Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
APROB:__________
ŞEF DEPARTAMENT: COJOCARI-LUCHIAN S.,
dr., conf. universitar
EVALUARE FINALĂ
DISCIPLINA: Destinul european al Republicii Moldova
GRUPA: PP - 1502
Testul nr.01
1. Definiți noțiunile: etnogeneză, geto-daci, romanizare, diasporă, toleranță (10
puncte)
2. Concretizați factorii principali în procesul de romanizare a geto-dacilor (15
puncte)
3. Identificați premisele și etapele constituirii statului medieval Țara Moldovei (20
puncte)
4. Enumerați două evenimente și trei personalități din istoria și contemporaneitatea poporului
nostru, relevante pentru comunitatea europeană (20
puncte)
5. După părerea dvs, în ce măsură orientarea/accederea Republicii Moldova spre Uniunea
Europeană ar putea fi influențată de vecinătatea României
(15 puncte)
6. Expuneți viziunile actuale (inclusiv opinia personală) privind perpectivele europene ale
Republicii Moldova
(20 puncte)
BAREM:
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3-2
Etnogeneză – reprezintă un proces de formare a unui popor, este o ramură a antropologiei care
studiază originea raselor și-a popoarelor.
Geto-Daci – denumire dată de istoricii moderni ramurii nordice a neamurilor trace care populau
în Antichitate spațiul carpato- dunărean, este o ramură distinctă a tracilor, delimitată etnic și
lingvistic de tracii sudici, creatoare a unei culturi materiale și spirituale originale și unitare.
Alexandru cel Bun (1400 - 1432) fiul lui Roman I. A fost cea mai lungă, după Petru I
Muşat, domnie.S-a caracterizat prin stabilitate, pace şi dezvoltare în toate domeniile.
Alexandru cel Bun a continuat opera de întregire a ţării, întîi de toate prin popularea
şi valorificarea spaţiului Pruto-nistrean, a dat un puternic impuls dezvoltării
economiei prin emiterea primului, în Moldova, privilegiu comercial (acordat
lvovenilor). Diplomat abil, a dejucat intenţiile acaparatoare ale Poloniei şi Ungariei
prevăzute în Tratatul de la Lublau (1412); Moldova pentru prima dată ia parte la
întruniri internaţionale (Tratativele de la Luţk din 1429).
Alexandru cel Bun a aplanat conflictul cu Patriarhia de Constantinopol: Mitropolia
Moldovei şi-a păstrat autonomia, a fost recunoscută canonicitatea mitropolitului
Iosif. A purtat grija păstorească faţă de Biserica Pravoslavnică din Moldova: a
statornicit episcopiile de Roman şi Rădăuți, a construit mănăstirea Bistriţa (1407),
declarînd-o necropolă voievodală; din vremea domniei lui se documentează
mănăstirile Moldovița, Pobrata, Vărzăreşti; a adus moaştele mucenicului Ioan cel
nou de la Cetatea Albă la Suceava. Pe vremea lui oştenii moldoveni s-au încununat
de slavă în bătălia de la Grunwald (1410), la asediul cetăţii Marienburg (1422)…
Moldova lui Alexandru cel Bun de două ori a fost atacată de armatele Ungrovlahiei
(Munteniei), în 1429 şi 1430, dar moldovenii i-au respins pe năvălitori. La 1420 turcii
„sub îndemnul lui Dan al II-lea, domnul Ungrovlahiei, au atacat fără reuşită Cetatea
Albă” (primul atac al turcilor asupra Moldovei).
Din punctul meu de vedere un plus al vecinătății Republicii Moldova cu România este că
mai ușor ne integrăm în Uniunea Europeană, cetățenii având dublă cetățenie, au mai
multe posibilități de integrare și emigrare în diferite țări ale Europei.
Se petrec diferite acțiuni de caritate, sau făcut diferite înfrățire între România și
Republica Moldova. Sistemul medical Român și cel Moldovenesc sunt în strânsă
legătură. Statul Român oferă posibilitatea ca copiii moldiveni până la vârsta de 18 ani să
dispună de alocațiile românești. Spre exemplu chiar familia mea, de curând noi am
emigrat în Germania, dar fără ajutorul primit din partea României nu ajungeam unde
suntem acum, și nu dispuneam de atâtea posibilități care dispunem la moment.
După părerea mea integrarea europeană este cel mai bun mod de a transforma țara noastră. Un
viitor european înseamnă mai multe locuri de muncă și salarii mai bune; comerț mai extins și
investiții sporite; şi nu în ultimă instanţă un sprijin în consolidarea respectării drepturilor omului
și în promovarea libertății de circulație a cetățenilor noștri. Schimbările respective necesită timp
şi eforturi, dar acestea nu implică ostilitate sau exclusivitate față de alţi parteneri. Parcursul
European este o afirmaţie a modului în care ne vedem viitorul ţării noastre şi un plan cum putem
atinge acest obiectiv.
Poate integrarea europeană nu va rezolva toate problemele noastre, dar va oferi un plan în a
schimba țara noastră în bine. Reformele implementate pentru a ne apropia de UE vor consolida
democrația, vor duce la creşterea bunăstării populaţiei, inclusiv prin oferirea unor servicii
publice de o calitate sporită.. Aceste reforme sunt pentru beneficiul cetățenilor noștri şi necesită a
fi implementate în orice caz, dar integrarea europeană este cel mai rapid și mai eficient mod de
realizare a acestora.
Uniunea Europeană este cea mai mare piaţă de desfacere, reprezentând aproximativ 45% din
exporturile noastre. Deci, apropierea de UE, va stimula economia noastră. Experții independenți
consideră că Acordul de Asociere va avea un efect pozitiv asupra economiei ţării, cu o creştere
economică între 3,2% și 5,4% pe an. Noul aranjament va crea premisele necesare pentru oferirea
mai multor locuri de muncă şi a salariilor mai mari. Acesta va crește comerțul nostru cu UE cu
15-16% și va face Moldova mai atractivă pentru investitori străini. Nu în ultimul rînd, apropierea
de UE va însemna produse şi servicii de o calitate şi siguranţă sporită.