UNIVERSITATEA DE STAT „B.P.

HASDEU” DIN CAHUL

FACULTATEA DE ȘTIINȚE UMANISTE ȘI PEDAGOGICE
DEPARTAMENTUL ISTORIE ȘI TEORIA EDUCAȚIEI

APROB:__________
ŞEF DEPARTAMENT: COJOCARI-LUCHIAN S.,
dr., conf. universitar

Numele, prenumele studentului(ei) Holostenco Angela

Data: 12 mai 2020
EXAMINATOR: Chiciuc Liudmila, dr., conf.univ.

EVALUARE FINALĂ
DISCIPLINA: Destinul european al Republicii Moldova
GRUPA: PP - 1502

Testul nr.01
1. Definiți noțiunile: etnogeneză, geto-daci, romanizare, diasporă, toleranță (10
puncte)
2. Concretizați factorii principali în procesul de romanizare a geto-dacilor (15
puncte)
3. Identificați premisele și etapele constituirii statului medieval Țara Moldovei (20
puncte)
4. Enumerați două evenimente și trei personalități din istoria și contemporaneitatea poporului
nostru, relevante pentru comunitatea europeană (20
puncte)
5. După părerea dvs, în ce măsură orientarea/accederea Republicii Moldova spre Uniunea
Europeană ar putea fi influențată de vecinătatea României
(15 puncte)
6. Expuneți viziunile actuale (inclusiv opinia personală) privind perpectivele europene ale
Republicii Moldova
(20 puncte)

BAREM:
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3-2

Puncte 91-100 81-90 71-80 66-70 61-65 51-60 41-50 0-40

 1. Definiți noțiunile: etnogeneză, geto-daci, romanizare, diasporă, toleranță.

Etnogeneză – reprezintă un proces de formare a unui popor, este o ramură a antropologiei care
studiază originea raselor și-a popoarelor.

Geto-Daci – denumire dată de istoricii moderni ramurii nordice a neamurilor trace care populau
în Antichitate spațiul carpato- dunărean, este o ramură distinctă a tracilor, delimitată etnic și
lingvistic de tracii sudici, creatoare a unei culturi materiale și spirituale originale și unitare.

Romanizare – Acțiunea de a romaniza și rezultatul ei, imprimarea caracterului, a organizației, a

civilizației romanității într-o regiune.

Diasporă – Este un grup etnic aflat în afara granițelor țării de origine.

Toleranță – atitudine îngăduitoare, indulgență, faptul de a tolera, admitere a practicării și a altor

religii decât cea oficială a statului.

2. Concretizați factorii principali în procesul de romanizare a geto-dacilor.

Factorii romanizării sunt:

 Coloniștii – cetățeni romani din provinciile asiatice africane și europene împânziți pe tot
teritoriul provinciei.
 Veteranii – este un alt element important al romanizării, după 15-20 de ani de serviciu
militar în provincie, soldatul își stabilea destule legături aici.
 Armata – un element de bază a romanizării, ea reprezentând permanent 40-50.000 de
oameni, c-am a zecea parte din trupele imperiului.
 Urbanizarea – romanii construiesc numeroase orașe.
 Administrația – Romanii au pus la punct un foarte bun aparat administrativ.
 Cultura materială – se impune cu ușurință, fiind preluată de daci, deoarece este de mai
bună calitate decât a lor.
 Limba latină – este factorul care permite dacilor să intre în armată, în administrație, sau
pur și simplu să comunice cu coloniștii.
 Dreptul – normele sale fiind preluate de autohtoni și păstrate până târziu în dreptul
românesc.

3. Identificați premisele și etapele constituirii statului medieval Țara Moldovei

Etapele: Unificare, Consolidare, Întărirea puterii statului.

Premise: Favorizări economice, creșterea populației
Formarea Ţării Moldovei, în secolele IX-XIII, în spaţiul situat între Munţii Carpaţi şi Nistru s-
au desfăşurat procese similare cu cele din teritoriile dintre Carpaţi şi Dunăre.
Despre trei formaţiuni politice vechi, uniuni de obşti: Vrancea, Câmpulung şi Thigheci a relatat
Dimitrie Cantemir. Aceste formaţiuni teritoriale şi-au păstrat specificul lor în decursul întregului
ev mediu, formând de rând cu alte "ţări" baza pe care s-a constituit statul medieval moldovenesc.
În lucrările istoricilor au mai fost menţionate "Cnezatul bârladnicilor" şi "Ţara brodnicilor".
Numele primei formaţiuni este legat de cel al cneazului Ivan Rostislavovici din Zvenlgorod, care
în 1144 a fugit la sudul pământurilor dintre Nistru şi Carpaţi, stabilindu-se în regiunea
Bârladului. Istoricii înclină spre părerea că aflarea cneazului rus şi a tovarăşilor lui de luptă,
numiţi "bârtadnici", pe teritoriul Moldovei a fost un eveniment temporarfără urmări politice
semnificative. În anul 1222, într-un act emis de regele ungar Andrei al H-lea, la sudul Moldovei
este menţionată "Ţara (pământul) brodnicilor". în 1223, brodnicii conduşi de voievodul lor
Ploscânea au participat în bătălia de la Kalka (1223) de partea mongolilor.
Procesul de unificare politică a pământurilor de la est de Carpaţi este însă, legat direct nu de
formaţiunile nominalizate, ci de una care a apărut la sfârşitul secolului al XlII-lea, în timpul
domniei regelui maghiar Ladislau al IV-lea (1272-1290), în valea râului Moldova, afluent al
Şiretului. Cronicile moldoveneşti, ca şi cele ungureşti, leagă constituirea Voievodatului
Moldovei de legenda lui Dragos. Aşa cum Negru Vodă sosise în Ţara Românească din Ţara
Făgăraşului, şi Dragos a venit din Ţara Maramureşului în timpul vânătorii unui bour la est de
Carpaţi, unde în valea râului Moldova a "descălecat" Ţara Moldovei..
Alţi istorici Insistă că voievodul maramureşean Dragos a fost impus la domnie de către regele
maghiar după anul 1345, când avuse loc campania sa la est de Carpaţi. Campania a fost reuşită şi
voievodatul din Valea Moldovei a devenit vasal al regelui. Ultima viziune este cea mai des
acceptată în istoriografia românească; deşi discuţiile controversate continuă. Dragos a fost urmat
la domnie de fiul său Sas.
O a doua etapă în constituirea statului medieval moldovenesc este legată de numele voievodului
maramureşan Bogdan din Cuhea. După o luptă îndelungată pentru păstrarea libertăţilor
românilor din Maramureş, el a trecut munţii împreună cu ceata sa militară, stabilindu-se în
Moldova, de unde l-a izgonit pe Bale, fiul lui Sas.

4. Enumerați două evenimente și trei personalități din istoria și contemporaneitatea

poporului nostru, relevante pentru comunitatea europeană

 Alexei Mateevici (născut la 27 martie 1888, Căinari – decedat la 24

august 1917, Chișinău) este preotul-poet şi poetul-preot, care a cîntat cu dăruire totală
necazurile şi năzuinţele moldovenilor, a elogiat limba moldoveneacă, a scris în
competenţă de cauză despre influenţele slavone asupra limbii materne. S-a născut în
familia preotului Mihail Mateevici, originar de prin părţile Sorocii, şi a Nadejdei
(1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Căuşani. Alexei învaţă la şcoala
primară din Zaim, unde părinţii se mută cu traiul. Aici savurează minunatele colinde
şi hăituri, poveşti şi balade, auzite de la părinţii şi de la ţăranii din sat. În 1897 e dat la
şcoala teologică din Chișinău, pe care o absolveşte (conform adeverinţei de absolvire)
în 1902, „cu privilegii”. Îşi continuă studiile la seminarul teologic, unde se
împrieteneşte cu viitorul sculptor Alexandru Plamadeală, coleg la seminar. Tatăl lui
Alexei Mateevici decedează la 43 de ani.
În 1907, în primele numere ale ziarului „Basarabia” (din 1907) publică poeziile
„Ţăranii”, „Eu cînt”, „Ţara”, precum şi articolele „Sfîntul Vasile – Anul Nou în
obiceiurile moldovenilor basarabeni” şi „Din cîntecele poporane ale Basarabiei”.
.

 Alexandru cel Bun (1400 - 1432) fiul lui Roman I. A fost cea mai lungă, după Petru I
Muşat, domnie.S-a caracterizat prin stabilitate, pace şi dezvoltare în toate domeniile.
Alexandru cel Bun a continuat opera de întregire a ţării, întîi de toate prin popularea
şi valorificarea spaţiului Pruto-nistrean, a dat un puternic impuls dezvoltării
economiei prin emiterea primului, în Moldova, privilegiu comercial (acordat
lvovenilor). Diplomat abil, a dejucat intenţiile acaparatoare ale Poloniei şi Ungariei
prevăzute în Tratatul de la Lublau (1412); Moldova pentru prima dată ia parte la
întruniri internaţionale (Tratativele de la Luţk din 1429).
Alexandru cel Bun a aplanat conflictul cu Patriarhia de Constantinopol: Mitropolia
Moldovei şi-a păstrat autonomia, a fost recunoscută canonicitatea mitropolitului
Iosif. A purtat grija păstorească faţă de Biserica Pravoslavnică din Moldova: a
statornicit episcopiile de Roman şi Rădăuți, a construit mănăstirea Bistriţa (1407),
 declarînd-o necropolă voievodală; din vremea domniei lui se documentează
mănăstirile Moldovița, Pobrata, Vărzăreşti; a adus moaştele mucenicului Ioan cel
nou de la Cetatea Albă la Suceava. Pe vremea lui oştenii moldoveni s-au încununat
de slavă în bătălia de la Grunwald (1410), la asediul cetăţii Marienburg (1422)…
Moldova lui Alexandru cel Bun de două ori a fost atacată de armatele Ungrovlahiei
(Munteniei), în 1429 şi 1430, dar moldovenii i-au respins pe năvălitori. La 1420 turcii
„sub îndemnul lui Dan al II-lea, domnul Ungrovlahiei, au atacat fără reuşită Cetatea
Albă” (primul atac al turcilor asupra Moldovei).

 Dimitrie Cantemir domn al Moldovei în perioada martie-aprilie 1693 și 23

noiembrie 1710-11 iulie 1711. S-a născut la 26 octombrie noiembrie 1673 în Iaşi în
familia lui Constantin Cantemir. Domnia scurtă nu i-a îngaduit să se afirme ca domn,
însă educația aleasă şi scrierile îl vor face „nemuritor".
A studiat pe parcursul multor ani prin grija tatălui său, care nu învățase decît sa se
semneze, neavînd alte cunoștințe. Primul său dascăl a fost Ieremia Cacavela, un grec
din Creta, școlit la marile universități occidentale, adus în 1688 de tatăl sau la Iaşi. De
la acesta a învățat limbile greacă, latină şi slavonă, asimilînd şi primele noțiuni de
filozofie. Trimis ca ostatic la Istanbul, unde a stat între 1689 şi 1691, a profitat
continuîndu-şi studiile la Academia Patriarhiei Ortodoxe (Marea Școală) din Fanar,
cu profesori celebri, studiind limbile turcă, arabă şi persană, dar şi cultura, literatura,
religia şi muzica turcă. A continuat să studieze filozofia, stabilind, în acelaşi timp,
legături cu personalități diplomatice, științifice sau religioase din Capitala Imperiului
Otoman.
 Al doilea Război Mondial - În luna martie celebrarea victoriei asupra fascismului în
Războiul al Doilea Mondial.
  27 august 1991 este marcat în fiece an ca Ziua Națională a Republicii Moldova sau
Ziua Independenței.

5. După părerea dvs, în ce măsură orientarea/accederea Republicii Moldova spre

Uniunea Europeană ar putea fi influențată de vecinătatea României .

Din punctul meu de vedere un plus al vecinătății Republicii Moldova cu România este că
mai ușor ne integrăm în Uniunea Europeană, cetățenii având dublă cetățenie, au mai
multe posibilități de integrare și emigrare în diferite țări ale Europei.
Se petrec diferite acțiuni de caritate, sau făcut diferite înfrățire între România și
Republica Moldova. Sistemul medical Român și cel Moldovenesc sunt în strânsă
legătură. Statul Român oferă posibilitatea ca copiii moldiveni până la vârsta de 18 ani să
dispună de alocațiile românești. Spre exemplu chiar familia mea, de curând noi am
emigrat în Germania, dar fără ajutorul primit din partea României nu ajungeam unde
suntem acum, și nu dispuneam de atâtea posibilități care dispunem la moment.

6. Expuneți viziunile actuale (inclusiv opinia personală) privind perpectivele europene

ale Republicii Moldova

După părerea mea integrarea europeană este cel mai bun mod de a transforma țara noastră. Un
viitor european înseamnă mai multe locuri de muncă și salarii mai bune; comerț mai extins și
investiții sporite; şi nu în ultimă instanţă un sprijin în consolidarea respectării drepturilor omului
și în promovarea libertății de circulație a cetățenilor noștri. Schimbările respective necesită timp
şi eforturi, dar acestea nu implică ostilitate sau exclusivitate față de alţi parteneri. Parcursul
European este o afirmaţie a modului în care ne vedem viitorul ţării noastre şi un plan cum putem
atinge acest obiectiv.
Poate integrarea europeană nu va rezolva toate problemele noastre, dar va oferi un plan în a
schimba țara noastră în bine. Reformele implementate pentru a ne apropia de UE vor consolida
democrația, vor duce la creşterea bunăstării populaţiei, inclusiv prin oferirea unor servicii
publice de o calitate sporită.. Aceste reforme sunt pentru beneficiul cetățenilor noștri şi necesită a
fi implementate în orice caz, dar integrarea europeană este cel mai rapid și mai eficient mod de
realizare a acestora.
Uniunea Europeană este cea mai mare piaţă de desfacere, reprezentând aproximativ 45% din
exporturile noastre. Deci, apropierea de UE, va stimula economia noastră. Experții independenți
consideră că Acordul de Asociere va avea un efect pozitiv asupra economiei ţării, cu o creştere
economică între 3,2% și 5,4% pe an. Noul aranjament va crea premisele necesare pentru oferirea
mai multor locuri de muncă şi a salariilor mai mari. Acesta va crește comerțul nostru cu UE cu
15-16% și va face Moldova mai atractivă pentru investitori străini. Nu în ultimul rînd, apropierea
de UE va însemna produse şi servicii de o calitate şi siguranţă sporită.