Info-AMSEM interiormodif 2.

qxp 3/10/09 6:02 PM Page 1

Din cuprins:
EDITORIAL ASOCIA}IA AMELIORATORILOR, PRODUC~TORILOR {I A COMERCIAN}ILOR
DE S~MÅN}~ {I MATERIAL S~DITOR DIN ROMÅNIA

DORIM AJUTOR EUROPEAN PENTRU ORGANIZAREA Editorial

Realizarea program

„PIE}II AGRICOLE FUNC}IONALE” ÎN ROMÂNIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 s`mån]`

• Orzo`ic`
• Ov`z
INSTITUTUL DE STAT PENTRU TESTAREA {I ÎNREGISTRAREA SOIURILOR .......... 3 • Porumb
• Floarea-soarelui
• Leguma
GRUPUL AGRICOVER • Plante furajere
Tehnologii
PRODUSE {I SERVICII COMPLETE PENTRU AGRICULTUR~ ......................... 6 • Erbicidare
• Fertilizare

STAREA DE VEGETA}IE A CULTURILOR DE TOAMN~ • Lavanda

• Cånepa
Rezerva]ii naturale
|N ZONA COLINAR~ DIN SUDUL }~RII .............................................. 7
STAREA DE VEGETA}IE A CULTURILOR DE TOAMN~
|N CONDI}IILE DIN CENTRUL MOLDOVEI ........................................... 8
STAREA DE VEGETA}IE A CULTURILOR DE TOAMN~ |N BANAT .................... 9
REALIZARE PROGRAM ORZ {I OV~Z .............................................. 10

TEHNOLOGII Colegiul redac]ional:

COMPORTAREA SOIURILOR DE CEREALE DE TOAMN~ |N ANUL 2008
LA SCDA PITE{TI (GRÂU, ORZ {I ORZOAIC~, TRITICALE) ......................... 12 Pre[edinte:
ASPECTE PRIVIND IMPORTAN}A FERTILIZ~RII {I ERBICID~RII CEREALELOR Prof. dr. doc. Alexandru
DE TOAMN~ CULTIVATE |N ZONA CU SOLURI ACIDE GRELE ...................... 17 Viorel Vrånceanu
CERCET~RI PRIVIND CRE{TEREA EFICIEN}EI ÎNGR~{~MINTELOR CHIMICE
LA FORMAREA PRODUC}IEI DE GRÂU {I PORUMB ............................... 19 Membri:
CÂTEVA REZULTATE ALE CERCET~RII LA SCDA LOVRIN
CU PRIVIRE LA ROLULU ERBICIDELOR ÎN BANAT ................................. 23 Dr. ing. Gheorghe Hede[an
REALIZARE PROGRAM S~MÅN}~
Dr. ing. Dumitru Bodea
Ing. Octavian Cosmin
RECOMAND~RI ALE S.C.D.A. SECUIENI CU PRIVIRE LA CULTIVAREA
Dr. ing. Ioan Ha[
UNOR SOIURI {I HIBRIZI LA CULTURILE DE PRIM~VAR~
Dr. ing. Gheorghe Ittu
PENTRU AGRICULTURA ZONAL~ .................................................. 25
Ec. George Nedelcu
PORUMBUL - PREZENT {I VIITOR
Dr. ing. Emilian Negril`
ÎN STRUCTURA DE CULTURI AGRICOLE DIN ROMÂNIA ............................ 31
Dr. ing. Mircea Pop
FLOAREA-SOARELUI CEA DE A III -A PLANT~ DE CULTUR~
Dr. ing. Marian Verzea
CA PONDERE ÎN ROMÂNIA ....................................................... 34
REALIZAREA PROGRAMULUI DE PRODUCERE A SEMIN}EI DE CARTOF ........... 38
Responsabil de revist`
COMPORTAREA UNOR SOIURI DE CARTOF LA ATACUL CIUPERCII PHYTOPHTHORA
INFESTANS (MONT) DE BARY ÎN DEPRESIUNEA TÂRGU SECUIESC ................ 39
Dr. ing. Alexandru Tianu
PROF. DR. DOC. VASILE COCIU .................................................. 42
TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A LAVANDEI (LAVANDULA ANGUSTIFOLIA L.)
Redac]ia [i administra]ia
|N CONDI}IILE DIN CENTRUL MOLDOVEI .......................................... 43
PROGRAM LEGUME .............................................................. 44
Bucure[ti, B-dul M`r`[ti nr. 61
STUDIUL CAPACIT~}II DE PRODUC}IE LA CÂTEVA SOIURI DE CÂNEP~ DIOIC~
Sector 1, cod po[tal 011464
DE DIVERSE PROVENIEN}E ÎN CONDI}IILE DE LA
Tel./Fax: 021 317 72 91
S.C.D.A. LOVRIN ÎN PERIOADA 2007-2008 ....................................... 49
Mobil: 0722 650 411
UNELE ASPECTE PRIVIND REZERVA}IILE NATURALE DIN ROMÅNIA .............. 51
e-mail: amsem2003@yahoo.com
PROGRAM PENTRU FURAJE ...................................................... 52
web: http://www.amsem.ro
BERLIN: FRUIT LOGISTICA 2009 .................................................. 56

1
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09
ORGANIZAREA „PIE}II AGRICOLE FUNC}IONALE” ÎN
Poten]ialul mare de
produse agro-alimentare
constatat în ultimul timp [i de
guvernan]ii no[tri, continu`
trendul dezintegr`rii sale chiar
dac` condi]iile de clim` din
acest an a binecuvântat
agricultorul cu produc]ii peste
media anilor anteriori. Va
continua dezordinea
în[el`ciunea produc`torului
agricol, „mul]i dar pro[ti”, care
în lipsa acut` de fonduri, de
spa]ii de depozitare, î[i va
vinde rodul p`mântului s`u,
blagoslovit de Dumnezeu în
acest an dup` mul]i ani de
geruri [i secet`, celor câ]iva
bancheri de aiurea, care în
ultimii ani dicteaz` pre]ul
produselor din pia]a agricol` a
României .
Acest mecanism de
pia]` s-a generalizat [i nu
mai mir` pe nimeni.
Interven]iile statului în
agricultur`, care trebuie s`
asigure securitatea alimentar`
EDITORIAL
[i modul de integrare a
agriculturii în economia
na]ional` nu exist` favorizând
astfel „dictatura monopolului
financiar”.
6:02 PM Page 2
Editorial
DORIM AJUTOR EUROPEAN PENTRU
ROMÂNIA
Dr. Alexandru Tianu
Pre]urile produselor
alimentare au luat-o razna,
dar acuz`m hiper marketurile
de specul`, veniturile sunt tot
mai mici dar acuz`m banca
na]ional` de infla]ie, iar
investi]iile în agricultur` se
reduc doar la „leasingul” unor
ma[ini agricole de mare
[i randament de care pot beneficia
numai marii latifundiari.
Ajutorul european s-a
concretizat pân` în prezent, la
stricta posibilitate de a cump`ra
tehnologii agricole cu jum`tate
de pre] în bani române[ti, restul
cu ajutorul european.
 Era mai important s`
primim un sprijin logistic, bazat
pe experien]a de peste 50 de
ani a europenilor pentru
cre[terea productivit`]ii
agricole
 Era mai important s`
generaliz`m în numai câ]iva
ani toate eforturile pe care
Europa le-a f`cut pentru
„siguran]a alimentar` ” a
cet`]eanului european, prin
dezvoltarea [i diversificarea
produc]iei agricole .
 Era mai important s`
fim sprijini]i prin crearea unor
2
servicii eficiente în
agricultur` care s` pun` în
valoare la poten]ial de
produc]ie cele 7,6 milioane de
hectare teren arabil eligibil.
 Era mai important s`
se creeze primele coo-
perative zonale de produc]ie
agricole multifunc]ionale care
s` pun` în valoare atât
produsele agricole zonale cât
[i for]a de munc` r`mas` în
stare latent` de peste 50 de ani.
 Era mai important ca în
locul celor câ]iva miliardari ai
pie]ii noastre agricole s` fie
introdus „pre]ul minim
garantat”, „stocurile de
produse agricole” [i „pre]ul
de depozitare”.
 Era mai important s`
fie sprijinit` crearea
Organiza]iilor Comune de
Pia]`, cu instrumentele [i
mecanismele lor bazate pe
„Deciziile” filierelor de
produs..
 Era mai important s` fie
sprijinit` România s` aib` o
„Politic` agricol`” bazat` pe
„economia de pia]`
func]ional`”.
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09
Institutul de Stat pentru Testarea [i Înregistrarea Soiurilor
Institutul de Stat pentru
Testarea [i Înregistrarea Soiurilor
(ISTIS) a fost înfiin]at în baza Legii
nr. 57/1997, prin reorganizarea
Comisiei de Stat pentru Încercarea
[i Omologarea Soiurilor (înfiin]at`
în baza HCM 3726/1953).
ISTIS func]ioneaz` în baza Legii
nr. 266/2002 ca institu]ie de interes
public, finan]at` din subven]ii de la
bugetul de stat [i venituri proprii
pentru cheltuieli de capital, materi-
ale [i personal, direct subordonat`
Ministerului Agriculturii, P`durilor [i
Dezvolt`rii Rurale.
ISTIS este organ de specialitate
al MAPDR [i r`spunde de exami-
narea tehnic` a soiurilor pentru
care se solicit` înregistrarea în
Registrul soiurilor [i în Catalogul
oficial al soiurilor de plante agricole
din România, în vederea cultiv`rii [i
comercializ`rii pe teritoriul Uniunii
Europene. Elaboreaz` metodologia
de examinare tehnic`, testeaz`
noile soiuri în vederea înregistr`rii lor
în Registrul soiurilor [i în Catalogul
oficial, efectueaz` verificarea
anual` a purit`]ii varietale a
soiurilor multiplicate, asigur`
conservarea probelor din colec]ia
de referin]`, este depozitarul
Registrului soiurilor, redacteaz` [i
public` anual Catalogul oficial al
soiurilor. De asemenea, ISTIS
previne înstr`inarea materialului
biologic aflat în examinare [i
asigur` confiden]ialitatea infor-
ma]iilor ob]inute.
Pentru îndeplinirea atribu]iilor
ce îi revin, ISTIS colaboreaz` cu
direc]iile [i compartimentele de
specialitate din MAPDR, cu insti-
tutele [i sta]iunile de cercet`ri, cu
institu]iile similare din statele
membre UE, cu companiile str`ine
interesate de testarea soiurilor în
România, cu universit`]ile de
[tiin]e agricole [i persoane fizice
sau juridice din ]ar` sau din
6:02 PM Page 3
Director executiv adjunct,
Dr. ing. Aurelian Popa
str`in`tate.
ISTIS este recunoscut ca
autoritate na]ional` în toate ]`rile
membre ale UE, cât [i de OECD [i
face parte din Consiliul de
Administra]ie al Oficiului
Comunitar pentru Soiurile de
Plante (CPVO), din Fran]a [i din
comitetele [i Consiliul UPOV.
ISTIS are acorduri de colaborare
cu state membre ale UE [i leg`turi
cu institu]ii similare din lume.
De asemenea, colaboreaz` cu
Serviciul de Selec]ie [i Calitatea
Semin]elor din MAPDR, cu
Laboratorul Central pentru Calitatea
Semin]elor [i a Materialului S`ditor
[i Inspectoratele teritoriale pentru
calitatea semin]elor [i a materialului
s`ditor.
• Structura organizatoric` a
ISTIS se stabile[te de c`tre
MAPDR potrivit organigramei [i
statului de func]ii [i cuprinde
servicii, compartimente, labo-
ratoare, biroul de calcul [i centrele
pentru testarea soiurilor (CTS) cu
domenii de activitate
Institutul de Stat pentru
Testarea [i Înregistrarea Soiurilor
are urm`toarele atribu]ii:
1. Asigur` introducerea progre-
sului genetic în produc]ia agricol`
prin înregistrarea celor mai
performante soiuri [i în acela[i
timp previne p`trunderea în cultur`
a unor crea]ii neperformante sau
neadaptate condi]iilor pedo-
climatice din ]ara noastr`.
2. Elaboreaz` “Regulamentul
de testare [i înregistrare a soiurilor
de plante agricole” pe care îl
supune spre aprobare conducerii
Ministerului Agriculturii P`durilor [i
Dezvolt`rii Rurale.
3. Elaboreaz` metodologia de
examinare a soiurilor de plante
agricole (testele DUS [i VAU) pentru
care se solicit` înregistrarea în
3
Registrul soiurilor [i în Catalogul
oficial al soiurilor (hibrizilor) de
plante de cultur` din România.
4. Elaboreaz`, împreun` cu
Serviciul de Selec]ie [i Calitatea
Semin]elor, metodologia pentru
verificarea calit`]ii semin]elor în pre
[i postcontrol [i organizeaz`
aceast` examinare în re]eua ISTIS.
5. Organizeaz` [i efectueaz`
examinarea soiurilor de plante
agricole la centrele [i punctele de
testare a soiurilor, în conformitate
cu planurile tematice aprobate.
Soiurile modificate genetic nu vor fi
înscrise în testare dac` amelio-
ratorul nu are Autoriza]ia pentru
introducere deliberat` în mediu
emis` de Ministerul Apelor [i
Protec]iei Mediului.
6. Întocme[te contractele de
testare pentru soiurile aflate în
programul de testare [i urm`re[te
derularea acestora.
7. Asigur` repartizarea semin-
]elor la CTS-uri în conformitate cu
planul tematic.
8. Previne înstr`inarea mate-
rialului biologic trimis la testare de
c`tre beneficiari [i asigur`
confiden]ialitatea informa]iilor
ob]inute.
9. Este depozitarul probei-
etalon de semin]e sau plante
depuse la ISTIS de titularul soiului
la înregistrare, prob` utilizat] la
verificarea autenticit`]ii [i purit`]ii
varietale a soiurilor înregistrate în
Registrul soiurilor, pe toat` durata
men]inerii lor în Catalogul oficial.
Când proba-etalon este aproape
epuizat`, se cere amelioratorului
s` trimit` o prob` nou` care se
verific` dac` este conform` cu cea
precedent`.
10. Efectueaz` verificarea anual`
a autenticit`]ii [i purit`]ii varietale
ISTIS
a soiurilor (hibrizilor) multiplicate la
culturile de câmp, legume, plante
ornamentale [i material s`ditor.
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:02 PM
11. Verific` periodic, respectiv
la 10 ani de la înregistrare [i la 5
ani de la înnoirea înregistr`rii,
pentru a vedea dac` în urma
înmul]irilor succesive soiurile î[i
men]in caracteristicile ini]iale
existente la înregistrare. Aceast`
verificare se realizeaz` prin
efectuarea testului DUS înainte de
expirarea perioadei pentru care
soiul a fost înregistrat.
12. Întocme[te analize, sinteze
[i aprecieri privind soiurile testate.
13. Întocme[te documenta]iile
pentru înregistrarea soiurilor [i le
prezint` comisiilor de înregistrare.
14. Organizeaz` anual [edin]ele
comisiilor de înregistrare a soiurilor
[i supune spre aprobare conducerii
ministerului componen]a acestor
comisii.
15. Redacteaz` [i public`
anual Catalogul oficial al soiurilor
de plante de cultur` din România.
16. }ine la zi Registrul soiurilor
înregistrate.
17. Elaboreaz` studii, cercet`ri
[i lucr`ri, norme [i instruc]iuni,
metode [i tehnici de control [i de
analize de laborator specifice
domeniului de activitate.
18. Efectueaz`, la solicitarea
persoanelor fizice sau juridice,
analize pentru stabilirea amprentei
ISTIS
electroforetice a soiurilor de plante
agricole [i verific` puritatea
genetic` a loturilor de s`mân]`
Page 4
comercial`.
19. Întocme[te anual proiectul
Bugetului de venituri [i cheltuieli
pentru întreaga re]ea de testare a
soiurilor [i urm`re[te încadrarea în
prevederile acestuia.
20. Întocme[te programul de
investi]ii pentru activitatea de
testare a soiurilor, îl supune
aprob`rii MAPDR, urm`re[te
realizarea acestuia [i punerea în
func]iune a mijloaceleor fixe
cump`rate.
21. Asigur` func]ionarea, folo-
sirea ra]ional`, între]inerea [i
repararea mijloacelor fixe.
22. Întocme[te anual, prin
structura de informare [i rela]ii
publice, un raport privind accesul
la informa]iile de interes public în
conformitate cu prevederile artico-
lului 27 din HG nr. 123/2002.
În perioada 2000-2006 structura
organizatoric` a ISTIS s-a modificat
în urma aplic`rii a dou` programe
de reorganizare care au avut ca
scop concentrarea resurselor
financiare [i umane în cele mai
reprezentative zone agricole.
Centrele reprezint` prin
amplasarea lor judicioas` în
teritoriu [i prin experien]a
dobândit` în decursul a peste 50
de ani de activitate de testare [i
înregistrare a noilor soiuri, un atu
de baz` pentru ]ara noastr`.
Cele 24 centre de testare a
soiurilor sunt amplasate în cele
mai reprezentative zone
pedoclimatice ale ]`rii noastre
unde se realizeaz` produc]ii
agricole optime, unit`]ile fiind
absolut necesare verific`rii valorii
agronomice a soiurilor.
Centrele execut` testele DUS
[i VAU în vederea înregistr`rii
celor mai valoroase soiuri de
plante de cultur`, efectueaz`
periodic teste pentru verificarea
men]inerii soiurilor înregistrate [i
verific` anual puritatea varietal` a
soiurilor multiplicate, dispus` de
autoritatea de control [i certificare.
ISTIS este o institu]ie public` de
4
o importan]` na]ional` deoarece
activitatea de testare este UNIC~
în România, iar orice produc`tor
care dore[te s` întreprind` afaceri
cu semin]e (comercializare [i
produc]ie) nu poate realiza aceasta,
f`r` ca soiurile respective s` fie
mai întâi testate la ISTIS [i
înregistrate în Catalogul oficial
na]ional, editat anual de ISTIS,
a[a cum se procedeaz` în toate
statele membre ale UE.
ISTIS încheie anual contracte
de testare cu beneficiari interni sau
externi ce se deruleaz` pe
parcursul a 2-3 ani. Pentru ca
aceste test`ri s` se efectueze în
cele mai bune condi]ii, iar
rezultatele s` fie cât mai corecte,
câmpurile experimentale pe care
ISTIS execut` test`rile trebuie s`
r`mân` cu aceea[i destina]ie, ele
fiind deja terenuri uniforme,
preg`tite de-a lungul anilor în
conformitate cu tehnologiile
specifice pentru rota]ia culturilor.
Câmpurile de uniformizare sunt
utilizate pentru rota]ia loturilor
experimentale, iar veniturile
ob]inute din produc]ie sunt virate la
bugetul de stat.
ISTIS are o tradi]ie de 53 de ani
în ceea ce prive[te testarea [i
înregistrarea soiurilor de plante de
cultur`, similar` cu cea din statele
UE precum: G.E.V.E.S. în Fran]a,
NIAB în Anglia, Naktuinbouw în
Olanda etc.
Prin ISTIS, MAPDR confirm`
rezultatele cercet`rilor autohtone
pentru crearea de noi soiuri din
speciile de plante de interes
economic, adaptate condi]iilor
agroecologice specifice României
stabilind m`suri pentru protejarea
produc`torilor agricoli, persoane
fizice sau juridice împotriva riscului
utiliz`rii de soiuri necorespunz`toare
[i/sau neadaptate condi]iilor agricole
din ]ara noastr`.
Mai multe informa]ii pute]i
ob]ine accesând site-ul nostru
www.istis.ro
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:02 PM Page 5
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:02 PM
GRUPUL AGRICOVER-PRODUSE {I SERVICII COMPLETE
PENTRU AGRICULTUR~
Compania Agricover a fost
înfin]at` în anul 2000 prin fuziunea
dintre SC Comcereal SA Buz`u [i
Ulvex SA Buz`u. În scurta istorie
de numai 9 ani Agricover a reu[it s`
devin` unul dintre cei mai
importan]i furnizori de solu]ii
complete pentru agricultur` din
România. În cadrul lan]ului de la
produc`tor la consumator Agricover
st`pâne[te un segment foarte
important [i anume cel al materiei
prime [i al imputurilor specifice atât
pe rela]ia direct` cu produc`torul
cât cea [i cu procesatorii.
Având de la bun început o
strategie coerent` urm`rind ca
]int` final` asigurarea la timp de
calitate [i în volum complet a
serviciilor complete pentru
agricultur` în cadrul grupului s-au
AGRICOVER
dezvoltat 6 divizii: Agricover
S`mân]`, Cereale, Distribu]ie,
Silozuri, Logistic` [i Credit.
Agricover S`mân]`: Produce
atât în fermele proprii cât [i la ter]i
semin]e de calitate în colaborare
cu firme cunoscute din Austria,
Page 6
Germania [i Turcia. Soiurile [i
hibrizii produse de Agricover s-au
dovedit anual performante calitativ
[i cantitativ fapt ce a condus la
satisfac]ia fermierilor [i procesatorilor
[i implicit la cre[terea suprafe]elor
cultivate cu s`mân]` Agricover.
Agricover Distribu]ie: Fur-
nizeaz` semin]e, îngr`[`minte
chimice [i produse pentru
combaterea bolilor [i d`un`torilor.
Calitatea produselor [i a servicilor
a f`cut ca divizia de specilitate s`
se claseze pe locul 2 în România
în rândul distribuitorilor.
Agricover Cereale: Asigur`
valorificarea produc]iei agricole de
la fermieri în condi]ii comerciale
competitive benefice atât
fermierilor cât [i procesatorilor.
Agricover Silozuri: Cu o
capacitate de depozitare de cca
700000 t în 32 de puncte de lucru,
baze de recep]ii [i silozuri situate
în 9 jude]e din ]ar` Agricover
ocup` locul 2 în ]ar` între
depozitari.
Agricover Logistic`: Asigur` la
6
timp de calitate [i în volum complet
transportul imputurilor specifice
c`tre fermier [i transportul
produc]iei agricole din câmp la
depozite sau la procesatori.
Agricover Credit: Ofer` servicii
financiare specifice pentru fermieri
bazat pe o documenta]ie minim` [i
un timp de r`spuns foarte rapid.
Dup` aceast` succint`
prezentare lesne se poate
concluziona c` acum grupul
Agricover este o prezen]`
important` în agribussinesul din
România. În acest sens amintim c`
peste 2000 de ferme medii [i mari
precum [i cei mai mari procesatori
din România sunt clien]i Agricover.
În încheiere trebuie s` v`
spunem c` ac]ionarul majoritar
(90% din ac]iuni) a grupului este
omul de afaceri de origine azer`
Jabbar Kanani iar directorul general
al grupului este domnul Robert
Arsene.
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09
Starea de vegeta]ie a culturilor de toamn`
\n zona colinar` din sudul ]`rii
Dr. ing. Voica Maria, Dr. ing. Tra[c` Florian, Dr. ing. Ionescu Nicolae - SCDA Pite[ti - Albota
Condi]iile climatice ale fiec`rui an agri-
col determin` o puternic` influen]`
asupra cre[terii [i dezvolt`rii plantelor
de cultur` [i \n mod direct asupra
form`rii recoltei.
Temperaturile [i precipita]iile înregistrate la Albota în perioada
octombrie – decembrie 2008
SCDA Pite[ti, situat` \n partea de N-V a
Câmpie Romane, SCDA Pite[ti
deserve[te jude]ele: Arge[, Vâlcea,
Dâmbovi]a. Aceast` zon` este distinct`
din punct de vedere pedologic, pre-
dominând solurile acide - grele cu
exces de ioni de aluminiu [i exces
temporar de umiditate, con]inut sc`zut
\n materie organic` [i elemente nutri-
tive, însu[iri fizice nefavorabile.
|n zona noastr` de activitate condi]iile
climatice au fost favorabile preg`tirii
patului germinativ [i îns`mân]`rilor de
toamn` \n sensul c` acestea au fost
f`cute \n general \n epoca optim`.
Condi]iile climatice care au caracterizat
perioada ulterioar` îns`mân]`rilor au
creat cadru favorabil pentru r`s`rirea
plantelor [i o bun` înfr`]ire (tabelul nr.1).
Anul agricol \n curs prezint` particula-
rit`]i meteorologice specifice \n
evolu]ia factorilor agrometeorologici,
\n intervalul octombrie 2008 - ianuarie
2009 astfel: perioada octombrie -
decembrie a fost deosebit de cald`
înregistrându-se un plus de 3,3 °C
lunar fa]` de media multianual` a
zonei, iar \n decada a II-a a lunii ianuar-
ie s-au înregistrat valori minime de -15
°C, dar [i valori maxime de 14,9 °C.
6:02 PM Page 7
Sub aspect pluviometric precipita]iile sunt dezvoltate normal [i au o desime
au fost reduse cantitativ \n luna noiem- cuprins` \ntre 400-550 plante/mp. [i
brie înregistrându-se un minus lunar au 1-3 fra]i. Pe suprafe]ele unde nu s-a
de 5,9 mm fa]` de normala zonei, \nsa respectat tehnologia de cultur`, \n
\n lunile octombrie [i decembrie s-a prezent, plantele au o desime necore-
spunz`toare [i nu au fra]i. Plantele de
rapi]` aveau o rozet` de frunze bine
dezvoltat` pân` la venirea înghe]ului,
Tabelul nr. 1
îns` mare parte din acestea au avut de
suferit, mai ales c` nu a fost strat de
z`pad`. Daca timpul se men]ine favor-
abil fertiliz`rii culturilor recomand`m o
fertilizare fazial` cu azot la sfâr[itul
lunii februarie [i începutul lunii martie.
|n luna ianuarie \n jude]ele Arge[,
Vâlcea [i Dâmbovi]a avem urm`toarea
situa]ie (tabelul nr. 2 [i 3)
Temperaturile sc`zute \nregistrate \n
Starea de vegeta]ie a culturilor de cereale de toamn` \n jude]ele Arge[,
Vâlcea [i Dâmbovi]a (luna ianuarie)
Tabelul nr. 2
Starea de vegeta]ie a culturilor de rapi]` de toamna \n jude]ele Arge[,
Vâlcea [i Dâmbovi]a (luna ianuarie)
Tabelul nr. 3
STAREA DE VEGETA}IE
\nregistrat un plus cuprins \ntre 5 [i 13 prima [i a doua decad` a lunii ianuarie
mm fa]` de normala zonei. au dus la pierderi de plante de rapi]` la
|n aceste condi]ii starea de vegeta]ie a majoritatea genotipurilor cultivate, iar
cerealelor de toamn` este diferen]iat` pierderile de plante de grâu [i orz au
de epoca de sem`nat [i de sistemul de fost mai mici [i numai la unele soiuri.
fertilizare aplicat. |n condi]iile \n care Consider`m c` dac` \n continuare vor
îns`mân]area s-a f`cut \n a II-a si a III- c`dea cantit`]i suficiente de ap` [i nu
a decad` a lunii octombrie \ntr-un teren vor surveni înghe]uri vom putea real-
bine preg`tit [i culturile au fost fertili- iza o desime bun` a lanului [i implicit
zate cu îngr`[`minte complexe plantele produc]ii bune la cerealele de toamn`.
7
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:02 PM Page 8

Starea de vegeta]ie a culturilor de toamn`

\n condi]iile din Centrul Moldovei
dr. ing. Elena Trotu[
Culturile de toamn` (cereale [i condi]iilor climatice asupra evolu]iei Datorit` toamnei prelungite, cu
rapi]`) au intrat \n iarn` \n stadii diferite culturilor se apreciaz` c` temperaturile temperaturi pozitive [i a prezen]ei
de dezvoltare \n func]ie de epoca de \nregistrate au fost favorabile pentru stratului de z`pad` din decada a III-a a
sem`nat. Astfel dup` premergatoare r`s`rirea [i dezvoltarea plantelor la cul- lunii decembrie când temperaturile au
timpurii, culturile au intrat \n iarn` turile de toamn`, fa]` de media multian- sc`zut, starea de vegeta]ie a culturilor
r`s`rite complet, \n timp ce dup` pre- ual`, s-au \nregistrat temperaturi mai poate fi apeciat` ca bun` pân` \n
merg`toare târzii, r`s`ritul a fost ridicate cu 1,1°C pân` la 2,6°C lunar. prezent.
întârziat.
La jum`tatea lunii ianuarie, starea Starea de vegeta]ie a culturilor de toamn` Tabelul 1
de vegeta]ie a culturilor de toamn`,
difer` de la o specie la alta, dar [i în
cadrul aceleea[i specii, func]ie de
tehnologia aplicat`, astfel:
1. Grâul
Din totalul suprafe]ei
îns`mân]ate, pe 56% în jude]ul Neam]
[i 63% in jude]ul Bac`u, culturile de
grâu sunt \nfra]ite [i prezint` \n medie
0,5 pån` la 1,0 fra]i.
Pe 32% [i respective 27% din
totalul suprafe]elor îns`mân]ate \n cele
dou` jude]e, culturile de grâu sunt
r`s`rite [i neînfr`]ite iar pe 10% [i
respectiv 12% culturile sunt par]ial
r`s`rite sau ner`s`rite. Datele se
prezint` \n tabelul 1. Cele mai sc`zute temperaturi s- Evolu]ia culturilor agricole de
2. Orzul [i orzoaica de toamn` au înregistrat \n decada a III-a a lunii toamn` este dependent` de evolu]ia
au intrat \n iarna bine \nr`d`cinate pe decembrie de -18,2°C [i prima decad` condi]iilor climatice.
84% din totalul suprafe]elor a lunii ianuarie de -
DATE METEO INREGISTRATE LA S.C.D.A. SECUIENI
\ns`mån]ate, culturile sunt \nfr`]ite iar 20,3°C, dar culturile
au fost protejate de ANUL AGRICOL 2008-2009
pe suprafe]e mai reduse care
reprezint` 16%, plantele sunt r`s`rite stratul de z`pad` a Tabelul 2
[i par]ial \nfr`]ite sau ne\nfr`]ite. c`rui grosime a fost
3. La rapi]a de toamn`, din \n medie de 11-15
totalul suprafe]elor îns`mân]ate, pe cm, \n anumite zone
34% [i respectiv 40% culturile sunt [i momente gro-
STAREA DE VEGETA}IE

uniforme, \n faza de rozet` complet for- simea stratului de

mat`, prezinta \n medie 7-9 frunze, pe z`pad` a fost mai
43% [i respectiv 53%, starea de vege- mare de 15 cm.
ta]ie a culturilor se apreciaz` a fi |n ceea ce pri-
mijlocie \n sensul c` plantele sunt neu- ve[te precipita]iile,
niforme ca dezvoltare, iar pe 13% [i de la sem`nat [i
17% din suprafa]` culturile sunt neuni- pân` la aceast`
form r`s`rite, plantele sunt \n faze dat`, suma lunar` a
diferite de la 2-4 frunze pân` la 6-8 precipita]iilor a fost
frunze. mai redus` \n
Pe teritoriul jude]ului Bac`u s-a octombrie [i noiem-
semnalat c` o suprafa]` de 811 ha este brie cu -3,3 mm [i
afectat` de înghe]. respectiv -16,6mm
|n ceea ce prive[te influen]a (tab. 2).

8
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09
Starea de vegeta]ie a culturilor de toamn` \n Banat
Suprafe]ele îns`mân]ate cu
aceste culturi în zona noastr` de
activitate(Timi[, Arad [i Cara[-
Severin) au fost în general
acoperite din decada a treia a lunii
decembrie 2008 cu un strat sub]ire
de z`pad` de 1-2 cm.
Evaluarea st`rii de vegeta]ie
eviden]iaz` urm`toarele aspecte:
Din suprafa]a ocupat` de cul-
turile de toamn` de 262.172 ha,
grâul s-a cultivat pe 213.900 ha,
aflându-se înfr`]it pe 61,8 % [i
neînfr`]it pe 38,2%. La cultura
grâului 500 ha sunt mai slabe în
jude]ul Cara[- Severin,mai ales
cele sem`nate târziu.
Din totalul de 33.691ha ocu-
pat cu orz [i orzoaic` de toamn`,
77,6% este bine înfr`]it [i 23,4%
neînfr`]it. Culturile de orz [i orzoa-
ic` sunt în general bine dezvoltate
având unele brunific`ri ale vâr-
furilor frunzelor din cauza temper-
aturilor sc`zute, 100 ha sunt afec-
tate mai puternic în jude]ul Cara[-
Severin.
6:02 PM Page 9
Cercet`tor SCDA Lovrin - ing. Bârlea Vasile
Starea culturii la rapi]a de
toamn` sem`nat` pe o suprafa]`
de 9970 ha, este bun` pe 61,4%
din suprafa]`, mijlocie pe 36,7 %
[i slab` pe 1,9% Suprafa]a slab`
de 270 ha este localizat` în jude]ul
Cara[- Severin
Cu privire la situa]ia climat-
ic`, men]ion`m c` în ultimile trei
s`pt`mâni temperaturile minime
înregistrate au oscilat între -30C [i
-18,00C, cu un strat de z`pad` de
1-2 cm ,temperaturi ce au afectat
aparatul foliar, au produs unele
îng`lbeniri [i brunific`ri ale frun-
zelor la orzuri [i par]ial la grâne
mai ales cele italiene. La cultura
rapi]ei au fost afectate par]ial 1-3
frunze. Vigoarea plantelor este în
general mijlocie.
Referitor la precipita]ii, în
perioada octombrie-decembrie s-
au înregistrat oscila]ii în jurul
mediei multianuale, existând [i
situa]ii de deficit mai ales la
câmpie.
STAREA DE VEGETA}IE
9
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:02 PM Page 10

ORZ, OV~Z

Al. Tianu
Ghe. Hede[an

10
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:02 PM Page 11
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:02 PM
Comportarea soiurilor de cereale de toamn`
\n anul 2008 la SCDA Pite[ti
(grâu, orz [i orzoaic`, triticale)
Ca urmare a condi]iilor climatice
înregistrate in toamna anului 2007 car-
acterizate prin precipita]ii abundente
înregistrate în epoca optim` de
îns`mân]are a grâului de toamn`,
perioada de sem`nat s-a redus foarte
mult (SCDA Pite[ti Albota - 5 zile),
multe suprafe]e destinate grâului
r`mânând ne\nsamân]ate. Acest fapt
pune înc` o dat` în eviden]` importan]a
pe care o are soiul [i cu deosebire val-
oarea biologic` a semin]ei în asigu-
rarea unor produc]ii ridicate.
Trebuie subliniat c` pentru
realizarea unor produc]ii eficiente eco-
nomic al`turi de soi un rol major îl are
respectarea tuturor verigilor tehnolog-
ice: rota]ie, preg`tirea patului germina-
tiv, sem`natul în epoca optim` [i de
calitate, aplicarea îngr`[`mintelor,
erbicidelor, tratamentelor fitosanitare,
recoltarea la umiditate corespunz`toare.
Totu[i indiferent de specificitatea
condi]iilor climatice ale anului, culti-
varea unor soiuri nepotrivite zonei
poate face ca toat` investi]ia f`cut` în
realizarea culturii cerealelor de toamna
s` fie valorificat` insuficient. Din
aceast` cauz` alegerea [i procurarea
semin]ei din soiurile recomandate
pentru fiecare zon` de cultur`
reprezint` o decizie important` a
fiec`rui fermier pentru produc]ia
viitoare. În acest scop un real ajutor în
alegerea celor mai potrivite soiuri de
grâu adaptate condi]iilor diverse întâl-
nite pe teritoriul ]`rii, o reprezint` per-
forman]ele de produc]ie [i calitatea
deosebit` pe care acestea le ob]in în
TEHNOLOGII
test`rile multianuale realizate de
re]eaua de sta]iuni de cercetare dez-
voltare agricol` ale ICDA Fundulea.
Având la baz` rezultatele acestor expe-
rien]e se pot recomanda cultivatorilor,
soiurile care dau în medie cele mai
ridicate produc]ii [i care au rezisten]`
Page 12
genetic` la principalii factori de stres
(ar[i]`, secet`, iernare, b`ltire, exces
de ioni de aluminiu), la principalele boli
frecvente în zon` având în acela[i timp
poten]ialul de a realiza o recolt` cu o
calitate corespunz`toare industriei pre-
lucr`toare.
Sta]iunea de cercetare dezvoltare
agricol` Pite[ti - Albota este amplasat`
în zona a IV - a de cultur` a grâului [i
deserve[te zona colinar` a jude]elor:
Gorj, Vâlcea, Arge[, Dâmbovi]a [i
Prahova. Aceast` zon` este distinct`
din punct de vedere pedologic, pre-
domin` solurile acide – grele cu exces
de ioni de aluminiu [i exces temporar
de umiditate cauzat de procentul ridi-
cat de argil`, con]inut sc`zut de
materie organic` [i elemente nutritive,
însu[iri fizice nefavorabile.
SCDA Pite[ti - Albota prin sectorul
ei de cercetare, este în m`sur` s` dea
cele mai bune sfaturi cultivatorilor agri-
coli din zona privind alegerea soiului de
grâu de toamn` ce trebuie cultivat,
deoarece an de an testeaz` în câm-
purile experimentale zeci de soiuri [i
linii de perspectiv`.
Ob]inerea unor recolte de calitate
superioar` cu cheltuieli mici nu poate
fi realizat` decât prin aplicarea de
tehnologii perfec]ionate care permit
valorificarea superioar` a resurselor
naturale din fiecare zon` de cultur`.
|n lucrarea de fa]` prezent`m rezultatele
ob]inute de principalele soiuri de cereale
p`ioase romane[ti (grâu, orz [i orzoai-
c`, triticale), unele fiind cultivate [i \n
zona noastr` de referin]a, \n anul 2008.
Ploile care au c`zut \n lunile august
si septembrie au permis efectuarea
unei ar`turi de buna calitate si o
preg`tire corespunz`toare a patului
germinativ. Sem`natul s-a f`cut \n
condi]ii bune, iar r`s`rirea a fost uni-
12
Dr. ing. Voica Maria
forma. Din a treia decada a lunii noiem-
brie [i pån` \n luna ianuarie
precipita]iile sc`zute [i temperaturile
mai mici decât media multianual` au
f`cut ca grâul s` ias` din iarn`
ne\nfr`]it, \nfr`]ire care s-a produs \n
luna martie. Deficitul de umiditate de
89 mm fa]` de media anual` pentru
aceast` perioad` înregistrat` din
decembrie pån` \n aprilie ca [i temper-
aturile mai ridicate cu 3-4 °C fa]` de
media multianual` au f`cut ca multe
din plante sa se usuce, iar cele ramase
sa formeze un num`r mic de fra]i.
Ploile care au c`zut începând din luna
aprilie au dus la refacerea in mare parte
a culturii insa num`rul de spice /mp a
r`mas mic. |n lunile mai [i iunie
condi]iile de umiditate [i temperatura
au fost prielnice unei bune umpleri a
boabelor, dar cantitatea insuficienta de
apa din primele luni ale anului au dus la
formarea de spice cu boabe pu]ine la
soiurile cu cerin]e mai mari fa]` de ap`.
Spicele au fost grele datorit` unei bune
umpleri a boabelor [i mai pu]in datori-
ta num`rului mare de boabe \n spic.
Experien]ele au fost amplasate într-un
asolament de trei ani grâu - porumb –
maz`re.
Preg`tirea patului germinativ s-a
f`cut în condi]ii corespunz`toare. S-au
administrat îngr`[`minte cu fosfor
asigurându-se 80 kg./ha s.a. fosfor si
uree asigurându-se 16 kg./ha s.a azot.
Pentru completarea dozei optime de
azot 90 kg./ha s.a. în prim`var` (mar-
tie) s-a aplicat uree. Sem`natul s-a
f`cut în perioada 17-18 octombrie
2007 asigurându-se 550 b.g./mp la
grâul de toamn`, 500 b.g./mp. la triti-
cale, orz si orzoic`.
Deoarece patul germinativ a fost
bine pregatit si samanta a avut indici
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09
de calitate corespunzatori, r`s`rirea
plantelor a fost uniforma, \ns` num`rul
de spice /mp a fost mic datorit` secetei
care a urmat [i a faptului c` \nfr`]itul a
\nceput abia din a doua decada a lunii
martie dupa ce au c`zut 7,5 mm pre-
cipita]ii. Erbicidatul s-a f`cut cu pro-
dusul Dacsulfuron în doz` de 20 g/ha.
Nu s-au f`cut tratamente împotriva
bolilor foliare [i ale spicului.
Experien]ele au fost amplasate pe
un sol de tip luvosol (podzolic argilo –
iluvial, planic pseudogleizat cu carac-
tere vertice în profunzime.)
Comportarea soiurilor de orz [i
orzoaic` de toamn` (tabelul 1)
R`s`rirea plantelor a fost uniform`,
\ns` plantele au intrat \n iarn` cu un
frate ori ne\nfr`]ite.
La desprim`v`rare plantele de orz
[i orzoaic` au pornit mai greu \n vege-
ta]ie datorit` lipsei de ap`, dar \n luna
aprilie s-au instalat condi]ii bune de
vegeta]ie [i plantele s-au dezvoltat
foarte bine \ns` cu o desime mic` la
unele soiuri.
S-a semnalat atacul Helminto-
sporium (Pyrenophora) teres mai ales
la soiurile: Dana, Amical, Compact,
Regent.
Num`rul de plante/mp a fost diferit
de la un genotip la altul, cele mai multe
plante realizând soiul Regent (500) [i
cel mai mic Compact (204).
Talia plantelor este normal` corespun-
z`toare fiec`rui soi. Cea mai mic` talie
6:02 PM Page 13
s-a înregistrat la soiul Univers (84 cm)
[i cea mai mare la soiul Dana (112 cm)
|n ceea ce priveste num`rul de
spice /mp cel mai bine s-au comportat
soiurile Madalin, Liliana, Univers care
au realizat un numar cuprins intre 752
si 644 spice/mp., iar cel mai mic
numar de spice/mp s-au realizat la
soiul Dana(480)
|nspicatul s-a produs e[alonat [i \n
cadrul unui soi , primele plante inspi-
Orz de toamn` – Albota 2008
cand in jurul datei de 4 mai ( Amical si
Regent).
Produc]ia obtinuta a fost cuprinsa
intre 5000 kg/ha (Laura) si 7803 Kg/ha
(soiul Univers) Productii ridicate au
realizat [i soiurile: Dana, Madalin,
Compact, Regal, Andreea.(6000 - 6900
kg/ha) Tabelul 1.
Num`rul de boabe \n spic la soiurile
de orz a fost cuprins \ntre 32 [i 48
boabe \n spic, cel mai mare num`r
13
realizandu-l soiul Compact(48 boabe),
iar cel mai mic soiul Amical (32
boabe). Cele doua soiuri de orzoica au
realizat un numar de 20 boabe in spic.
Numar mare de boabe \n spic s-a
\nregistrat [i la soiurile: Liliana [i
Univers.
Greutatea boabelor \n spic a fost
cuprins` \ntre 1,35 -1,70 g, boabe
mari [i grele realizånd soiurile:
Madain, Compact, Liliana. Soiurile
Tabelul nr. 1
de orzoaic` au realizat o greutate a
boabelor \n spic de 1 g.
|n acest an soiurile de orz [i
orzoaica au obtinut productii bune ceea
TEHNOLOGII
ce inseamna ca in zona colinara de sud
a tarii soiurile de orz si orzoaica de
toamna au avut conditii prielnice de
crestere si dezvoltare; anul 2007-2008
fiind un an favorabil pentru orz. Cel
mai bine s-au comportat soiurile:
Liliana, Dana, Madalin.
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:02 PM Page 14

Comportarea soiurilor de gråu de

toamn` (tabelul 2)

Datorit` precipita]iilor c`zute \n

lunile august [i septembrie pregatirea
patului germinativ s-a facut corespun-
zator, sem`natul s-a facut \n condi]ii de
umiditate corespunz`toare iar cultura a
r`s`rit uniform, \ns` condi]iile care au
urmat r`s`ririi au fost necorespunz`-
toare unei bune \nfr`]iri din toamn`.
|nfr`]irea s-a produs incepånd cu a
doua decada a lunii martie dup` ce au
c`zut precipita]ii de 7,5 mm. |n lunile
februarie [i martie plantele au suferit de
secet`, multe plante nu au mai format
fra]i.
Num`rul de fra]i forma]i a fost
diferit \n func]ie de soiul experimentat. cat fiind soiul Briana (8 mai) [i cel mai izånd peste 30 de boabe \n spic.
Astfel soiurile: Simnic 30, Albota, Gruia tardiv Alex (18 mai). |n ceea ce prive[te greutatea boa-
au realizat un num`r de spice cuprins Soiurile experimentate au ajuns la belor pe spic aceasta a fost cuprins`
\ntre 644-700 de spice, iar alte soiuri maturitatea fiziologic` \n perioada 1-24 \ntre 0,88 (Briana) [i 1,55 (Trivale).
ca: Boema, Briana, Ciprian au realizat iunie la variantele nefertilizate cu azot MMB a avut valori destul de ridicate
numai 424-452 de spice/mp. [i 15-23 iunie la variantele fertilizate cu cuprinse intre 38 g (Briana, Faur) [i 48
Talia ob]inut` \n condi]ii de fertili- azot. Cele mai precoce soiuri au fost g (Simnic 30), iar MH \ntre 74,1(Alex)
zare optim` este cea tipic` fiec`rui soi. Simnic 30, Briana, iar cele mai tardive [i 80,9 (Izvor).
Frecven]a [i gradul de atac al soiuri au fost: Faur, Gruia, Ciprian. Produc]ia cea mai mare a fost
bolilor a fost mai redus \n acest an Produc]ia ob]inut` a fost cuprins` ob]inut` de soiul Trivale, soi creat \n
comparativ cu anii anteriori. S-a sem- \ntre 3740 kg/ha (Briana) [i 7391 kg/ha sta]iune [i care valorific` superior
nalat atacul de Fusarium graminearum (Trivale), toate celelalte soiuri ob]inånd condi]iile pedoclimatice din zon`, iar
cu o intensitate cuprinsa \ntre 0-25% o produc]ie mai mare de 5000 kg/ha. cea mai mic` soiul Briana, care \n acest
(0% Albota [i 25% Simnic 30). Num`rul de boabe \n spic a fost an nu [i-a putut valorifica poten]ialul
|nspicatul s-a desf`[urat \n perioa- cuprins \ntre 24,19 (Dor) [i 39,9 superior de produc]ie \n aceast` zon`.
da 8-18 mai, cel mai precoce la \nspi- (Trivale), majoritatea soiurilor real- Acest fenomen s-a produs datorit` fap-
TEHNOLOGII

14
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:02 PM Page 15

tului c` soiul Briana este un soi foarte cuprins \ntre 33,25 (Trilstar) [i 45,14 lipsa apei \n perioada de \nfr`]ire a
precoce [i a fost afectat puternic de (Haiduc) celelalte soiuri realizånd peste dus la ob]inerea unui num`r mic de
lipsa de umiditate din perioada ump- 35 boabe \n spic. spice/mp.
lerii boabelor. Greutatea boabelor pe spic a fost  Seceta \nregistrat` \n primele
cuprins` \ntre 1,55 g (Trilstar) [i 2,01 g luni ale anului a afectat cel mai mult
Comportarea soiurilor de triticale de (Haiduc), majoritatea soiurilor realizånd num`rul de spice /mp:
toamn` spice mari [i grele, de peste 1,65g.  Produc]iile ob]inute de
{i la cultura de triticale din cauza MMB a fost cuprins \ntre 40 (Stil) [i soiurile de orz [i orzoaic` au fost
condi]iilor climatice s-au întâmplat 50g (Trilstar) iar MH \ntre 63,9 (Gorun) mult mai pu]in afectate de condi]iile
acelea[i fenomene ca la grâu [i orz, [i 68,9 (Stil). pedoclimatice întâlnite la SCDA
ins` aceast` specie fiind mai pu]in pre- |n urma experiment`rii se pot Pite[ti comparativ cu anul 2007.
ten]ioas` s-a comportat ceva mai bine trage urm`toarele concluzii:  Nu s-a manifestat atac puter-
decât cele dou` specii men]ionate  Condi]iile de temperatur` [i nic de boli foliare,
anterior. umiditate din lunile august, septem-  Produc]iile au fost afectate, de
Num`rul de spice nu a fost redus brie [i octombrie au dus la efectuarea num`rul mic de spice realizat de
a[a drastic ca la orz [i grâu. (tabelul 3) lucr`rilor de baz` a solului, genotipurile testate \n condi]ii de
|n ceea ce prive[te ritmul de preg`tirea patului germinativ [i a secet`, \ns` soiurile mai bine adap-
cre[tere \nregistrat prim`vara devreme sem`natului \n epoca optim` [i \n tate condi]iilor de experimentare au
acesta a fost foarte bun la aproape condi]ii corespunz`toare. compensat \n mare parte lipsa
toate soiurile ceea ce arat` c` triticalele  Condi]iile de umiditate [i tem- spicelor printr-o greutate mai mare a
sunt mai bine adaptate condi]iilor din peratur` nefavorabile din toamn`- spicelor.
zona colinar` de sud a ]`rii fa]` de alte iarn` nu au permis \nfr`]irea  Boabele ob]inute au avut o
cereale de toamn`. Num`rul de plante plantelor. m`rime [i greutate corespunz`toare
/mp a fost cuprins intre 380-456, iar  |nfr`]irea târzie (martie) [i fiec`rui soi.
num`rul de spice/mp intre 532
(Trilstar) [i 692 (Plai)
Talia plantelor a fost cores-
punz`toare fiec`rui soi [i a fost
cuprins` \ntre 96 cm la soiul Haiduc [i
115 cm la soiul Plai.
|nspicatul s-a produs uniform \n
jurul datei de 9 mai (Plai, Sti, Gorun, iar
cele mai tardive soiuri au \nspicat \n
jurul datei de 11mai (Haiduc).
Atacul de Fusarium a avut o inten-
sitate de 10 -20%, cel mai afectat fiind
soiul Plai.
Produc]ia a fost cuprins` \ntre
6203 kg/ha(Titan) [i 8027kg/ha (Plai),
celelalte soiuri experimentate ob]inånd
produc]ii de peste 6500 kg/ha.
Num`rul de boabe/spic a fost
TEHNOLOGII

15
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:02 PM Page 16

Protecţie de performanţă pentru

seminţele de grâu, orz şi porumb
- Generaţie nouă de produse pentru tratarea
seminţelor împotriva bolilor
- Doza de aplicare mică
- Colorare bună a seminţelor
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09
Aspecte privind importan]a fertiliz`rii [i erbicid`rii
cerealelor de toamn` cultivate \n zona cu soluri acide grele
Realizarea unor produc]ii la nivelul
poten]ialului de produc]ie al noilor
soiuri de cereale p`ioase create de sec-
torul de cercetare trebuie sus]inut`
printr-o fertilizare cât mai apropiat` de
cerin]ele biologice ale plantei.
Studiile efectuate pân` în prezent
de SCDA Pite[ti scot în eviden]` reac]ia
foarte bun` a cerealelor de toamn` la
îngr`[`minte prin sporurile ridicate de
produc]ie pe care acestea le aduc,
sporuri cuprinse între 50 [i 85%.
Rezultatele ob]inute în ultimii ani evi-
den]iaz` faptul c` pe solurile acide sis-
temul de fertilizare este primordial pen-
tru ob]inerea unor recolte sporite [i
stabile la majoritatea plantelor culti-
vate. Acest sistem trebuie adaptat per-
manent la particularit`]ile biologice ale
soiului sau hibridului, a celorlalte verigi
de tehnologie specifice cât [i
condi]iilor pedoclimatice. Particula-
rit`]ile de fertilizare cu îngr`[`minte
minerale (azot, fosfor [i potasiu)
decurg din asigurarea nativ` slaba a
acestor soluri cu rezerve poten]iale de
elemente fertilizante, din necesitatea
echilibr`rii solu]iei nutritive din sol [i
din valorificarea diferen]iat` a sub-
stan]ei active în func]ie de mersul cli-
matic. Reac]ia deosebit` la
îngr`[`minte se explic` prin ritmul
foarte rapid de formare a produc]iei . În
6:02 PM Page 17
numai dou` luni cerealele de toamn`
trec de la faza de burduf , înflorire la
cea de maturitate, timp în care se acu-
muleaz` o recolt` de 4-8 tone.
Un asemenea ritm trebuie sus]inut
numai în condi]iile unei bune
aprovizion`ri cu substan]e nutritive
care s` permit` realizarea unui bun
randament fotosintetic. O alt` particu-
laritate a acestor culturi care explic`
cerin]ele lor deosebite fa]` de fertilizare
este dezvoltarea unei mari mase a sis-
temului radicular în stratul de sol de 0-
40 cm. Acest volum relativ sc`zut de
sol trebuie s` asigure cea mai mare
parte a elementelor nutritive necesare
proceselor de cre[tere [i dezvoltare
pân` la formarea recoltei. Aceste par-
ticularit`]i biologice ale plantei fac ca
cerealele p`ioase de toamn` s` fie con-
siderate cele mai preten]ioase culturi
fa]` de sistemul de fertilizare.
Cercet`rile efectuate în ]ar` au
eviden]iat o bun` eficien]` de valorifi-
care a îngr`[`mintelor [i în special a
celor cu azot [i fosfor. Necesarul de
elemente nutritive pentru realizarea
unor produc]ii ridicate este satisf`cut
de rezervele existente în sol [i de pro-
cesele biologice continue de miner-
alizare a materiei organice existente,
îns` trebuie sus]inut` printr-o fer-
tilizare corespunz`toare cu îngr`[`-
17
dr. ing. Voica Maria
dr. ing. Nicolae Ionescu
dr. ing. Tra[c` Florian
minte chimice mai ales pe solurile
foarte s`race cum sunt cele de la
Albota ca s` nu se ajung` la epuizarea
fertilit`]ii naturale a acestora. Stabilirea
dozelor optime de îngr`[`minte pentru
cerealele de toamn` s-a realizat pe cale
experimental` pe baza rela]iei dintre
consumul de elemente nutritive ale
plantei pentru ob]inerea unei produc]ii
mari, de calitate superioar` [i eficiente
economic. Doza de îngr`[`minte ce
trebuie aplicat` depinde în mare
m`sur` nu numai de con]inutul în
macroelemente al solului dar [i de alte
însu[iri ale acestuia cum ar fi reac]ia,
textura, gradul de structurare precum
[i de planta premerg`toare, soiul culti-
vat, regimul precipita]iilor.
Cerealele de toamn` valorific` mai
bine îngr`[`mintele cu fosfor decât alte
culturi. Dozele optime sunt cuprinse
între 60-100 kg/ha P2O5 având în
vedere produc]ia ce vrem s` o
realiz`m.
Azotul reprezint` unul din ele-
mentele de baz` al realiz`rii poten]ialului
de produc]ie a unui soi [i a calit`]ii
recoltei.(condi]ioneaz` biosinteza
aminoacizilor [i a proteinei). O bun`
TEHNOLOGII
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:02 PM
nutri]ie cu azot pe fondul aprovizion`rii
cu fosfor la nivel oprim asigur` for-
marea unui num`r mare de fra]i fertili, o
bun` înr`d`cinare [i dezvoltare a
plantei, spice mari [i grele. În toamn` –
iarn` consumul de azot este redus, îns`
odat` cu pornirea în vegeta]ie consumul
de azot cre[te foarte mult. Ritmul de
cre[tere foarte intens în perioada de
cre[tere a internodiilor [i a primordiilor
florale impun consumuri ridicate de
azot, iar în lipsa acestuia planta sufer` în
sensul c` pierde un num`r mare de fra]i,
frunzele bazale se îng`lbenesc [i mor,
iar florile de la baza [i vârful spicului
r`mân sterile. Aplicarea dozei optime de
azot se va face frac]ionat având în
vedere capacitatea sa de a se leviga
(sp`la) în straturile adânci ale solului
(de unde plantele nu îl mai pot lua)
datorit` precipita]iilor. Pân` în faza de
cre[tere intens` în prim`var` necesarul
de azot este asigurat din îngr`[`mintele
complexe ce s-au administrat în toamn`
(150 kg/ha) care asigur` solului 15-20
kg/ha azot substan]` activ`, cele mai
recomandate îngr`[`minte complexe
fiind cele de tipul 18:48:0 sau 12:52:0.
Aplicarea dozei de azot prim`vara când
nu mai exist` riscul c`derii unui strat
gros de z`pad` care prin topire ar duce
la levigarea azotului, se aplic` o cantitate
cuprins` între 60-70 kg/ha azot sub-
stan]` activ`. Aceast` cantitate care
completeaz` pe cea aplicat` în toamn`
ajut` plantele s`-[i refac` rapid sistemul
radicular, s` continue procesul de
înfr`]ire [i s` men]in` un num`r core-
spunz`tor de fra]i. Recomand`m ca pe
solurile acide din zona colinar` de sud a
]`rii sursa acestui azot s` fie ureea sau
nitrocalcarul. Azotatul de amoniu duce
la acidifierea pronuntata a terenului.
Pentru ca cerealele s` diferen]ieze
un num`r mai mare de flori fertile în
spic, boabe mari [i grele, asigurarea
unui aparat foliar bine dezvoltat este
bine ca atunci când se face erbicidarea
[i tratamentele foliare s` se asigure în
TEHNOLOGII
solu]ia de stropit un îngr`[`mânt foliar
bogat în azot. În anii cu precipita]ii
foarte abundente cantitatea optim` de
azot stabilit` pentru fiecare zon` tre-
buia majorat` cu 15-20 % [i aceasta s`
se dea frac]ionat pentru ca plantele s`-l
foloseasc` cât mai eficient [i s` se
evite pierderile survenite prin levigare.
Page 18
Pentru o mai bun` \n]elegere a
importan]ei fertiliz`rii pentru grâul de
toamn` prezent`m comportarea unor
soiuri de grâu [i triticale în dou`
condi]ii de fertilizare (N18:P80:0 [i
N90:P80:0) (fig. 1)
În varianta în care s-a folosit doz`
mic` de azot (N18:P80:0) acesta a fost
aplicat numai toamna din îngr`[`minte
complexe, iar în varianta optim`
(N90:P80:0) azotul a fost aplicat în dou`
faze [i anume: toamna în aceea[i canti-
tate [i cu acela[i produs ca la varianta
în doz` redus` [i în prim`var` (difer-
en]a pân` la doza optim`) când s-a
aplicat uree. Cu exceptia dozei diferite
de azot tehnologia aplicata a fost
aceeasi la ambele variante. Planta pre-
merg`toare a fost maz`rea furajer`
care s-a recoltat pentru boabe.
Diferen]a de produc]ie între varianta cu
doz` redus` [i varianta optim` este
cuprins` între 1000 - 2500 de kg/ha în
func]ie de soi [i specie. Îns` indiferent
de soiul folosit [i condi]iile climatice
din perioada de vegeta]ie, cele mai
mari sporuri de produc]ie s-au ob]inut
în cazul în care grâul [i triticalele au
fost fertilizate cu N90:P80 cu azotul apli-
cat în dou` faze toamna [i prim`vara.
Totu[i trebuie eviden]iat faptul c` triti-
calele valorific` bine condi]iile naturale
ale zonei [i de aceea le recomand`m
pentru a fi cultivate \n scopul ob]inerii
furajelor de calitate.
De aceea pentru culturile cerealiere
de toamn`, interac]iunea plant` pre-
Produc]ie ob]inut` de soiurile de gråu [i triticale la diferite doze de azot
Albota 2008
18
merg`toare - regimul precipita]iilor -
sistem de îngr`[are - specie-soi are
deosebit` importan]` având în vedere
realizarea unei produc]ii ridicate [i de
calitate superioar`.
În urma studiului efectuat cu privire
la sistemul de fertilizare se pot trage
urm`toarele concluzii practice:
• pentru ob]inerea unor produc]ii
superioare pe solurile acide
grele din sudul ]`rii se vor apli-
ca minim 150 kg/ha îngr`[`-
minte complexe de tipul
16:48:0 sau 12:52:0 toamna
sub ar`tur` sau la preg`tirea
patului germinativ;
• prim`vara devreme când nu mai
exist` pericolul de a c`dea can-
tit`]i mari de z`pad` care ar
sp`la azotul se vor aplica 150
kg/ha uree pentru a nu spori
aciditatea acestor soluri:
• dac` anul va fi foarte ploios, la
erbicidare [i la tratamentele
foliare se va ad`uga în solu]ia de
stropit un îngr`[`mânt foliar
bogat în azot.
• în situa]ia în care grâul este culti-
vat într-un asolament cu plant`
leguminoas`, sau dac` a fost
aplicat gunoi de grajd plantei
premerg`toare, doza de azot se
va mic[ora cu 10-15%.
Fig. 1
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09
CERCET~RI PRIVIND CRE{TEREA EFICIEN}EI ÎNGR~{~MINTELOR
CHIMICE LA FORMAREA PRODUC}IEI DE GRÂU {I PORUMB
Numeroase cercet`ri în România
eviden]iaz` rela]iile stabilite între
îngr`[`minte, formarea produc]iei [i
modific`rile produse în sol.
În cadrul factorilor tehnologici fer-
tilizarea reprezint` elementul dinamiza-
tor în modelarea cantitativ` [i calitativ`
a produc]iei si solului. Dozele optime
de \ngra[`minte se diferen]iaz` \n
func]ie de planta premerg`toare.
(Pintilie C., Sin Gh., 1974; Hera Cr.,
Toncea l., 1977; Burlacu si colab.,
1981; Segarceanu O., Barlea V., 1986)
În cercet`rile noastre urm`rim
cre[terea eficien]ei aplic`rii îngr`[`-
mintelor chimice, conservarea însu[i-
rilor solului [i evitarea polu`rii mediului.
MATERIALUL {I METODA
DE CERCETARE
Studiile s-au efectuat în experien]e
amplasate în sta]ionar într-un asola-
ment de trei ani grâu-soia –porumb la
SCDA Lovrin judetul Timi[ pe un sol
de tip cernoziom slab gleziat semicar-
bonatic cu 3.7% humus [i ph-ul
6.7(H2O) bine aprovizionat cu azot [i
potasiu [i slab cu fosfor.
La cultura grâului [i porumbului,
cercet`rile au fost organizate în expe-
rien]e bifactoriale cu cele trei
îngr`[`minte azot, fosfor, potasiu.
Factorul A reprezint` îngr`[`mintele cu
fosfor cu gradu`rile 0;40;80;120;160,
la ambele culturi [i factorul B
îngr`[`mintele cu azot având
gradu`rile la grâu 0;30;60;90;120; [i
0;50;100;150;200, la porumb.
Cercet`rile privind eficacitatea potasiu-
Situa]ia temperaturilor [i precipita]iilor (2007/2008)
6:02 PM Page 19
Bârlea Vasile
lui cuprind factorul A, doze NP, cu Referitor la temperaturile medii
gradu`rile N0P0; N60P0; N60P80; N120P80; la anuale acestea înregistreaz` valori de
grâu, iar la porumb N0P0; N100P0; N100P80; 12,7-11,4°C, în medie 12.1°C , cu 1,3°C
N200P80; [i factorul B îngr`[`mintele cu mai mult fa]` de multianual`. Lunile iulie
potasiu cu gradu`rile 0;40;80;120. [i august cu temperaturi extrem de ridi-
Îngr`[`mintele cu azot la grâu s-au cate 25,9-22,6 °C au influen]at negativ
aplicat 2/3 prim`vara devreme [i 1/3 la legarea [i umplerea boabelor par]ial la
porumb.(Tabelul nr.1)
sfâr[itul împ`ierii .La porumb, acestea
Determin`rile cu privire la influen]a
s-au frac]ionat:1/2 înainte de sem`nat
îngr`[`mintelor chimice dup` 40 de
[i 1/2 la pra[ila a II-a.
ani de aplic`ri, asupra câtorva însu[iri
|n perioada 2007-2008 s-au
agrochimice, eviden]iaz` în anul 2007,
urm`rit diferite sisteme de fertilizare
sc`derea ph-ului solului odat` cu
pentru cre[terea eficien]ei fertiliz`rii [i
m`rirea dozelor cu azot îndeosebi
protej`rii mediului. S-au luat \n studiu peste N150 cu 0,19-0,30 unit`]i ph
elementele de productivitate, formarea
revenind o descre[tere de 4,8x10-5
recoltei, umiditatea solului. Analizele
unit`]i ph / kg de azot s.a. (Fig.nr.1).
pentru determinarea ph-ului, PALppm
Con]inutul de fosfor mobil din sol
[i KALppm s-au recoltat de la înregistreaz` cre[teri odat` cu
adâncimea de 0-20 cm. cre[terea dozelor de fosfor aplicate cu
Prelucrarea [i interpretarea rezul- 0,4545 ppm P/ unitatea ad`ugat`,
tatelor este realizat` prin analiza varian]ei, revenind o cre[tere anual` de
a regresiilor [i func]iilor de produc]ie. 0,01136ppmPAL/ kg P2O5 (Fig. nr.2).
REZULTATE OB}INUTE Aplicarea îndelungat` a îngr`[`-
Precipita]iile medii pe cei doi ani mintelor cu potasiu, contribuie la
agricoli, pentru grâu [i porumb, s-au
caracterizat printr-un surplus de pre-
cipita]ii de 102.0 mm, respectiv 96.6
mm , realizat în perioada august-
noiembrie si în lunile martie mai , iunie
[i iulie, remarcându-se con]inutul
mediu de ap` al rezervei de toamn` în
2006 [i mare în toamna 2007 favorabil
culturii de grâu. Luna aprilie în ambii
ani a fost secetoas` precipita]iile fiind
reduse 2,1-12,2 mm determinând o
r`s`rire neuniform` a culturii de
porumb mai ales în anul 2007.
Tabelul 1
TEHNOLOGII
19
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:02 PM Page 20

A s t f e l
îngr`[`mintele
chimice determin`
modific`ri impor-
tante la nivelul
principalilor indici
agrochimici ai
solului, permi]ând
modelarea dozelor
de îngr`[`minte
corespunz`tor cu
cerin]ele plantelor,
evitarea dezechili-
brelor nutri]ionale [i
a efectelor poluante
asupra mediului.
La cultura
grâului cercet`rile
privind influen]a
îngr`[`mintelor
chimice asupra
form`rii produc]iei
(Tabelul nr. 2) evi-
den]iaz` sporuri
economice de pro-
duc]ie la aplicarea
cre[terea con]inutului de potasiu mobil combinat` N90P80
aduc sporuri mici nesemnificative evi-
din sol cu 0,1613ppm K la o unitatea de 2703 kg/ha boabe, revenind 15,9 kg
den]iindu-se doar o tendin]` de
ad`ugat`, odat` cu cre[terea dozei, boabe / kg de s.a., ob]inându-se o pro-
cre[tere la combina]iile cu azotul, sau
valoarea cre[terii anuale fiind de duc]ie de 6200 kg/ha boabe cu 14 %
cu azot [i fosfor (Tabelul nr. 3).
0,00403 ppm KAl / kg K2O (Fig. nr.3). umiditate. Îngr`[`mintele cu potasiu
La cultura porumbului aplicarea
Tabelul 2 economic` este de asemenea cea com-
Influen]aîngr`[`mintelor cu azot [i fosfor studiate singure [i în interac]iune binat` dozele de N100-150 P80 aduce
asupra produc]iei de grâu de toamn` în medie pe perioada 2007-2008 sporuri de 2071-2183 kg/ha, adic`
11,5-9,5 kg/kg de s.a.. Produc]ia reali-
zat` fiind de 8309-8421 kg/ha boabe
cu 15,5 % umiditate (Tabelul nr. 4).
Cuantificarea efectului dozei de
azot pe fond de P80 la cultura grâului,
]inând cont de pre]ul îngr`[`mintelor [i
al aplic`rii lor, aproximativ 3,0 lei [i un
pre] mediu de 0,5 lei / kg de boabe la
grâu, eviden]iaz` o doz` optim eco-
Tabelul 3 nomic` de N90 pe fond de P80 cu o pro-
Efectul îngr`[`mintelor cu potasiu aplicate singure [i în interac]iune cu duc]ie optim economic` de 6212
îngr`[`mintele cu azot [i fosfor asupra produc]iei de grâu de toamn` în kg/ha, ce aduce un spor de 2715kg/ha
medie pe perioasa 2007-2008 (Fig.nr.4).
Eficien]a dozelor optime pe fond de
TEHNOLOGII

P80 la grâu [i porumb eviden]iaz`

sporuri de produc]ie ce ob]in la grâu
4,31 unit`]i de energie la o unitate
energie consumat` [i 2,90 la porumb.
Cheltuielile la un leu investit cu
îngr`[`mintele permit recuperarea la
grâu a 2,66 lei, iar la porumb 1.65 lei.

20
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:02 PM Page 21

CONCLUZII {I RECOMAND~RI Tabelul 4

Influen]a îngr`[`mintelor cu azot [i fosfor aplicate singure [i în
1. Folosirea îngr`[`mintelor chim- interac]iune asupra produc]iei de porumb pentru boabe (2007-2008)
ice determin` modific`ri importante la
nivelul principalilor indici agrochimici
ai solului, sc`derea ph-ului sub influ-
en]a dozelor de azot [i cre[terea
con]inutului de fosfor [i potasiu mobil
din sol odat` cu m`rirea dozelor de
fosfor [i potasiu aplicate, permi]ând
modelarea dozelor de îngr`[`minte
corespunz`tor cu cerin]ele plantelor,
evitarea dezechilibrelor nutri]ionale [i a Tabelul 5
efectelor poluante asupra mediului. Efectul îngr`[`mintelor cu potasiu aplicate singure [i în interac]iune cu
2. Formarea [i acumularea îngr`[`mintele cu azot [i fosfor asupra produc]iei de porumb – boabe (2007-2008)
produc]iei este influen]at` favorabil de
îngr`[`mintele aplicate [i de condi]iile
climatice.
3. Valorificarea îngr`[`mintelor la
grâu, dup` premeg`toarea soia, într-un
asolament de trei ani soia-grâu-
porumb eviden]iaz` o doz` optim eco-
nomic` de N90 pe fondul de P80, cu o
produc]ie optim economic` de 6212
kg/ha boabe, ce aduce un spor de 2715
kg/ha boabe, rezultând 4,31 unit`]ii de
energie ob]inut` la o unitate con-
sumat` [i un venit net suplimentar de
1358 kg/ha boabe, adic` un câ[tig de
2,66 lei la un leu cheltuit .
4. La cultura porumbului doza
optim – economic` de N111 pe fond de
P80 realizeaz` o produc]ie de 8338
kg/ha boabe, sporul fiind de 2100
kg/ha boabe asigurând 2,90 unit`]i
energetice la o unitate consumat`.
Venitul net suplimentar fiind de 945 lei,
revenind 1,65 lei câ[tig la un leu cheltuit.
5. Con]inutul ridicat de potasiu al
solului cernoziomic de la Lovrin nu jus-
tific` fertilizarea cu acest îngr`[`mânt.
Totu[i în etapa actual` exist` o tendin]`
de sporire a produc]iei sub influen]a
potasiului [i cunoscut` fiind asiguarea
unei rezisten]e mai bune la ar[i]`,
secet`, boli de c`tre potasiu, pot fi
folosite doze de K30-50 ]inând cont de
con]inutul solului în acest element.
Bibliografie
1. Burlacu Gh., Hera cr., Cr`ciun V., 1981, Stabilirea sistemului de fertilizare la grâu dup` diferite premerg`toare 1. Studiul dozelor de îngr`[`minte cu
TEHNOLOGII

azot, Analele ICCPT Fundulea, vol. XLVl, pg.155-167

2. Hera Cr., Toncea l., 1977, Unele aspecte ale eficien]ei economiceale aplic`rii \ngr`[`mintelor chimice la grâu [i porumb, Analelel ICCPT Fundulea,
vol.XLll, pg. 119-127.
3. Pintilie C., Sin Gh., 1974, Rota]ia culturilor de câmp, Bucure[ti, Editura Ceres,
4. Seg`rceanu O., Bârlea V., 1987,Cercet`ri privind influen]a îngr`[`mintelor la cultura grâului de toamn` în func]ie de planta premerg`toare, Lucr`ri
[tiin]ifice SCDA Lovrin, Volum Omagial, Bucure[ti, pg.223-240.
5. Seg`rceanu O., Bârlea V., 1986, Contribu]ia îngr`[`mintelor la sporirea produc]iei de porumb pe cernoziomul slab gleizat, semicarbonatic din
vestul ]`rii, Analele ICCPT Fundulea, vol. LlV, pg.207-218.

21
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:02 PM Page 22
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:02 PM Page 23
CÂTEVA REZULTATE ALE CERCET~RII LA SCDA LOVRIN
CU PRIVIRE LA ROLULU ERBICIDELOR ÎN BANAT
În ]ara noastr`, cercet`rile [i utilizare erbicidelor a început în
anul 1947 în cadrul I.C.A.R.-ului ({i[e[ti,1955). La început s-a
folosit sarea de sodiu a acidului 2,4-D ulterior alte produse din
aceast` grup` pentru combaterea cruciferelor întâi din grâu,
apoi din leguminoase.
Zahariade [i Casian, în anul 1953, semnaleaz` pentru
prima dat` posibilitatea utiliz`rii 2,4 –D în combaterea
buruienilor din maz`re, lucern` [i linte.
Din 1958 se studiaz` erbicidele triazinice, atrazin [i
simazin la cultura porumbului.
Începând cu anul 1961 cercet`rile la erbicide s-au dez-
voltat într-o re]ea na]ional` pe structura sta]iunilor de cerc-
etare [i a Institutelor de înv`]`mânt agricol superior experi-
mentându-se o gam` larg` de erbicide urm`rind selectivi-
tatea, eficacitatea, prin studiul dozelor, epocilor, [i metode-
lor de aplicare.
În prezent, managementul integrat al buruienilor devine o
component` tot mai activ` a agriculturii [i presupune un
program de monitorizare atent` a buruienilor, pân` unde nu
produc pierderi economice, g`sindu-se pe primul plan con-
servarea biodiversit`]ii speciilor (Berca 1996, Budoi [i
colab., 1996).
Buruienile sunt plante p`trunse în mod spontan sau intro-
duse involuntar în biotopurile cultivate, plante nedorite,
stânjenitoare sau d`un`toare care genereaz` prejudicii can-
titative [i calitative recoltei. (Berca 2004.)
Cercet`rile privind combaterea buruienilor s-au desf`[urat
în programe ample conforme cu problemele zonale, coordo-
nate de ICNDA Fundulea în colaborare cu toate sta]iunile de
cercetare.
Utilizarea erbicidelor în combaterea buruienilor constituie
numai o verig` tehnologic`, dar esen]ial`, f`r` de care agri-
cultura nu se poate numii intensiv`, modern`, performant`
[i nici chiar durabil`. Ea amplific` coeficien]i de valorificare
a factorilor de vegeta]ie sau tehnologici, este o m`sur` de
mare precizie [i trebuie realizat` pe baza unui program bine
întocmit.
Cercet`rile efectuate cu privire la influen]a buruienilor
asupra diminu`rii produc]iilor în condi]iile pedoclimatice din
Banat, au ar`tat c`, anual, acestea reduc, în medie,
23
Bârlea Vasile
produc]ia de cereale cu 16 – 31 %, iar la culturile pr`[itoare
(porumb, soia, fasole, floarea-soarelui, cartofi, sfecl` de
zah`r etc.) cu 49 – 98 %. ({arpe N. [i colab.,1974; Ciorl`u[.
[i colab., 1978; {arpe [i colab.,1998)
Aceste rezultate au contribuit la dezvoltarea [i diversifi-
carea cercet`rilor de combatere integrat` a buruienilor, în
care combaterea cu erbicide s-a realizat cu produse mai per-
formante, mai specializate, mai selective [i nepericuloase
mediului.
Primele experien]e cu erbicide la Sta]iunea de Cercetare-
Dezvoltare Agricol` Lovrin au început în anul 1953, la cul-
turile de grâu, porumb, folosind 2,4 D. Începând din anul
1962, cercet`rile s-au amplificat prin utilizarea unor erbicide
sintetizate pe plan mondial [i în special al preparatelor pe
baz` de triazine. Ulterior în numeroase experien]e s-au tes-
tat anual în condi]iile din zona de vest, peste 120 erbicide cu
300-450 combina]ii [i metode, doze [i epoci de aplicare la
grâu, orz, ov`z, porumb, soia, fasole, floarea-soarelui,
cânep`, sfecl` de zah`r [i alte culturi în vederea aviz`rii [i a
formul`rii recomand`rilor pentru produc]ie care au con-
tribuit [i contribue la reducerea pierderilor de recolte în
scopul unei agriculturi competitive, eficiente [i prietenoase
ambientului. (Bârlea V., Seg`rceanu O., 1986)
La combaterea ierbii vântului (Apera spica venti), buruian`
problem` pentru culturile de cereale p`ioase din zona de
deal, primele cercet`ri din ]ar` au fost organizate de
sta]iunea Lovrin, în zona Lugoj, în perioada 1967-1969. O
eficacitate bun` de combatere a acestei specii s-a asigurat
cu produsele pe baz` de terbutrin (Igran, Granarg). ({arpe
N., Seg`rceanu O., 1970)
Alte produse experimentate în continuare, metoxuron
(Dosanex), isoproturon (Arelon), chlortoluron (Dicuran),
methoprotyn + simazin (Gesaran), tralkoxydin (Grasp)
fenoxapropetil (Puma super), clorsulfuron (Glean), iodosul-
furon+amidosulfuron (Sekator), au asigurat o reducere de
pân` la 95 % a gradului de îmburuienare a culturilor de grâu
(Ciobanu [i colab., 1984; Bârlea V., Pu[c` I., 2002; Bârlea V.,
Popescu Alexandrina, 2004,)
{i la cânepa pentru s`mân]` [i fibr`, primele experien]e de
combatere a buruienilor, defolierea [i desicarea plantelor s-
au experimentat la Lovrin. S-a eviden]iat selectivitatea pro-
dusele pe baz` de metolaclor, benfluralin, butylat, (Dual
Gold, Balan, Diizocab) care combat speciile de buruieni
monocotiledonate [i a linuronului, metobromuronului [i a
TEHNOLOGII
lenacilului (Afalon, Patoran, Venzar), care combat buruienile
dicotiledonate. .(Seg`rceanu [i colab., 1978; 1982)
Defolierea cânepii de fibr` se poate realiza cu produsul
Purivel, iar desicarea cânepii de s`mân]` cu produsele
Reglone sau Clorat de magneziu. Aceste rezultate s-au gen-
eralizat în toat` ]ara odat` cu tehnologiile de cultur`.
(Seg`rceanu [i colab., 1984)
Începând din anul 1987 în Banat la sta]iunea Lovrin s-a
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:02 PM Page 24

luat în studiu combaterea costreiului mare (Sorghum
halepense) o alt` buruian` problem` pentru zona de câmpie
[i nu numai. Cercet`rile efectuate în perioada 1989-1998 au
contribuit la generalizarea produselor pe baz` de primisul-
furon (Tell), rimsulfuron (Titus), nicosulfuron (Mistral),
foramsulfuron + safener (Equip) în combaterea costreiului
din rizomi [i din s`mân]` în cultura porumbului. (Bârlea V.,
2002; Bârlea [i colab.,2004)
La cultura florii soarelui [i a soiei, produsele fluazifop-
butyl (Fusilade Super, Forte), haloxyfopetoxietil (Galant
super), propaqizofop 8Agil ), fenoxapropetil (Furore super),
cletodim (Select super), setoxidim (Nabu S), quizalofopetil
(Leopard), quizalofop-p-tefuril (Pantera).({arpe [i colab.,
1987; Bârlea V., Vl`du]u I., 1992)
Pentru protec]ia mediului ambiant cercet`rile între anii
1980 - 2000 au contribuit la folosirea unor produse în can-
tit`]i mici ce apar]in grupei de erbicide sulfonilureice din
care men]ion`m la grâu, Glean, Sansulfuron, Logran,
Granstar, Grodyl, Rival, la soia Dynam etc.
Rezultate mai recente, dup` 1989 au permis [i avizarea
produselor noi pe baz` de acid 2,4 D asociat cu dicamba
(Icedin super, Radical super, Oltisan super, Oltisan M,
Dialen super, Premiant) sau alachlor (Mecloran, Lasso),
acetoclor (Guardian, Trophy, Harness, Relay, Acenit, Linx ),
propisoclor (Proponit), dimethenamid (Frontier) la porumb
[i floarea soarelui, soia, pentru combaterea monocotiledo-
natelor anuale prin aplicare PPI sau PREEM, iar POST s-au
generalizat la porumb produsele pe baz` de atrazin +2,4 d+
dicamba (Sanolt combi) [i la grâu [i porumb a produsele
Oltisan M, DMA 6, Esteron, Lancet, Mustang, Buctril (Bârlea
V., 2007). De asemenea s-au generalizat produsele în com-
bina]ie cu atrazin (Primextra , Primextra gold, Tazastomp,
Alazine, Guardian extra, Harness extra, Merlin mix, al`turi de
cele vechi Butizin, Meclozin de provenien]` româneasc`, cât
[i cele cu terbutilazin (Gardoprim Plus Gold, Merlin Duo)
(Bârlea V., Pu[c` I., 2002).
S-a generalizat produsul natural pe baz` de mesotrione
(Callisto) în cultura porumbului pentru combaterea speciilor
dicotiledonate rezistente Xanthium Sp., Datura stramoniu,
Cirsium arvense. (Bârlea V., Popescu Alexandrina, 2004)
Pentru combaterea speciilor perene s-a recomandat în
BIBLIOGRAFIE SELECTIV~
Bârlea V., Seg`rceanu O., 1986, Cercet`ri privind eficacitatea erbicidelor în combaterea buruienilor din culturile de porumb [i sfecla de zah`r, Lucr`ri
[tiin]ifice SCDA Lovrin, Volum Omagial, Bucure[ti , pg.177-189.
Bârlea V., Vl`dutu I., 1992, Selectivitatea [i eficacitatea unor noi erbicide în combaterea speciei Sorghum Halepense L. Pers. din cultura soiei, Lucr`ri
Stiin]ifice USAB. Timi[oara, Sec]iunea ll, Tehnologii de câmp.
Bârlea V., Pu[c` I., 2002, Aspecte specifice în conbaterea buruienilor din cultura porumbului pentru boabe, Lucr`ri [tiin]ifice SCDA Lovrin vol.lll, pg.226-
235.
Bârlea V., Popescu Alexandrina, 2004, Combaterea buruienilor dicotiledonate din cultura porumbului prin utilizarea produsului Calisto, Oferta cercet`rii
TEHNOLOGII
perioada 1990-1994, s-a dovedit eficace produsul pe baz`
de glyfosat (Roundup), aplicat fie înainte de r`s`rirea culturi,
dup` recolt`ri pe miri[te, cereale p`ioase cu dou` s`pt`mâni
înainte de recoltarea culturii de porumb [i floarea soarelui,
sau înainte de r`s`rirea culturilor.
Cercet`rile în perioada 1997 -1999) au concluzionat eco-
nomicitatea [i eficacitatea bun` a produsului glyfosat
(Roundup Ready) la hibrizi de porumb transgenici [i soia
transgenic` asupra tuturor speciilor de buruieni contribuind
la reducerea rezervei de semin]e de buruieni din sol pe lâng`
cur`]enia rezonabil` a culturii, asigurarea produc]iei scon-
tate [i descompunerea rapid` a substan]ei la contactul cu
solul eliminîndu-se riscul remanen]ei. Rezultate eficiente în
combaterea buruienilor s-au realizat [i cu produse alc`tuite
din imazamox+imazapyr+safener (Eurolightning ) aplicate la
hibrizii de porumb IT [i IR (1999-2001)
De asemenea cercet`rile au contribuit elaborarea reco-
mand`rilor pentru folosirea produselor pe baz` de
imizadolinone (2002-2005), (imazamox = Pulsar) la hibrizii IMI
rezisten]i de floarea soarelui pentru controlul unor specii de
buruieni rezistente (Xanthium strumarium, Cirsium arvense)
(Bârlea V., Popescu Alexandrina, 2005). La floarea soarelui
au fost avizate produsele azafenidin (Evolus) [i oxidiargil
Raft) pe lâng` oxifluofen (Goal) [i bifenox (Modown) pentru
speciile dicotiledonate anuale (Bârlea V., 2005).
Pentru eradicarea p`l`midei (Cirsium arvense) din porumb,
grâu, rapi]`, mu[tar rezultatele de cercetare eviden]iaz` pro-
dusul pe baz` de clopyralid (Lontrel) singur sau în asocia]ie
cu alte produse (anii 1986 -1994) (Bârlea V., 2004).
Aceste rezultate au fost determinate de modific`rile
importante produse în compozi]ia floristic` prin înmul]irea
speciilor perene (Cirsium, Sorghum, Convolvulus, Sonchus)
[i speciilor dicotiledonate cu talie înalt` (Xanthium, Datura,
Chenopodium, Ambrozia) sau cu talie mai scurt` (Solanum
nigrum).
Cercet`rile numeroase la SCDA Lovrin demonstrez` posi-
bilitatea elimin`rii pra[ilelor manuale [i par]ial mecanice cu
ajutorul erbicidelor care folosite atent,conform
recomand`rilor, au câ[tigat un rol important în salvarea can-
titativ` [i calitativ` a recoltelor.

[tiin]ifice pentru transfer tehnologic în agricultur` [i industrie alimentar`, ASAS, Editura Tehnic`, Bucure[ti, pg. 91
Bârlea V., 2005, Buruieni problem` în cultura florii soarelui în vestul ]`rii, revista Info- Amsem, nr.3, pg. 43-49, SC Tipografia SA, ed Star Tipp Slobozia
Bârlea V., Alexandrina Popescu, 2005, Tehnologia de combatere a buruienilor, în culturile de floarea soarelui cu hibrizi rezisten]i la imidazolinone, Oferta
cercet`rii [tiin]ifice pentru transfer tehnologic în agricultur` [i industrie alimentar`., ASAS, Editura Tehnic`, Bucure[ti. pg. 89
Bârlea V., 2007, Erbicidarea cerealelor p`ioase, revista Info - Amsem,, nr. 1, pg.22, SC Tipografia SA, Ed. Star Tipp Slobozia
Berca M., 2004 , Managementul integrat al buruienilor, Editura Ceres
Ciorl`u[. [i colab., 1978, Pagubele provocate de buruieni câtorva culturi de câmp din RSR, Primul sinpozion Na]ional de Herbologie, Constan]a, Folosirea
ra]ional` a erbicidelor, pg. 17-34.
{arpe N., Petanec., D.,Bârlea V.,1998, Combaterea chimic` a buruienilor din culturile de câmp din Banat, Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea.

24
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM Page 25

Recomand`ri ale S.C.D.A. Secuieni cu privire la cultivarea unor

soiuri [i hibrizi la culturile de prim`var` pentru agricultura zonal`
Ob]inerea unor produc]ii mari [i
stabile este condi]ionat` de alegerea
celor mai corespunz`toare soiuri [i hib-
rizi la plantele de câmp, caracterizate
prin adaptabilitate ridicat` la condi]iile
pedoclimatice ale zonei de cultur`.
S.C.D.A. Secuieni este situat` în
partea de S-E a jude]ului Neam], între
coordonatele geografice de 26°51” lon-
gitudine estic` [i 46°5” latitudine estic`
la o altitudine de 205,7m fa]` de nivelul
m`rii. Din punct de vedere agrosis-
temic, teritoriul sta]iunii apar]ine
Podi[ului Central Moldovenesc.
Zona pe care o deserve[te sta]iunea
prin aplicabilitatea rezultatelor experi-
mentale corespunde în cea mai mare
parte cu teritoriul administrativ al
jude]elor Neam], Bac`u [i partea de
nord a jude]ului Vrancea.
Climatul este de tip temperat conti-
nental (Df*b*x-Köpen) caracterizat prin
prim`veri scurte, veri r`coroase [i ierni
aspre. Temperatura medie anual` este
de 8,6°C, cea mai friguroas` lun` din an
este luna ianuarie (temperatura medie -
4°C), iar cea mai c`lduroas` este luna
iulie (20,1°C). Media multianual` a pre-
cipita]iilor este de 576,9 mm, total neu-
niform repartizate pe parcursul
perioadei de vegeta]ie a plantelor.
Pentru stabilirea reac]iei unor soiuri
Dr. ing. Elena Trotu[
[i hibrizi la culturile de câmp s-au efec-
tuat experiment`ri în cadrul labora-
toarelor de testare ecologic`, dar [i
verific`ri în loturi de verificare [i
demonstrative. Rezultatele ob]inute au
condus la multiplicarea semin]ei, intro-
ducerii [i extinderii în zona de influen]`
a celor mai bine adaptate specii, soiuri
[i hibrizi.
Pentru prim`vara anului 2009,
S.C.D.A. Secuieni ofer` cultivatorilor de
p`mânt din zona de influen]`, s`mân]`
la urm`toarele specii din soiurile [i hib-
rizii cu adaptabilitate foarte bun` la
condi]iile pedoclimatice: orzoaica de
prim`var`.

Orzoaica de prim`var` - Capriana

• Soi creat la S.C.D.A. Turda [i omologat în anul 2002;
• Caractere morfologice: în`l]imea plantelor este de aproximativ 60cm.
Portul plantei la înfr`]ire este semierect.
Spicul este semicompact, cu ariste lungi, denticulate pe margini;
Forma spicului este cu marginile paralele.
MMB-ul este cuprins între 43-45g, iar MH 61kg/hl.
• Însu[iri fiziologice: este un soi mijlociu sensibil la c`dere, ar[i]` [i secet`;
rezistent la scuturare. Este sensibil la sfâ[ierea frunzelor [i mijlociu de rezistent
la p`tarea brun` reticular`.
• Însu[iri de calitate: con]inutul boabelor în protein` este în medie de
15,19%.
• Capacitatea de produc]ie: este cuprins` între 3500-3700 kg/ha.

Ov`z – Mure[
• Soi creat la S.C.D.A. Turda [i omologat în anul 1991, de[i este un soi vechi,
rezist` în cultur` datorit` unor calit`]i deosebite pe care le posed`;
• Caractere morfologice: în`l]imea plantelor este de aproximativ 111cm,
paniculul este potrivit de r`sfirat, de culoare g`lbuie, nearistat, cu MMB-ul
cuprins între 32-35g.
• Însu[iri fiziologice:
- este un soi cu rezisten]` bun` la c`dere datorit` grosimii [i structurii
anatomo – morfologice a paiului;
RECOMAND~RI

- prezint` rezisten]` foarte bun` la bolile specifice ov`zului, în special

la bacterioza Pseudomanas coronafaciens care provoac` înro[irea frunzelor [i
la rugina coronat` produs` de Puccinia coronifera;
- tolerant la secet` [i [i[t`vire.
• Însu[iri de calitate: con]inut ridicat de protein` de 16,8% [i amidon de
2,18%, ceea ce îi confer` o valoare furajer` bun`.
• Însu[iri agronomice: capacitate ridicat` de adaptabilitate la condi]iile pedo-
climatice [i tehnologice diferite, fiind recomandat în toate zonele de cultur` a
ov`zului;
• Capacitatea de produc]ie: este cuprins` între 5900-6500 kg/ha.

25
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM Page 26

Floarea soarelui - Favorit

• Hibrid simplu creat la I.N.C.D.A. Fundulea, omologat în anul 1992 [i reîn-
scris în anul 2002;
• Caractere morfologice:
- talia plantelor este cuprins` între 165-175cm;
- calatidiul este mare, convex [i compact;
- MMB-ul semin]elor este cuprins între 65-70g, iar MH între 39-41hl/kg;
• Însu[iri fiziologice:
- hibrid semitardiv cu perioad` de vegeta]ie cuprins` între 128-130 zile;
- rezisten]` bun` la secet`, ar[i]` [i la atacul de man` (Plasmopara
helianthi);
- prezint` rezisten]` genetic` total` la atacul de lupoaie (Orobanche cumana)
• Însu[iri de calitate: con]inutul în ulei al semin]elor este de 51-52%;
• Capacitatea de produc]ie: este cuprins` între 4000 – 4200 kg/ha.
Floarea soarelui - Performer
• Hibrid simplu creat la I.N.C.D.A. Fundulea [i omologat în anul 1998;
• Caractere morfologice:
- talia plantelor este cuprins` între 170-180 cm, calatidiul este mare,
convex [i compact;
- MMB-ul este cuprins între 70-75g, MH este cuprins` între 41-42kg/hl;
• Însu[iri fiziologice:
- hibrid semitardiv cu perioada de vegeta]ie cuprins` între 127-130 zile;
- rezistent la secet` [i c`dere;
- rezistent la atacul de man` (Plasmopara helianthi), mediu tolerant la
atacul de - putregai cenu[iu (Botrytis cinerea) [i slab rezistent la atacul
de putregai brun al tulpinilor (Plasmopara helianthi);
• Însu[iri de calitate: con]inutul în ulei al semin]elor este de 51-53%;
• Capacitatea de produc]ie: este cuprins` între 3800 – 4000 kg/ha.
• Însu[iri agronomice: capacitate ridicat` de adaptabilitate, se recomand` a
se cultiva în toate zonele de cultur` ale florii soarelui, cu excep]ia solelor infes-
tate cu lupoaie.

Fasole- Delia
• Soi creat la I.N.C.D.A. Fundulea [i omologat în anul 2003;
• Caractere morfologice:
- talia plantei este cuprins` între 40-68cm;
- tulpina are pozi]ie semierect` la maturitate, tufa este lax`;
- tipul de cre[tere este nedeterminat;
- florile sunt de culoare alb`, p`staia este de lungime mijlocie, u[or cur-
bat` în zona central`;
- în`l]imea de inser]ie a primei p`st`i este de 11 cm;
- boabele sunt de culoare alb`, de form` eliptic`, cu MMB-ul de 250g (în
medie);
RECOMAND~RI

• Însu[iri fiziologice:
- soi cu perioada de vegeta]ie medie de 85 zile;
- prezint` rezisten]` bun` la scuturare [i la principalele boli ale fasolei;
- tolerant la secet`;
• Însu[iri de calitate:
- con]inutul în protein` al boabelor variaz` între25-30%;
- capacitate foarte bun` de fierbere a boabelor;
• Capacitatea de produc]ie: este cuprins` între 2500-3200 kg/ha.

26
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM Page 27

Soia – Eugen
• Soi creat la S.C.D.A. Turda [i omologat în anul 2002;
• Caractere morfologice:
- talia plantelor este în medie de 96 cm, cu varia]ii cuprinse între 84cm
[i 112cm;
- în`l]imea de inser]ie a p`st`ilor este de 16cm, cu varia]ii de la 15cm la
19cm;
- tipul de cre[tere este semideterminat;
- florile sunt de culoare violet, p`st`ile cafeniu deschis cu pubescen]a
cenu[ie;
- bobul este sferic, turtit, hilul este gri deschis, MMB-ul boabelor este
cuprins între 168-218g.
• Însu[iri fiziologice:
- perioada de vegeta]ie este în medie de 124 zile;
- prezint` rezisten]` foarte bun` la c`dere, scuturare [i la atacul de man`
(Plasmopara glycine) [i rezisten]` bun` la atacul de bacterioz`
(Pseudomonas glycine).
• Însu[iri de calitate: con]inutul în protein` al boabelor este de 38,8%, iar în
gr`simi de 20,4%;
• Capacitatea de produc]ie: este cuprins` între 3300- 3600 kg/ha.
Soia – Granat
• Soi creat la S.C.D.A. Turda [i omologat în anul 1998;
• Caractere morfologice:
- talia plantelor este în medie de 107 cm, cu varia]ii cuprinse între 101
cm [i 118 cm;
- în`l]imea de inser]ie a p`st`ilor este de 21 cm, cu varia]ii cuprinse între
18 - 23 cm;
- tipul de cre[tere este semideterminat;
- florile sunt de culoare alb`, p`st`ile cafeniu deschis cu pubescen]a
cenu[ie;
- bobul este ovoidal, hilul maro deschis, MMB-ul boabelor cuprins între
166-183g.
• Însu[iri fiziologice:
- perioada de vegeta]ie este în medie de 127 zile;
- soi foarte rezistent la c`dere [i la atacul de man` (Plasmopara glycine);
prezint` rezisten]` bun` la scuturare [i la bacterioz` (Pseudomonas
glycine).
• Însu[iri de calitate: con]inutul în protein` al boabelor este de 39,4%, iar în
gr`simi de 20,4%;
• Capacitatea de produc]ie: este cuprins` între 3300- 3600 kg/ha.

În tabelul al`turat se prezint` produc]iile medii ob]inute la S.C.D.A. Secuieni în perioada 2006-2008, la unele
culturi agricole de prim`var`.
Produc]ii medii ob]inute la S.C.D.A. Secuieni
la unele culturi agricole de prim`var`
RECOMAND~RI

27
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM Page 28

Porumb – Fundulea 376

• Hibrid simplu creat la I.N.C.D.A. Fundulea [i omologat în anul 1990;

• Caractere morfologice:
- plantele sunt înalte, pân` la 260 cm, viguroase, cu în`l]imea de inser]ie
a [tiuletelui la aproximativ 110 cm, cu frunze semierecte
- forma [tiuletelui este cilindro-conic, cu lungimea de 21,5 cm, rahisul
de culoare ro[ie, iar num`rul de rânduri de boabe este de 16-18;
- bobul este dentat, de culoare galben – portocalie, MMB-ul boabelor
este de 299g, iar MH – ul de 68,2kg/hl;
• Însu[iri fiziologice:
- este un hibrid semitardiv, perioada de vegeta]ie 143 zile;
- prezint` rezisten]` foarte bun` la secet`` [i ar[i]` ceea ce îi confer` o
mare stabilitate a produc]iilor în condi]ii climatice foarte diferite;
- are rezisten]` bun` la atacul t`ciunelui comun (Ustylago maydis) [i
mijlociu la fusarioza [tiuletelui ;
- ritmul de pierdere al apei din boabe în perioada matur`rii este ridicat;
• Însu[iri de calitate: con]inutul boabelor în protein` este de 12,88%, în ami-
don de 70,27%, iar în gr`simi de 4,65%;
• Capacitatea de produc]ie:
- este cuprins` între 8000 – 9500 kg/boabe stas, cu randament ridicat
de 81-83%.
- hibridul Fundulea 376 se recomand` a se cultiva pentru siloz în jude]ul
Neam] [i nordul jude]ului Bac`u, iar în sudul jude]ului Bac`u [i nordul
Vrancei se poate cultiva pentru boabe.

Porumb – Turda STAR

• Hibrid triliniar creat la S.C.D.A. Turda [i omologat în anul 2005;

• Caractere morfologice:
- plantele au talie înalt`, pân` la 245 cm, viguroase, inser]ia [tiule]ilor
la în`l]imea de 85-90cm, cu 13-15 frunze cu port semierect;
- [tiuletele este de form` conic`, de lungime medie 14-16 cm, cu
15 - 16 rânduri de boabe, rahis de culoare ro[ie;
- bobul de tip semisticlos, de culoare galben`, MMB-ul 310-320g;
• Însu[iri fiziologice:
- este un hibrid semitimpuriu;
- prezint` rezisten]` bun` la temperaturile sc`zute din prima parte a
perioadei de vegeta]ie, la secet`, ar[i]` [i [i[t`virea boabelor;
- este rezistent la c`dere [i frângere, la boli [i d`un`tori;
RECOMAND~RI

• Însu[iri de calitate: con]inutul boabelor în protein` este cuprins între

11,5-12,5%, în amidon de 69,5 - 70,5%, iar în gr`simi de 3,8 - 4,6%;
• Capacitatea de produc]ie:
- este cuprins` între 7200-8500 kg/boabe stas, cu randament de
78-80%.
-hibridul Turda STAR se recomand` a se cultiva în zonele de favorabil-
itate a porumbului din Moldova.

28
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM Page 29
 Info-AMSEM interiormodif 2.qxp
3/10/09

Genetica LG
6:03 PM

rezultate în câmp 2008

Page 30

Satu Mare Foieni - Satu Mare Mure[

Produs Rezultate Floarea soarelui Produs Rezultate Produs Rezultate Porumb
Bihor LG 56.65 3450 KG/HA rezultate în câmp 2008 LG 33.62 13214.28 KG/HA LG 23.06 8800 KG/HA rezultate în câmp 2008
Produs Rezultate LG 56.35 3200 KG/HA LG 33.95 11785.71 KG/HA LG 33.62 8900 KG/HA
{tef`ne[ti - Boto[ani Ademio 11785.71 KG/HA
LG 56.55 3466 KG/HA
Produs Rezultate Vadul Moldovei - Suceava
LG 56.63 CL 3711 KG/HA Acarro 13214.28 KG/HA

Bo
LG 56.60 3000 KG/HA e Produs Rezultate
e LG 34.75 13928.57 KG/HA ar
LG 56.35 3190 KG/HA ar

to[
M M
tu LG 23.06 12300 KG/HA

an
tu

i
LG 56.55 3494 KG/HA Sa R`se[ti - Vaslui LG 35.35 14642.85 KG/HA Sa Suceava
LG 56.65 3613 KG/HA Produs Rezultate
Ia[i
LG 56.35 3300 KG/HA Bihor Române[ti - Ia[i
Bihor
Rimisol 3000 KG/HA Tarcea - Bihor Produs Rezultate
Produs Rezultate Mure[ LG 33.30 11500 KG/HA
N`dlac - Arad Arad Vaslui Buz`u LG 23.06 9000 KG/HA Arad
Alba
Produs Rezultate Produs Rezultate LG 33.30 10166 KG/HA
Alba-Iulia
LG 56.65 3650 KG/HA LG 56.65 3150 KG/HA LG 33.95 12760 KG/HA Produs Rezultate
LG 56.63 CL 3200 KG/HA LG 34.75 10500 KG/HA LG 33.30 9500 KG/HA
Buz`u Br`ila
Br`ila
Produs Rezultate
Caracal - Olt LG 56.35 3400 KG/HA Curtici - Arad Ialomi]a
Ialomi]a Ialomi]a
Produs Rezultate Produs Rezultate Produs Rezultate
Olt
LG 56.65 3400 KG/HA an Ialomi]a Ademio 12071 KG/HA Dolj LG 23.06 7730 KG/HA
eorm

Constan]a
LG 56.60 3300 KG/HA Tel LG 34.75 14585 KG/HA LG 33.62 8019 KG/HA
Produs Rezultate Produs Rezultate
LG 56.65 3650 KG/HA LG 35.35 15442 KG/HA LG 34.75 9879 KG/HA
LG 33.30 8928 KG/HA
LG 56.35 3800 KG/HA LG 35.62 15621 KG/HA Acarro 9383 KG/HA
Cogealeac - Constan]a LG 33.55 9347 KG/HA
LG 56.63 CL 4054 KG/HA LG 25.33 14600 KG/HA Dolj LG 35.35 11078 KG/HA
Teleorman Produs Rezultate Acarro 8928 KG/HA
LG 56.58 CL 4392 KG/HA Coventry 15500 KG/HA LG 35.62 11973 KG/HA
Produs Rezultate LG 56.63 CL 3450 KG/HA LG 35.35 9765 KG/HA
Rimisol 3350 KG/HA Coventry 11200 KG/HA
LG 56.60 3000 KG/HA LG 56.65 3650 KG/HA LG 35.62 9347 KG/HA
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09
Porumbul
prezent [i viitor în structura de culturi agricole din România
Favorabilitatea condi]iilor pedocli-
matice precum [i tradi]ia secular` a
]`ranului român în cultura porumbului
, creeaz` oportunitatea agriculturii
noastre de a deveni cel mai important
produc`tor pe pia]a european`.
Suprafa]a cultivat` anual cu
porumb este de circa 2,7 milioane de
hectare /an., cu oscila]ii relativ mici
între 2,5 [i 3,0 milioane hectare, care
se datoreaz` în special calamit`]ilor
survenite în timpul iernii la culturile de
orz [i rapi]` de toamn`. Conform cal-
cului statistic, în perioada 1989-2009,
suprafa]a total` de porumb a avut o
u[oar` tendin]` de scadere cu o rat`
anual` de 54 ha .(fig. 1 )
R`mânem a[a dar, cea mai mare
]ar` cultivatoare de porumb din
Uniunea European`, de[i produc]ia
noastr` total` este dep`[it` de multe
]`ri a c`ror suprafa]` de culturi este
abia la jum`tatea celei de la noi. Fran]a
spre exemplu, cultiv` anual circa 1,8
mil. hectare dar realizeaz` o produc]ie
de circa 16-17 mil. tone, reglemen-
6:03 PM Page 31
tând într-o bun` m`sur` politica de
importuri de porumb ale Europei.
Cu toate acestea, Europa rzmâne
cel mai mare importator de porumb
furajer folosit pentru hrana ani-
malelor.
Produc]iile medii de porumb real-
izate în ultimii 8 ani în ]ara noastr` au
fost de 3.231 kg/ha [i se afl` într-o
u[oar` tendin]` de cre[tere cu un spor
anual de numai 13,5 kg/ha/an.
La un asemenea randament,
România nu poate fi competitiv` sub
aspect economic pe pia]a agricol`
european`. Produc]iile mici se
datoresc totalei subdezvolt`ri tehno-
logice a celor 4,2 milioane de mici
proprietari care practic` agricultura de
subzisten]`. Pentru ace[tia, imputurile
tehnologice se rezum` strict numai la
cheltuieli pentru lucr`rile de baz` ale
solului [i sem`nat, pl`tite în cea mai
mare parte la recoltare.
Rezultatele din cercetare dar [i cele
ob]inute în marile unit`]i agricole,
dovedesc îns` un real poten]ial agricol
31
Dr. Al Tianu
Dr. V B`cil`
care s-ar putea realiza prin cultura
porumbului.
În zona de sud, în condi]ii de irigare
s-ar putea cultiva circa un milion de
hectare cu un randament de 10 tone
/ha, iar pe restul suprafe]ei s-ar putea
ob]ine produc]ii medii de 5,5-6,0 t/ha.
Conform datelor statistice, din cele
7,9 milioane de hectare cultivate anual
în România, porumbul de]ine o pon-
dere de 32%., cu o larg` variabilitate
atât între cele 8 regiuni de dezvoltare
cât [i între jude]ele ]`rii. Cea mai mare
pondere de 41,9% se realizeaz` în
regiunea de dezvoltare Nord-Est.
Lipsa locurilor de munc`,
suprafe]ele mici ale celor mai multe
exploata]ii agricole private din zona
colinar`, au determinat cre[terea pon-
derii culturii de porumb mult peste
media sa pe ]ar`. În jude]ul Bac`u
porumbul are o pondere de 52,9%,
dep`[ind jum`tate din suprafa]a de
cultur` a jude]ului. Cu o pondere de
peste 40% sunt jude]ele: Vaslui
(47,3%), Ia[i (46,0%) [i Boto[ani
(42,45).
În zona de sud a ]`rii, dar tot în
jude]ele colinare, cu suprafe]e de cul-
tur` mai mici [i cu num`r mare de
ferme de subzisten]`, reg`sim cultura
de porumb într-o propor]ie alarmant de
mare. Astfel în regiunea Sud Vest
Oltenia, ponderea porumbului în struc-
tura de cultur` atinge 61,4% în jude]ul
Vâlcea [i 60,9% în jude]ul Gorj.
În jude]ele din zona de câmpie, în
care func]ioneaz` societ`]i comerciale
mari, de peste 1000 ha, ponderea cul-
turii de porumb este mult mai redus`.
Pre]ului sc`zut al porumbului oferit o
PORUMB
lung` perioad` de timp produc`torului
agricol au determinat pe marii fermieri
s`-[i reduc` suprafe]ele de porumb [i
s` cultive alte plante mai rentabile, cu
grad înalt de tehnicitate cerute de pia]`.
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM Page 32

Cea mai sc`zut` pondere a culturii Ponderea porumbului \n strucura de culturi

de porumb cu excep]ia jude]elor, a regiunilor de dezvoltare [i a jude]elor din România
Harghita, Bra[ov [i Covasna, jude]e cu Tabelul 1
condi]ii climatice nefavorabile, se Anuar stastic 2007
înregistreaz` în jude]ul C`l`ra[i 18,7%,
Ialomi]a 22,3%, Teleorman 21,3% [i
Constan]a 21,2%. (tabelul nr.1).
Produc]iile medii cele mai ridicate
s-au realizat în regiunea Bucure[ti-Ilfov
de 4784 kg/ha, datorat` în mare parte
cultiv`rii acestora în unit`]ile mari
complexe de cre[tere a animalelor pen-
tru carne. Aceea[i regul` se men]ine în
jude]ele Timi[ (4538 kg/ha), Arad
(4032kg/ha, Bihor (4217 kg/ha),
Constan]a (3919 kg/ha) [.a.
În ceea ce prive[te producerea de
s`mân]` certificat` de porumb, în
anul 2008 s-a realizat cea mai mare
produc]ie [i anume 60.791 tone,
dep`[ind cantitatea de s`mân]` real-
izat` în perioada anilor 1980, când
folosirea semin]elor certificate de
porumb era obligatorie pentru toate
unit`]ile cooperatiste [i de stat.
Dublarea cantit`]ilor de semin]e
hibrid` în anul 2008 s-a datorat
firmelor transna]ionale – Monsanto [i
Pioneer -, care [i-au reorientat activi-
tatea îndeosebi spre exportul de
s`mân]`. (Fig.2).
Dezvoltând o politic` de parteneriat
cu societ`]ile produc`toare de s`mân]`
din zonele de sud irigate, prin asigu-
rarea unor imputuri în tehnologiile
specifice loturilor de hibridare, a
îngr`[`mintelor, pesticidelor [i chiar a
unor instala]ii de irigare sau ma[ini de
castrat [i recoltare, marile firme au
reu[it s` realizeze randamente bune de
multiplicare [i s`mân]` de foarte bun`
calitate.
S-au produs 5561 tone de s`mân]`
pe o suprafa]` de 2821 hectare loturi
de hibridare.(tabel 2).
Peste 30% din s`mân]a certifi-
cat` de porumb în anul 2008 s-a real-
izat în jude]ul Br`ila, pentru care s-
PORUMB

au emis 243 de acte de recunoa[tere

a loturilor de hibridare.
O cre[tere substan]ial` a cantit`]ii
de s`mân]` s-a ob]inut în unit`]ile de

32
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM Page 33

zate, trebuie introdus` o Politica

Agricol` coerent`, în interesul
na]ional de asigurare a hranei pentru
întreaga popula]ie, folosind meca-
nisme de interven]ie: pre]ul de inter-
ven]ie [i stocul public de interven]ie.
4. Statul trebuie s` intervin` pentru
organizarea exploata]iilor agricole
familiale care s` folosesc` eficient
for]a de munc` [i s` asigure biodi-
versitatea produc]iei agricole.
5. Datorit` condi]iilor pedoclimatice
optime pentru producerea semin]ei
hibride de porumb, România poate
devenii o imporant` zon` de multipli-
care a semin]elor pentru Europa.
Tabelul 2
multiplicare din jude]ul C`l`ra[i, prin REALIZAREA PROGRAMULUI DE MULTIPLICARE A
înfiin]area unei noi filiale AMSEM. SEMIN}EI DE PORUMB ÎN ANUL 2008
Producerea de s`mân]` certificat` pen- 31.12.2008
tru hibrizii timpurii de porumb s-a dez-
voltat cu prec`dere în jude]ul Ia[i.
Asocia]i în sistem cooperatist, multi-
plicatorii ie[eni au produs în anul 2008
o cantitate de 10.415 tone de s`mân]`
în 122 de loturi de hibridare care au
totalizat 3124 ha.
O serie de jude]e cu un real poten]ial de
producere a semi]ei hibride de
porumb, nu g`sesc o form` de organi-
zare adecvat` actualelor cerin]e. Jude]e
precum Timi[, Satu Mare [i Olt au pro-
dus între 30 [i 90 de tone de s`mân]`
hibrid`.

În baza acestei ample analize se

desprind urm`toarele concluzii:

1. Suprafa]a ocupat` cu culturi agri-

cole poate cre[e pâna la nivelul
întregii suprafe]e arabile care este,
conform anuarului statistic, de
9.434,6 mii ha.
2. România are un real poten]ial de
produc]ie pentru cultura porumbului
având asigurate suprafe]e mari de
cultur`, resurse pedoclimatice [i o
PORUMB

bun` practic`. Necesit` îns` impor-

tante investi]ii pentru valorificarea
acestei oportunit`]i.
3. În locul pie]ei libere dezorgani-

33
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM Page 34

Floarea-soarelui cea de a III -a plant` de cultur`

ca pondere în România
V. Vrânceanu
Al. Tianu
Floarea-soarelui [i-a câ[tigat un loc În etapa actual`, cercetarea marea genetic` a florii-soarelui.
de seam` în agricultura mondial` abia [tiin]ific` are în vedere diversificarea }ara noastr` de]ine un prim loc în
dup` primul r`zboi mondial, datorit` calit`]ii uleiului [i proteinei, precum [i ierarhia creatorilor de hibrizi, atât
avantajelor sale economice de necon- sporirea adaptabilit`]ii [i stabilit`]ii prin multitudinea [i variabilitatea
testat: capacitatea de a realiza produc]ii noilor genotipuri performante ecologic germoplasmei de care dispune, cât [i
mari de ulei pe unitatea de suprafa]` [i [i economic. În acest sens, direc]iile de o înalt` creativitate a speciali[tilor
de timp, un raport favorabil de 3:2 între cercetare sunt orientate c`tre calitatea forma]i la [coala româneasc` creat`
ulei [i [roturi, u[urin]a de a extrage uleiului [i proteinei, rezisten]a la factori de Alexandru Viorel Vrânceanu.
uleiul cu echipamente simple, de stres biotic, diversitatea surselor de Înaltele performan]e de produc]ie [i
necostisitoare [i calitatea superioar` a androsterilitate citoplasmatic`, amelio- calitate a hibrizilor de floarea-soarelui
uleiului, atât din punct de vedere nutri- rarea autofertilit`]ii, crearea de precum [i condi]iile optime de clim` [i
tiv, cât [i al stabilit`]ii [i al principalelor genotipuri cu senescen]` întârziat`. sol, au determinat o rapid` cre[tere a
însu[iri fizice [i chimice. Este evident c`, pentru realizarea suprafe]ei de cultur` cu floarea-soarelui
În decurs de aproximativ 120 de acestor obiective metodele conven- (Fig.1).
ani, cultura florii-soarelui s-a dezvoltat
progresiv, trecând prin urm`toarele
patru etape, determinate cu prec`dere
de progresele realizate în ameliorarea
genetic` a plantei.
1 Etapa popula]iilor locale,
]`r`ne[ti, rezistente la lupoaie,
adaptate condi]iilor locale din
Rusia, având achene cu coji
groase [i con]inut sc`zut de ulei
(20-28%); aceast` etap` core-
spunde cu sfâr[itul secolului al
XIX-lea [i începutul secolului XX.
2 Etapa soiurilor ameliorate, cu
stabilitate [i adaptabilitate
bun`, cu con]inut mediu de ulei
în achene (30-35%), etap` situ-
at` între cele dou` r`zboaie
mondiale.
3 Etap` soiurilor cu con]inut ridicat
de ulei în achene (40-45%), ]ionale de ameliorare nu mai sunt sufi- Cea mai mare suprafa]` s-a cultivat
etap` care a început dup` cel cient de eficiente. De aceea, trebuie s` în anul 2003, acesta ajungând la 1.188
FLOAREA-SOARELUI

de-al doilea r`zboi mondial.
4 Etapa hibrizilor F1 crea]i prin
încruci[area liniilor consang-
vinizate, care a început în primii
ani ai deceniului 70 în România de
c`tre academicianul Alexandru
Viorel Vrânceanu [i care con-
tinu` [i în prezent, floarea-
soarelui hibrid` extinzându-se
pe aproximativ 70% din
suprafa]a mondial` cultivat`.
se apeleze la biotehnologiile moderne,
în special cultura în vitro de ]esuturi [i
celule izolate, fuziunea de protopla[ti,
cultura de embrioni imaturi pentru sal-
varea embrionilor interspecifici, pre-
cum [i testarea [i selec]ia pentru rezis-
ten]` la factorii de stres biotic [i abiotic.
De asemenea, trebuie s` se dez-
volte studii privind folosirea markerilor
moleculari, identificarea genelor cloro-
plastice [i mitocondriale [i transfor-
mii hectare, iar produc]ia medie a fost
de circa 1300kg/ha. În etapa
urm`toare, suprafa]a de cultur` a florii-
soarelui s-a men]inut la 970-990 mii
hectare, iar produc]ia medie a crescut
la 1595 Kg/ha.
Concuren]a puternic` din ultimii ani
a rapi]ei de toamn` a determinat reduc-
erea suprafe]elor cultivate cu floarea-
soarelui la circa 800 mii hectare.
Pentru anul 2009, în baza datelor

34
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM Page 35

Ponderea florii-soarelui \n strucura de culturi statistice se prognozeaz` o u[oar`

a regiunilor de dezvoltare [i a jude]elor din România cre[tere a suprafe]ei cu circa 30 mii
Tabelul 1 hectare fa]` de anul trecut, în baza
Anuar stastic 2007 calamit`rii unor suprafe]e de rapi]` de
toamn` datorate iern`rii.
La nivel na]ional, ponderea florii-
soarelui în totalul celor 7.883.954
hectare cultivate în România în anul
2006, este de 12,4%, fiind unele
jude]e, cu valori mult mai mari.
Suprafe]e mari sunt cultivate în zona I-a
de favorabilitate, din sudul ]`rii. (Tabel 1).
În regiunea de dezvoltare sud-est
ponderea sa în structura de culturi este
de 23,6%, iar în jude]ul Constan]a [i
Tulcea dep`[e[te 30%. Jude]ul
Ialomi]a din regiunea Sud-Muntenia
de]ine de asemenea ponderea de 23,9%.
Speciali[tii în protec]ia plantelor
trag un serios semnal de avertizare
pentru cultivatori. Ponderea ridicat` a
florii-soarelui în structura de culturi,
al`turi de cea a soiei [i rapi]ei pot
determina o cre[tere a riscului de
calamitare datorat înmul]irii bolilor [i a
d`un`torilor comuni acestora.
În lipsa unui asolament ra]ional în
care culturile de oleaginoase s` revin`
pe acelea[i suprafe]e la un interval de
minimum 4-5 ani, atacul de man` [i
sclerotinia, poate duce la compro-
miterea unor importante suprafe]e [i
chiar la delimitarea unor zone închise
pentru aceste culturi.
În ceea ce prive[te produc]ia de
s`mân]` certificat` de floarea-soarelui,
în anul 2008 s-a realizat o cantitate de
5078,95 t. de s`mân]`. Au fost anali-
zate [i aprobate un num`r total de 227
de loturi semincere care au totalizat o
suprafa]` de 5.661,8 ha. (Tabel 2).
FLOAREA-SOARELUI
Cea mai mare suprafa]` a loturilor
de hibridare s-a realizat în jude]ul Ia[i
[i anume 1.896 ha, de pe care s-a
recoltat o cantitate de 2437 tone, ceea
ce reprezint` 47,9% din totalul
semin]ei produse.
Cantit`]i mari s-au ob]inut [i în jude]ele
din sudul ]`rii [i anume: Br`ila
(542,7to), C`l`ra[i (395,1 to), Ialomi]a
(234,4to) , Buz`u (215,1 to) [.a.
Constat`m [i în acest an c` jude]ele din
sudul ]`rii care dispun de condi]ii

35
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM Page 36

pedoclimatice foarte favorabile [i de o procesare a semin]elor, î[i reduc an de
bun` baz` tehnic` de producere [i an suprafe]ele loturilor semincere.
• poten]ial de produc]ie ridicat
• excelente calit`]i pentru mal]ificare
Tabelul 2
REALIZAREA PROGRAMULUI DE MULTIPLICARE A
SEMIN}EI DE FLOAREA-SOARELUI ÎN ANUL 2008
31.12.2008
FLOAREA-SOARELUI
În Teleorman s-au ob]inut 98 t. de
s`mân]`, în Constan]a 76 t., în Olt 17,5 t.,
iar în Dolj abia 15 t. de s`mân]` certifi-
cat`. În zona de vest a ]`rii numai
jude]ul Arad a mai produs 12 tone de
s`mân]` hibrid`. (Fig.2).
Este necesar s` preciz`m câteva
concluzii:
1 Cultura florii-soarelui se
men]ine pe locul trei în struc-
tura de culturi a ]`rii noastre.
În anul 2009 suprafa]a de cul-
tur` va avea o u[oar` tendin]`
de cre[tere la circa 850 mii
hectare datorat` calamit`rii
par]iale a rapi]ei de toamn`.
2 Produc]ia de floarea-soarelui,
într-un continuu progres tre-
buie sprijinit` prin folosirea în
exclusivitate a semin]ei hib-
ride [i acordarea la timp a
ajutorului european acordat
cultivatorilor.
3 Având în vedere ponderea ridi-
cat` a culturii de floarea-
soarelui în structura de cul-
tur` a României, aceasta ar
putea ocupa primul loc în
prevederile legislative ale
Politicii Agricole. Propunem
instituirea pre]ului de inter-
ven]ie [i a stocurilor de inter-
ven]ie la aceast` cultur`, pre-
cum [i stabilirea unor prime
de export.
4 Produc]ia de s`mân]` hibrid`
de floarea-soarelui este exce-
siv` consumului intern [i tre-
buie luate m`suri de a exporta
o parte ,(circa 20%) din canti-

tatea produs`.
5 Condi]iile deosebit de favora-
bile pentru multiplicarea
semin]elor din ]ara noastr`
trebuie valorificat` printr-o
mai bun` evaluare [i asociere
a speciali[tilor de pe filiera
produs „S`mân]`”. Se impune
accesarea mai dinamic` a
pie]elor de s`mân]` din
Europa [i alte ]`ri.

36
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM Page 37

S.C. ITC S.R.L.

pentru succesul recoltelor
Dumneavoastr`!

Semin]e de orz pentru bere cu 2 rånduri

SCARLETT
• poten]ial de produc]ie ridicat
• excelente calit`]i pentru mal]ificare
SEBASTIAN

Semin]e de floarea soarelui

• hibrid timpuriu HIGH-OLEIC − con]inut de ulei 46,5 %
• poten]ial de produc]ie ridicat

VERA
FAVORIT

Semin]e de porumb
OLT – FAO 430
DANUBIU – FAO 400 - 500

B-dul M`r`[ti, nr. 61, sector 1, BUCURE{TI, ROMÂNIA

( (00/40/21) 223.47.01; 223.10.29; 318.44.09 2 (00/40/21) 223.42.99;
( (00/40/21) 467.15.22; 467.15.23; 467.15.24 2 (00/40/21) 467.15.25;
* E-mail: office@itcseeds.ro
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM Page 38

REALIZAREA PROGRAMULUI DE PRODUCERE

A SEMIN } EI DE CARTOF
31.12.2008
CARTOFUL

Al. Tianu
Ghe. Hede[an

38
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM Page 39

COMPORTAREA UNOR SOIURI DE CARTOF LA ATACUL CIUPERCII

Phytophthora infestans (Mont) de Bary
ÎN DEPRESIUNEA TÂRGU SECUIESC
Dr. ing. Daniela Popa, Dr. ing. Luiza Mike, Dr. ing. Anca Baciu, Drd. ing. Nemesz Zsuzsanna

Fig.1 Comportarea soiurilor de cartof la actiunea patogena a ciupercii

Phytophthora infestans - 2001

|ntre parazitii plantelor cultivate,

ciuperca Phytophthora infestans, care
produce mana cartofului si a tomatelor
, este cunoscut ca un parazit foarte vir-
ulent. Ataca toate organele plantei de Fig.2 Comportarea soiurilor de cartof la actiunea patogena a ciupercii
cartof, cu exceptia radacinilor. Phytophthora infestans - 2002
Existen]a unei rezisten]e ridicate a
plantelor de cartof la man` duce la
diminuarea în importan]` a problemei
tratamentelor chimice, reducând în
acelafli timp gradul de poluare. In
ultimii ani, la noi in tara, s-a evidentiat
o forma periculoasa de atac, respectiv
atacul pe tulpini.
Aceasta forma de atac este pericu-
loasa deoarece aici ciuperca supravie-
tuieste in conditii de seceta ceea ce Fig.3 Comportarea soiurilor de cartof la actiunea patogena a ciupercii
asigura sporularea si reinceperea bolii, Phytophthora infestans - 2003
când conditiile devin favorabile.
Sporularea in cazul atacului pe tulpini
se realizeaza pe toata zona atacata, nu
numai la marginea leziunii ca in cazul
atacului pe frunze.
Observa]iile în câmp privind
evolu]ia atacului de man` pe foliaj s-au
efectuat pe un num`r de zece soiuri,
acestea apar]inând la diferite grupe de
maturitate.
In ceea ce priveste comportarea
soiurilor de cartof din zona Targu Se pare ca variatia notelor de camp, (acesta cu exceptia anului 2003) iar
CARTOFUL

Secuiesc la atacul ciupercii
Phytophthora infestans (fig.1, 2, 3), in
conditii de infectie naturala, s-a con-
statat ca aceasta este diferita pentru
acelasi soi in functie de conditiile cli-
matice ale zonei respective.
in cadrul aceluiasi soi de la un an la
altul ar fi provocata de variatia densi-
tatii si compozitiei rasiale a inoculului
din atmosfera. Soiurile cele mai intens
atacate de mana pe parcursul celor trei
ani au fost: Cristian, Ostara, Fresco
cele mai slab atacate au fost Escort si
Rubin.
Analizand datele din tabelul 1, se
poate observa ca in urma aprecierilor
facute in camp, soiurile s-au comportat
ca fiind moderat sensibile: Ostara,

39
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09
Comportarea soiurilor de cartof la ac]iunea patogen` a ciupercii Phytophthora infestans (2001-2003)
Sante, Cristian, Romano, Fresco ; rela-
tiv rezistente: Desiree, Roclas, Kondor,
Escort si rezistente: Rubin. Majoritatea
soiurilor au avut o comportare asem-
anatoare cu caracterizarea primita la
omologarea fiecarui soi in ce priveste
rezistenta pe foliaj, insa au existat si
unele exceptii.
Astfel, soiul Sante s-a comportat in
conditii naturale ca fiind moderat sen-
sibil, el in catalogul de soiuri figurand
ca relativ rezistent. Soiul Roclas in cat-
alog apare ca fiind rezistent, dar s-a
comportat ca un soi relativ rezistent.
Soiul Roclas in catalog apare ca fiind
rezistent, dar s-a comportat ca un soi
relativ rezistent. Soiul Escort a oscilat
in cultura intre relativ rezistent si rezis-
tent, in catalog apare ca fiind un soi
rezistent la atacul manei pe foliaj.
Aceste oscilatii de comportament in
camp a soiurilor, se poate explica prin
faptul ca atacul in conditii naturale
depinde nu numai de conditiile climat-
ice ci si de spectrul raselor agentului
patogen.
Observatiile noastre cu privire la
atacul pe tulpini, au demonstrat impor-
tanta acestei forme de atac asupra
frecventei tuberculilor manati (fig 4).
CARTOFUL
La toate soiurile s-a constatat o legatu-
ra directa intre atacul pe tulpini si
tuberculi bolnavi, cu exceptia soiului
Lady Roseta si Nemere, la care
numarul de tuberculi manati inregis-
trati a fost cel mai redus. Din cercetar-
6:03 PM Page 40
Fig.4 Rela]ia tulpini atacate-tuberculi bolnavi (Phytophthora infestans,
Tg. Secuiesc, 2001-2003)
ile noastre (tabelul 2), reiese faptul ca
numarul cel mai mare de tulpini man-
ate apartin soiurilor: Sante si Ostara,
urmate de Redsec, Luiza, Coval,
Milenium iar cel mai redus numar de
tulpini manate s-a inregistrat la Lady
Roseta urmat de Desiree, Nemere si
Productiv.
Din analiza corelatiilor dintre
numarul mediu de tulpini manate si
numarul mediu de tuberculi manati
(tabelul 3), reiese faptul ca acestea
sunt foarte semnificative la: Ostara,
Redsec, Luiza si Coval. La aceste soiuri
numarul tuberculilor bolnavi cresc intr-
o proportie mai mare decat la alte
soiuri.
BAIN si colab. (1997) au constatat
ca frecventa tuberculilor bolnavi este in
relatie mult mai stransa cu marimea
leziunilor pe tulpini decat cu severitatea
40
Tabel 1
atacului pe foliaj. Avand in vedere fap-
tul ca atacul pe tulpini este mai putin
evidentiat decat atacul pe foliaj, faptul
ca ciuperca Phytophthora infestans
sporuleaza mai abundent pe tulpini
decat pe frunze, poate explica frecven-
ta mare a tuberculilor manati in unii
ani, cand atacul de mana a fost moder-
at sau nu a fost evident pe foliaj
In zona Targu Secuiesc, sortimen-
tul de soiuri si linii de cartof au reac-
tionat diferit la atacul patogenului
Phytophthora infestans astfel:
• Moderat sensibile: Ostara, Sante,
Cristian, Romano, Fresco;
• Relativ rezistente: Desiree, Roclas,
Kondor, Escort;
• Rezistente: Rubin.
Au existat si oscilatii de comporta-
ment in cadrul aceluiasi soi de la un an
la altul (soiul Sante s-a comportat ca
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM Page 41

Num`rul de tulpini m`nate [i num`rul de tuberculi m`na]i la diferite soiuri de cartof

Tårgu Secuiesc, 2001-2003
Tabel 2

Corela]ia dintre num`rul mediu de tulpini m`nate [i num`rul mediu de tuberculi m`na]i
la diferite soiuri – Tårgu Secuiesc, 2001-2003
Tabel 3

fiind moderat sensibil, el fiind catalogat patogenului pe tulpini si numarul de frecventa mare a tuberculilor manati in
un soi relativ rezistent; Roclas un soi tuberculi bolnavi, ceea ce explica anii cand atacul pe foliaj a fost moderat.
rezistent in camp s-a comportat ca rel-
ativ rezistent, etc.).
O importanta deosebita prezinta
forma de atac a ciupercii Phytophthora
infestans pe tulpina, care contribuie la
mentinerea unui nivel ridicat al poten-
tialului de infectie in culturile de cartof.
Din cercetarile noastre a rezultat faptul
ca numarul cel mai mare de tulpini
manate apartin soiurilor: Sante si
Ostara urmate de Redsec, Luiza, Coval,
CARTOFUL

Milenium iar cel mai redus numar de

tulpini manate s-a inregistrat la Lady
Roseta urmat de Desiree, Nemere si
Productiv.
In cazul soiurilor cultivate, s-a con-
statat o legatura directa intre atacul

41
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM
Prof. dr. doc. Vasile COCIU
A încetat din via]`, prof. dr.
doc. Vasile COCIU, considerat
cel mai mare ameliorator [i creator
de soiuri de sâmburoase, care a
reu[it s` îndrume [i s` întemeieze
o [coal` dinamic` de ameliorare a
pomilor cu cercet`tori de mare
talie [i multe realiz`ri.
Toate acestea l-au f`cut cunos-
cut [i recunoscut, deosebit de
apreciat de comunitatea agronom-
ic`, devotat f`r` odihn`, statornic
[i perseverent studiului [i remarcat
printr-o înalt` ]inut` uman`.
Prof.dr.doc. Vasile Cociu s-a
n`scut la 10 februarie 1924, în
comuna Hânce[ti, jude]ul
L`pu[na-Basarabia. A urmat studi-
ile la Facultatea de Agronomie din
Bucure[ti (1945-1949) [i în paralel
Facultatea de Pedagogie [i
Psihologie Bucure[ti (1945/49).
La sfâr[itul studiilor universitare,
a fost repartizat în cercetarea
[tiin]ific`, în ameliorarea speciilor
pomicole, domeniu c`ruia i-a r`mas
credincios pân` s-a stins din via]`.
Aceast` continuitate a favorizat
cercet`torului Vasile Cociu s`
ac]ioneze în sensul evolu]iei reg-
nului vegetal [i s` accelereze rit-
mul acesteia. Dovad` zecile [i
chiar sutele de hibrizi dintre care
foarte mul]i au fost omologa]i ca
soiuri, cultivate în prezent în toate
regiunile pomicole ale ]`rii [i chiar
în str`in`tate.
Page 42
A efectuat specializ`ri în domeniul
geneticii [i amelior`rii plantelor
pomicole la INRA Bordeaux, Fran]a;
Instituto Sperimentale per la
Frutticoltura, Roma; Universitatea
Rutgers [i Universitatea Arkansas,
SUA; Institutul de pomicultur`
Miciurinsk, URSS.
A ob]inut titlul [tiin]ific de doctor în
agronomie cu teza “Studiul
descenden]ei hibride a soiurilor
autohtone de prun Tuleu gras [i
Gras ameliorat” (1973). Ca o
apreciere deosebit` pentru activi-
tatea [tiin]ific` i s-a conferit titlul de
Doctor Honoris Causa al USAMV
Cluj-Napoca [i al Facult`]ii de
Horticultur` din Chi[in`u.
Dup` terminarea Facult`]ii a fost
încadrat ca cercet`tor [tiin]ific la
sec]ia de pomicultur` – ICAR
(1949/57); apoi ca cercet`tor
[tiin]ific principal [i ca [ef laborator
– ICHV Bucure[ti (1958/67); [ef
laborator [i [ef sec]ie – ICPP
Pite[ti (1967/93); conduc`tor
[tiin]ific de doctoranzi – ASAS
Bucure[ti (din 1990).
A contribuit, sub conducerea prof.
T. Bordeianu, la ac]iunile privind
orientarea cercet`rilor de speciali-
tate; organizarea re]elei de sta]iuni
experimentale ICAR, ICHV [i ICPP;
elaborarea planurilor tematice [i a
tehnicii experimentale corespun-
z`toare; selec]ia [i instruirea
cadrelor de cercetare. De aseme-
nea [i-a adus aportul permanent,
la colectarea [i studiul germoplas-
mei pomicole, introducerea, studi-
ul [i zonarea unor soiuri valoroase
din sortimentul mondial; crearea,
omologarea [i introducerea în cul-
tur` a peste 60 de soiuri noi autoh-
tone: 22 de prun, 18 de cais, 6
piersic, 2 vi[in, 1 migdal, 1 nuc
etc., dintre care 18 sunt brevetate.
A publicat 320 lucr`ri tehnico-
[tiin]ifice: 51 în reviste de peste
hotare, inclusiv 25 c`r]i, tratate,
monografii, inclusiv ca autor la vol.1,
3, 4, 5 [i 8 ale Pomologiei RSR.
A condus [i finalizat 20 de docto-
42
ranzi în horticultur` [i a contribuit
la promovarea altor 25 doctori. A
prezentat lucr`ri [tiin]ifice la nume-
roase congrese [i simpozioane
interna]ionale [i a stabilit rela]ii de
colaborare [tiin]ific`, foarte utile,
cu numeroase personalit`]i [tiin]i-
fice de peste hotare, prin care reali-
zeaz` un volum foarte mare de
schimburi reciproce de soiuri, hib-
rizi, altoaie, polen [i stagii de per-
fec]ionare a tinerilor amelioratori
din Institut [i Sta]iunile pomicole.
Membru titular al ASAS, al SRH [i
al unor societ`]i [tiin]ifice de peste
hotare.
Autor [i colaborator a recentei
lucr`ri în 5 volume: Horticultura
României de-a lungul timpului.
La realiz`rile de excep]ie tre-
buie ad`ugat la personalitatea
Prof. Vasile Cociu însu[iri
suflete[ti deosebite. Dintre aces-
tea pe primul loc se situiaz` put-
erea de munc` uria[` înso]it` de o
perseveren]` ie[it` din comun [i o
dragoste înfl`c`rat` de meserie.
Dac` la acestea mai ad`ug`m
munca sistematic`, spiritul iscoditor
de observa]ie, marea capacitate de
analiz` a situa]iilor [i fenomenelor,
g`sim explica]ia prodigioasei sale
activit`]i recunoscut` nu numai în
]ar` ci [i în numeroase ]`ri.
Vasile Cociu r`mâne pild` de
urmat pentru to]i cei care l-au
cunoscut modestia, acurate]ea
discern`mântului [i rigurozitatea
[tiin]ific` în munca de cercet`tor [i
de promotor al progresului tehnic
în agricultur`, model de om, de
în]elept sf`tuitor, de prieten.
Testamentul pe care ni-l las`
Prof.dr.doc. Vasile Cociu este cel al
probit`]ii profesionale, al cinstei [i
devotamentului nem`rginit pentru
cercetarea [tiin]ific`.
Dumnezeu s`-l odihneasc` în
pace!
Dr.ing. Teodor Marian
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09
Tehnologia de cultivare a lavandei ( Lavandula angustifolia L. )
\n condi]iile din Centrul Moldovei
Lavanda este una din cele mai
valoroase specii aromatice. De origine
mediteranian`, se cultiv` pentru inflo-
rescen]ele ei cu miros pl`cut, caracter-
istic, cu note de prospe]ime.
Uleiul volatil ob]inut prin distilarea
inflorescen]elor proaspete reprezint`
produsul principal al acestei specii [i
are largi utiliz`ri în industria parfu-
murilor, produselor cosmetice, pro-
duselor farmaceutice, aromoterapiei,etc.
Inflorescen]ele uscate, datorit`
uleiului volatil [i componen]ilor acestuia,
intr` în formulele unor ceaiuri cu
ac]iune sedativ` asupra sistemului nervos
central, antiseptic`, coleretic`, colagog,
cicatrizant`, diuretic`, carminativ` s.a.
Ca urmare, se folosesc în tratarea migre-
nelor, cefaleelor, afec]iunilor cardiace cu
substrat nervos, în tulbur`ri digestive etc.
1. Soiul cultivat
În ]ara noastr` se cultiva soiul
Codreanca.
2. Locul \n asolament
Fiind semiarbust, lavanda r`mâne
pe acela[i teren 20-30 ani, cultivându-se
în afara asolamentului. O importan]`
deosebit` \n alegerea terenului o are
gradul de îmburuienare, în special cu
specii perene (p`l`mida, pir, costrei,etc.)
3. Folosirea îngr`[`mintelor
3.1. Fertilizarea cu fosfor
Fosforul asigur` dezvoltarea
organelor vegetative determinând for-
marea mai multor inflorescen]e pe tuf`.
De asemenea, fosforul îmbun`t`]e[te
calitatea uleiului volatil prin sporirea
con]inutului \n acetat de linalil. Se
administreaz` \n doze de 70-80 kg/ha.
3.2. Fertilizarea cu azot
Azotul spore[te substan]ial pro-
duc]ia de inflorescen]e. Lavanda fiind o
specie peren` se recomand` folosirea
de îngr`[`minte pe baza de azot mai
greu solubile. Azotul se aplic` în canti-
tate de 60-80 kg/ha substan]a activ`.
3.3. Fertilizarea cu potasiu
Doza recomandat` de potasiu
6:03 PM Page 43
Drd. ing. Dru]u C`t`lina, dr. ing. Trotu[ Elena
este de 40-60 kg/ha substan]` activ`.
3.4. Fertilizarea cu gunoi de grajd
Cultur` cu perenitate îndelungat`,
lavanda valorific` bine îngr`[`mintele
organice al c`ror efect se va sim]i mai
mul]i ani. Se recomand` \n doza de 30-
50 t/ha gunoi de grajd bine fermentat.
3.5. Epoca de aplicare
Gunoiul de grajd se aplic` sub
ar`tura de desfundare înaintea înfiin]`rii
planta]iei, îngr`[`mintele cu fosfor si
potasiu se administreaz` anual toamna,
înaintea ultimei pra[ile, iar cele cu azot
primavara înaintea pornirii in vegeta]ie
sau la începutul acesteia.
4. Lucr`rile solului
4.1. Lucr`rile de baza
Lucr`rile de baz` au ca scop
afânarea sa în profunzime [i dis-
trugerea buruienilor. Preg`tirea de
baz` începe toamna timpuriu, în sep-
tembrie – octombrie, cu ar`tura adânc`
la 40-70cm. Imediat dup` aceasta
terenul se va nivela [i se va men]ine
curat de buruieni.
4.2. Preg`tirea patului germinativ
Cu 3-4 zile înainte de plantare,
solul se va lucra cu grapa cu discuri in
agregat cu grapa cu col]i reglabili, la
adâncimea de 12-15 cm.
Aceasta lucrare urm`re[te nive-
larea solului, distrugerea buruienilor [i
afânarea stratului superficial.
5. Plantatul
Lavanda se poate planta toamn`
la sfâr[itul lunii septembrie [i începutul
lunii octombrie sau prim`vara
devreme, imediat ce se poate intra in
câmp. Plantarea se execut` manual.
Pentru un hectar de lavand` sunt nece-
sari 20000 buta[i înr`d`cina]i sau
r`saduri. Se plantez` la 70-100 cm
între rânduri si 50 cm între plante pe
rând, la adâncimea de 10-15 cm.
Lavanda se poate înmul]i atât generativ
prin producerea de r`sad din semin]e,
cât [i vegetativ, prin buta[i înr`d`cina]i
sau prin desp`r]irea tufelor b`trâne. La
43
S.C.D.A. Secuieni, lavanda se
înmul]e[te vegetativ prin buta[i si prin
desp`r]irea tufelor b`trâne. Recoltarea
buta[ilor se face în timpul perioadei de
repaus vegetativ de la plante
s`n`toase, bine dezvoltate, în vârsta de
5 ani care au prezentat l`stari ierbacei
de 7 -8cm, cu baza lignificat` (lemn de
un an).
6. Lucrarile de \ntre]inere
Lucr`rile de între]inere a
planta]iilor de lavand` constau \n
pr`[itul intervalului dintre rânduri cu
pr`[itori cu trac]iune manual`. Pr`[itul
pe rând se face manual cu sapa.
Num`rul acestora este de 4-5 pentru
planta]iile mai tinere si 2-3 pentru plan-
ta]iile mai \n vârst`.
7. Boli, d`un`tori si combaterea
acestora
În culturile de lavand` pot fi întâl-
nite bolile: uscarea plantelor (Phoma
lavandulae) [i p`tarea frunzelor
(Septiria lavandulae), dar acestea nu
prezint` importan]` economic`.
8. Recoltarea
În Centrul Moldovei lavanda
înflore[te in luna iunie [i se recolteaz`
când mai mult din 75% din flori sunt
înflorite. Se recolteaz` pe timp însorit,
c`lduros, f`r` vânt. Inflorescen]ele se
transport` imediat la spa]iile de uscare
sau distilare.
Recoltarea se face manual, cu
secera, având grij` ca tija florilor sa nu
dep`[easc` 12 cm. Produc]iile medii
de inflorescen]e proaspete sunt în
primii 2-3 ani mai reduse (2000-
3000kg/ha), dar în perioada de pro-
duc]ie maxima aceasta ajunge pån` la
5000-6000 kg/ha.
Uscarea se face natural, la
umbr`, florile se întind în strat sub]ire
LAVANDA
în înc`peri curate [i aerate. Dup`
uscare, florile se ambaleaz` în saci de
hârtie [i se p`streaz` în înc`peri bine
aerisite. Randamentul de uscare este
de 5 - 7 :1.
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM Page 44

Al. Tianu
Ghe. Hede[an
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM Page 45
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM Page 46
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM Page 47
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM Page 48
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09
STUDIUL CAPACIT~}II DE PRODUC}IE LA CÂTEVA SOIURI DE
CÂNEP~ DIOIC~ DE DIVERSE PROVENIEN}E ÎN CONDI}IILE DE LA
S.C.D.A. LOVRIN ÎN PERIOADA 2007-2008
Rezumat:
Cercet`rile au ca scop evaluarea
capacit`]ii de produc]ie de tulpini, fibr`
[i s`mân]` a unor soiuri de cânep`
dioic` testate la SCDA Lovrin, în
vederea eviden]ierii celor mai perfor-
mante soiuri.
În toat` aceast` perioad` soiul mar-
tor folosit a fost Lovrin 110.
Cuvinte cheie: cânep` dioic`, fibr`,
tulpini, s`mân]`.
Introducere:
Cânepa constituie o surs` impor-
tant` de fibre naturale care încep s`
aib` utiliz`ri dintre cele mai diverse, de
la îmbr`c`minte, lenjerie, la elemente
de structur` în componente de auto-
mobil, în industria celulozei, etc..
Materialul ini]ial de la care se
porne[te procesul de ameliorare a
cânepii prezint` o importan]` deosebit`
pentru realizarea de soiuri de cânep`
cu poten]ial mare de produc]ie (tulpini
[i s`mân]`), con]inut ridicat de fibre
(>28%) [i cu un grad mare de adapta-
bilitate la condi]iile de mediu, [tiut fiind
sensibilitatea cânepii la acestea
(lumin`).
Cercet`rile de la S.C.D.A. Lovrin în
domeniul cânepei dioice sunt
direc]ionate în sensul realiz`rii unor
soiuri cu capacitate mare de produc]ie
de tulpini cu con]inut ridicat în fibre [i
produc]ii bune de s`mân]` cu con]inut
ridicat de ulei.
Material [i metod`:
Experien]a de tip monofactorial a
fost amplasat` în câmpul de ameliorare
a cânepii de la S.C.D.A. Lovrin dup`
metoda blocurilor randomizate iar
determinarea fibrei s-a f`cut prin meto-
da Bredeman modificat`.
Recoltarea plantelor pentru cânepa
de fibr` s-a realizat la maturitatea
tehnic` (scuturarea ultimei pale de
polen).
6:03 PM Page 49
Ing. Duma Carmella
Laboratorul de ameliorare a cânepei
S.C.D.A.Lovrin
Cânepa pentru s`mân]` s-a recoltat cele mai ridicate produc]ii de tulpini
în faza în care semin]ele de la baza s-au ob]inut la soiurile de cânep`
inflorescen]elor erau ajunse la maturi- dioic`: Zakarpatie 127 cu o produc]ie
tate (semin]ele erau desprinse din de 15.222kg/ha, Dneprovskaia 6 cu o
bractee). produc]ie de 15.194kg/ha, Ucrainean
Rezultatele ob]inute au fost calcu- 202 cu o produc]ie de 14.805kg/ha [i
late [i interpretate prin metoda analizei soiurile Carmagniola [i Zakarpatie 129,
varian]ei. cu o produc]ie, în medie pe cei doi ani
de 14.667kg/ha. Pe ultimul loc s-a sit-
Rezultate ob]inute: uat soiul martor Lovrin 110 cu o pro-
duc]ie medie pe cei doi ani de experi-
Produc]ia de tulpini: datorit` mentare de 13.417kg/ha.
condi]iilor climatice diferite în cei doi În compara]ie cu soiul martor
ani de experimentare, soiurile de Lovrin 110, toate celelalte soiuri de
cânep` dioic` studiate au manifestat cânep` dioic` testate înregistreaz`
reac]ii specifice, ocupând în clasificarea sporuri de produc]ie superioare,
lor dup` produc]ie, pozi]ii diferite, cuprinse între 2% [i13%.
manifestând o stabilitate relativ mic`. Produc]ia de fibre: cel mai mare
Produc]ia de tulpini (tabelul1) a con]inut de fibre l-a avut soiul nou de
celor 15 soiuri de cânep` dioic`, studi- cânep` dioic` Silvana (33,02%), urmat
ate, a oscilat între 13.333kg/ha în anul de soiul Kuban cu un con]inut de
2007 la soiul martor Lovrin 110 [i 32,43% fibr` tehnic` [i soiul martor
15.833kg/ha la soiul Dneprovskaia 6 Lovrin 100 al c`rui con]inut în fibra
tot în anul 2007. În anul 2008 cea mai tehnic` este de 32,37%. Celelalte soiuri
sc`zut` produc]ie de tulpini s-a ob]inut de cânep` dioic` testate înregistreaz`
la soiul Fibramulta 151: 13.222kg/ha, un con]inut al fibrei tehnice inferior
iar cea mai ridicat` produc]ie de tulpini soiului martor Lovrin 110.
o are soiul Zakarpatie 127: Produc]ia de s`mân]`: În ceea ce
14.889kg/ha. În medie pe cei doi ani prive[te capacitatea de a produce
Produc]iile de tulpini ob]inute la 15 soiuri de cânep` dioic` de diverse
provenien]e la S.C.D.A. Lovrin
Tabelul 1
CÅNEP~
DL 5%= 1161 kg/ha; DL 1%= 1609 kg/ha; DL 0,1%= 2235 kg/ha
49
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09
Produc]iile de FIBR` ob]inute la 15 soiuri de cânep` dioic` de diverse
provenien]e la S.C.D.A. Lovrin
s`mân]`, între liniile studiate exist`
diferen]e evidente, produc]iile fiind
cuprinse între 225kg/ha s`mân]` la
soiul Zakarpatie 129 în anul 2008 [i
566kg/ha s`mân]` la soiul Hungary
139 în anul 2007. Cea mai mare pro-
duc]ie de s`mân]`, în medie pe cei doi
ani, este realizat` de soiurile Silistra cu
476kg/ha [i noul soi de cânep` dioic`
creat de c`tre S.C.D.A. Lovrin, Silvana,
cu o produc]ie de s`mân]` de
475kg/ha. Cele mai mici produc]ii de
s`mân]`, în medie pe cei doi ani exper-
imentali, sunt realizate de soiurile:
Zakarpatie 129, cu o produc]ie de
s`mân]` de doar 282kg/ha, urmat de
soiul Carmagniola cu o produc]ie de
335kg/ha, soiul Ucrainean 204, cu o
produc]ie de s`mân]` de 338kg/ha,
soiul Krasnodarskaia 14 cu o produc]ie
de 347kg/ha, etc.. În afar` de soiurile
Silistra, Silvana, Fibramulta 151 [i
Hungary 139, toate celelalte soiuri
înregistraz` produc]ii de s`mân]`, în
medie pe cei doi ani, inferioare soiului
martor Livrin 110, a c`rui produc]ie
medie este de 441kg/ha s`mân]`.În
general la cânepa dioic` bogat` în
fibre, produc]iile de s`mân]` sunt în
general sc`zute, lucru care se constat`
[i în cazul soiurilor studiate.
CÅNEP~
Analiza datelor produc]iilor de
s`mân]` ne arat` niveluri extrem de
sc`zute ale acesteia, lucru care se
datoreaz` în principal unor condi]ii cli-
matice extrem de nefavorabile pentru
6:03 PM Page 50
Dneprovskaia 6 cu o produc]ie de
15.194kg/ha.
Tabelul 2 3. La soiurile studiate se constat` o
corela]ie negativ` între produc]ia de
fibre [i capacitatea de a produce
s`mân]`.
4. Pân` în prezent, criteriul esen]ial
de apreciere a valorii productive a unui
soi de cânep` era produc]ia de fibre,
corelat` pozitiv cu produc]ia de tulpini
[i con]inutul procentual de fibr`.
5. În viitor se va pune accent pe
produc]ia de ulei, corelat` pozitiv cu
produc]ia de s`mân]` [i con]inutul
procentual de ulei.
6. La S.C.D.A. Lovrin exist` dou`
soiuri care înregistraz` un poten]ial
biologic ridicat în ceea ce prive[te
produc]ia de s`mân]`, martorul din
experien]e: Lovrin 110, a c`rui pro-
duc]ie de s`mân]` nu a fost dep`[it`
produc]ia de s`mân]` în anii 2007 [i 2008. decât de Fibramulta 151, Silistra, noul
soi de cânep` creat, Silvana [i soiul
Concluzii: unguresc Hungary 139, restul
soiurilor fiind inferioare ca [i
1. În condi]iile de clim` [i sol din produc]ie de s`mân]`.
7. Noul cultivar Silvana, a ob]inut
partea de vest a ]`rii cânepa g`se[te
urm`toarele produc]ii medii în cei doi
condi]ii favorabile de cultur`, asig-
ani de testare: 13.667kg/ha tulpini [i
urând produc]ii mari de fibr` [i 475kg/ha s`mân]`, iar con]inutul de
s`mân]`. fibr` tehnic` de 33,02%.
2. Cele mai potrivite pentru pro- 8. Materialul biologic existent la
duc]ia de tulpini s-au dovedit soiurile S.C.D.A. Lovrin permite studierea în
Zakarpatie 127 cu o produc]ie medie în continuare a noi linii de cânep` dioic`
cei doi ani de testare de 15.222kg/ha, ob]inute în cadrul laboratorul de ame-
urmat de soiul de cânep` dioic` liorare a cânepei.
Produc]iile de s`mån]` ob]inute la 15 soiuri de cânep` dioic` de diverse
provenien]e la S.C.D.A. Lovrin
Tabelul 3
DL 5%= 110 kg/ha; DL 1%= 153 kg/ha; DL 0,1%= 213 kg/ha
50
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09
UNELE ASPECTE PRIVIND REZERVA}IILE NATURALE
DIN ROMÅNIA
Teritoriul ]`rii noastre se
impune prin frumuse]ea [i vari-
etatea peisajului natural, bog`]ia [i
unicitatea unor elemente geolog-
ice [i hidrologice, marea diversi-
tate a speciilor de plante din cov-
orul vegetal cu numeroase rarit`]i,
specii endemice [i asocia]ii vege-
tale unice. Pentru a conserva fon-
dul genetic bogat [i diversitatea
fondului ecologic, era necesar`
ocrotirea prin lege a acestor mari
bog`]ii d`ruite de natur`.
Astfel în anul 1930 a fost adop-
tat` “Legea pentru protec]ia
naturii” care a permis consfin]irea
unor rezerva]ii naturale existente
[i crearea altora, precum [i
ocrotirea unor specii de plante
rare.
PARCUL NATURAL RETEZAT
La str`duin]ele p`rintelui
gr`dinii botanice din Cluj, Prof. Al.
Borza, prin hot`rârea Consiliului
de Mini[tri nr. 593 din 22 martie
1935 se aprob` constituirea
“Parcului Na]ional al Retezatului
“ca una din cele mai mari [i mai
complexe rezerva]ii din ]ara noas-
tr`. În anul 1980, Parcul Na]ional
Retezat a fost inclus în re]eaua
mondial` a rezerva]iilor biosferei
organizat` în cadrul programului
“Omul [i biosfera” din cadrul
UNESCO.
Parcul Na]ional Retezat are o
suprafa]` total` de 24.000 ha [i
cuprinde ca teritoriu cea mi mare
parte din Retezatul Mare, întreg
Retezatul Mic, o parte din Masivul
Godeanu [i o mic` parte din
Masivul }arcu.
Rezerva]ia [tiin]ific` în
suprafa]` de 1840 ha este desti-
6:03 PM Page 51
nat` conserv`rii genofondului [i se
bucur` de cea mai sever`
protec]ie. În rezerva]ia destinat`
Cercet`rii [tiin]ifice [i conserv`rii
ecosistemelor naturale în starea
lor autentic`, cu un regim strict de
protec]ie este interzis` ori ce
exploatare: p`[unat, pescuit, t`ieri
de arbori, culegeri de fructe etc.
Aici chiar aprinderea focului nu
este permis f`r` autoriza]ie.
Zona de protec]ie cuprinde
restul teritoriului din Parcul
Na]ional. Aici circula]ia turistic`
este permis` numai pe traseele
marcate. Se interzice p`[unatul
ovinelor, iar a bovinelor numai în
zonele unor spa]ii bine delimitate.
REZERVA}II NATURALE ÎN BUCEGI
În Masivul Bucegi rezerva]ia
principal` de circa 4.400 ha consti-
tuie o fâ[ie continu` dealungul ver-
san]ilor exteriori ai Masivului de la
Sinaia pân` la [eaua Strunga.
Suprafa]a include [i o rezerva]ie
[tiin]ific` de 250 ha [i care se
întinde dealungul versan]ilor
r`s`riteni abrup]i ai Jepilor Mici [i
Caraimanului. În etajele forestiere
aceast` rezerva]ie cuprinde
br`deto-f`gete (Piatra Ars`) cu
brazi monumentali, înal]i pân` la
50 m [i numeroase exemplare de
tis`, în zona de calcare de sub
Poiana Stânei. Aceste suprafe]e
ad`postesc numeroase ende-
misme ale Carpa]ilor române[ti ca:
Cerastium transsilvanicum Silene
dubia, Dianthus tenuifolius,
Sesleria haynaldiana, Linum
extraaxilare, Thlaspi dacicum,
Linaria alpina etc. Dou` mici rezer-
va]ii situate la 2500 m altitudine,
respectiv 2300m sunt reprezentate
51
M. Pop
de Vârful Omu [i Babele care
cuprind câteva grup`ri vegetale
caracteristice pentru tundra alpin`.
REZERVA}IA BÂLEA LAC
Este amplasat` în Mun]ii
F`g`ra[ului având o suprafa]` de
115 ha. Aceast` rezerva]ie
cuprinde lacul glaciar Bâlea, situat
la altitudinea de 2034 m.
În cadrul rezerva]iei Bâlea Lac
este ocrotit` flora [i vegeta]ia
alpin` [i subalpin` din Carpa]ii
Române[ti, unele specii rare de
plante [i animale declarate ’’ mon-
umente ale naturii ’’ precum [i
unele endemisme ale Carpa]ilor
Meridionali sau numai ale Mun]ilor
F`g`ra[i.
REZERVA}IA NATURAL~ CHEILE
TURZII
Situat` în extremitatea nordic`
a Mun]ilor Metalici este una dintre
cele mai importante rezerva]ii din
]ara noastr`, cunoscut` [i peste
hotare. Faima acestei chei o con-
stituie flora [i fauna foarte bogat`,
dintre care unele rarit`]i floristice
ca: Allium obliguum, Ferrula sadle-
REZERVA}II NATURALE
riana iar dintre plantele endemice:
Aconitum fissurae, Dianthus înte-
gripetalus, Hieracium tordanum
etc.
Spa]iul Mun]ilor Apuseni se
remarc` prin numeroase rezerva]ii
naturale [i [tiin]ific constituind una
dintre cele mai complexe regiuni
carstice.
Rezerva]ia Sc`ri[oara-B`lioara,
situat` la altitudinea de 135 m în
]inutul Arie[ului.
Rezerva]ia natural` a defileului
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM
Cri[ului Repede. Se remarc` prin
bog`]ia florei [i faunei prin
prezen]a unor centre de mare
interes [tiin]ific [i turistic dintre
care men]ion`m:
- Ghe]arul Sc`ri[oara, care
reprezint` cea mai mare pe[ter`
de ghia]` din ]ara noastr` [i una
dintre cele mai impotrante din
lume.
- Cet`]ile Ponorului [i Cheile
Galbene, în care se pot vedea cele
mai grandioase fenomene cartice
din ]ara noastr`.
Datorit` microclimatului mai rece,
vegeta]ia cuprinde numeroase ele-
mente floristice nordice [i alpine.
- Detunatele. Reprezint` impre-
sionante coloane prismatice de
culoare închis`, constituite din
bazalt cu olivin` [i magnetit.
- Cet`]ile Romane de la Ro[ia
Montan` cu vestigiile vechilor
exploat`ri minifere de pe vremea
dacilor [i romanilor.
- Laricetul de la Vidolm, o
forma]ie vegetal` secular` de
Larix decidua.
În afar` de aceste rezerva]ii, în
cuprinsul Mun]ilor Apuseni cresc o
serie de plante [i animale rare
declarate monumente ale naturii [i
ocrotite prin lege.
REZERVA}II NATURALE {I
{TIIN}IFICE DIN CARPA}II ORIENTALI
Pentru ocrotirea genofondului
REZERVA}II NATURALE
floristic [i a unor ecosisteme speci-
fice Carpa]ilor Orientali, au fost
legiferate ca rezerva]ii [tiin]ifice
mla[tinile oligotrofe Luci [i Moha[ [i
mla[tina de la Dumbrava
Harghitei.
Valoarea lor [tiin]ific` [i cultur-
al` este dat` nu numai de speciile
rare pe care le ad`postesc dar [i
de faptul c` aceste ecosisteme
prin numeroase studii [i cercet`ri
la care au fost supuse au servit la
stabilirea cronologiei evolu]iei
Page 52
postglaciare a vegeta]iei din
Carpa]ii no[tri. De asemenea au
intrat în regim de rezerva]ii natu-
rale ale Carpa]ilor Orientali zone
reprezentative prin unicitatea
elemetelor geologice, hidrologice
[i botanice. Acestea reprezint`
Lacul Ro[u, Cheile Bicazului [i
H`[ma[ul Mare.
Lacul Ro[u. Este situat la 983
m altitudine, fiind format prin
alunecarea [i bararea pârâului
Bicaz în zona sa din amonte. Are o
suprafa]` de 12,7 ha. Reprezint`
un ecosistem lacustru, complex
foarte important din punct de
vedere [tiin]ific [i turistic. Este o
adev`rat` podoab` a Carpa]ilor
Orientali.
Cheile Bicazului. S-au format în
nordul sectorului H`[ma[, prin
ac]iunea râului Bicaz [i afluien]ilor
s`i. Sunt cele mai renumite chei
din România, str`juite de în`l]imi
sau mun]i denumite ’’pietre’’:
Suhardul Mic (1352m), Piatra
Altarului (1121m), Piatra Glodului
etc. De la fundul apei, pere]ii
dep`[esc 300-400 m înal]ime.
Rezerva]ia Cheile Bicazului de o
mare frumuse]e peisagistic`
ad`poste[te o flor` [i vegeta]ie
deosebit de bogat` (peste 800
specii vasculare), specificul regiu-
nii fiind imprimat de grup`rile cu
Juniperus Sabina , de ce cu Pinus
Silvestris, cât [i de varietatea veg-
eta]iei de pe versan]ii stânco[i [i
grohoti[uri.
REZERVA}II NATURALE DIN
CARPA}II ORIENTALI - SECTOR
NORDIC
Carpa]ii Orientali apar]inând
Maramure[ului constituie un teza-
ur na]ional unic privind flora [i
fauna fiind puse sub ocrotire.
REZERVA}IA PIETROSUL MARE.
Are o suprafa]` de 3300 ha [i este
inclus` în programul UNESCO,
52
“Om biosfer`”. Cuprinde zone de
protec]ie geologic`, geomorfolog-
ic`, floristic` [i faunistic`. Flora
cuprinde aproape toate speciile
declarate monumente ale naturii.
În Maramure[ alte rezerva]ii mai
importante sunt : Mla[tina
Oligotrof` Vl`schinescu, T`ul lui
Dumitru, Poiana brazilor .
Rezerva]ii turistice sunt semnalate
la Ocna Sugatag pentru arboretul
de gorun [i larice [i la Costin pen-
tru gorunetu de Roni[oara. În zona
premontan` a localit`]ii Baia Mare
se întinde pe o suprafa]` de circa
450 ha castanul s`lbatic întâlnind
condi]ii favorabile de vegeta]ie.
|n Depresiunea F`g`ra[ului la
circa 3 km de comuna Vad este
localizat` rezerva]ia Poiana
Narciselor împrejmuit` de o splen-
did` p`dure secular`. În perioada
înfloritului, ginga[ele flori atrag o
mul]ime de vizitatori [i turi[ti.
Rezerva]ia este bine îngrijit` [i
p`zit`. Desigur în ]ara noastr`
exist` multe alte rezerva]ii local-
izate de la câmpie pân` în zona
alpin` reprezentând diverse
forma]iuni vegetale, floristice, geo-
logice etc. În rezerva]iile mari
men]ionate sunt cuprinse fito-
cenoze de pe întregul profil altitu-
dional pân` la asocia]iile de paji[ti
alpine. În cuprinsul ]`rii sunt
numeroase alte rezerva]ii de
dimensiuni mai mici în care sunt
ocrotite p`duri (padurea Letea,),
p`duri de gorun, p`duri de fag,
p`duri de molid, plante rare cum
sunt bujori (Paenia officinalis) din
rezerva]ia Zaul de Câmpie,
mla[tini de turb`, paji[ti de step`
[i alpine, diverse forma]iuni geo-
logice etc.
Toate aceste rezerva]ii reprezint`
o mare bog`]ie atât din punct de
vedere [tiin]ific dar [i practic ce
necesit` a fi ocrotite [i p`strate cu
cea mai mare aten]ie.
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM Page 53

Al. Tianu
Ghe. Hede[an
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM Page 54
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM Page 55
Info-AMSEM interiormodif 2.qxp 3/10/09 6:03 PM
Berlin: FRUIT LOGISTICA 2009
Berlinul a g`zduit în perioada 4 - 6
februarie 2009 a 17-a edi]ie a
International Trade Fair for Fruit
and Vegetable Marketing FRUIT
LOGISTICA, considerat târgul
specializat de referin]` pe plan
mondial în domeniul comer]ului cu
fructe [i legume proaspete.
Organizat de Societatea de târguri
[i expozi]ii Messe Berlin, FRUIT
LOGISTICA se adreseaz` în
principal produc`torilor [i
exportatorilor de fructe [i legume
proaspete, dar [i comercian]ilor,
produc`torilor de ambalaje,
transportatorilor, asocia]iilor
produc`torilor [i organismelor
guvernamentale pentru
promovarea exportului.
Principalele sectoare prezente la
acest târg sunt: fructe [i legume
proaspete sau congelate, fructe
uscate, verdeuri, flori [i plante
ornamentale, semin]e, dar [i
sisteme [i echipamente tehnice
pentru ambalarea, etichetarea,
depozitarea, transportul m`rfii,
instala]ii de reciclare [i solu]ii de
prelucrare electronic` a datelor.
FRUIT LOGISTICA reprezint`
pentru participan]i o ocazie ideal`
pentru a-[i prezenta produsele [i
inova]iile, de a se întâlni cu
partenerii de afaceri, de a studia
actualele tendin]e ale pie]ei [i de a
Page 56
Simona-Inès Ni]escu
Coresponden]` din Berlin
identifica poten]iali parteneri, noi
clien]i [i furnizori. La edi]ia din
acest an au participat 2.115 de
expozan]i din 68 de ]`ri [i 50.430
de vizitatori de specialitate din 125
de ]`ri. Au fost prezen]i, ca în
fiecare an, lideri mondiali ai
comer]ului cu fructe [i legume
proaspete ca Chiquita, Cobana,
Dole, Del Monte, Bonita Europe,
Fruchtring.
Chile, în prezent exportatorul
num`rul 1 de fructe proaspete din
emisfera sudic`, a fost numit` ]ara
partener` a edi]iei din acest an.
“FRUIT LOGISTICA 2009 este o
oportunitate excelent` pentru
Chile de a-[i consolida în
continuare pozi]ia sa de partener
strategic important al Europei
pentru fructe proaspete“, a
declarat Ronald Bown,
pre[edintele Asocia]iei
Exportatorilor din Chile (ASOEX).
„FRUIT LOGISTICA este pentru
Chile cel mai important târg din
Europa. El reprezint` ocazia
ideal` pentru produc`tori [i
exportatori de a se întâlni cu
partenerii cheie într-un singur loc
[i de a contacta noi importatori,
angrosi[ti [i clien]i.”
Paralel cu FRUIT LOGISTICA a
avut loc a doua edi]ie a
Freshconex, Târgul Interna]ional
56
de Comer] pentru Produse T`iate
[i Preambalate în Stare Proasp`t`
(salate [i produse gata pentru
consum din fructe [i legume
proaspete) precum [i Congresul
profesional organizat de Eurofruit
Magazine în cooperare cu United
Fresh Produce Association din
SUA. Bazându-se pe succesul
ob]inut anul trecut [i pe cre[terea
exponen]ial` a cererii pentru
produsele de gama a IV-a,
Freshconex a reunit expozan]i din
14 ]`ri [i 4.546 vizitatori de
specialitate. Pentru a numi doar
doi dintre cei 62 de expozan]i:
Grupul Bonduelle, lider european
prezent în peste 80 de ]`ri care a
înregistrat o cre[tere a vânz`rilor
de 19% într-un singur an (2007-
2008) [i grupul Florette care a
atins o cifr` de afaceri de 302
milioane de euro în doar 23 de ani
de existen]`.
Prestigiosul premiu FRUIT
LOGISTICA Innovation Award
2009 a fost acordat firmei
olandeze Enza Zaden pentru noul
s`u produs Sweetgreen, o
varietate de ardei verde dulce cu
un con]inut de vitamina C [i zah`r
cu 30% mai ridicat fa]` de soiurile
conven]ionale. “Suntem foarte
mândri de acest premiu. Este un
compliment deosebit pentru
departamentul nostru de
producere de semin]e [i pentru
]`ran.“, a comentat Chris Groot,
Marketing Project Manager la
Enza Zaden, nominalizat` pentru
al doilea an consecutiv pentru
acest premiu.