara 3: Creșterea nivelului de colectare șiepurare a
Posibile surse de finanțare apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentării cu
apă potabilă a populației
complementare)
165
2017 - 2020
40. Titlul proiectului: Construirea de zone (trasee) pietonale în praș Întorsura Buzăului
Obiectiv specific: V.1. Punerea în valoare a patrimoniului turistic
natural și antropic
Măsura: V.1.1 Amenajarea de trasee, căi de acces și locuri de vi-
zitare și dezvoltarea managamentului destinațiilor turistice
Prin prezentul proiect se urmărește amenajarea unor alei pie-

tonale, dorindu-se astfel îmbunătățirea infrastructurii urbane la nivelul
orașului pentru a facilita mobilitatea populației.
Realizarea investiției va răspunde urrmătoarelor obiective:
 asigurarea dezvoltării locale prin creșterea gradului de atractivitate
a orașului;
 creșterea confortului urban în zonă;
estimate)
 îmbunătățirea accesibilității spre clădirile de locuit și dorările socio
-economice;
 asigurarea unor condiții sporite de siguranță și confort în circulația
pietonală.

scăzute de carbon
complementare)
166
2017 - 2020
41. Titlul proiectului: Bază sportivă si de agreement, zona Camping

Obiectiv specific: V.2 Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii
Relevanța pentru Strategia de primire și de agrement în scopul îmbunătățirii și diversificării
de dezvoltare a Orașului serviciilor turistice oferite
Întorsura Buzăului Măsura: V.2.1 Modernizarea/ reabilitarea structurilor de primire
turistică și de agrement
Ținând cont de faptul că, localitatea este lipsită de infrastructură

amenajată pentru desfășurarea activităților de recreere și de petrecere a
timpului liber, proiectul își propune să definească un spațiu pentru
petrecea în mod sănătos a timpului liber de generația tânără și nu
numai, putând fructifica această realizare și din punct de vedere turis-
tic. Dezvoltarea acestui tip de infrastructură potențează și dezvoltarea
turismului local. Intensificarea preocupărilor pentru realizarea dezid-
eratului de odihnă activă caracteristică esențială a vacanțelor în socie-
tatea contemporană – stimulează eforturile de dezvoltare a acelor ac-
tivități (servicii) care să contribuie la satisfacerea nevoilor fizice si
psihice ale turistului, creând cadrul necesar petrecerii plăcute si in-
structive a timpului liber. Aceste activități sunt cunoscute sub denumi-
rea generică de agrement – domeniu ce poate fi definit prin ansamblul
estimate)
mijloacelor si formelor capabile să asigure individului sau unei grupări
sociale o stare de bună dispoziție, de plăcere, să dea senzația unei sat-
isfacții, a unei împliniri, sa lase o impresie si o amintire plăcută.
Aceasta accepțiune, evidențiază, pe de o parte, varietatea activităților
de agrement si multitudinea planurilor pe care acționează, iar pe de
altă parte, faptul că agrementul se constituie ca un element fundamen-
tal pentru satisfacerea nevoilor turiștilor, ceea ce ii conferă statutul de
componentă de bază a prestației turistice. Pe plan economic, dezvol-
tarea agrementului răspunde exigențelor de creștere a atractivității tur-
istice.
POR Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvol-

tarea durabilă a turismului
complementare)
167
2017- 2020
42. Titlul proiectului: Zona turistică sporturi de iarnă ”Dealul Taberei”

Obiectiv specific: V.2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii
Întorsura Buzăului Măsura: V.2.2 Dezvoltarea structurilor de ptimire turistică și de
agrement
Aflat la poalele munților Ciucaș, orașul Întorsura Buzăului are un po-
tențialul crescut dat de temperaturile scăzute din zona orașului nostru - supra-
numit „polul frigului”, dezvoltarea sporturilor de iarnă este o prioritate pentru
turismul local. Muntele a fost dintotdeauna cea mai sugestiva dovadă a măre-
ției naturii, de aceea el a devenit astăzi una din principalele destinații de va-
cantă, fiind considerat ca un simbol al spiritualității multor popoare, in măsu-
ra sa satisfacă nevoi socio-culturale complexe.
Dezvoltarea de ansamblu a turismului din ultimele decenii si transfor-
marea lui intr-o mișcare de masa a făcut ca muntele sa se impună tot mai mult
in atenția investitorilor si promotorilor acestei forme de turism datorită pale-
tei mari de posibilități pe care le oferă pentru desfășurarea unei activități
economice cu rezultate profitabile.
Astfel, efectele dezvoltării turismului montan in plan economic si
social, deși greu de cuantificat, sunt tot mai mult apreciate ca fiind foarte
Descrierea proiectului importante. De asemenea, preferințele turiștilor se îndreaptă tot mai mult
(obiective, justificare, spre zonele montane rurale, unde, pe lângă motivația odihnei sau a practicării
potențiale activități, rezultate drumeției și a unor sporturi, se manifesta interesul turiștilor pentru integrarea
estimate) in activitățile specifice populației locale.
Prezentul proiect presupune amenajarea pârtiei de schi, montarea
unui telescaun, alimentarea cu energie electrică, dar şi realizarea unui drum
de acces şi a unei parcări.

complementare)
168
2017 - 2020
43. Titlul proiectului: Parc-pădure ”Tomoja”

agrement
Prin prezentul proiect se urmărește

amenajarea unei păduri-parc în zona
Tomoja.
În ceea ce privește amenajările, investi-
ția presupune lucrări de curățare a vegetați-
Descrierea proiectului ei existente, cât și de trasare a aleilor, reali-
(obiective, justificare, zarea iluminatului public, construirea unui
potențiale activități, rezultate foișor din lemn, amplasarea de coșuri de
estimate) gunoi, de bănci și de cișmele.

complementare)
169
2017 - 2020
Titlul proiectului: Bază sportivă: pârtie de schi, bazin de înot, patinoar, amenajarea
44.
Buzăului pentru sporturi nautice
agrement
Prin acest proiect se dorește realizarea unui complex sportiv în cadrul

căruia vor fi cuprinse următoarele lucrări:
 amenajare pârtie de schi;
 construirea unui bazin de înot;
 realizarea unui patinoar;
 amenajarea râului Buzău pentru practicarea sporturilor nautice.
rezultate estimate)

Stadiul proiectului
sau complementare)
170
2017 - 2020
Titlul proiectului: Reabilitare și refuncționalizare Casa de Cultură Orășenească - centru

45.
funcțional multicultural, amenajare și dotare bibliotecă orășenească
Obiectiv specific: V.4 Dezvoltarea infrastructurii culturale,
recreative și sprijinirea activităților culturale
Măsura: V.4.1 Reabilitarea, modernizarea și extinderea
infrastructurii culturale și recreative
Prin acest proiect se dorește ștergerea unei cicatrici de pe fața
orașului, de fapt o clădire în construcție de peste 20 ani, aflată în cen-
trul localității, care poate acoperi nevoia de cultura și informare a cetă-
țenilor. Lucrările au fost sistate în anul 1996 din lipsă de fonduri, ceea
ce a dus la instalarea unui proces de degradare. Acum, după aproape
20 ani, spațiul public ca spațiul de contact și schimb de informații, ca-
pătă o nouă dimensiune, el determină locul unde se vor scrie regulile
nescrise ale comunității, locul de interacțiune social.
Vechile case de cultură care adăpostesc sălile de spectacol, tind
să devină versatile, pentru a acoperi o gamă cât mai largă de manifes-
tări, dedicate unui public cât mai variat. Un avantaj al acestui proiect
este dimensiunea clădirii, generozitatea spațiilor interioare, astfel încât
Descrierea proiectului facilitează adaptarea imobilului la cerințele actuale ale populației, prin
(obiective, justificare, realizarea unei săli de spectacole versatilă, care poate acomoda atât
potențiale activități, spectacole de teatru, de cinema, dar și de concerte, prin crearea unor
rezultate estimate) spații multifuncționale în care se pot desfășura conferințe, prezentări,
realizarea unei săli de lectură – bibliotecă, satisfăcând astfel setea de
cultură cu cea de cunoaștere.
POR Axa prioritară 9 - Sprijinirea regenerării economice și sociale a

Stadiul proiectului
sau complementare)
171
2017 - 2020
Titlul proiectului: Reabilitare și extindere poduri și podețe, str. 1 Decembrie 1918 și Fab-
46.
ricii, oraș Întorsura Buzăului
de aeroporturi
Obiectivul general constă în reabilitarea podurilor de pe strada 1 Decem-

brie și strada Fabricii intersecție cu strada 1 Decembrie și extinderea unui
podeț de pe strada Fabricii.
Prin realizarea acestei investiții se va contribui în mod direct la fluidiza-
Descrierea proiectului rea traficului intern și va contribui indirect la protecția mediului prin elimi-
(obiective, justificare, narea producerii prafului, zgomotelor, vibrațiilor datorate denivelărilor exis-
potențiale activități, tente, prin reducerea reparațiilor la autovehicule și prin reducerea consumului
rezultate estimate) de carburant.

Stadiul proiectului Expertiză tehnică
(activități deja întreprinse D.A.L.I.
sau complementare) Proiect tehnic

2017 172
- 2020/2022

Strategie de Dezvoltare 2017 2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategie de Dezvoltare 2017 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A

Obiective și investiții realizate în perioada 2007-2016 ...........................pag 74

Orașul Întorsura Buzăului, asemenea

Iată-ne, așadar, în fața unui orizont 2017-2020 cu multe provocări,

viaţa socială, economică şi culturală a orașului.

 definească priorităţile şi cele mai potrivite acţiuni pe care le va

Principii de bază în elaborarea proiectului de planificare strategică:

Strategia a fost gândită din perspectiva a două mari direcţii de acţiune, şi

Obiectivele noastre de perspectivã urmăresc 4 perspective:

 administrației publice locale, și folosim permanent efectul sinergetic.

~Considerăm motivarea, inițiativa, specializarea și

 Calificarea și specializarea personalului pentru munca acestuia prin cursuri

Ne preocupãm tot mai mult de VALORILE IMATERIALE: marca noastrã

Cele trei priorităţi stabilite în cadrul acestei strategii sunt:

Printre ţintele Strategiei Europa 2020 se numără:

De asemenea, strategia include şi 11 obiective tematice care se doresc a fi

3. creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii;

Creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și

Acțiunile acestei priorități vizează:

Creșterea inteligentă va fi stimulată prin trei inițiative:

Comisia Europeană va depune eforturi pentru:

„Tineretul în mișcare” prin care se propune:

Comisia Europeana va depune eforturi pentru:

„O agendă digitala pentru Europa” prin care se propune crearea unei

• până în 2020: o viteză a internetului de peste 100 Mbps în peste

Creșterea inteligentă este necesară în vederea recuperării decalajelor între

Aspecte de corectat în domeniul Educației:

Aspecte de corectat în domeniul Societății digitale:

“Creșterea durabilă înseamnă promovarea unei economii mai

 sa exploateze rețelele de la scara UE;

 să prevină degradarea mediului, pierderea biodiversității, utilizarea nedurabilă a

Creșterea durabilă va sta la baza coeziunii economice, sociale și teritoriale prin

- crearea a peste 400 000 locuri de muncă prin atingerea obiectivului de

Creșterea durabilă va fi stimulată prin două inițiative:

Comisia Europeană va depune eforturi pentru:

La nivel național, statele membre vor trebui:

2. „O politică industrială adaptată erei globalizării” prin care se propune:

Comisia Europeana va depune eforturi pentru:

prin reducerea costurilor de tranzacție aferente desfășurării unei

La nivel național, statele membre vor trebui:

într-o lume cu emisii reduse de dioxid de carbon, cu resurse limitate,

“Creșterea favorabilă incluziunii înseamnă promovarea unei economii cu o

Se va acționa în vederea rezolvării problemelor din urmatoarele domenii:

competențe reduse va scădea cu 12 milioane;

‖ Creșterea favorabilă a incluziunii va fi stimulată prin două inițiative:

Comisia Europeană va depune eforturi pentru:

nivel național/ regional, la nivel sectorial și la nivelul intreprinderilor);

La nivel național, statele membre vor trebui:

―O platformă europeană de combatere a sărăciei prin care se propune:

Comisia Europeana va depune eforturi pentru:

structurale, în special din FSE;

La nivel național, statele membre vor trebui:

Creșterea favorabilă a incluziunii este necesară în vederea:

Guvernanța economică - Criza economică:

Cei trei piloni ai noii guvernanțe economice:

2. Asigurarea stabilității zonei euro:

3. Redresarea sectorului financiar”

planurile naționale privind garantarea finanțelor publice

„Pactul de stabilitate și creștere: constă într-un set de reguli care încurajează

2. Componenta corectivă reglementează procedura în caz de deficit excesiv

„Corectarea dezechilibrelor macroeconomice constă într-un

„Pactul euro plus constă într-un program suplimentar de reforme, care

”Remedierea sectorului financiar