Raport Sare Pentru Deszapezire Consultare Neconfidential Final PDF

RAPORTUL INVESTIGAȚIEI PRIVIND
SECTORUL SĂRII PENTRU DESZĂPEZIRE

Raportul investigației privind sectorul sării pentru deszăpezire
Cuprins
RAPORTUL INVESTIGAȚIEI PRIVIND SECTORUL SĂRII PENTRU DESZĂPEZIRE ...........................................
1. Abrevieri ...................................................................................................................................... 1
2. Sumar executiv ............................................................................................................................ 1
3. Aspecte procedurale ................................................................................................................... 6
4. Introducere ................................................................................................................................. 7
5. Exploatarea sării în România....................................................................................................... 9
5.1. Cadrul legislativ ................................................................................................................... 9
5.2. Tehnologii utilizate – avantaje și dezavantaje .................................................................. 17
5.2.1. Sarea gemă.................................................................................................................... 17
5.2.2. Sarea în soluție .............................................................................................................. 18
5.2.3. Sarea de mare ............................................................................................................... 19
5.3. Structura exploatării ......................................................................................................... 19
5.4. Societatea Națională a Sării S.A. (Salrom)......................................................................... 23
5.4.1. Prezentarea generală a societății.................................................................................. 23
5.4.2. Activitatea de comercializare a sării ............................................................................. 26
5.4.3. Exportul de sare ............................................................................................................ 27
5.4.4. Analiza eficienței exportului de sare în raport cu eficiența livrărilor pe piața internă . 30
6. Importul de sare........................................................................................................................ 32
7. Organizarea activității de deszăpezire a drumurilor publice .................................................... 34
7.1. Reglementarea activității de deszăpezire a drumurilor publice ....................................... 34
7.1.1. Autoritățile responsabile și modul de organizare al deszăpezirii drumurilor publice .. 34
7.1.2. Materialele folosite în activitatea de deszăpezire ........................................................ 36
7.2. Prezentarea entităților responsabile pentru desfășurarea activității de deszăpezire ...... 37
7.2.1. Compania Națională de Investiţii Rutiere (CNAIR) ........................................................ 37
7.2.2. Autoritățile publice locale (UAT-uri contractante) ....................................................... 39
7.2.3. Alte entități ................................................................................................................... 39
7.3. Achiziția de sare pentru deszăpezire ................................................................................ 39
7.4. Relația dintre prețul și cantitatea comercializată de sare pentru deszăpezire ................ 45
8. Elemente de definire a pieței relevante ................................................................................... 47
8.1. Piața relevantă a produsului ............................................................................................. 48
8.2. Piața relevantă geografică ................................................................................................ 53
9. Concluzii și recomandări .......................................................................................................... 57
i
Listă de tabele, grafice și figuri

Tabelul nr. 1 Evoluția redevențelor miniere pentru sare...................................................................................... 12
Tabelul nr. 2 Licențe pentru activități miniere pentru produsul sare ................................................................... 19
Tabelul nr. 3 Sucursalele SNS ................................................................................................................................ 24
Tabelul nr. 4 Principalii indicatori economico-financiari ai SNS............................................................................ 25
Tabelul nr. 5 Comparație între diverse livrări realizate de SNS pe piața internă și la export ............................... 30
Tabelul nr. 6 Cantitatea de sare importată în perioada 2014-2017 ..................................................................... 32
Tabelul nr. 7 Proporțiile de utilizare a materialelor de deszăpezire în funcție de temperatura la nivelul
carosabilului .......................................................................................................................................................... 36
Tabelul nr. 8 Cantitățile de sare pentru deszăpezire și prețurile contractate de către CNAIR în perioada
2014 – 2017, precum și volumul livrărilor efective ............................................................................................... 41
Tabelul nr. 9 Ponderea vânzărilor diverselor varietăți de sare pentru deszăpezire, în funcție de granulație,
mod de ambalare și clauză de livrare.................................................................................................................... 46
Tabelul nr. 10 Valorile anuale ale coeficientului de corelație liniară dintre volumul vânzărilor de sare
pentru deszăpezire și preț..................................................................................................................................... 47
Tabelul nr. 11 Prezentarea caracteristicilor diferitelor tipuri de sare .................................................................. 48
Tabelul nr. 12 Ponderea cheltuielilor de transport în prețul final pentru diverse distanțe de transport ............ 54
Graficul nr. 1 Structura cifrei de afaceri a SNS în perioada 2014 – 2017 .............................................................. 26
Graficul nr. 2 Structura vânzărilor de sare ale SNS pe piața internă în perioada 2014-2017 ............................... 27
Graficul nr. 3 Structura exporturilor de sare pe țări de destinație, cantitativ, în perioada 2014 - 2017 ............. 28
Graficul nr. 4 Structura vânzărilor de sare ale SNS pe piața externă în perioada 2014-2017 .............................. 28
Graficul nr. 5 Structura vânzărilor de sare ale SNS, cantitativ și valoric, pe piața internă și la export, în
perioada 2014-2017 .............................................................................................................................................. 29
Graficul nr. 6 Comparația nivelurilor minime, maxime și medii ale marjelor comerciale (valori procentuale)
practicate de SNS pe piața internă și la export în perioada 2014-2017 ............................................................... 31
Graficul nr. 7 Structura importurilor de sare pe țări de proveniență, cantitativ, în perioada 2014-2017............ 32
Graficul nr. 8 Structura importurilor de sare în funcție de utilizare, cantitativ, cumulat în perioada 2014 -
2017....................................................................................................................................................................... 33
Graficul nr. 9 Raportul dintre producția internă de sare pentru deszăpezire și importul de sare pentru alte
destinații industriale, perioada 2014-2017 ........................................................................................................... 33
Graficul nr. 10 Structura vânzărilor SNS în România, în perioada 2014 – 2017, pe tipuri de achizitori ............... 40
Graficul nr. 11 Ponderea cheltuielilor cu achiziția sării în totalul costurilor din activitatea de iarnă
înregistrate de CNAIR în sezoanele de iarnă din perioada 2014-2018 ................................................................. 44
Graficul nr. 12 Distribuția perechilor preț-cantitate pentru sarea pentru deszăpezire vândută de SNS în
perioada 2014-2017 .............................................................................................................................................. 47
Graficul nr. 13 Distribuția numărului de clienți pe zone de achiziție, 2016 .......................................................... 55
Graficul nr. 14 Distribuția cantităților vândute pe zone de achiziție, 2016 .......................................................... 55
Figura nr. 1 Reprezentarea ariei geografice în care se regăsește majoritatea clienților fiecărei saline ............... 57
ii
1. Abrevieri
SNS - Societatea Națională a Sării SA - ”Salrom”
CNAIR – Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA, sau predecesorul

acesteia, respectiv Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA
ANRM - Agenția Națională pentru Resurse Minerale
INS – Institutul Național de Statistică
IGPR – Inspectoratul General al Poliției Române
SEAP – Sistemul Electronic de Achiziții Publice
BRM – Bursa Română de Mărfuri
2. Sumar executiv
Investigația privind sectorul sării pentru deszăpezire a fost declanșată în scopul analizării în
detaliu a modului de funcționare a sectorului, precum și a eventualelor disfuncționalități
care ar putea împiedica manifestarea concurenței. Scopul investigației este de a formula
recomandări sau de a impune măsuri care să corecteze disfuncționalitățile constatate și să
contribuie la încurajarea concurenței și la funcționarea eficientă a sectorului.
Sarea este un produs care are multiple utilizări, fiind folosit pentru consumul uman, pentru
hrana animalelor, pentru dedurizarea apei, pentru industrie și pentru deszăpezire. Sarea
este cel mai folosit produs pentru deszăpezire, atât în România, cât și la nivel european.
Sarea este eficientă până la temperaturi de cel puțin -6oC, putând fi utilizată și până la
temperaturi de -15oC în combinație cu clorura de calciu. Pentru temperaturi exterioare mai
mici se folosesc alte produse, cel mai important dintre acestea fiind clorura de calciu.
Principalul act normativ care reglementează activitățile din sectorul exploatării sării este
Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare (în continuare Legea
minelor). Potrivit acestui act normativ, activitățile miniere sunt prospecțiunea, explorarea și
exploatarea. Desfășurarea acestor activități este condiționată de obținerea de permise
neexclusive de prospectare, respectiv de licențe exclusive de explorare sau exploatare.
În acest moment, în România există 3 licențe valabile de explorare și 9 licențe valabile de

exploatare, precum și o licență de exploatare care nu este încă în vigoare. Toate cele 9
licențe de exploatare valabile sunt în posesia unei singure întreprinderi, respectiv SNS,
această situație de monopol de facto fiind o caracteristică importantă a sectorului sării.
Pe lângă licențele de exploatare deținute de SNS, există o licență de exploatare a sării,

deținută de societatea Diana Exploatări Miniere SRL, care însă nu este în vigoare în acest
moment întrucât Hotărârea de Guvern de aprobare a licenței nu a fost inițiată din anul 2009
1
și până în prezent. Mai mult, solicitarea realizată de către ANRM titularului licenței de a
furniza documentația necesară pentru inițierea Hotărârii de Guvern a fost transmisă în anul
2017, la aproximativ 8 ani de la semnarea contractului de concesiune.
Dat fiind faptul că această întârziere a aprobării prin Hotărâre de Guvern a licenței împiedică
posibilitatea manifestării concurenței pe piață, cu efectele sale benefice constând, în
special, în prețuri mai mici, Consiliul Concurenței recomandă ANRM să urgenteze
procedurile care să conducă la aprobarea licenței de exploatare prin Hotărâre de Guvern,
fapt ce poate crea condițiile de manifestare a concurenței în sector.
În ceea ce privește valabilitatea licențelor de exploatare, acestea sunt acordate, potrivit

prevederilor art. 20 alin (2) din Legea minelor, pentru o durată inițială de 20 de ani, cu
posibilitatea prelungirii, la solicitarea titularului, pentru perioade succesive de 5 ani.
Deși apreciem că este rațional din punct de vedere economic ca în sectorul minier, dată fiind
valoarea ridicată a investițiilor realizate pe parcursul perioadelor de prospectare, explorare
și demarare a exploatării, perioada de concesionare să fie suficient de lungă pentru a asigura
recuperarea acestor costuri și realizarea de profit, considerăm, totuși, că acest mecanism de
prelungire succesivă a licențelor, pe termen nedeterminat, are ca efect închiderea perpetuă
a accesului altor potențiali operatori la respectiva resursă.
În cazul sării, această prelungire perpetuă a licențelor, combinată cu deținerea de către SNS
a tuturor licențelor de exploatare a sării în vigoare, poate permanentiza monopolul de facto
al SNS în activitatea de exploatare a sării și pe piețele comercializării produselor de sare de
calitate redusă, cum este și cazul sării pentru deszăpezire.
Pentru remedierea acestei situații, Consiliul Concurenței recomandă modificarea

prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea minelor, fie prin specificarea unui număr maxim de
prelungiri care pot fi acordate de către autoritățile responsabile anterior unui nou concurs
de acordare de licențe, fie prin majorarea termenului de valabilitate al licenței de
exploatare, urmată de organizarea unui concurs public de oferte pentru exploatarea
respectivului perimetru.
În plus, pentru a evita menținerea situației de monopol în exploatarea sării și după

organizarea concursurilor de oferte pentru perimetrele de exploatare, recomandăm ANRM
să analizeze posibilitatea ca regulile de organizare a concursurilor de oferte să nu permită
unui singur operator să obțină licențe de exploatare care să acopere mai mult de 50% din
capacitatea totală de producție a salinelor aflate în exploatare.
O disfuncționalitate suplimentară a cadrului legal identificată este reprezentată de

prevederea cuprinsă la art. 23 din Legea minelor, prin care companiile străine care
derulează activități miniere în România sunt obligate să își înființeze, în termen de 90 de zile
de la intrarea în vigoare a licenței, o filială în România, pe care să o mențină în funcțiune pe
toată durata de valabilitate a licenței.
2
Această prevedere introduce o barieră administrativă inutilă în derularea activităților

miniere de către companiile străine, având în vedere că rațiunile fiscale nu pot fi considerate
justificări suficiente, întrucât existența unui sediu permanent din punct de vedere fiscal nu
este condiționată de înființarea unei filiale sau a unei sucursale.
În acest sens, Consiliul Concurenței recomandă abrogarea art. 23 din Legea minelor.
O barieră de natură financiară este cea instituită de prevederile art. 6 și 8 din Instrucțiunile
tehnice aprobate prin Ordinul comun al ANRM, Ministerului Mediului și Schimbărilor
Climatice și al Ministerului Economiei nr. 202/2881/2348 din 2013. Potrivit acestor
prevederi, garanțiile financiare în sumă mai mică de 4 milioane de lei trebuie constituite
exclusiv sub forma depozitului bancar obligație care, în opinia noastră, poate inhiba accesul
întreprinderilor mici și mijlocii la activități de exploatare minieră,
Având în vedere că garanțiile financiare de valori mai mari pot fi constituite prin forme
alternative de garantare, Consiliul Concurenței recomandă modificarea Instrucțiunilor
tehnice în sensul recunoașterii ca forme de constituire a garanției a scrisorii de garanție
bancară și a poliței de asigurare încheiate în favoarea titularului la un asigurator
recunoscut.
În plus, apreciem că prevederea conținută la alin (3) al art. 53 din Legea minelor, potrivit
căreia programul de monitorizare a factorilor de mediu post-închidere este finanțată de
către titularul licenței, cu excepția companiilor și societăților naționale miniere, pentru
acestea din urmă programul fiind finanțat de către ministerul de resort, induce o
discriminare între titularii de licență în funcție de forma de proprietate și de organizare și
sunt susceptibile a constitui ajutor de stat, în sensul dat de art. 107(1) din Tratatul de
Funcționare a Uniunii Europene.
Suplimentar, dată fiind prezența în legislația europeană a principiului ”poluatorul plătește”,

precum și faptul că prevederea legală analizată instituie o discriminare între întreprinderi în
funcție de natura capitalului și de forma de organizare juridică, considerăm că ar fi dificil de
obținut autorizarea din partea Comisiei Europene pentru astfel de măsuri de ajutor de stat.
În acest sens, Consiliul Concurenței recomandă reanalizarea textului legal și, eventual,
inițierea modificării acestuia în vederea punerii în acord cu prevederile legislației
comunitare în materie de ajutor de stat.
Din analiza ponderii diverselor tipuri de sare comercializate de SNS, rezultă că sarea pentru
deszăpezire reprezintă o componentă extrem de importantă, cu o pondere de 30-45% în
valoarea totală a vânzărilor de sare ale societății, cel mai important client fiind CNAIR.
Exporturile de sare pentru deszăpezire reprezintă circa [✂] din totalul vânzărilor de sare ale
SNS, principalele destinații fiind Ungaria, Slovacia, Bulgaria și Serbia. Prezența, pe aceste
piețe, a unor întreprinderi concurente face ca prețurile practicate de SNS pe piețele externe
să fie, în medie, cu [✂] mai mici decât cele practicate pe piața internă. De asemenea,
3
marjele comerciale practicate de SNS la export sunt semnificativ mai mici decât cele
practicate pe piața internă, fiind identificate și cazuri în care prețurile de vânzare la export
au fost inferioare costurilor totale antecalculate.
În ceea ce privește importurile, nu au fost identificate importuri de sare pentru deszăpezire,

iar datele colectate de INS nu cuprind o astfel de categorie. Cu toate acestea, chiar dacă am
presupune că valoarea totală a importurilor clasificate drept sare destinată altor utilizări
industriale ar reprezenta sare pentru deszăpezire, cota de piață a importurilor nu ar fi mai
mare de 3,5% în niciunul din anii analizați.
Cererea de sare pentru deszăpezire este reprezentată, în cea mai mare proporție, de
entitățile care au calitatea de administratori ai drumurilor publice, care au obligația de a
asigura circulația pe drumurile publice pe timp de iarnă, precum și de întreprinderile cărora
le-a fost încredințat acest serviciu. Astfel, CNAIR a generat, în perioada 2014-2017, peste
[✂] din vânzările de sare pentru deszăpezire ale SNS, iar autoritățile administrației publice
locale, direct sau prin întreprinderi înființate de aceste autorități, au generat circa [✂] din
vânzări.
Achizițiile efectuate de către CNAIR, autoritățile locale și întreprinderile publice sunt

guvernate de legislația privind achizițiile publice și se desfășoară prin licitații sau alte
proceduri competitive. În ceea ce privește achizițiile entităților private, acestea sunt
realizate pe baza procedurilor proprii de achiziție.
Livrările de sare pentru deszăpezire se caracterizează și prin faptul că sunt concentrate în

sezonul rece și în perioada imediat premergătoare acestuia, precum și prin necesitatea
asigurării livrării comenzilor în termen scurt după lansarea acestora, de regulă în termen de
48 de ore, chiar și 24 de ore, în special în perioadele în care se înregistrează temperaturi
scăzute și ninsori puternice. Aceste constrângeri generează dificultăți pentru furnizori din
perspectiva procesului de producție, având în vedere că este necesară suplimentarea
producției pe termen scurt, ceea ce implică necesitatea asigurării resurselor materiale și mai
ales umane (în special prin ore suplimentare).
În ceea ce privește modalitatea de derulare a procedurilor de achiziție a sării pentru

deszăpezire de către CNAIR, aceasta a fost modificată începând cu anul 2016, inclusiv ca
efect al intervenției Consiliului Concurenței, prin eliminarea referirilor la salina de
proveniență a sării pentru deszăpezire achiziționată. De asemenea, tot începând cu anul
2016, ca efect al intrării în vigoare a Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, procedurile
de achiziție organizate de CNAIR nu au mai putut fi organizate prin intermediul Bursei
Române de Mărfuri, cum a fost cazul până în anul 2015. Ca atare, CNAIR a organizat licitații
publice cu împărțirea cantităților de sare pentru deszăpezire achiziționate pe loturi,
cantitatea aferentă fiecărei direcții regionale constituind câte un lot.
4
Consiliul Concurenței apreciază că CNAIR ar putea organiza licitațiile de achiziție a sării

pentru deszăpezire mai din timp, cu utilizarea eficientă a capacității proprii de stocare. O
astfel de abordare ar putea permite și altor potențiali ofertanți, eventual externi, să se
organizeze și să participe la licitații. O astfel de situație ar putea permite CNAIR să
beneficieze de efectele concurenței, în special prin reducerea prețului, dat fiind caracterul
omogen al produsului sare pentru deszăpezire.
De asemenea, în situația în care livrările de sare cu caracter urgent nu reprezintă situații pur
excepționale, recomandăm CNAIR să stabilească graficele de livrare în așa fel încât să fie
evitate, pe cât posibil, livrările urgente, care sunt de natură a conduce la creșterea
costurilor.
Costurile cu sarea au, în cazul CNAIR, o pondere de peste [✂] în totalul costurilor aferente
serviciilor de deszăpezire, apariția concurenței pe piață, însoțită de potențiala reducere a
prețurilor practicate de ofertanți, putând avea un efect de reducere a costurilor de
deszăpezire, conducând, implicit, la creșterea eficienței utilizării fondurilor publice care
finanțează această activitate.
Referitor la relația dintre preț și cantitatea comercializată, în anii 2014, 2015 și 2017,
valoarea coeficientului de corelație liniară dintre cantitatea de sare pentru deszăpezire și
preț este moderată și negativă, ceea ce denotă că, în general, prețurile mai ridicate sunt
asociate cantităților mai reduse.
În ceea ce privește anul 2016, a fost înregistrată o valoare pozitivă și ridicată, care este
atipică și denotă o asociere a prețurilor mari cu cantități mari. Această situație se suprapune
cu organizarea de o manieră diferită a licitației de achiziție a sării pentru deszăpezire, ca
efect al intrării în vigoare a Legii 98/2016, precum și cu întârzierea procesului de achiziție ca
urmare a neprezentării niciunui ofertant la prima licitație organizată în cursul anului, acest
ultim aspect putând explica, de altfel, și cantitățile semnificativ mai reduse ale livrărilor din
anul 2016.
Deși în cadrul unei investigații sectoriale, autoritatea de concurență nu își propune, în mod
normal, să realizeze o definire a pieței, dat fiind că o astfel de definire este necesar a fi
realizată numai în cazul investigării unor practici anticoncurențiale sau în cazul analizării
unor concentrări economice, Consiliul Concurenței își poate propune să identifice anumite
elemente de definire a pieței relevante, fără ca aceste elemente să aducă atingere dreptului
Consiliului Concurenței de a realiza o definire diferită a pieței în cazul derulării unor
proceduri ulterioare.
În urma analizei efectuate, apreciem că sarea pentru deszăpezire nu poate fi substituită, nici
din perspectiva cererii, nici din perspectiva ofertei, de celelalte tipuri de sare și nici cu alte
produse utilizate pentru deszăpezire, cum ar fi clorura de calciu. De altfel, dată fiind
utilizarea clorurii de calciu atât în combinație cu sarea, cât și de sine stătătoare la
5
temperaturi inferioare limitei de eficiență a sării, apreciem că acest produs pare ar fi mai
degrabă complementar sării.
Sub aspectul dimensiunii geografice, având în vedere localizarea majorității clienților, din
perspectiva numărului și a cantităților livrate, apreciem că dimensiunea geografică a pieței
relevante ar putea fi definită sub forma unei arii circulare în jurul salinelor, cu o rază situată
în intervalul 0-200 km. Cu toate acestea, existența în România a unui singur producător, care
deține monopolul de facto al extracției sării și cvasi-monopolul în livrarea sării pentru
deszăpezire, precum și ponderea nesemnificativă a exporturilor și cvasi-inexistența
importurilor ar putea justifica, cel puțin până la momentul în care exploatările de la Valea
Florilor și Nireș vor deveni operaționale, definirea pieței geografice relevante la nivelul
întregii țări.
3. Aspecte procedurale
Industria sării din România este o industrie considerată strategică şi prezintă relevanţă din
perspectiva structurii sale, caracterizate prin monopol sau cvasi-monopol pe diferite
segmente. Din acest motiv, orice eveniment produs în această industrie are consecinţe
asupra altor domenii economice pentru care sarea este importantă, pentru unele dintre
acestea având un impact determinant (de ex. industria chimică, deszăpezirea drumurilor).
Având în vedere aceste considerente, Consiliul Concurenţei trebuie să fie permanent

informat cu privire la realităţile din economia naţională şi din această industrie, pentru o
analiză aprofundată a potenţialelor disfuncționalități ale pieţelor ce o compun, care să
permită autorităţii de concurenţă să intervină prompt în cazul constatării unor indicii privind
încălcarea Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările
ulterioare (denumită, în continuare, „Legea concurenţei”).
Urmare a acestor activități de informare asupra realităților din sector, Consiliul Concurenței
a derulat o analiză preliminară asupra sectorului sării, din care a reieșit existența unor
împrejurări care sugerează posibilitatea restrângerii sau denaturării concurenței pe piață,
respectiv:
• existența unor bariere importante la intrarea pe piață;

• un nivel foarte ridicat al gradului de concentrare;
• un număr redus de firme active în domeniu;
• lipsa unor concurenți rebeli;
• stabilitatea în timp a cotelor de piață;
• lipsa intrărilor semnificative pe piață;
• omogenitatea ridicată a produsului;
• elasticitate redusă a cererii în funcție de preț;
6
• existența unor situații în care SNS a realizat livrări pe piața externă la prețuri
inferioare celor practicate pe piața internă, pentru produse similare și în aceleași
condiții de livrare.
Apreciind că este necesară analizarea în detaliu, din perspectivă legislativă și concurențială,

a aspectelor constatate, Direcția Industrie și Energie a întocmit o notă prin care a propus
demararea unei investigații privind sectorul sării pentru deszăpezire, notă care a fost
aprobată prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței din data de 09.02.2017. Ca urmare,
prin Ordinul Președintelui Concurenței nr. 87/20.02.2017 a fost declanșată investigația
privind sectorul sării pentru deszăpezire.
Scopul investigației sectoriale este de a face recomandări sau de a impune măsuri pentru
administraţia publică sau mediul privat, în vederea încurajării concurenţei şi obţinerii de
rezultate economice mai eficiente, în strânsă legătură cu interesul general şi cu beneficiul
consumatorilor, al mediului de afaceri şi al administraţiei publice. Astfel, în măsura în care
sunt identificate disfuncționalități care afectează procesul concurențial, Consiliul
Concurenței poate propune modificarea sau revizuirea reglementărilor, poate emite
clarificări sau atenționări către mediul de afaceri sau administrația publică, cu scopul de a
elimina barierele concurențiale și de a îmbunătăți eficiența economică a sectorului, sau
poate impune, prin decizie, măsurile necesare, adecvate și proporționale pentru remedierea
disfuncționalităților pieței.
În derularea investigației au fost solicitate documente, date și informații și au fost

organizate întâlniri cu reprezentanții SNS, CNAIR și ANRM. De asemenea, au fost solicitate și
primite documente, date și informații de la un număr de 30 de societăți comerciale și regii
autonome, precum și de la 12 autorități publice active în calitate de achizitori sau
comercianți de sare pentru deszăpezire.
4. Introducere
România deține rezerve foarte ridicate de sare, suficiente pentru acoperirea consumului
intern pentru câteva sute de ani, rezerve care plasează România printre primele nouă state
la nivel european. Zăcămintele aparțin, potrivit art. 136 alin (3) din Constituția României și
art. 1 din Legea minelor, patrimoniului public al statului. Administrarea resurselor de sare,
ca, de altfel, a tuturor resurselor miniere și a fondului geologic național, cade, potrivit
prevederilor Legii nr. 85/2003, în sarcina ANRM.
Exploatarea sării în România are o istorie foarte îndelungată, această activitate ocupând, în
decursul timpului, un loc important în economia statelor române. Sub aspectul metodelor
de exploatare, extracția sării a fost realizată, un timp îndelungat, pe cale uscată, prin
metode clasice de minerit, relativ târziu fiind demarată și exploatarea sării în soluţie, prin
evaporarea saramurii din izvoarele sărate.
7
În prezent, exploatarea sării în România este concesionată exclusiv către SNS, această
întreprindere fiind singura care deține, la acest moment, licențe de exploatare pentru
salinele: Slănic (Prahova), Ocna Dej (Cluj), Ocnele Mari (Vâlcea), Ocna Mureş (Alba), Târgu
Ocna (Bacău) și Praid (Harghita) și Cacica (Suceava).
Sarea are utilizări multiple, fiind folosită pentru consumul uman, pentru hrana animalelor,
pentru dedurizarea apei, pentru industrie (fiind o importantă materie primă utilizată în
industriile chimică1, a lacurilor și vopselelor, textilă etc.) și pentru deszăpezire.
Datorită proprietăților ei fizico-chimice, sarea se folosește pe scară largă pentru deszăpezire,

fiind, de altfel, cel mai utilizat agent de dezgheț, atât în Europa, cât și pe plan mondial, în
special datorită avantajelor ei față de materialele alternative, respectiv2:
- ușurința împrăștierii pe suprafața drumurilor;
- faptul că este cel mai puțin costisitor material cu această destinație;
- ușurința stocării și manipulării;
- faptul că nu este toxică, nici pentru piele, nici pentru haine.3
Sarea poate fi utilizată pentru deszăpezire în stare solidă, fie uscată, fie preumezită, sau în
stare lichidă (saramură), aceasta din urmă având o eficiență mai ridicată, dar necesitând
utilaje speciale de împrăștiere. În ceea ce privește momentul împrăștierii, sarea poate fi
împrăștiată preventiv, cu câteva ore înainte de declanșarea ninsorii sau de formare a
poleiului, pe baza prognozelor meteo, caz în care utilizarea este mai eficientă, atât din
perspectiva consumului de material, cât și din perspectiva asigurării fluenței traficului. În
cazul intervenției în timpul manifestării fenomenului meteo sarea poate fi mai puțin utilă, în
special în cazul manifestării viscolului, iar în unele cazuri chiar imposibilă, în cazul în care
drumurile nu sunt practicabile.
În interiorul Uniunii Europene, fiecare stat membru are propria abordare în ceea ce privește
deszăpezirea drumurilor, care depinde de factori locali cum ar fi: clima, structura rețelei de
drumuri, densitatea traficului și bugetul alocat, toate aceste abordări având însă același
scop, respectiv asigurarea fluenței și siguranței traficului rutier. Cel puțin până în acest
moment nu există politici, principii sau reguli comune de acțiune la nivel comunitar în ceea
ce privește deszăpezirea drumurilor publice.
În ceea ce privește consumul de sare pentru deszăpezire, acesta este influențat decisiv de
vreme, respectiv de temperatură și de manifestarea condițiilor meteorologice care necesită
utilizarea acestui material. Caracterul imprevizibil al vremii de la o iarnă la alta poate
conduce la variații foarte mari ale cantității de sare pentru deszăpezire utilizate anual. De
1
Unde este utilizată pentru obținerea sodiului, clorului, acidului clorhidric, hidroxidului de sodiu, carbonatului
de sodiu etc.
2
Facem precizarea că prezentul raport nu își propune să stabilească ierarhii în ceea ce privește materialele
utilizate pentru deszăpezire și nici să recomande vreunul dintre acestea în dauna altora.
3
Nota SNS privind utilizarea diverselor materiale antiderapante pentru întreținerea drumurilor pe timpul iernii,
transmisă prin e-mail, înregistrat la Consiliul Concurenței sub nr. RG/5329/07.04.2016.
8
asemenea, apariția de fenomene meteo neprevăzute poate genera nevoia de aprovizionare

și utilizare a unor cantități importante de sare, ceea ce poate genera importante probleme
logistice.
Rețeaua de drumuri a României cuprinde 86.099 km, din care 20,5% drumuri naționale și
autostrăzi, 40,8% drumuri județene și 38,7% drumuri comunale4, a căror întreținere, inclusiv
prin deszăpezire, cade în sarcina CNAIR, respectiv a autorităților județene, orășenești și
comunale, care pot derula direct activitatea de deszăpezire sau o pot subcontracta.
Materialul cel mai utilizat pentru deszăpezire în România este sarea în combinație cu nisipul,
în proporții diverse, în funcție, în principal, de temperatura exterioară înregistrată. Atunci
când temperatura exterioară scade sub limitele de folosire eficientă a sării, sunt folosite
diverse alte materiale, cum ar fi clorura de calciu5. În ultimii ani se manifestă tendința unor
municipalități de a folosi substanțe lichide alternative pentru a realiza deszăpezirea. De
asemenea, trebuie remarcat faptul că CNAIR a utilizat în iarna 2017-2018 sare pentru
deszăpezire fără a o mai amesteca cu nisip.
5. Exploatarea sării în România
5.1. Cadrul legislativ
Având în vedere caracterul de resursă minerală al sării produse în România, principalul act
normativ care reglementează activitățile de prospecțiune, explorare și exploatare a sării este
Legea minelor, fiind în special relevante articolele 13 – 20, ce formează Capitolul III:
Regimul de punere în valoare a resurselor minerale. Normele de aplicare ale Legii minelor au
fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1208/2003 (în continuare Normele). Un alt act
normativ relevant în sectorul sării din România este Hotărârea Guvernului nr. 767/1997
privind înfiinţarea Societăţii Naţionale a Sării - S.A.
Potrivit prevederilor Legii minelor, resursele minerale se valorifică prin activități miniere care
se concesionează unor persoane juridice, române sau străine, sau se dau în administrarea
instituțiilor publice. Actul juridic prin care se realizează concesionarea sau darea în
administrare este licența. Persoanele juridice străine care obțin concesionarea unor activități
miniere au obligația de a constitui și de a menține pe toată durata concesiunii o filială în
România.
Activitățile desfășurate în industria extractivă a resurselor minerale, inclusiv a sării, sunt:
1. Prospecțiunea, respectiv ”ansamblul de studii şi lucrări de suprafaţă care se realizează
pentru identificarea posibilităţilor existenţei unor acumulări de resurse minerale”,
activitate ce se realizează în baza unui permis de prospecțiune neexclusiv acordat de
4
Comunicatul de presă al INS nr. 100/25 aprilie 2018, disponibil la adresa de Internet
http://www.insse.ro/cms/ro/content/lungimea-c%C4%83ilor-de-transport-%C3%AEn-anul-2017.
5
Întrucât și clorura de sodiu (CaCl2) este o sare, facem precizarea că termenul ”sare” desemnează, în
conținutul prezentului raport, în mod exclusiv, clorura de sodiu (NaCl).
9
ANRM, în baza unei solicitări scrise depuse de către întreprinderea ce dorește să

deruleze această activitate, pentru un perimetru definit prin coordonate topo-
geodezice. Permisul de prospecţiune se eliberează pentru o durată maximă de 3 ani, fără
drept de prelungire, iar titularii acestora au obligația de a efectua un volum de lucrări, de
o valoare minimă, stabilită prin negocieri cu ANRM la eliberarea permisului, în funcție de
durata de valabilitate a permisului şi de suprafaţa perimetrului de prospecţiune.
Titularul permisului de prospecţiune are obligația de a plăti taxa anuală pentru

activitatea de prospecţiune6, precum și de a prezenta ANRM rapoarte semestriale şi
anuale privind lucrările executate, inclusiv valoarea acestora. În termen de 60 de zile de
la expirarea duratei pentru care a fost emis permisul de prospecţiune, titularul are
obligația de a prezenta un raport final cuprinzând metodele de investigare aplicate,
lucrările executate, valoarea acestora, precum şi rezultatele obţinute.
În situația în care, ca urmare a lucrărilor de prospecțiune executate, se organizează
concurs public de ofertă, pentru acordarea licenţei de explorare în cadrul perimetrului
respectiv, iar titularul permisului de prospecţiune participă la concurs, acesta beneficiază
de un punctaj suplimentar la evaluarea ofertei.
2. Explorarea, respectiv ”ansamblul de studii şi activităţi pentru identificarea zăcămintelor,

evaluarea cantitativă şi calitativă a acestora, precum şi determinarea condiţiilor tehnice
şi economice de valorificare”, activitate ce se realizează în baza unei licenţe de
explorare, care se acordă câştigătorului unui concurs public de ofertă, organizat de
ANRM în condiţiile Legii minelor, pentru resursele minerale stabilite prin ordin care se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Licenţa de explorare se acordă pentru o durată maximă de 5 ani, cu drept de prelungire

pentru încă cel mult 3 ani. Prelungirea se acordă în baza unei cereri depusă cu minim 90
de zile înaintea expirării perioadei de valabilitate a licenței de explorare. Aceasta intră în
vigoare la data publicării ordinului preşedintelui ANRM în Monitorul Oficial al României.
Titularul licenței are obligația de a achita taxa anuală pentru activitatea de explorare7,
precum și de a constitui o garanţie financiară pentru refacerea mediului, stabilită printr-
un proiect de refacere a mediului. De asemenea, titularul licenţei de explorare are
obligația de a prezenta ANRM rapoarte semestriale şi anuale privind activitatea
desfăşurată, inclusiv cheltuielile aferente, precum şi un raport final cuprinzând
metodologia aplicată, lucrările executate, cheltuielile aferente acestora şi rezultatele
obţinute, în termen de 60 de zile de la expirarea valabilității licenţei.
Titularul licenţei de explorare are dreptul de a obţine direct licenţa de exploatare pentru
oricare dintre resursele minerale descoperite, cu condiția solicitării acesteia în termen
de 90 de zile de la data transmiterii raportului final. În această situație, până la intrarea
6
În valoare de 341 lei/km2, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 350/2015 privind reactualizarea valorii taxelor
pentru activităţile miniere, prevăzute de Legea minelor.
7
În valoare de 1.367 lei/km2, potrivit HG nr. 350/2015
10
în vigoare a licenței de exploatare, titularul licenței de explorare are dreptul să execute

lucrări de exploatare experimentală, de conservare şi de întreţinere a lucrărilor miniere
deja executate.
3. Exploatarea, respectiv ”ansamblul de lucrări executate în subteran şi/sau la suprafaţă

pentru extragerea resurselor minerale, prelucrarea şi livrarea acestora în forme
specifice”, este o activitate ce se realizează în baza unei licențe exclusive de exploatare
acordată în următoarele condiții:
• direct titularului licenței de explorare, în condițiile descrise anterior;
• câștigătorului unui concurs public de ofertă, organizat de ANRM. Condițiile de
organizare și desfășurare a concursului de oferte, precum și criteriile de selectare
a ofertantului câștigător sunt stabilite prin Norme, prin derogare de la regimul
general al concesiunilor.
Condițiile efective ale licenței sunt stabilite, în ambele cazuri, prin negociere între
comisia desemnată prin ordin al președintelui ANRM și titularul licenței de explorare,
respectiv câștigătorul concursului de oferte.
Licenţa de exploatare intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României a

Hotărârii Guvernului de aprobare a acesteia și are o valabilitate de maxim 20 de ani, cu
drept de prelungire pe perioade succesive de câte 5 ani. Prelungirea se acordă în baza
unei cereri depusă cu minim 90 de zile înaintea expirării perioadei de valabilitate a
licenței. Legea minelor nu prevede un număr maxim de prelungiri ale perioadei de
valabilitate a licenței.
ANRM informează în scris, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a licenţelor,

consiliile judeţene, consiliile locale şi prefecturile judeţene în raza cărora se află
perimetrele concesionate despre activităţile miniere şi perimetrele concesionate prin
aceste licenţe, în vederea modificării şi/sau actualizării planurilor de amenajare a
teritoriului şi a planurilor urbanistice generale existente, astfel încât să permită
executarea tuturor operaţiunilor necesare desfăşurării activităţilor miniere
concesionate.
Prevederile legale existente la data intrării în vigoare a licenţei rămân valabile pe toată
durata acesteia, cu excepţia apariţiei unor eventuale dispoziţii legale favorabile
titularului. Această prevedere a legii are scopul de a le oferi titularilor licențelor de
exploatare predictibilitate și stabilitate legislativă, având în vedere faptul că activitatea
de exploatare minieră implică realizarea unor investiții mari, care se recuperează în
perioade lungi de timp. În aceste condiții, este important ca previziunile financiare să fie
realizate în condiții cât mai certe, fără a presupune risc legislativ.
11
Titularul licenţei de exploatare plătește anual o taxă pe activitatea de exploatare8,

precum şi o redevenţă minieră, a cărei evoluție este prezentată în Tabelul nr. 1.
Tabelul nr. 1 Evoluția redevențelor miniere pentru sare

Data intrării în Valoare Act normativ
vigoare
17/06/1998 2% din valoarea producției Legea nr. 61/1998
22/04/2002 8% din valoarea producției OUG nr. 47/2002, nivel menținut
prin Legea nr. 85/2003
08/10/2007 0,8 euro/tonă OUG nr. 101/2007
01/01/2014 1 euro/tonă OUG nr. 102/2013
Sursa: Analiza proprie a evoluției cadrului legislativ
După cum se poate observa din Tabelul nr. 5.1, începând cu anul 2007 a fost modificat
modul de aplicare al redevenței, trecându-se de la sistemul ratei procentuale aplicată la
valoarea producției către sistemul de calcul al redevenței ca sumă pe unitate de
producție, respectiv euro/tonă. Acest ultim mod de stabilire a redevenței este, potrivit
Băncii Mondiale, răspândit în lume în cazul produselor mai mult sau mai puțin omogene
sau care sunt vândute preponderent vrac, cum este și cazul sării.9
De asemenea, titularul licenței de exploatare trebuie să constituie o garanţie financiară

pentru refacerea mediului, în conformitate cu instrucţiunile tehnice emise de ANRM10
(în continuare Instrucțiunile tehnice). Potrivit acestor instrucțiuni, garanția financiară
poate fi constituită sub formă de depozit bancar, scrisoare de garanție bancară și/sau
sub forma unei polițe de asigurare încheiate în favoarea titularului la un asigurator
recunoscut. Cu toate acestea, în cazul garanțiilor în sumă mai mică de 4 milioane de lei,
garanția poate fi constituită exclusiv sub forma unui depozit bancar, prin transfer bancar
într-un cont agreat de ANRM.
Exploatarea resurselor miniere se efectuează pe baza unor programe de exploatare

anuale, întocmite de titularul licenței de exploatare și avizate de ANRM.
În cazul în care titularul licenţei de exploatare face dovada extinderii zăcământului de

substanţe minerale utile care face obiectul licenţei dincolo de limitele perimetrului de
exploatare acordat prin licenţă, acesta poate solicita extinderea perimetrului numai
după expirarea duratei iniţiale de valabilitate a licenţei sau după epuizarea
8
În prezent, în valoare de 34.180 lei/km2, potrivit HG 350/2015.
9
The World Bank - Mining Royalties: A Global Study of Their Impact on Investors,Government, and Civil Society,
pag. 50, disponibil la adresa de Internet: http://siteresources.worldbank.org/INTOGMC/Resources/336099-
1156955107170/miningroyaltiespublication.pdf
10
Aprobate prin Ordinul comun al ANRM, Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice și al Ministerului
Economiei nr. 202/2881/2348 din 2013
12
resurselor/rezervelor minerale din perimetrul acordat iniţial, în condiţiile în care

extinderea nu se suprapune peste o altă concesiune sau dare în administrare.
Activitățile miniere de explorare sau de exploatare trebuie demarate în cel mult 210 zile de
la data intrării în vigoare a licenței.
Licențele aferente concesiunilor miniere pot fi transferate altor persoane juridice numai cu
aprobarea scrisă prealabilă a ANRM. De asemenea, licența se acordă, prin act adițional,
succesorilor persoanei juridice în cazul în care intervin modificări ale statutului, cum ar fi
reorganizarea sau vânzarea. Licențele aferente dării în administrare nu sunt transferabile.
Într-un perimetru de explorare sau exploatare poate fi acordată, cu acordul prealabil al

deținătorului licenței, unei alte persoane juridice, licență de explorare sau exploatare pentru
alte resurse minerale.
Concesiunea minieră sau darea în administrare minieră încetează:

• la expirarea duratei;
• în cazul renunțării de către titularul licenţei;
• prin revocarea licenţei/permisului de către ANRM;
• la cererea titularului licenței, în cazuri de forţă majoră care determină imposibilitatea
obiectivă şi definitivă de îndeplinire a unor obligaţii şi/sau de realizare a unor drepturi
ale titularului, prevăzute în licenţă şi care sunt esenţiale pentru realizarea activităţii
miniere;
• în cazul activităţilor miniere de exploatare, la epuizarea rezervelor exploatabile.
Licența sau permisul pot fi suspendate de către ANRM în următoarele situații:

• titularul nu respectă hotărârea unei instanţe judecătoreşti privind litigiile apărute în
executarea activităţilor miniere;
• titularul este supus procedurii reorganizării judiciare şi/sau a falimentului;
• titularului i s-au suspendat acordul şi/sau autorizaţia privind protecţia mediului şi/sau
cea de protecţie a muncii;
• titularul periclitează, prin modul de executare a activităţilor miniere, posibilitatea
exploatării viitoare a zăcământului sau încalcă normele privind protecţia şi exploatarea
în siguranţă a zăcămintelor;
• titularul aduce grave încălcări privind sănătatea şi siguranţa muncii, constatate de
autorităţile competente în domeniu.
Suspendarea licenței intră în vigoare la data comunicării și încetează la data dispariției

cauzei care a provocat-o, dar nu mai mult de un an.
Anularea licenței survine, după ce titularul acesteia a fost în prealabil sancționat

contravențional, în următoarele situații:
13
• titularul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate cu privire la autorizarea şi termenul

privind începerea activităţilor miniere;
• titularul continuă sistarea lucrărilor pe o perioadă mai mare de 60 de zile fără acordul
autorităţii competente;
• titularul utilizează metode şi tehnologii de exploatare, altele decât cele prevăzute în
planul de dezvoltare, fără acordul autorităţii competente;
• titularul execută activităţi miniere fără a avea avizul ANRM pentru planul de lucrări sau
fără a-l respecta;
• titularului i s-au anulat acordul şi/sau autorizaţia privind protecţia mediului şi/sau cea
de protecţie a muncii;
• titularul furnizează, cu bună ştiinţă, autorităţii competente date şi informaţii false cu
privire la activităţile sale miniere sau încalcă clauzele de confidenţialitate prevăzute în
licenţă;
• titularul nu achită în termen de 6 luni de la data exigibilităţii taxele şi redevenţele
miniere datorate statului;
• titularul nu îndeplineşte condiţiile şi nu respectă termenul privind suspendarea
licenţei/permisului.
În situația anulării licenței, concesionarii sau administratorii răspund material şi financiar

până la refacerea tuturor factorilor de mediu afectaţi de activităţile miniere, în conformitate
cu planul de refacere a mediului aprobat de ANRM.
În termen de maxim 3 luni de la încetarea concesiunii sau a administrării, ANRM stabilește

măsurile ce urmează a fi luate cu privire la perimetrul de explorare/exploatare şi la dotările
aferente acestuia.
Activitatea de exploatare a unui zăcământ încetează, definitiv sau temporar, în următoarele

condiții:
• resursele minerale exploatabile s-au epuizat;
• continuarea exploatării a devenit imposibilă datorită unor cauze naturale (inundaţii,
surpări, alunecări de teren) sau provocate (focuri endogene, explozii de gaze), ale căror
efecte nu pot fi înlăturate prin intervenţii tehnice, în condiţii economice;
• exploatarea a devenit nerentabilă economic.
Încetarea activității miniere se face la inițiativa titularului licenței de exploatare, pe baza

unui plan de încetare a activității, cu avizul ANRM. În cazul în care titularul licenței este
companie sau societate națională, închiderea trebuie aprobată, în prealabil, de Ministerul
Economiei. În plus, decizia de conservare/închidere a minelor și a carierelor aparţinând
companiilor şi societăţilor naţionale miniere se aprobă de Guvern, operațiunile de
conservare sau închiderea fiind parțial finanţate din fonduri bugetare.
Cererea de închidere a minelor adresată ANRM de către titularul licenței trebuie însoțită de
următoarele documente:
14
• motivaţia încetării activităţii, bazată pe o documentaţie tehnico-economică;

• programul tehnic de dezafectare sau conservare a exploatării, ce va include şi
programul de monitorizare a factorilor de mediu post-închidere.
Punerea în aplicare a programului de monitorizare a factorilor de mediu post-închidere
se realizează de către titular, finanțat din fonduri proprii. În cazul companiilor şi
societăţilor naţionale miniere, monitorizarea factorilor de mediu post-închidere se va
face de către ministerul de resort, prin direcţiile de specialitate, și va fi finanțat din
fonduri bugetare.
Urmărirea obligaţiilor rezultate din planul de încetare a activităţii minei aparţine ANRM.
Pentru companiile şi societăţile naţionale miniere această urmărire se va face împreună
cu ministerul de resort.
• programul de protecţie socială a personalului, prin redistribuire şi/sau reconversie
profesională, despăgubiri financiare şi/sau măsuri de dezvoltare regională pentru
crearea de noi locuri de muncă, întocmit după consultarea cu grupurile afectate şi
aprobat de autoritatea competentă în domeniul protecţiei sociale;
• autorizaţia de gospodărire a apelor şi autorizaţia de mediu pentru închiderea minei sau
a carierei respective;
• procedura de dezafectare şi de eliberare a terenului.
Perimetrele miniere cu activitate de exploatare temporar închisă pot fi date în

concesiune/administrare altui titular după oprirea activității, în urma unui concurs public de
oferte, organizat în acest scop de ANRM.
În urma analizei, din perspectivă concurențială, a cadrului legislativ descris anterior, rezultă
că o serie de prevederi ale legislației primare și secundare au efecte nefavorabile asupra
posibilității apariției și/sau a manifestării concurenței în sectorul minier și în piețele din
aval.
Principalul astfel de mecanism este cel prevăzut de art. 20 alin (2) din Legea 85/2003,
respectiv posibilitatea de prelungire a licenței de exploatare, acordată inițial pentru 20 de
ani, pentru perioade succesive a câte 5 ani, fără a preciza, sub o formă sau alta, o limită a
numărului total de ani pentru care titularul licenței de exploatare obține prelungiri ale
acesteia.
Deși este de înțeles rațiunea pentru care concesiunile de exploatare a resurselor miniere
sunt, în general, acordate pentru perioade lungi de timp, respectiv necesitatea recuperării
investițiilor, de regulă importante valoric, efectuate pentru activitățile de prospectare,
explorare și de demarare a exploatării, apreciem că mecanismul de prelungire succesivă, pe
termen nedeterminat, a licențelor are ca efect închiderea perpetuă a accesului altor
potențiali operatori la respectiva resursă.
15
Pentru sare, acest mecanism, combinat cu deținerea de către SNS a tuturor licențelor de
exploatare a sării în vigoare11, conduce la existența unui monopol de facto al SNS în
activitatea de exploatare a sării și pe piețele comercializării produselor de sare de calitate
redusă, cum este și cazul sării pentru deszăpezire.
Pentru remedierea acestei situații, apreciem că este necesară modificarea prevederilor alin.
(2) al art. 20 din Legea 85/2003 în sensul indicat de Raportul OECD ”Impactul
reglementărilor în vigoare asupra mediului concurențial în trei sectoare ale economiei”12 (în
continuare Raportul OECD), respectiv prin specificarea unui număr maxim de prelungiri care
pot fi acordate de către autoritățile responsabile anterior unui nou concurs de acordare de
licențe.” Alternativ, legislația ar putea modificată în sensul majorării termenului de
valabilitate al licenței de exploatare, astfel încât să fie asigurată o perioadă suficientă pentru
recuperarea investițiilor, la finalul căreia să fie organizat un concurs public de oferte pentru
acordarea unei noi licențe de exploatare pentru respectivul perimetru.

organizarea concursurilor de oferte pentru perimetrele de exploatare, considerăm că
regulile de organizare a concursurilor de oferte nu ar trebui să permită unui singur operator
să obțină licențe de exploatare care să acopere mai mult de 50% din capacitatea totală de
producție a salinelor aflate în exploatare.
O altă prevedere a Legii 85/2003, care afectează de o manieră nenecesară concurența,

sesizată și în Raportul OECD, este cea conținută de art. 23, respectiv obligarea companiilor
străine care derulează activități miniere în România să își înființeze, în termen de 90 de zile
de la intrarea în vigoare a licenței, o filială în România, pe care să o mențină în funcțiune pe
toată durata de valabilitate a licenței.
Această prevedere introduce o barieră administrativă inutilă în derularea activităților

miniere de către companiile străine, având în vedere că rațiunile fiscale nu pot fi considerate
justificări suficiente, întrucât existența unui sediu permanent din punct de vedere fiscal nu
este condiționată de înființarea unei filiale sau a unei sucursale.
O altă limitare nenecesară a concurenței este reprezentată de necesitatea ca garanțiile

financiare în sumă mai mică de 4 milioane de lei să fie constituite exclusiv sub forma
depozitului bancar, obligație prevăzută de art. 6 și 8 din Instrucțiunile tehnice, aspect
identificat și în Raportul OECD.
Prevederea Instrucțiunilor tehnice instituie o barieră financiară, prin indisponibilizarea

obligatorie a unor sume importante de bani, care ar putea elimina întreprinderile mici și
mijlocii din acest proces. Această barieră financiară nu pare a fiind justificată, atâta vreme
11
Situația licențelor pentru exploatarea sării este descrisă în secțiunea 5.3
12
OECD (2016), OECD Competition Assessment Reviews: Romania, OECD Publishing, Paris.
http://dx.doi.org/10.1787/9789264257450-en. Versiunea în limba română este disponibilă la adresa de
Internet: http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket11/id11194/final_final_ro.pdf.
16
cât, pentru garanții financiare mai mari, deci pentru situații ce implică riscuri mai mari
pentru România, este permisă folosirea de forme alternative de garantare, respectiv
scrisoarea de garanţie bancară şi polița de asigurare. Pentru eliminarea acestui
inconvenient, recomandăm modificarea Instrucțiunilor tehnice în sensul permiterii
constituirii garanției financiare și sub forma scrisorii de garanție bancară și a poliței de
asigurare încheiate în favoarea titularului la un asigurator recunoscut.
În ceea ce privește prevederea conținută la alin (3) al art. 53 din Legea 85/2003, potrivit
căreia programul de monitorizare a factorilor de mediu post-închidere este finanțată de
către titularul licenței, cu excepția companiilor și societăților naționale miniere, pentru
acestea din urmă programul fiind finanțat de către ministerul de resort, apreciem că aceasta
induce o discriminare între titularii de licență în funcție de forma de proprietate și de
organizare. Având în vedere, pe de o parte, că acest caracter discriminatoriu conferă măsurii
un caracter selectiv și, pe de altă parte, că celelalte elemente definitorii sunt prezente13,
apreciem că măsurile de sprijin acordate în baza acestei prevederi sunt susceptibile a
constitui ajutor de stat, în sensul dat de art. 107(1) din Tratatul de Funcționare a Uniunii
Europene.
În plus, dată fiind prezența în legislația europeană a principiului ”poluatorul plătește”,

precum și faptul că prevederea legală analizată instituie o discriminare între întreprinderi în
funcție de natura capitalului și de forma de organizare juridică, considerăm că ar fi dificil de
obținut autorizarea din partea Comisiei Europene pentru astfel de măsuri de ajutor de stat.
De aceea, recomandăm reanalizarea textului legal și, dacă va fi cazul, inițierea modificării
acestuia în vederea punerii în acord cu prevederile legislației comunitare în materie de
ajutor de stat.
5.2. Tehnologii utilizate – avantaje și dezavantaje
Sarea, respectiv clorura naturală de sodiu (NaCl), este un produs esențial civilizației umane,
care poate fi obținut fie prin extracția zăcămintelor subterane, fie prin evaporarea apei de
mare, acest din urmă proces fiind specific, din rațiuni de costuri, zonelor calde, în care
energia solară este suficientă.
În România, sarea este obținută exclusiv prin extracția zăcămintelor subterane, principalele
categorii de sare, în funcție de metoda de extracție, fiind sarea gemă și sarea în soluție.
5.2.1. Sarea gemă
Procesul de exploatare a sării geme se realizează utilizând tehnologii miniere clasice de

separare a sării de rocă, prin tăiere, perforare sau împușcare (pușcare), care sunt urmate de
operațiuni de încărcare, transport în afara minei și preparare. Exploatarea impune
construirea unor structuri de rezistență a ariei în care se desfășoară activități de exploatare
13
Prezența resurselor statului, caracterul de întreprindere al beneficiarului, conferirea unui avantaj economic,
selectivitatea, precum și distorsionarea concurenței sau a comerțului între statele membre.
17
a resursei miniere, pe baza unei evaluări a caracteristicilor zăcământului. Rezultatul

activității de exploatare minieră este supus unor procese de derocare, spargere, sortare,
măcinare/morărit, ambalare și paletizare. Fluxurile tehnologice diferă de la o salină la alta,
din cauza formei zăcământului, precum și a nivelului la care a ajuns exploatarea.
Deși nu face obiectul prezentului raport și fără a ne pronunța asupra acestor aspecte ce nu
intră în atribuțiile Consiliului Concurenței, remarcăm faptul că raportul administratorilor SNS
pentru anul 2015 recomandă ”regândirea întregii tehnologii de exploatare, ...., datorită
faptului că utilajele pe care societatea le are în dotare prezintă un nivel de uzură avansată,
iar reabilitarea celor existente este costisitoare și greu de realizat, deoarece unele dintre
componente sunt scoase complet din fabricație”.14 Aceste aspecte nu au fost reluate în
rapoartele ulterioare, deși nicio informație suplimentară cu privire la soluționarea situațiilor
semnalate nu a fost furnizată.
Ulterior extracției, sarea gemă este supusă unor procese de prelucrare ce constau, sintetic,
în următoarele acțiuni: sfărâmare – măcinare – ambalare – depozitare. Pentru obținerea
unor diverse granulații, este necesară trecerea prin mai multe mori și site. De asemenea, în
funcție de utilitatea dorită pentru produs, se pot desfășura procese de aditivare a sării cu
substanțe cum ar fi: antiaglomeranți, iod etc.
În România, sarea gemă este exploatată la salinele Slănic (Prahova), Ocna Dej (Cluj), Târgu
Ocna (Bacău), Ocnele Mari (Vâlcea) și Praid.
Remarcăm faptul că, potrivit rapoartelor administratorilor din anii 2016 și 2017, SNS a
implementat, pentru salinele din Ocnele Mari (Vâlcea) și din Slănic (Prahova), și are în
implementare în Praid (Harghita), tehnologii de măcinare a sării pentru drumuri în salină,
având în vedere ”avantajele economice și eliminarea pulberilor saline în atmosferă, cu
impact direct asupra protecției mediului”. Așa cum reiese din secțiunea 5.4, comercializarea
sării pentru deszăpezire reprezintă o parte foarte importantă a activității SNS, reprezentând
constant peste 25% din cifra de afaceri a societății.
5.2.2. Sarea în soluție
Exploatarea sării în soluție se realizează prin dizolvarea cinetică, prin introducerea de apă
sub presiune în zăcământ cu ajutorul sondelor, care pot fi individuale, în baterii15 sau în
canal16, săpate fie de la suprafață, fie din subteran. Extragerea sării prin sonde sub formă de
soluție reprezintă o metodă simplă, a cărei eficacitate se reflectă in costurile mici de
producție, cheltuielile de transport minime, în posibilitatea valorificării zăcămintelor de sare
gemă intercalată cu steril, precum și în adâncimea mare de exploatare. Tehnologia de
exploatare a sării în soluție prin sonde presupune alimentarea continuă si uniformă cu apă
14
Disponibil la adresa de Internet: http://www.salrom.ro/doc/public/raport%20CA_situatii%20fin%202015.pdf
15
Sonde amplasate la distanțe de aproximativ 100 m una față de alta.
16
Metodă ce presupune exploatarea a trei sau a mai multor sonde, unite hidraulic, pe un aliniament numit
canal.
18
industrială și extragerea concomitentă a saramurii. Aceasta poate fi prelucrată pentru

obținerea sării recristalizate sau poate fi livrată direct beneficiarilor printr-un sistem de
conducte, intrând în instalațiile de prelucrare și procesare chimică pentru obținerea, în
principal, a produselor clorosodice. În România, sarea în soluție este exploatată la salinele
de la Târgu Ocna (Bacău) și Ocnele Mari (Vâlcea).
5.2.3. Sarea de mare
În ceea ce privește sarea de mare, aceasta este produsă prin evaporarea apei de mare ca
efect al acțiunii unei surse de energie, costul producției sale fiind influențat decisiv de costul
energiei utilizate pentru producerea fenomenului de evaporare. În zonele în care clima este
caldă și uscată, producția sării de mare prin evaporare poate fi asigurată exclusiv prin
acțiunea energiei solare, ceea ce conduce la costuri reduse de producție, conferind un
important avantaj competitiv pentru sarea de mare în raport cu sarea de mină. În zonele în
care clima nu este favorabilă acestui proces, folosirea diverselor tipuri de combustibil pentru
generarea energiei necesare procesului de evaporare poate conduce la majorarea
semnificativă a costurilor, sarea astfel obținută fiind adeseori mai scumpă decât sarea de
mină.
Prin urmare, din rațiuni de eficiență economică, producția sării de mare este concentrată în
zona mediteraneană și în alte regiuni ale globului cu climă similară. Această situație poate fi
constatată și din analizarea principalelor surse de import de sare în România, în care Turcia,
Grecia, Tunisia și Egipt au o pondere importantă (vezi capitolul 6).
Ulterior obținerii, sarea de mare poate avea aceleași utilizări ca și sarea de mină, fiind
supusă prelucrărilor specifice întrebuințării dorite. Din perspectiva utilizării în scopul
deszăpezirii, este indiferent dacă este folosită sare de mare sau sare de mină, acestea
răspunzând în mod egal acestei întrebuințări. De altfel, dat fiind că sarea pentru deszăpezire
este de calitate inferioară, prețul este principalul determinant al deciziei de achiziție, fiind
relativ puțin importantă tehnologia utilizată pentru producerea sării.
5.3. Structura exploatării
La momentul întocmirii prezentului raport, licențele pentru activități miniere pentru

produsul sare, în vigoare, în curs de negociere sau sau în curs de aprobare, sunt
următoarele:
Tabelul nr. 2 Licențe pentru activități miniere pentru produsul sare
Număr Titular Perimetru Stadiu Data Data Valabilitate Data

licență semnării intrării în expirării
contractului vigoare
Licențe de explorare
19996 Unicorn Ploscoș, jud. În vigoare 20/04/2017 15/05/2017 5 ani 14/05/2022
19
Water SRL17 Cluj

19980 Sarerom Dumbrava, În vigoare 10/04/2017 15/05/2017 5 ani 14/05/2022
SRL18 jud Alba
19979 Sarerom Valea Sărată, În vigoare 10/04/2017 15/05/2017 5 ani 14/05/2022
SRL Turda, jud.
Cluj
Licențe de exploatare
32 SNS Slănic, jud. În vigoare 14/01/1999 13/07/1999 20 de ani 12/07/2019
Prahova
33 SNS Ocna Dej, În vigoare 14/01/1999 13/07/1999 20 de ani 12/07/2019
jud. Cluj
44 SNS Praid, jud. În vigoare 14/01/1999 13/07/1999 20 de ani 12/07/2019
Harghita
45 SNS Războieni, În vigoare 22/01/1999 13/07/1999 20 de ani 12/07/2019
jud. Alba
46 SNS Ocna Mureș, În vigoare 22/01/1999 13/07/1999 20 de ani 12/07/2019
jud. Alba
98 SNS Ocnele Mari, În vigoare 22/01/1999 20/09/1999 20 de ani 19/09/2019
jud. Vâlcea
310 SNS Cacica, jud. În vigoare 21/04/1999 20/09/1999 20 de ani 19/09/2019
Suceava
438 SNS Gura Slănic – În vigoare 02/05/1999 20/09/1999 20 de ani 19/09/2019
Târgu Ocna,
jud. Bacău
439 SNS Fetele În vigoare 02/05/1999 20/09/1999 20 de ani 19/09/2019
Târgului –
Târgu Ocna,
jud. Bacău
12248 Diana Valea În curs de 22/07/2009 - 20 de ani -
Exploatări Florilor, jud. aprobare
Miniere Cluj
SRL19
- Salzbergwerk Nireș, jud. În curs de - - - -
Ressourcen Cluj negociere
und
Investitionen
SRL
Sursa: ANRM
Cele 9 licențe de exploatare în vigoare la acest moment sunt deținute exclusiv de către SNS,
care deține o poziție de monopol de facto în ceea ce privește exploatarea sării în România.
Așa cum se poate observa, toate licențele SNS au fost acordate direct, ca urmare a
transmiterii de solicitări către ANRM, în anul 1999, în baza prevederilor art. 46 din Legea nr.
61/199820, potrivit căruia ”Instituțiile publice, companiile naționale miniere și societățile
comerciale își vor continua activitatea numai la acele obiective pe care le au în administrare
și unde, la data publicării prezentei legi, desfășoară lucrări autorizate de explorare,
dezvoltare sau exploatare”.
17
Cu sediul în București, Aleea Istru nr. 2, bl. A13, sc. D, et. 4, ap. 59, cam 1, sector 6, CUI 29883333.
18
Cu sediul în Afumați, Șos. București – Urziceni, nr. 89, et. 1, cam. 6, jud. Ilfov, CUI: 24255982.
19
Cu sediul în Oradea, str. G. Enescu, nr. 5, CUI 18953891.
20
Abrogată prin Legea minelor.
20
Din informațiile furnizate de ANRM, SNS a mai participat ulterior la o singură licitație pentru
acordarea unei licențe de explorare, în cadrul căreia nu a fost declarat câștigătoare.
Societatea nu a solicitat niciun permis de prospecțiune în ultimii ani.
Acest comportament al SNS este încurajat de prevederile art. 20 alin (2) din Legea minelor,
respectiv de posibilitatea de prelungire a licenței de exploatare, acordată inițial pentru 20
de ani, pentru perioade succesive a câte 5 ani, fără precizarea unei durate maxime totale de
valabilitate. Ca efect al siguranței oferite de aceste prevederi, SNS nu este stimulată să
obțină alte licențe de explorare, care ar putea conduce la identificarea și exploatarea altor
zăcăminte.
Se poate constata existența a 3 licențe de explorare, având termen de finalizare a

activităților miniere de exploatare în anul 2022. Potrivit informațiilor transmise de ANRM,
date fiind caracteristicile activității de explorare, nu poate fi estimat la acest moment dacă
rezervele de sare vor putea fi exploatate și care ar fi potențialul de exploatare.
Totodată, se remarcă existența a două perimetre, respectiv Valea Florilor și Nireș, ambele
situate în județul Cluj, pentru care s-au derulat activitățile de explorare și pentru care sunt în
derulare demersurile pentru acordarea licențelor de exploatare.
Astfel, în ceea ce privește perimetrul de la Valea Florilor, contractul de concesiune pentru

acest perimetru a fost semnat în cursul anului 2009, dar nu a fost încă aprobat prin Hotărâre
a Guvernului, condiție necesară, potrivit art. 21 din Legea 85/2003, pentru ca licența să intre
în vigoare, iar titularul acesteia să poată demara activitățile miniere de exploatare.
Potrivit explicațiilor furnizate de către ANRM21, confirmate și de către titularul licenței22,

motivul pentru care licența nu este încă aprobată este acela că titularul nu a transmis încă
ANRM acordul/autorizația de mediu, avizul pentru gospodărirea apelor și textul actualizat al
licenței, documente necesare, potrivit ANRM, pentru întocmirea proiectului de Hotărâre a
Guvernului de aprobare a licenței de exploatare și care au fost solicitate de ANRM prin
adresa nr. 301838/10.09.2017, la 8 ani de la acordarea licenței.
În opinia noastră, perioada de 9 ani care a trecut de la momentul acordării licenței de

exploatare societății Diana Exploatări Miniere SRL, fără a fi inițiată Hotărârea de Guvern
pentru aprobarea acesteia, este exagerat de lungă, mai ales în condițiile în care nici la acest
moment nu se cunoaște orizontul de timp în care ar putea fi așteptată aprobarea acestei
licențe prin Hotărâre de Guvern. Trebuie remarcat că, într-un termen rezonabil de la
aprobarea licenței și demararea exploatării, Diana Exploatări Miniere SRL ar putea
reprezenta, cel puțin în zona centrală a țării, un concurent important al SNS pe piața sării
pentru deszăpezire.
21
Adresa ANRM nr. 6116/17.05.2018, înregistrată la Consiliul Concurenței sub nr. RG/6659/18.05.2018
22
Adresa Diana Exploatări Miniere SRL, înregistrată la Consiliul Concurenței sub nr. RG/5373/23.04.2018.
21
Cu referire la perimetrul Nireș, Salzbergwerk Ressourcen und Investitionen SRL (în

continuare Salzbergwerk), societatea care a derulat, în perioada 2014-2017, activitățile de
explorare în baza licenței nr. 17098/2014, a solicitat, în data de 22.06.2017, acordarea
directă, prin negociere a licenței de exploatare. Urmare acestei solicitări, în data de
13.12.2017, ANRM a organizat ședința de negociere, în cadrul căreia reprezentanții
Salzbergwerk au semnat contractului de negociere. Contractul de concesiune nu a fost
semnat și de reprezentanții ANRM, motivul invocat fiind neconformitatea procedurii de
negociere. În intervalul de peste un an scurs de la acest moment, ANRM nu a mai întreprins
nicio acțiune pentru soluționarea solicitării de acordare a licenței de exploatare pentru
perimetrul Nireș.
Având în vedere durata și efectele acestei întârzieri în aprobarea licenței, coroborate cu

prevederile art. 135 alin. 2) lit. d din Constituția României, potrivit cărora „Statul trebuie să
asigure exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional”, apreciem că
trebuie identificate cauzele, precum și modalitățile prin care astfel de blocaje să fie
eliminate, atât în aprobarea licențelor, cât și, implicit, în demararea exploatărilor.
Situațiile în care se găsesc licențele de exploatare aferente perimetrelor de la Valea Florilor

și Nireș nu sunt, de altfel, izolate, ci sunt parte a unei situații generale, așa cum reiese din
”Raportul de audit al performanţei privind concesionarea resurselor minerale ale ţării în
perioada 2011-2015”, elaborat de Curtea de Conturi a României.23
Astfel, potrivit raportului menționat, ”în perioada 2011-2015, din cele 109 licențe de
concesiune pentru exploatare negociate și semnate, nicio licență nu a fost aprobată prin
Hotărâre de Guvern în această perioadă, în timp ce, din cele 352 de licențe de exploatare
negociate și semnate anterior, dar neintrate în vigoare până la data de 01.01.2011, doar 8
licențe (2,27%) au fost aprobate prin Hotărâre de Guvern în perioada 2011-2015 (5 licențe în
anul 2011 și 3 licențe în anul 2014). Aceeași situație se constată și în cazul licențelor de dare
în administrare, respectiv din cele 3 licențe negociate și semnate în perioada 2011-2015,
niciuna nu a fost aprobată prin Hotărâre de Guvern până la finalizarea misiunii de audit.” De
altfel, procedura de avizare a proiectelor de Hotărâre de Guvern a fost demarată, conform
constatărilor Curții de Conturi, doar pentru 73 din cele 344 de licențe negociate de ANRM
anterior anului 2011 și neintrate în vigoare la momentul auditului Curții de Conturi.
Această situație generalizată de lipsă a aprobării prin Hotărâre de Guvern a licențelor de

exploatare se datorează, potrivit aceluiași raport al Curții de Conturi, ”lipsei de implicare a
conducerii ANRM cu privire la dispunerea de măsuri în vederea asigurării respectării
prevederilor legale referitoare la aprobarea licențelor de exploatare, precum și lipsei unui
control intern adecvat efectuat la nivelul ANRM, în ceea ce privește organizarea evidenței
licențelor de exploatare.”
23
http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/final.Sinteza.siteCCR.ANRM.pdf
22
Efectul constatat de Curtea de Conturi este de încurajare a titularilor de licențe aflați în

această situație ”să desfășoare activități miniere în perimetrele concesionate de ANRM, prin
invocarea unor excepții prevăzute de reglementările în vigoare”, 64% dintre titularii de
licențe acordate în baza Legii 85/2003 regăsindu-se în această situație.
Pe de altă parte, având în vedere că, din informațiile pe care le deținem, perimetrele de la
Valea Florilor și Nireș nu se regăsesc în această situație, efectul acestor inacțiuni în sectorul
sării este de menținere a monopolului SNS în ceea ce privește extracția, precum și poziției
de cvasi-monopol pe unele din piețele de comercializare a sării, inclusiv pe piața
comercializării sării pentru deszăpezire, care face obiectul prezentului raport.
În acest sens, apreciem că implementarea, de către ANRM, a recomandărilor formulate în

cadrul Raportului de audit al performanței, realizat de Curtea de Conturi și menționat
anterior, ar constitui pași importanți în schimbarea structurii sectorului sării și ar contribui la
apariția concurenței în industria de exploatare a sării în România și în industriile și piețele
din aval, inclusiv prin apariția concurenței pe piața sării pentru deszăpezire, care face
obiectul prezentului raport.
În ceea ce privește structura de exploatare a sării potrivit utilizării, SNS extrage și

comercializează anual circa 2 – 2,5 milioane de tone de sare, aproximativ [✂] din această
cantitate fiind comercializată pe piața internă. Așa cum reiese din Graficul nr. 5.3, sarea
extrasă este comercializează în principal sub formă de sare în soluție și sare pentru
deszăpezire, acestea totalizând peste 70% din cantitățile furnizate în anii 2016 și 2017.
5.4. Societatea Națională a Sării S.A. (Salrom)
5.4.1. Prezentarea generală a societății
SNS a fost înființată ca efect al Hotărârii Guvernului nr. 767/1997, prin reorganizarea Regiei
Autonome a Sării București24, aceasta din urmă desființându-se și transferând întregul
patrimoniu către SNS. Compania a fost înfiinţată ca societate comercială pe acţiuni,
persoană juridică română, cu capital integral de stat, cu sediul în municipiul Bucureşti, Calea
Victoriei nr. 220, sectorul 1, CUI 1590430, înregistrată la Registrul Comerțului cu nr.
J40/4607/2010 și are ca obiect principal de activitate Extracţia sării, cod CAEN 893.
În prezent, structura acționariatului SNS este următoarea:

• Statul Român, prin Ministerul Economiei: 51% din capitalul social;
• Fondul Proprietatea: 49% din capitalul social.
Potrivit Statutului său, obiectele de activitate ale SNS sunt:
• efectuarea de activităţi miniere (prospecţiune, explorare, dezvoltare, exploatare şi
preparare) în perimetrele în care a obţinut licenţa;
24
Înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 1286/1990.
23
•activităţi de comerţ intern şi extern pentru aprovizionare şi pentru valorificarea

produselor obţinute din activitatea proprie;
• activităţi de proiectare, de construcţii-montaj, confecţionarea şi repararea pieselor
de schimb, transport, informatică, protecţia mediului şi orice alte activităţi şi servicii
necesare realizării obiectului principal de activitate.
Potrivit prevederilor Legii nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei
economice25, SNS este ”societate de interes strategic”, având ca scop îndeplinirea strategiei
naţionale stabilite pentru extracţia, prelucrarea şi comercializarea sării şi a unor substanţe
nemetalifere, prin efectuarea, cu respectarea legislaţiei române, de acte de comerţ,
corespunzătoare obiectului de activitate.
SNS deține 7 sucursale, ale căror date sunt prezentate în Tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 3 Sucursalele SNS

Nr. Denumire sucursală Sediu
crt.
1 Exploatarea minieră Râmnicu Municipiul Râmnicu Vâlcea, str. Căpitan Negoescu nr.
Vâlcea 15, judeţul Vâlcea
2 Salina Slănic Slănic-Prahova, str. Cuza Vodă nr. 22, judeţul Prahova
3 Salina Ocna Dej Ocna Dej, Str. Salinei nr. 6, judeţul Cluj
4 Salina Ocna Mureş Ocna Mureş, str. Mihai Eminescu nr. 19, judeţul Alba
5 Salina Târgu Ocna Târgu Ocna, Str. Salinei nr. 12, judeţul Bacău
6 Salina Praid Praid, Str. Gării nr. 44, judeţul Harghita
7 Salina Cacica Cacica, Str. Republicii, judeţul Suceava
Sursa: www.salrom.ro
În baza celor 9 licenţe de exploatare deţinute începând cu anul 1999, așa cum este detaliat
în secțiunea 5.1, societatea produce:
• sare – sub formă de sare gemă, sare soluție și sare recristalizată,
• calcare, și
• feldspat.
Așa cum am arătat anterior, potrivit prevederilor art. 20 alin (2) din Legea 85/2003,
valabilitatea licențelor de exploatare deținute de SNS poate fi prelungită perpetuu, la
solicitarea SNS, pe perioade succesive a câte 5 ani, fără a fi nevoie de organizarea unei
proceduri competitive. Această prevedere legală oferă societății o anumită siguranță în ce
privește asigurarea continuării activității.
Pe lângă obiectul principal de activitate, care este extracţia sării, se adaugă şi activităţi
secundare necesare realizării obiectului principal, ca de exemplu:
• extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei
calcaroase, ghipsului, cretei şi a ardeziei,
25
Potrivit art.3, alin b).
24
• alte activităţi extractive,

• activităţi de servicii anexe pentru extracţia mineralelor,
• confecţii şi reparaţii piese de schimb,
• transport,
• protecţia mediului,
• activităţi turistice şi balneologice.
În Tabelul nr. 4 sunt prezentați principalii indicatori economico-financiari ai SNS în perioada

2012 – 2016.
Tabelul nr. 4 Principalii indicatori economico-financiari ai SNS
Indicator 2014 2015 2016 2017

Capitaluri proprii (lei) 270.053.323 245.466.253 297.132.742 360.109.378
Ritmul de creștere al capitalurilor
- -9,10% 21,05% 21,19%
proprii (%)
Cifra de afaceri– CA (lei) 277.371.582 301.571.976 297.103.325 371.494.641
Ritmul de creștere al cifrei de
- 8,72% -1,48% 25,04%
afaceri (%)
Profit /Pierdere (lei) 32.647.642 29.552.765 44.484.940 93.889.303
Rata profitului (Profit/Cifra de
11,77% 9,80% 14,97% 25,27%
afaceri X 100 -%)
Numărul mediu de salariați – Ns
1.751 1.687 1.658 1.612
(norme de lucru)
Productivitatea muncii - CA/Ns
158.408 178.762 179.194 230.456
(lei/normă lucru)
Ritmul de creștere al
- 12,85% 0,24% 28,61%
productivității muncii (CA/Ns - %)
Productivitatea muncii -
1.619,60 1.895,84 1.883,29 1.974,06
Cantitate/Ns (tone/normă lucru)
Ritmul de creștere al
productivității muncii - 17.06% -0.66% 4.82%
(Cantitate/Ns - %)
Evoluția numărului mediu de
- -3,66% -1,72% -2,77%
salariați (%)
Sursa: www.mfinante.ro și www.salrom.ro
Așa cum reiese din datele prezentate în tabelul de mai sus, SNS are o situație economico-
financiară solidă, societatea înregistrând profit în fiecare dintre anii din perioada analizată,
cu rate ale profitului variind între aproape 10% și peste 25% din cifra de afaceri, precum și
creșteri, pe ansamblul perioadei, pentru toți indicatorii financiari prezentați. Astfel,
capitalurile proprii au înregistrat un ritm mediu anual de creștere de 10,76%, timp ce ritmul
mediu de creștere al capitalurilor proprii a fost de 33,93%. Cifra de afaceri a înregistrat un
ritm mediu de creștere de 11,05%, nivelul înregistrat în 2017, când, de altfel, s-a înregistrat
și creșterea cea mai spectaculoasă, fiind cu 33,35% superior celui înregistrat în 2014. Se
25
poate remarca și creșterea semnificativă a productivității muncii, care a înregistrat un ritm

anual de creștere de 13,90%. În acest sens, reducerea numărului mediu de salariați cu
aproape 8% în perioada 2014-2017 a fost contrabalansată de eficientizarea activității, nivelul
productivității muncii în funcție de cantitatea de sare vândută s-a majorat în decursul
perioadei, cu un ritm mediu de 7,07%, astfel încât nivelul din 2017 este cu circa 22% mai
mare decât cel din 2014. În ceea ce privește productivitatea muncii în raport cu cifra de
afaceri, care încorporează atât eficientizarea activității, cât și majorările de prețuri, aceasta a
înregistrat un ritm mediu de creștere de 13,9%, nivelul din 2017 fiind cu aproape 46% mai
mare decât cel înregistrat în anul 2014.
În ceea ce privește elementele de cost, merită menționate redevențele plătite de către SNS.
Așa cum am precizat în secțiunea 5.1, licențele SNS au fost acordate în cursul anului 1999 și,
potrivit actul normativ relevant în vigoare la acel moment, respectiv Legea minelor nr.
61/1998, SNS datora o redevență de 2% din valoarea producției. Valoarea și modul de calcul
al redevenței au fost schimbate în perioada scursă din 1999, ajungând din 1 ianuarie 2014 la
valoarea de 1 euro pe tonă. De altfel, SNS este în prezent în litigiu cu Agenția Națională de
Administrare Fiscală referitor la valoarea redevenței datorate ca urmare a modificărilor
legislative survenite de la momentul acordării licențelor de exploatare și până în prezent. În
iulie 2017, SNS a semnat cu ANRM un act adițional la licența de concesiune prin care a fost
modificată valoarea redevenței de la 2% din valoarea producției la 1 euro pe tona de sare
extrasă.
5.4.2. Activitatea de comercializare a sării
Activitatea de comercializare a sării se desfăşoară atât la nivelul sediului administrativ al

societății, cât şi la nivelul sucursalelor, existând delimitări de atribuţii în ceea ce priveşte
administrarea clienţilor. Astfel, sediul administrativ deservește clienţii externi și clienţii locali
de tip „key accounts”, cum ar fi companiile mari, combinatele chimice și, nu în ultimul rând,
CNAIR.
În ceea ce privește structura vânzărilor de sare realizate de SNS în perioada 2014-2017,

aceasta este prezentată în Graficul nr. 1.
Graficul nr. 1 Structura cifrei de afaceri a SNS în perioada 2014 – 2017
[✂]
Sursa: prelucrări proprii ale datelor furnizate de SNS
Se poate observa ponderea foarte ridicată pe care o ocupă în vânzările SNS produsele care
încorporează puțină valoare adăugată, respectiv sarea în soluție și sarea pentru deszăpezire,
produse puțin prelucrate ulterior extracției și ale căror prețuri sunt cele mai mici, a căror
pondere în cifra de afaceri este situată în intervalul [✂]-[✂]% în perioada analizată. În
aceeași perioadă, produsele care încorporează gradele cele mai înalte de prelucrare și,
26
implicit, cele mai ridicate niveluri ale valorii adăugate, respectiv sarea pentru dedurizare și
sarea alimentară au ponderi cuprinse între [✂] și [✂].
În ceea ce privește turismul, acesta are o pondere de 9-12% din cifra de afaceri. În cursul
anului 2017, veniturile din turism au înregistrat o evoluție pozitivă în valori absolute (34.194
mii lei față de 28.989 mii lei în 2016), dar au înregistrat un declin relativ ca urmare a creșterii
mai rapide a vânzărilor de sare.26 În ceea ce privește saltul important al ponderii sării pentru
deszăpezire în anul 2017, apreciem că acesta se datorează, în principal, cantității neobișnuit
de mari contractate de CNAIR pentru sezonul de iarnă 2017-2018, superioară cu peste 50%
față de cea mai mare cantitate contractată în perioada 2014-2016.
Preponderența produselor cu valoare adăugată redusă (sarea în soluție și sarea pentru

deszăpezire) în cifra de afaceri a SNS este cu atât mai evidentă atunci când analizăm livrările
companiei pe piața internă. Astfel, cumulând valoarea livrărilor diverselor tipuri de sare din
perioada 2014-2017, așa cum este reprezentat vizual și valoric în Graficul nr. 2, produsele cu
valoare adăugată redusă ocupă între [✂] și [✂] din cifra de afaceri a SNS, dintre care [✂]-
[✂] de puncte procentuale reprezintă vânzări de sare deszăpezire, în timp ce produsele cu
valoare adăugată ridicată (sarea alimentară, sarea pentru dedurizarea apei și sarea pentru
hrana animalelor) au o pondere puțin mai mare de [✂], cu excepția anului 2017 când
reprezintă circa [✂] din totalul vânzărilor.
Graficul nr. 2 Structura vânzărilor de sare ale SNS pe piața internă în perioada 2014-2017
[✂]
5.4.3. Exportul de sare
România exportă anual circa 550 de mii de tone de sare, peste 99% din această cantitate
reprezentând exporturi ale SNS. Structura exporturilor pe țări de destinație este prezentată
în Graficul nr. 3.
26
Raportul Consiliului de Administrație al SNS pe anul 2017, disponibil la
http://www.salrom.ro/doc/public/Raport%20CA%20la%20situatii%20financiare%202017_in%20conformitate
%20cu%20OMFP%20nr.%201802_2014.pdf
27
Graficul nr. 3 Structura exporturilor de sare pe țări de destinație, cantitativ, în perioada

2014 - 2017
Sursa: INS
În perioada 2014-2017, Ungaria a reprezentat principala destinație a exporturilor, cu o

pondere de peste 70%, iar Slovacia, cu ponderi de 20-25%, și celelalte țări cu care România
are graniță directă, cu excepția Ucrainei, acoperă aproape integral exporturile realizate de
România.
Având în vedere faptul că cvasi-totalitatea exporturilor de sare este realizată de SNS,

precum și faptul că clasificarea utilizată de INS este diferită de tipurile de sare identificate în
prezentul raport, în cele ce urmează vom utiliza datele privind exporturile furnizate de SNS.
Exporturile realizate de SNS, reprezentate în Graficul nr. 4, sunt dominate, într-o proporție
de [✂], de sarea gemă industrială, produs destinat industriei chimice, al cărui nivel de
prelucrare, preț și valoare adăugată depinde de specificațiile solicitate de client. Sarea
pentru deszăpezire are o pondere de [✂] în valoarea exportului. În ceea ce privește
produsele cu valoare adăugată mare, sarea alimentară are o pondere de doar [✂] din
exportul de sare realizat de SNS, în timp sarea pentru dedurizare este aproape absentă, doar
începând cu anul 2016 fiind realizate mici exporturi.
Graficul nr. 4 Structura vânzărilor de sare ale SNS pe piața externă în perioada 2014-2017
[✂]
28
Diferența de structură a exportului, comparativ cu livrările realizate pe piața internă

conduce, așa cum reiese din Graficul nr. 5, la o mai bună punere în valoare, din perspectivă
financiară, a sării extrasă și comercializate de SNS. Astfel, în timp ce sarea comercializată la
export reprezintă, din punct de vedere cantitativ, între 15 și 22% din total, din punct de
vedere valoric aceasta se situează în intervalul 24-36%, diferențele înregistrate în fiecare an
individual situându-se în intervalul 13-17%.
Graficul nr. 5 Structura vânzărilor de sare ale SNS, cantitativ și valoric, pe piața internă și la
export, în perioada 2014-2017
100%
22% 19% 17% 15%
90% 28%
36% 35% 34%
80%
70%
60%
50%
78% 81% 83% 85%
40% 72%
64% 65% 66%
30%
20%
10%
0%
Cantitate Valoare Cantitate Valoare Cantitate Valoare Cantitate Valoare
2014 2014 2015 2015 2016 2016 2017 2017
Intern Export
Sursa: prelucrări proprii ale datelor furnizate de SNS27
Explicația acestei situații ar putea consta în faptul că, spre deosebire de România, unde
concurența este prezentă doar pentru produsele cu valoare adăugată mare28, pe piețele
externe SNS este concurată și pe piețele produselor cu valoare adăugată mai mică, cum este
sarea pentru deszăpezire.
Astfel, pe principalele piețe externe unde SNS realizează exporturi de sare pentru
deszăpezire, Ungaria, Serbia, Slovacia și Bulgaria, se manifestă concurența, atât din partea
producătorilor interni (Bulgaria, foarte puțin Serbia), a producătorilor din alte țări europene
(Salinen-Austria, Artyomsol-Ucraina, Solana–Bosnia și Herțegovina), cât și din partea
importatorilor de sare de mare produsă în țări ale bazinului mediteranean.
În mod previzibil, existența concurenței pe piață conduce la manifestarea de presiuni asupra

purtătorilor ofertei pentru prezentarea unor oferte atractive, iar cum sarea pentru
deszăpezire este un produs relativ omogen, această presiune se manifestă asupra prețurilor
și a condițiilor de livrare (de exemplu, termenul de plată).
27
Date disponibile și în Rapoartele anuale ale Consiliului de Administrație al SNS.
28
Vezi capitolul 6 – Importul de sare
29
Astfel, cu referire strict la livrările de sare pentru deszăpezire, în cursul investigației

sectoriale s-a constatat că prețurile aferente vânzărilor SNS pe piața internă sunt, în medie,
mai mari cu circa [✂] decât cele practicate la export. De asemenea, au fost identificate
situații concrete, unele dintre acestea fiind prezentate, spre exemplificare, în Tabelul nr. 5,
în care pentru livrări similare din perspectiva granulației, a modului de ambalare și a clauzei
de livrare, prețul practicat pe piața internă este net superior celui practicat la export.
Tabelul nr. 5 Comparație între diverse livrări realizate de SNS pe piața internă și la export
An Salină Clauză Granulație Intern Extern
livrare Client Cantitate Preţ Client Cantitate Preţ
(tone) (lei/tonă) (tone (lei/tonă)
2014 Ocnele FCA 0-4 mm vrac [✂] [✂] [✂] [✂] [✂] [✂]
Mari salină
2015 Ocnele FCA 0-8 mm vrac [✂] [✂] [✂] [✂] [✂] [✂]
Mari salină
2016 Ocna FCA 0-4 mm vrac [✂] [✂] [✂] [✂] [✂] [✂]
Dej salină
2017 Praid FCA 0-4 mm vrac [✂] [✂] [✂] [✂] [✂] [✂]
salină
Sursa: SNS29
Această situație nu face decât să ateste potențialele efecte benefice ale prezenței
concurenței pe piață, care se traduc, în primul rând, în prețuri mai mici plătite de
consumatori. Având în vedere și lipsa aproape completă a importurilor de sare pentru
deszăpezire, în ciuda inexistenței de bariere legale sau administrative la intrarea pe piață,
pentru comercializarea sării pentru deszăpezire fiind suficientă îndeplinirea cerințelor
achizitorului privind cantitatea și calitatea produsului30, apare cu atât mai evidentă nevoia
de stimulare a modificării structurii pieței, atât prin modificări legislative care să nu mai
permită prelungirea perpetuă a licențelor de exploatare, dar mai ales prin soluționarea
situațiilor aferente licențelor de exploatare a perimetrelor de la Valea Florilor și Nireș.
5.4.4. Analiza eficienței exportului de sare în raport cu eficiența livrărilor

pe piața internă
În mod firesc, practicarea unor prețuri semnificativ mai mici la export față de piața internă în
cazul sării pentru deszăpezire conduce la o eficiență economică semnificativ mai redusă a
exportului acestui produs prin comparație cu vânzările pe piața internă. Astfel, din datele
reprezentate în Graficul nr. 6 rezultă că valorile minime, maxime și medii ale marjei
29
Răspunsul Salrom nr. 7228/13.10.2017, înregistrat la Consiliul Concurenței cu nr. RG/13930/13.10.2017.
30
Spre deosebire, spre exemplu, de sarea pentru consum alimentar, produs pentru care există reglementări
specifice, referitoare la conținutul minim de clorură de sodiu, la prezența iodului, etc., produs pentru care
importurile sunt semnificative, atât valoric, cât și cantitativ. Inexistența barierelor legale sau administrative
este susținută și de activitatea de comercializare a sării desfășurată de întreprinderile menționate la secțiunea
7.3.
30
comerciale31 (valori procentuale din prețul de vânzare) au fost net inferioare în cazul
exporturilor față de vânzările pe piața internă.
Graficul nr. 6 Comparația nivelurilor minime, maxime și medii ale marjelor comerciale (valori
procentuale) practicate de SNS pe piața internă și la export în perioada 2014-2017
[✂]
Sursa: Prelucrări proprii ale datelor furnizate de SNS
Din analiza datelor cuprinse în Graficul nr. 6 se poate constata că valoarea medie a marjei
comerciale a variat între [✂], în timp ce valorile înregistrate pe piața internă au înregistrat
valori cuprinse între [✂]. O constatare similară reiese și în ceea ce privește valoarea maximă
a marjei comerciale, care a variat între [✂] în cazul exportului, în timp ce în cazul vânzărilor
pe piața internă au variat între [✂].
În ceea ce privește valorile minime ale marjei comerciale, acestea au variat între [✂].
Valorile negative ale marjei comerciale atestă existența, în cazul exportului, a unor livrări în
cazul cărora prețul de vânzare a fost inferior costurilor totale antecalculate. Existența
situațiilor în care prețul de vânzare la export nu a acoperit costurile a fost sesizată și de
Curtea de Conturi.32 Din analiza efectuată pe perioada analizată în cadrul prezentei
investigații, au fost identificate 9 astfel de situații, dintre care 5 au survenit în anul 2014, iar
câte 2 în anii 2016 și 2017. Anul 2014 se caracterizează, de altfel, și prin minimul marjei
comercial, situația fiind substanțial remediată în anii următori. În cazul livrărilor pe piața
internă nu au fost identificate situații de vânzare sub costurile antecalculate.
Trebuie remarcat că situațiile în care prețurile de vânzare la export sunt inferioare costurilor
antecalculate se înregistrează în relația cu clienți tradiționali ai SNS și, cel puțin pentru anii
2015-2017, relațiile cu respectivii clienți au condus, per ansamblu, la înregistrarea unor
marje comerciale pozitive.
Valorile semnificativ mai mici ale marjelor comerciale praticate pentru exporturi față de
livrările interne, precum și înregistrarea unor situații în care marjele comerciale sunt
negative, nu fac decât să sublinieze presiunea pe care o pune existența concurenței asupra
31
Marja comercială a fost calculată ca diferență între prețul de vânzare și costul total antecalculat al
produsului. Pentru exporturi, în situația în care costul de producție prezentat (fără costurile generate, acolo
unde a fost cazul, de clauza de livrare) a fost inferior celui prezentat, în cazul aceluiași produs (din punct de
vedere al granulației și modului de ambalare), realizat de aceeași salină, cu livrare la poarta salinei, a fost
utilizat costul antecalculat pentu vânzările pe piața internă. SNS a justificat aceste situații prin faptul că
produsele cu pricina reprezentau sortimente diferite (codurile de produs fiind diferite). Această justificare nu a
fost considerată suficientă, dat fiind că diferențele identificate variază între [✂], diferența medie fiind de
[✂].
32
”Raportul de audit al performanţei privind concesionarea resurselor minerale ale ţării în perioada 2011-
2015”, pagina 41.
31
politicii de preț și beneficiile generate pentru consumatori și necesitatea luării măsurilor

legislative și administrative care să permită apariția concurenței pe piața sării pentru
deszăpezire în România.
6. Importul de sare
Importul de sare în România este de circa 110-130 de mii de tone pe an, așa cum reiese
dinTabelul nr. 6, din care aproximativ 100 de mii de tone este reprezentat de sarea
alimentară. Raportat la producția internă, importul reprezintă circa 6-7%.
Tabelul nr. 6 Cantitatea de sare importată în perioada 2014-2017
An 2014 2015 2016 2017

Cantitate (mii tone) 107 128 122 129
Sursa: INS
Structura importurilor de sare, pe țări de proveniență, este reprezentată în Graficul nr. 7.
Graficul nr. 7 Structura importurilor de sare pe țări de proveniență, cantitativ, în perioada

2014-2017
Sursa: INS
Principala sursă a importului de sare este reprezentată de Ucraina, respectiv de societatea

Artyomsol, întreprindere controlată de statul ucrainean, situată în regiunea Donbas, care a
furnizat constant peste 30% din cantitatea de sare importată de România în perioada 2014-
2017. Țările din bazinul mediteranean, respectiv Grecia, Turcia, Tunisia și Egipt, asigură
aproximativ 30-40% din cantitatea de sare importată, înregistrându-se o tendință de
reducere a importurilor din Grecia și de creștere importantă a celor din Tunisia și Egipt. Un
furnizor foarte important de sare este Austria, țară care ocupă, de regulă, poziția a treia și
furnizează aproximativ 20% din cantitatea importată de România.
32
Graficul nr. 8 Structura importurilor de sare în funcție de utilizare, cantitativ, cumulat în

perioada 2014 - 2017
Sursa: INS
Aproape 80% din sarea importată în perioada 2014 – 2017 a fost sare alimentară, produs cu
valoare adăugată mare și preț ridicat. În ceea ce privește sarea pentru deszăpezire, nu există
consemnări distincte în statistica oficială cu privire la importuri, dar, chiar considerând
integral cantitatea încadrată la categoria ”denaturate sau destinate altor utilizări
industriale”, importul ar reprezenta în permanență cel mult 3,5% din acest volum ipotetic al
pieței, așa cum reiese din Graficul nr. 9.
Graficul nr. 9 Raportul dintre producția internă de sare pentru deszăpezire și importul de
sare pentru alte destinații industriale, perioada 2014-2017
33
Sursa: Prelucrări proprii ale datelor furnizate de INS și SNS
În aceste condiții, se poate aprecia că, deși poate reprezenta un factor semnificativ de
presiune concurențială pe piețele produselor cu valoare adăugată mai mare, importul nu
exercită presiune concurențială asupra SNS pe piața sării utilizate pentru deszăpezire.
De altfel, în cursul prezentei investigații, nu au fost identificate societăți care să realizeze

activități de import de sare pentru deszăpezire în România. Deși nu excludem existența
acestora, apreciem că nu au un comportament și o importanță pe piață mai mare decât
întreprinderile descrise la secțiunea 7.2.3. Companiile indicate de SNS ca având activitate de
import de sare pentru deszăpezire fie au declarat că nu au comercializat niciodată acest
produs33, fie nu mai au activitate din anul 201234.
7. Organizarea activității de deszăpezire a drumurilor publice
7.1. Reglementarea activității de deszăpezire a drumurilor publice
7.1.1. Autoritățile responsabile și modul de organizare al deszăpezirii

drumurilor publice
Activitatea de deszăpezire a drumurilor publice este reglementată de Ordinul comun al

Ministerului pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine și al
Ministerului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 289/2170/2013 pentru
aprobarea Normativului privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice
(denumit, în continuare, Normativul privind deszăpezirea), elaborat de CNAIR. Potrivit
acestui normativ, sistemul de informare și control asupra stării drumurilor publice cade în
responsabilitatea administratorilor drumurilor publice respective, respectiv CNAIR și
33
Adresa Mondistar SRL înregistrată la Consiliul Concurenței cu nr. RG/10314/02.08.2018.
34
Mondisalt SRL Galați.
34
autoritățile publice locale. În sarcina acelorași entități cade și constituirea, la nivel central,
respectiv local, a comandamentelor însărcinate cu conducerea şi coordonarea activităţii de
prevenire şi intervenţie pentru combaterea poleiului şi înzăpezirii drumurilor.
Pentru asigurarea circulaţiei rutiere în timpul iernii, administratorul drumurilor publice are
obligația de a:
• stabili măsurile pregătitoare (reparaţii asfaltice, colmatări, montare panouri
parazăpezi, tăiat cavalieri etc);
• stabili măsurile de prevenire a apariției poleiului şi a înzăpezirii;
• stabili măsurile de deszăpezire;
• întocmi anual programele comune la nivel central între CNAIR și IGPR, până la data
de 1 octombrie, iar în plan teritorial, între serviciile de poliţie rutieră şi secţiile de
drumuri naţionale sau consiliile judeţene, respectiv consiliile locale, până la data de
15 octombrie.
De asemenea, în sarcina administratorilor drumurilor publice cade și obligația realizării și

punerii în aplicare a programului pregătirilor în vederea iernii, care constă în:
• apărarea drumurilor cu panouri parazăpezi sau cu perdele forestiere de protecţie;

• revizuirea şi repararea utilajelor, a echipamentelor şi mijloacelor de transport
prevăzute în programul de iarnă, inclusiv a spaţiilor de cazare, de garare utilaje,
parcare;
• aprovizionarea cu materiale pentru prevenirea şi combaterea poleiului şi înzăpezirii,
pregătirea, completarea şi revizuirea spaţiilor de depozitare, stabilirea sectoarelor de
drum pe care se acţionează numai cu materiale antiderapante;
• instruirea personalului;
• organizarea reţelei de coordonare operativă şi informare;
• asigurarea necesarului de indicatoare rutiere şi mijloace de semnalizare rutieră
pentru închiderea, la nevoie, a sectoarelor de drum înzăpezite;
• încheierea contractului cu Administrația Națională de Meteorologie pentru
furnizarea informaţiilor meteorologice.
În ceea ce privește aprovizionarea cu materiale pentru prevenirea şi combaterea poleiului şi

a înzăpezirii, respectiv sare cu granulozitate 0-8 mm, soluţie de sare, clorură de calciu etc.,
aceasta trebuie realizată cu respectarea următorului grafic de asigurare a cantității
necesare:
- 35% din cantitatea necesară până la 1 noiembrie;

- 50% din cantitatea necesară până la 1 decembrie;
- 75% din cantitatea necesară până la 31 decembrie;
- completare până la 100%, în funcţie de condiţiile meteo şi de stocuri.
35
7.1.2. Materialele folosite în activitatea de deszăpezire
Reglementarea relevantă în ceea ce privește materialele folosite pentru activitatea de

deszăpezire este Normativul privind condiţiile tehnice şi metodologia de testare a
materialelor antiderapante şi a fondanţilor chimici, utilizate pentru întreţinerea drumurilor
pe timp de iarnă (denumit, în continuare, Normativul privind materialele de deszăpezire),
indicativ NE-030-2004, aprobat prin ordinul Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului nr. 1031/2004.
Potrivit acestuia, materialele de deszăpezire pot fi utilizate fie preventiv, înaintea apariției
fenomenului meteorologic (ninsoare sau polei) sau în timpul acestuia, cu excepția cazului în
care se manifestă viscolul. În cazul în care intervenția se realizează după încetarea ninsorii,
modalitatea în care aceasta este realizată și cantitatea de material de deszăpezire aplicată
depinde, în principal, de grosimea stratului de zăpadă. În ceea ce privește materialele pentru
deszăpezire, Normativul privind materialele de deszăpezire constată că, atât pe plan
mondial, cât și în România, cel mai utilizat material de deszăpezire este sarea și că, în funcție
de temperatura înregistrată la nivelul carosabilului, mai este folosită și clorura de calciu.
Astfel, conform Normativului privind materialele de deszăpezire, sarea este eficientă la

temperaturi mai mari de -6oC, putând fi utilizată, în combinație cu clorură de calciu, până la
temperaturi de -15oC, în proporțiile prezentate în Tabelul nr. 7.
Tabelul nr. 7 Proporțiile de utilizare a materialelor de deszăpezire în funcție de temperatura

la nivelul carosabilului
Temperatură (o C) Material de deszăpezire Proporții

De la 0 la -6 Sare (NaCl) 1
De la -6 la -10 Sare (NaCl) 2/3
Clorură de calciu (CaCl) 1/3
De la -10 la -15 Sare (NaCl) 1/2
Clorură de calciu (CaCl) 1/2
Sub -15 Clorură de calciu (CaCl) 1
Sursa: Normativul privind materialele de deszăpezire
O altă modalitate de utilizare a sării este aceea de amestecare cu material antiderapant,

respectiv cu nisip, modalitate utilizată pentru coborârea temperaturii de îngheț a nisipului și
pentru a asigura o mai bună acțiune antiderapantă. Această modalitate este recomandată,
potrivit Normativului privind materialele de deszăpezire, pe drumurile cu trafic greu, la
temperaturi coborâte, unde folosirea sării nu este recomandată.
Acolo unde se acţionează cu amestec de material antiderapant şi sare, proporţia

recomandată a amestecului este de 1:1. O metodă de amestec este și cea de pulverizare a
saramurii pe nisip în momentul împrăștierii pe drum, metodă ce asigură avantaje prin faptul
că nisipul devine imediat umed și se utilizează o cantitate mult mai mică de sare.
36
În ceea ce privește caracteristicile fizico-chimice ale sării pentru deszăpezire, Normativul

privind materialele de deszăpezire face referire la sarea industrială, prevăzând o
concentrație minimă de clorură de sodiu de 96%, concentrație minimă care se regăsește, de
altfel, și în standardul SR 2906/2012 – sare industrială.35 Cu toate acestea, în utilizarea
efectivă, așa cum reiese, pe de o parte, din specificațiile aferente procedurilor de achiziție
ale CNAIR și, pe de altă parte, din caracteristicile produsului comercializat de SNS, sarea
pentru deszăpezire are o concentrație de clorură de sodiu de 94-96%, fiind, deci, inferioară
calitativ sării industriale. Ca atare, mențiunile privind sarea pentru deszăpezire din cuprinsul
prezentului raport se referă la clorura de sodiu în concentrație de 94-96%.
7.2. Prezentarea entităților responsabile pentru desfășurarea activității de

deszăpezire
7.2.1. Compania Națională de Investiţii Rutiere (CNAIR)
Activitatea CNAIR este reglementată de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 55/2016

privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România -
S.A. şi înfiinţarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere - S.A., precum şi modificarea şi
completarea unor acte normative. Potrivit acestui act normativ, CNAIR este o companie de
interes strategic național ce funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor, pe
bază de gestiune economică si autonomie financiară. CNAIR are ca responsabilități
administrarea, exploatarea, întreținerea, modernizarea si dezvoltarea rețelei de drumuri
naționale si autostrăzi de pe teritoriul României. Astfel, din totalul de 86.099 de km ai rețelei
de drumuri publice din România, CNAIR are în administrare 763 km de autostradă și 16.891
km de drumuri naționale.36
Obiectul de activitate al CNAIR cuprinde:

• întreținerea, repararea, administrarea și exploatarea autostrăzilor, drumurilor
expres, drumurilor naționale, variantelor ocolitoare, precum și a altor elemente de
infrastructură rutieră definite conform legii, în scopul desfășurării traficului rutier în
condiții de siguranță a circulației;
• implementarea programelor de dezvoltare unitară a rețelei de drumuri publice în
concordanță cu strategia Ministerului Transporturilor, cu cerințele economiei
naționale și cu cele de apărare;
• încasarea, în punctele de trecere a frontierei și în alte puncte, stabilite conform legii,
a obligațiilor datorate de utilizatorii autostrăzilor si drumurilor naționale, inclusiv a
rovinietei;
• emiterea de acorduri de amplasare, în zona autostrăzilor și drumurilor naționale,
pentru construcții, panouri publicitare, instalații și alte obiective similare;
• emiterea de autorizații speciale de transport intern;
35
Pentru mai multe detalii, vezi secțiunea 8.1.
36
Comunicatul de presă nr. 100/25.04.2018 al INS
37
• activități comerciale, industriale și alte activități necesare îndeplinirii obiectului său

de activitate.
Pentru realizarea obiectului de activitate, CNAIR desfășoară activități industriale, de

cercetare, de proiectare, de construcții, de întreținere, de învățământ etc. De asemenea,
CNAIR deține în concesiune elementele infrastructurii autostrăzilor și a drumurilor
naționale, pe care le administrează, exploatează, întreține și repară.
Principalele atribuții ale CNAIR sunt:

• Gestionarea și întreținerea rețelei naționale de drumuri si autostrăzi;
• Construcția de drumuri și autostrăzi noi;
• Elaborarea proiectelor de acte normative care privesc domeniul administrării și
utilizării infrastructurii rutiere;
• Organizarea cercetării fundamentale și aplicative a sectorului rutier și promovarea
creșterii nivelului tehnic și tehnologic al lucrărilor de drumuri si poduri;
• Elaborarea de studii, prognoze și programe pentru dezvoltarea, sistematizarea și
modernizarea rețelei de drumuri publice;
• Executarea reviziei periodice a drumurilor și podurilor, actualizarea permanentă a
băncii de date privind starea tehnica a acestora și realizarea programelor de
reabilitare, având în vedere creșterea fluenței traficului și a confortului rutier.
CNAIR are în structura sa următoarele unități și subunități:

• CNAIR - Central;
• 7 subunități, fără personalitate juridică, denumite Direcții Regionale de Drumuri și
Poduri, localizate în : București, Craiova, Iași, Cluj, Timișoara, Constanta și Brașov;
• Centrul de Studii Tehnice, Rutiere și Informatice (CESTRIN). CESTRIN este organismul
tehnic al CNAIR;
• 45 de Secții de Drumuri Naționale;
• 318 districte.
Finanțarea activității CNAIR este asigurată din următoarele surse:

• alocații de la buget (cofinanțare împrumuturi rambursabile, fonduri externe
nerambursabile și cofinanțarea aferentă, transferuri pentru investiții ale agenților
economici cu capital de stat etc.)
• surse proprii, cum ar fi rovinieta și tarifele de trecere a podurilor;
• disponibil neutilizat din anii anteriori, rezultat din diferența intre cheltuieli cu
amortizarea cheltuielilor necorporale și corporale, realizate din venituri proprii, și
venituri proprii efectiv utilizate pentru plăți aferente investițiilor din surse proprii;
• alte surse.
Ca parte a întreținerii autostrăzilor și drumurilor naționale, CNAIR are și atribuția de asigura

deszăpezirea drumurilor publice, ceea ce îi conferă, așa cum rezultă din secțiunea 7.3,
38
calitatea de principal achizitor al sării pentru deszăpezire, cu o pondere de peste [✂] din
vânzările de sare pentru deszăpezire realizate de SNS pe piața internă. În ceea ce privește
importanța cheltuielilor cu achiziția sării pentru deszăpezire, acestea au o pondere mai mică
de [✂] în totalul cheltuielilor de exploatare ale CNAIR, respectiv de aproximativ [✂] din
totalul cheltuielilor cu materii prime și materiale consumabile ale companiei.37
7.2.2. Autoritățile publice locale (UAT-uri contractante)
Pentru diferența de 68.445 km de drumuri publice, compusă din 35.149 km de drumuri

județene, respectiv 33.296 km de drumuri comunale, responsabilitatea asigurării întreținerii,
și implicit a deszăpezirii acestora, revine autorităților care le au în administrare, respectiv
autoritățile publice locale, în funcție de nivelul acestora și de rangul drumurilor (județean,
municipal, orășenesc, comunal etc.).
În această calitate, autoritățile publice locale pot asigura deszăpezirea drumurilor publice fie
direct, fie prin subcontractarea către companii publice, cărora le este încredințată
întreținerea drumurilor, sau către entități private. În acest mod, cele trei tipuri de entități
enumerate dețin o pondere de circa 40% în cererea pe piața sării pentru deszăpezire.
7.2.3. Alte entități
Cu excepția autorităților responsabile de întreținerea drumurilor publice, descrise mai sus, o

serie de alte entități, publice sau private, desfășoară activități de deszăpezire, atât pentru
spațiile deschise deținute, cum ar fi drumuri interioare, parcări, curți etc, cât și pentru căile
pietonale exterioare din dreptul imobilelor deținute. Ponderea acestor entități în totalul
cererii este redusă.
7.3. Achiziția de sare pentru deszăpezire
Achiziția sării pentru deszăpezire este realizată individual de către fiecare entitate care
realizează lucrări de deszăpezire, în nume propriu sau în numele terților cărora le prestează
servicii. Având în vedere utilitatea principală, de asigurare a deszăpezirii și utilizării normale
a infrastructurii rutiere, principalii achizitori ai produsului sare pentru deszăpezire sunt
entitățile publice care au obligația asigurării întreținerii drumurilor publice, în speță CNAIR,
pentru autostrăzi și drumuri naționale, respectiv autoritățile administrației publice locale,
direct sau prin întreprinderi înființate de aceste autorități, pentru drumurile publice de rang
inferior. Așa cum reiese din Graficul nr. 10, aceste entități publice au generat, în perioada
2014-2017, peste [✂] din vânzările de sare pentru deszăpezire ale SNS, peste [✂] din
vânzări având drept client CNAIR, în timp ce sub [✂] din vânzări se adresează unor societăți
comerciale.
37
Estimări proprii realizate pe baza informațiilor privind cantitatea de sare pentru deszăpezire achiziționată în
anul 2016 și prețul acestui produs, pe de o parte, și a informațiilor din contul de profit și pierdere al CNAIR
pentru anul 2016, pe de altă parte.
39
Graficul nr. 10 Structura vânzărilor SNS în România, în perioada 2014 – 2017, pe tipuri de
achizitori
[✂]
Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de SNS
Achizițiile efectuate de către aceste autorități și întreprinderi publice sunt guvernate de

legislația privind achizițiile publice și se desfășoară prin licitații sau alte proceduri
competitive. În ceea ce privește achizițiile entităților private, acestea sunt realizate pe baza
procedurilor proprii de achiziție.
Având în vedere ponderea CNAIR în totalul vânzărilor de sare pentru deszăpezire, apreciem
că este utilă prezentarea istoricului achizițiilor realizate de către această companie în
perioada 2014-2017.
Din perspectiva modului de organizare internă, pe baza datelor privind necesarul de sare
pentru deszăpezire transmise de către Direcțiile regionale, CNAIR – sediul central cumulează
necesarul aferent fiecărui sezon de iarnă și organizează procedurile de achiziție, asigurând
contractarea cantităților necesare. Procedurile de achiziții sunt organizate, de regulă, în
cursul verii pentru sezonul de iarnă următor, astfel încât să poată fi încheiate contractele de
achiziție în timp util pentru a putea fi respectate temenele și stocurile minime prevăzute de
Normativul privind prevenirea și combaterea înzăpezirii drumurilor publice.
Pe baza acestor contracte, direcțiile regionale emit comenzile către furnizor, primesc și
recepționează cantitățile solicitate, asigură depozitarea și utilizarea sării, în funcție de
condițiile meteo-rutiere pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a rețelei de drumuri
naționale și autostrăzi. Plata și evidența plăților pentru sarea achiziționată sunt efectuate de
către CNAIR – sediul central.
În ceea ce privește procedurile de achiziție organizate de către CNAIR, până în anul 2015,
inclusiv, date fiind prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 34/2004 care permiteau
autorităților contractante să aplice procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui
anunţ de participare pentru achiziţionarea de materii prime cotate la bursele de mărfuri,
achiziţia acestora realizându-se ca urmarea a tranzacţiilor pe piaţa la disponibil38, achiziția a
fost realizată prin BRM.
Pentru achiziţia de produse prin BRM, achizitorul încheie, în prealabil, un contract cu bursa,
devenind astfel membru afiliat sau propriul său broker. Ulterior, achizitorul completează un
ordin iniţiator de achiziţie a produsului respectiv, pe care îl transmite către BRM, care
publică ordinul împreună cu caietul de sarcini şi alte documente solicitate de societatea care
38
Art. 122 lit. f) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie
publice, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, secţiunea 6
40
doreşte să facă achiziţia. Astfel, se poate programa şedinţa de tranzacţionare, care se

desfăşoară prin strigare liberă sau în sistem electronic. Ca urmare a şedinţei de
tranzacţionare, se stabileşte preţul cel mai scăzut şi se încheie tranzacţia cu ofertantul al
cărui preţ a fost acceptat.
Cantitățile de sare pentru deszăpezire contractate de către CNAIR în perioada 2014 – 2017,
precum și cele efectiv livrate, sunt prezentate în Tabelul nr. 8.
Tabelul nr. 8 Cantitățile de sare pentru deszăpezire și prețurile contractate de către CNAIR în
perioada 2014 – 2017, precum și volumul livrărilor efective
An Data Data Volumul Preț Volumul

contractare / lansării semnării contractat -lei/tonă-40 efectiv
Sezon de procedurii contractului -tone- livrat
iarnă39 de achiziție
de furnizare -tone-
a sării
pentru
deszăpezire
2014 17/10/2014 [✂] 250.000 [✂] [✂]
2014-2015 23/01/2015 [✂] 65.000 [✂] [✂]
2015 12/10/2015 [✂] 300.000 [✂] [✂]
2015-2016
2016 27/10/2016 [✂] 300.000 [✂] [✂]
2016-2017
2017 19/09/2017 [✂] 450.000 [✂] [✂]
2017-2018
Sursa: SNS
Datele cuprinse în Tabelul nr. 8 arată că achizițiile anuale de sare implică furnizarea nor
cantități foarte importante de sare pentru deszăpezire în termene extrem de scurte de
livrare. Astfel, luând în considerare și termenele prevăzute de Normativul privind prevenirea
şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice, pentru asigurarea stocurilor minime de sare
pentru deszăpezire, descrise la punctul 7.1, 35% din cantitatea de sare pentru deszăpezire
contractată inițial trebuie asigurată în termenul dintre semnarea contractului și data de 1
noiembrie, până în data de 1 decembrie trebuie livrat încă 15% din cantitate, iar până la 31
decembrie trebuie livrat suplimentar 25% din cantitate.
Astfel, în perioada analizată, cea mai lungă perioadă dintre semnarea contractului și livrarea
a 35% din cantitatea contractată a fost puțin peste 2 luni41, iar între data semnării
contractului și data la care era obligatorie livrarea a 75% din cantitatea contractată a fost
39
Potrivit CNAIR, sezonul de iarnă este definit ca perioada cuprinsă între 20 octombrie anul curent - 31 martie
anul următor.
40
În perioada 2014-2015, prețul de vânzare nu includea transportul, în timp ce în perioada 2016-2017 prețul a
inclus și transportul. Costul cu transportul este estimat la [✂] lei/tonă/km. Prețurile nu includ TVA.
41
Dată fiind semnarea cu întârziere a contractului, în anul 2016 au fost decalate termenele de livrare.
41
mai mică de 4,5 luni. Este evident că necesitatea asigurării unor cantități atât de mari de
sare în termene atât de scurte implică dificultăți în asigurarea producției și, mai ales, în
organizarea serviciilor logistice necesare livrării, a depozitării și transportului unor cantități
mari de sare.
Mai mult, așa cum rezultă din cantitățile contractate suplimentar prin acte adiționale,
precum și din faptul că au fost livrate cantități semnificativ mai mari decât cele contractate
inițial, reiese necesitatea ca furnizorul să aibă capacitatea de a suplimenta rapid cantitățile
furnizate, ca efect al apariției unor fenomene meteo ce nu au putut fi prevăzute inițial.
În aceste condiții, este firesc că singurele răspunsuri la ofertele de cumpărare lansate de

CNAIR au fost reprezentate de ofertele SNS, în baza acestora încheindu-se contractele de
furnizare a sării pentru deszăpezire.
Apreciem că CNAIR ar putea avea în vedere organizarea licitațiilor de achiziție mai devreme
în cursul anului, situație ce ar putea fi permisă de folosirea eficientă a capacității CNAIR de
stocare, care este de aproximativ 150.000 de tone.42 O astfel de organizare ar putea avea ca
efect participarea și a altor ofertanți, inclusiv externi, permițând CNAIR să beneficieze de
efectele concurenței, în special de prețuri mai reduse.
În plus, din informațiile colectate de Consiliul Concurenței, în perioada 2012 – 2015, în

caietele de sarcini aferente achizițiilor realizate de CNAIR, pe lângă informațiile privind
specificațiile produsului, locurile de livrare etc., au fost incluse și referințe la salinele de la
care ar fi trebuit realizată livrarea cantităților de sare către fiecare direcție regională a
CNAIR, precum și distanțele de la respectivele saline la punctele finale de livrare.
Consiliul Concurenței a apreciat că introducerea informaților legate de salinele furnizoare și,

respectiv, distanțele de la acestea la punctele finale de livrare, ar putea constitui o
restricționare a concurenței prin excluderea participării la respectivele proceduri de achiziție
publică a unor potențiali concurenți ai SNS. Astfel, procedurile de achiziție publică din
perioada 2012-2015 nu au asigurat un tratament egal și transparent pentru toți operatorii
economici, conform principiilor OUG nr. 34/2004. În aceste condiții, Consiliul Concurenței a
solicitat, în cursul anului 2016, explicații cu privire la rațiunile includerii referințelor la
salinele de proveniență a sării pentru deszăpezire.
Ca urmare acestui demers, dar și a intrării în vigoare a Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile
publice, care nu mai permite autorităților contractante să deruleze procedurile de achiziție
prin intermediul burselor de mărfuri, caietele de sarcini elaborate de CNAIR nu au mai
conținut referiri la salina de origine a sării. Mai mult, având în vedere încurajarea împărțirii
pe loturi prin prevederile Legii nr. 98/201643, începând cu anul 2016, CNAIR a organizat
procedurile de achiziție a sării pentru deszăpezire sub forma licitațiilor deschise, cu
42
Adresa CNAIR nr. 70265/06.11.2017, înregistrată la Consiliul Concurenței nr. RG/14954/07.11.2017.
43
Potrivit art. 141 alin (3) din Legea nr. 98/2016, atunci când autoritatea contractantă nu recurge la atribuirea
contractului pe loturi, aceasta are obligația de a justifica această decizie.
42
publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, împărțite pe loturi, cantitățile aferente

fiecărei direcții regionale de drumuri și poduri reprezentând un lot.
Mai mult, în vara anului 2016, CNAIR a încercat încheierea unui contract multianual,
procedura de achiziție lansată prin SEAP în cursul lunii iulie 2016 urmărind încheierea unui
acord cadru pe 4 ani, pentru perioada 2016-2020 și a două contracte subsecvente pe sezon
de iarnă. Niciun ofertant nu a participat la această procedură de achiziție, iar caietul de
sarcini a fost solicitat de o singură întreprindere care, potrivit reprezentanților CNAIR44, ar fi
urmat să furnizeze sare achiziționată de la SNS. În ceea ce privește SNS, reprezentanții
acesteia au justificat decizia de a nu participa la procedura de achiziție prin prezența, în
documentația de achiziție, a unor clauze interpretate drept abuzive, asupra cărora a
informat CNAIR, respectiv:45
• Imposibilitatea ajustării prețurilor în cadrul contractelor subsecvente;

• Faptul că obligația SNS de a furniza cantități peste plafonul maxim prevăzut în
caietul de sarcini nu era dublată de obligația CNAIR de a achiziționa o cantitate
minimă, pentru a asigura echivalența drepturilor și obligațiilor partenerilor
contractuali.
Dată fiind situația creată prin lipsa participanților la licitația organizată în luna iulie 2016,
care a condus la anularea procedurii de achiziție, CNAIR a organizat o nouă procedură de
achiziție în luna octombrie 2016, licitație la care unicul participant a fost SNS, cu care a fost
semnat contractul de furnizare. Situația creată prin necesitatea anulării licitației din iulie
2016 a provocat întârzieri importante în graficul de asigurare a stocurilor de sare pentru
deszăpezire la nivelul direcțiilor regionale, conducând la nerespectarea termenelor
prevăzute de Normativul privind deszăpezirea.
În ceea ce privește procedura de achiziție din vara anului 2017, aceasta s-a desfășurat tot
sub forma licitației deschise, cu împărțirea cantităților pe loturi, și a vizat cantitățile
necesare pentru sezonul de iarnă 2017-2018. Și la această licitație s-a prezentat doar SNS,
contractul fiind încheiat cu această societate.
Astfel, după cum se poate observa, în ciuda faptului că au fost eliminate indicațiile privind
salinele de proveniență a sării și a fost realizată împărțirea cantității totale de sare pe loturi
reprezentând necesarul fiecărei direcții regionale situația nu s-a schimbat, cel puțin până în
prezent, în sensul apariției concurenței la licitațiile organizate de CNAIR, prin participarea
altor ofertanți în afara SNS, măcar pentru una sau o parte din direcțiile regionale.
În ciuda acestei constatări, precum și a opiniilor exprimate de CNAIR cu privire la procedura

de achiziție publică prevăzută de Legea nr. 98/2016 și de Normele de aplicare ale acesteia46,
44
Informație furnizată în cadrul întâlnirii dintre echipa de investigație și reprezentanții CNAIR din data de
14.06.2017.
45
Adresa SNS nr. 7228/13.10.2017, înregistrată la Consiliul Concurenței sub nr. RG/13930/13.10.2017.
46
Aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016.
43
calificată de reprezentanții CNAIR drept ”birocratice”, ”complexe” și ”laborioase”, apreciem

că numai organizarea de proceduri de achiziție deschise, transparente și nediscriminatorii,
precum și împărțirea pe loturi a cantităților solicitate ar putea ca efect apariția concurenței.
Astfel, concurența s-ar putea manifesta în procedurile de achiziție măcar pentru livrările
aferente unei părți a direcțiilor regionale, cu efectele pozitive care însoțesc această
modificare de structură a ofertei, în special prin reducerea prețurilor. Posibilitatea
manifestării concurenței este importantă mai ales în condițiile în care prețul de livrare către
CNAIR este utilizat de SNS, în politica de preț, [✂].
Apreciem că aprobarea prin Hotărâre de Guvern a licenței de exploatare a perimetrului de la

Valea Florilor, precum și soluționarea situației perimetrului de la Nireș, ar putea, în aceste
condiții, conduce la apariția concurenței, măcar pentru direcțiile regionale apropiate
geografic de această exploatare.
În aceste condiții, recomandăm utilizarea în continuare a procedurilor deschise,

transparente și nediscriminatorii pentru achiziția sării pentru deszăpezire pentru a asigura
un cadru cât mai favorabil apariției concurenței pe piață.
Măsurile de stimulare a concurenței între ofertanți ar avea un efect semnificativ și asupra

serviciilor de deszăpezire, situate în avalul sectorului sării pentru deszăpezire, dată fiind
ponderea importantă a costurilor cu sarea în totalul costurilor de deszăpezire, așa cum
reiese din Graficul nr. 11.
Graficul nr. 11 Ponderea cheltuielilor cu achiziția sării în totalul costurilor din activitatea de
iarnă înregistrate de CNAIR în sezoanele de iarnă din perioada 2014-2018
[✂]
Sursa: CNAIR
Astfel, ponderea cheltuielilor de achiziție a sării în totalul cheltuielilor din activitatea de

iarnă înregistrate de CNAIR a variat între [✂] și [✂], înregistrând o valoarea medie de [✂].
Trebuie remarcată și tendința crescătoare a ponderii costurilor cu sarea în total, majorare ce
poate fi explicată, pe de o parte, prin majorarea prețului sării pentru deszăpezire și, pe de
altă parte, prin utilizarea, în iarna 2017-2018, a sării pentru deszăpezire fără a o mai
amesteca cu nisip, ceea ce a condus la creșterea cantității de sare utilizată, așa cum reiese,
de altfel, și din Tabelul nr. 8.
Dată fiind ponderea de peste [✂] a costurilor cu sarea în totalul costurilor aferente
serviciilor de deszăpezire, considerăm că apariția concurenței pe piață, însoțită de
potențiala reducere a prețurilor practicate de ofertanți, ar putea avea un efect de reducere
a costurilor de deszăpezire și, implicit, ar conduce la creșterea eficienței utilizării fondurilor
publice care finanțează această activitate.
44
În ceea ce privește achizițiile realizate de alte companii și autorități publice, și acestea sunt
guvernate de legislația privind achizițiile publice și constau în organizarea de proceduri de
achiziție competitive. Până în anul 2015, perioadă în care legislația a permis organizarea
procedurilor de achiziție prin BRM, la ședințele de tranzacționare organizate pentru alți
cumpărători de sare decât CNAIR, societățile care au participat în calitate de furnizori au fost
companii care au revândut sarea cumpărată de la SNS, respectiv: Maral Trade Company SRL,
Alcadibo Trading SA, Ginard Com SRL, Dragon Oil Star SRL, Rodali Cargo SRL, Bica SRL, CDI
Distribution Grup SRL.
Modelul de afaceri al acestor companii este de achiziție franco fabrică a sării pentru
deszăpezire de la SNS și de livrare către clienți, franco client, încorporând, practic, serviciile
de manipulare și transport și, eventual, acordând un termen de plată mai bun decât SNS.
Eficiența superioară în derularea activităților logistice, dat fiind că unele dintre aceste
companii sunt, în fapt, specializate pe transportul de mărfuri, le permite, uneori, să
concureze cu succes SNS în cadrul procedurilor de achiziții. Cu toate acestea, niciuna dintre
aceste companii nu are capacitatea de a participa la proceduri de achiziție pentru cantități
mari de sare, cum sunt cele organizate de CNAIR, și nici nu au surse alternative de
aprovizionare cu sare în afară de SNS. Un alt model de afaceri identificat este cel de achiziție
a sării vrac, de ambalare și de revânzare a acesteia, direct sau prin intermediul
comercianților cu amănuntul, către consumatori cu nevoi reduse de consum.
Aceleași opțiuni cu privire la achiziția de sare pentru deszăpezire le au și companiile private,

care reprezintă aproximativ [✂] din totalul achizițiilor și care derulează achizițiile potrivit
propriilor proceduri de achiziții.
7.4. Relația dintre prețul și cantitatea comercializată de sare pentru

deszăpezire
Pentru a putea analiza relația dintre cantitățile achiziționate și preț, este necesară
asigurarea comparabilității datelor. În acest scop, pe baza datelor privind livrările către
fiecare client transmise de SNS pentru perioada 2014 – 2017, a fost determinat produsul
care a înregistrat valoarea cea mai mare a vânzărilor, ținând cont de următoarele
caracteristici: granulație, vânzare vrac sau ambalat și clauza de livrare.
Așa cum rezultă din Tabelul nr. 9, sarea cu granulație 0-8 mm, livrată vrac, cu clauză franco
salină, a fost determinată ca fiind cea mai bine vândută varietate de sare pentru
deszăpezire, cu o pondere de [✂]în total vânzări în perioada analizată.
45
Tabelul nr. 9 Ponderea vânzărilor diverselor varietăți de sare pentru deszăpezire, în

funcție de granulație, mod de ambalare și clauză de livrare
Valoare livrări
2014 – 2017 Pondere
Varietate -lei- în total
0-15 mm [✂]
Vrac [✂]
FCA47 Salină [✂] [✂]
0-3 mm [✂]
ambalat, din
care [✂]
FCA
beneficiar [✂] [✂]
FCA Salină [✂] [✂]

0-4 mm [✂]
Ambalat, din
care [✂]
FCA
Vrac, din care [✂]
FCA
0-8 mm [✂]
vrac, din care [✂]
DAP48 [✂] [✂]
FCA
Total general [✂]
Sursa: Prelucrări pe baza datelor furnizate de SNS
Acest produs a fost luat în considerare pentru estimarea anuală a valorii coeficientului de
corelație liniară dintre volumul vânzărilor de sare pentru deszăpezire și preț, a căror valoare
se regăsește în Tabelul nr. 10
47
Acronim pentru „Free Carrier” (Franco Cărăuș), clauză de comerț internațional – INCOTERMS prin care
vânzătorul își îndeplinește obligația de livrare în momentul în care a predat marfa în grija cărăușului desemnat
de cumpărător la locul sau punctul convenit.
48
Acronim pentru „Delivery at Place”, clauză de comerț internațional – INCOTERMS prin care vânzătorul
livrează mărfurile în mijloacele de transport adecvate la locul stabilit cu cumpărătorul. Vânzătorul acoperă
toate costurile pentru livrarea și descărcarea mărfurilor la terminalul stabilit.
46
Tabelul nr. 10 Valorile anuale ale coeficientului de corelație liniară dintre volumul vânzărilor
de sare pentru deszăpezire și preț
Coeficient de
An corelație liniară
2014 -0,30048
2015 -0,46739
2016 0,647628
2017 -0,23158
Cumulat -0,17693
În anii 2014, 2015 și 2017, valoarea coeficientului de corelație liniară dintre cantitatea de
sare pentru deszăpezire și preț este moderată și negativă, ceea ce denotă că, în general,
prețurile mai ridicate sunt asociate cantităților mai reduse.49 Valoarea pozitivă și ridicată
înregistrată în anul 2016 este atipică și denotă o asociere a prețurilor mari cu cantități mari,
așa cum rezultă și din Graficul nr. 12.
Graficul nr. 12 Distribuția perechilor preț-cantitate pentru sarea pentru deszăpezire vândută
de SNS în perioada 2014-2017
[✂]
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor furnizate de SNS
Caracterul atipic al anului 2016 se suprapune cu organizarea de o manieră diferită a licitației

de achiziție a sării pentru deszăpezire, ca efect al intrării în vigoare a Legii nr. 98/2016,
precum și cu întârzierea procesului de achiziție ca urmare a neprezentării niciunui ofertant
la prima licitație organizată în cursul anului, acest ultim aspect putând explica, de altfel, și
cantitățile semnificativ mai reduse ale livrărilor din anul 2016.
8. Elemente de definire a pieței relevante
În cadrul unei investigații sectoriale, autoritatea de concurență nu își propune, în mod

normal, să realizeze o definire a pieței, dat fiind faptul că o astfel de definire este necesar a
fi realizată numai în cazul investigării unor practici anticoncurențiale sau în cazul analizării
unor concentrări economice. Cu toate acestea, Consiliul Concurenței își poate propune să
identifice anumite elemente de definire a pieței relevante, fără ca aceste elemente să aducă
atingere dreptului Consiliului Concurenței de a realiza o definire diferită a pieței în cazul
derulării unor proceduri ulterioare.
49
Conform interpretării din Louis M. Rea şi Richard A. Parker – Designing and Conducting Survey Research, A
Comprehensive Guide, ediţia 3, Jossey-Bass, 2005.
47
Potrivit prevederilor Instrucțiunilor privind definirea pieței relevante, puse în aplicare prin
Ordinul Președintelui Consiliului Concurenței nr. 388/2010, „definirea pieţei relevante este
un instrument de identificare şi de delimitare a cadrului în interiorul căruia se exercită
concurenţa între întreprinderi. Scopul principal al definirii pieţei relevante este acela de a
identifica în mod sistematic constrângerile concurenţiale cu care se confruntă
întreprinderile în cauză”.
În acest scop, definirea pieței relevante, cu cele două componente ale sale, respectiv din
punct de vedere al produsului și din perspectivă geografică, are ca scop identificarea
întreprinderilor care se concurează în mod real pe acea piață, permite calcularea cotelor de
piață și, implicit, a indicatorilor care descriu puterea de piață și presiunea concurențială.
În ceea ce privește piața relevantă a produsului, aceasta cuprinde toate produsele pe care
consumatorii le consideră substituibile, în special prin prisma caracteristicilor, utilizării și
prețurilor acestora. Totodată, în vederea definirii pieţei relevante a produsului, se poate ţine
cont şi de substituibilitatea din punctul de vedere al ofertei, fiind incluse şi produsele pe
care alte întreprinderi le-ar putea comercializa pe termen scurt și fără costuri suplimentare
semnificative în situația în care prețul produsului analizat ar înregistra o creștere mică, dar
semnificativă (între 5 și 10%) și de durată.50
Piața relevantă din perspectivă geografică reprezintă zona în care se manifestă condiții
omogene de concurență între întreprinderile implicate și care poate fi delimitată de zonele
învecinate, în acestea din urmă existând condiții semnificativ diferite.
8.1. Piața relevantă a produsului
Urmare a proceselor de prelucrare, principalele produse realizate și comercializate de

întreprinderile participante în sectorul sării din România sunt descrise în tabelul de mai jos,
conform descrierii SNS și conform standardelor naționale și internaționale, acolo unde
acestea din urmă au fost disponibile.
Tabelul nr. 11 Prezentarea caracteristicilor diferitelor tipuri de sare

Produs Utilizare Principalele proprietăți Principalele proprietăți fizico-
fizico-chimice conform chimice potrivit SNS51
50
Situație întâlnită, de regulă, în cazul produselor diferențiate în clase diferite de calitate. Creșterea prețului
produselor dintr-o clasă inferioară de calitate ar putea conduce la situația în care produsele din clasa de
calitate superioară devin substituibile.
51
http://www.salrom.ro/oferta-sare.php
48
standardelor naționale și
internaționale
Sare alimentară Industria Conținut minim de NaCl: 97% Conținut minim de NaCl: 97,5%
alimentară și Antiaglomeranți: max. 20 Antiaglomeranți: max. 10 mg/kg
consum mg/kg Iodat de potasiu (KIO3): min. 42
uman direct Ferocianură de calciu: max. mg/kg, max. 67,20 mg/kg
10 mg/kg
Emulgatori: max. 10 mg/kg
Auxiliari tehnologici: max. 10
mg reziduu/kg52
Iod: min. 25, max. 40 mg/kg
Iodat de potasiu (KIO3) - min.
42 mg/kg, max. 67,20 mg/kg
53
Sare pentru Consumul Conținut minim de NaCl: 95% Conținut minim de NaCl: 97%
hrana animalelor animal Substanțe insolubile în apă – Substanțe insolubile în apă:
maxim 2% maxim 1,20%
Umiditate: max. 2%54 Umiditate: max. 0,5%
Sare industrială Industria Conținut minim de NaCl: min Conținut minim de NaCl: 97,5%
chimică, 96% Substanțe insolubile în apă:
industria Substanțe insolubile în apă: maxim 1,20 %
lacurilor și maxim 2% Umiditate: maxim 0,15%
vopselelor, Umiditate: maxim 1%55
industria
hârtiei etc.
Sare pentru Dedurizarea N/A Conținut minim de NaCl: 97%
dedurizarea apei apei (99,5% în cazul tabletelor)
Sare în soluție Industria N/A Conținut minim de NaCl: 308 g/l
chimică Calciu: 1,2 g/l
Magneziu: 0,1 g/l
Sulfat: max. 3,5 g/l
Sare pentru Dezghețarea Conținut minim de NaCl: min Conținut minim de NaCl: 94-
deszăpezire și/sau 96% 96%57
deszăpezirea Substanțe insolubile in apa: Umiditate: maxim 1%
drumurilor maxim 2% Antiaglomeranți: max. 100 mg/kg
Umiditate: maxim 1%56
52
Standardul SR 13360/1996
53
Conform HG nr. 568/2002 privind iodarea universală a sării destinate consumului uman, hranei animalelor şi
utilizării în industria alimentară, republicată
54
STAS 4535-79
55
Standardul SR 2906/2012
56
Potrivit Normativului privind condiţiile tehnice şi metodologia de testare a materialelor antiderapante şi a
fondanţilor chimici, utilizate pentru întreţinerea drumurilor pe timp de iarnă, indicativ NE-030-2004, aprobat
prin ordinul MTCT nr. 1031/2004 (Normativul) standardul relevant este SR 2906/2012 – sare industrială
57
Concentrație conformă cu cea solicitată și în caietele de sarcini aferente achizițiilor realizate de către
CNADNR/CNAIR.
49
Datele prezentate evidențiază diferențe importante, atât în ceea ce privește utilitatea, cât și
în ceea ce privește caracteristicile fizico-chimice ale diverselor produse, care se traduc, în
fapt, în trepte de calitate substanțial diferite. Astfel, sarea destinată consumului uman sau
animal, sau cea pentru dedurizarea apei, prezintă caracteristici fizico-chimice substanțial
superioare sării industriale sau celei pentru deszăpezire, caracteristici ce se traduc și prin
etape suplimentare de prelucrare, atât mecanică, cât și de aditivare și, implicit, prin costuri
și prețuri net superioare.
Date fiind aceste diferențe în ceea ce privește utilitatea produsului, a proprietăților fizico-
chimice, a procesului de producție și a costurilor și prețurilor, opinăm că, din perspectiva
cererii, diferitele categorii de produse nu sunt substituibile.
Astfel, chiar dacă produsele de calitate superioară, supuse mai multor procese de
prelucrare, ar putea fi utilizate pentru destinații pentru care există produse de calitate
inferioară, de exemplu prin utilizarea de sare destinată consumului animal pentru
deszăpezire, un astfel de comportament nu este rațional, date fiind diferențele substanțiale
în ceea ce privește prețurile produselor.
O analiză suplimentară este necesară în ceea ce privește gradul de substituibilitate între

sarea industrială și sarea pentru deszăpezire. Această necesitate este motivată în special de
lipsa unui standard național și/sau internațional specific sării pentru deszăpezire. În aceste
condiții, potrivit Normativului privind condiţiile tehnice şi metodologia de testare a
materialelor, standardul relevant în ceea ce privește sarea pentru deszăpezire este SR
13360/1996 – sare industrială. Această situație ar părea să indice o apartenență a
produsului sare pentru deszăpezire la categoria sării industriale și, implicit, o substituibilitate
a acestor produse.
Cu toate acestea, din analiza proprietăților fizico-chimice ale produsului sare pentru
deszăpezire, produs și comercializat de SNS, rezultă că acesta este inferior calitativ
produsului sare industrială, cel puțin din perspectiva concentrației minime de NaCl și,
implicit, nu întrunește calitățile necesare pentru utilizări industriale. De altfel, aceste
caracteristici inferioare calitativ ale sării utilizate pentru deszăpezire sunt acceptate de către
clienții SNS, inclusiv de către CNAIR, care include aceleași proprietăți fizico-chimice în
specificațiile aferente procedurilor de achiziție.
Reciproc, nu există motive raționale din punct de vedere economic pentru utilizarea sării
industriale pentru deszăpezire, în special din cauza faptului că sarea industrială este cu
aproximativ [✂] mai scumpă decât sarea pentru deszăpezire. În plus, răspunsurile primite la
chestionarele transmise de către Consiliului Concurenței nu au indicat o practică de înlocuire
a sării pentru deszăpezire cu sarea industrială.
Din perspectiva ofertei, produsul sare pentru deszăpezire se diferențiază de celelalte

produse, în afară de gradul mai redus de prelucrare, prin faptul că vânzarea produsului se
50
realizează preponderent prin participarea la proceduri de achiziție publică și prin

constrângerile legate de capacitățile de producție și de logistică generate de necesitatea de
a garanta livrarea unor cantități mari în termen foarte scurt de la lansarea comenzii.
Așa cum reiese din datele prezentate în Graficul nr. 10, cei mai importanți achizitori ai sării
pentru deszăpezire sunt autoritățile și întreprinderi publice, achizițiile realizate de către
aceștia fiind guvernate de legislația privind achizițiile publice și fiind desfășurate prin licitații
sau alte proceduri competitive, în cadrul cărora sunt contractate cantități mari, pe baze
anuale. De asemenea, în cadrul procedurilor de achiziție publică sunt definite și proprietățile
fizico-chimice ale produsului achiziționat, precum și serviciile logistice aferente livrărilor în
termen scurt de la lansarea comenzilor.
Caracterul sezonier și necesitatea garantării livrării în termen scurt de la lansarea comenzilor

reprezintă o altă caracteristică importantă a comercializării sării pentru deszăpezire, cu
efecte atât asupra organizării, cât și a serviciilor logistice aferente livrărilor. Pe de o parte,
livrările de sare pentru deszăpezire se concentrează în sezonul rece și în perioada imediat
premergătoare acestuia și, pe de altă parte, trebuie asigurată livrarea comenzilor în termen
scurt după lansarea acestora, de regulă în termen de 48 de ore, dar chiar și 24 de ore, în
special în perioadele în care se înregistrează temperaturi scăzute și ninsori puternice. Aceste
constrângeri generează dificultăți pentru furnizori din perspectiva procesului de producție,
având în vedere că este necesară suplimentarea producției pe termen scurt, ceea ce implică
necesitatea asigurării resurselor materiale și mai ales umane (în special prin ore
suplimentare). De asemenea, serviciile logistice aferente livrării sunt îngreunate de
necesitatea livrării în termen scurt, precum și, de multe ori, de dificultățile în asigurarea
transportului în condiții de iarnă. Dificultățile în ceea ce privește producția și logistica se
traduc atât în necesitatea expertizei pentru soluționarea acestor probleme, cât și, mai ales,
în costuri suplimentare înregistrate de ofertanți.
Date fiind aceste aspecte, apreciem că sarea pentru deszăpezire nu poate fi substituită, nici
din perspectiva ofertei, de celelalte tipuri de sare. Această apreciere nu va împiedica, însă,
Consiliul Concurenței să definească în mod diferit piața relevantă a produsului atunci când
analizează cazuri particulare.
Pentru analiza completă a elementelor de definire a pieței în cazul sării pentru deszăpezire,
este necesară și analizarea celorlalte produse utilizate în scopul deszăpezirii, respectiv
clorura de calciu, precum și alte produse ecologice de deszăpezire, cum ar fi clorura de
magneziu sau Atica TZ158.
Cea mai utilizată substanță pentru deszăpezire, cel puțin în Europa, este sarea în stare
granulară, folosită uscată, umezită sau sub formă de saramură. Utilizarea sării sub formă de
58
Produs brevetat, realizat și comercializat de Atica Chemicals SRL
51
saramură are o eficiență sporită, dar necesită utilaje speciale pentru împrăștiere59. Pre-
umezirea sării se realizează fie prin adăugarea a 10-30% apă în dispozitivul de răspândire, fie
prin adăugarea a 80-100 litri de apă/m3 de sare.60 În multe dintre cazuri, sarea este utilizată
în amestec cu nisip.
Temperatura minimă până la care poate fi utilizată exclusiv sare în vederea deszăpezirii este
de -6oC61, dincolo de această temperatură putând fi utilizată în amestec cu clorura de calciu,
în diverse proporții, până la temperatura de -15oC. Sub această temperatură sunt utilizate
exclusiv clorura de calciu sau alte produse.
Clorura de calciu este unul dintre cei mai performanți agenți utilizați în procesul de
deszăpezire, fiind eficientă până la temperatura de -200C.62 Clorura de calciu se fabrică și se
livrează sub formă de soluție, sub formă hidratată și sub formă calcinată și este o soluție
nepoluantă, care nu produce degradarea elementelor drumului. Prețul de comercializare al
clorurii de calciu este de circa [✂] de lei/tonă63, de [✂] ori mai mult decât sarea pentru
deszăpezire.
Alte produse ecologice ce pot fi folosite pentru deszăpezire, chiar și la temperaturi mai mici
de -30 oC, sunt clorura de magneziu, utilizată ca atare sau în amestec cu sare, sau produsul
Atica TZ-1, menționat anterior. Și în cazul acestor produse, prețul este mult mai ridicat în
raport cu sarea.
Prețul ridicat este, de altfel, motivul pentru care utilizatorii preferă folosirea sării, exclusiv
sau în amestec cu alte produse (clorura de calciu sau de magneziu) până la atingerea
temperaturilor de la care aceasta devine ineficientă, și utilizarea produselor mai scumpe
dincolo de temperaturile limită de eficiență a sării.
Dat fiind acest comportament al utilizatorilor, se poate concluziona că clorurile de calciu și

de magneziu, respectiv produsul Atica TZ-1 nu sunt, în viziunea cererii, produse substituibile,
ci mai degrabă complementare sării pentru deszăpezire.
De altfel, aceasta este și opinia exprimată de către Comisia Europeană în cele două cazuri
identificate în acest sector, respectiv cazurile de concentrări economice IV/M. 1522-
CSME/MSCA/ROCK și COMP/M.2176 KALI & SALZ / SOLVAY / JV, piața relevantă a
produsului fiind considerată, în ambele cazuri, piața sării pentru deszăpezire, pe
considerente similare celor expuse în prezentul capitol.
Astfel, Comisia Europeană, în urma testului de piață efectuat în cazul COMP/M.2176 KALI &
SALZ / SOLVAY / JV, a constatat că: ”Investigația Comisiei a confirmat faptul că diferitele
59
SNS – Notă privind utilizarea diverselor materiale antiderapante pentru întreținerea drumurilor pe timpul
iernii.
60
Potrivit normativului privind deszăpezirea.
61
Conform informațiilor furnizate de CNAIR prin Adresa nr. 70265/06.11.2017, temperatura minimă este -7oC.
62
Adresa CNAIR nr. 70265/06.11.2017
63
Adresa CNAIR nr. 70265/06.11.2017, înregistrată la Consiliul Concurenței cu nr. RG/14954/07.11.2017.
52
utilizări (deszăpezirea și utilizările fără legătură cu deszăpezirea, cu sub-segmentele

aferente) implică specificații diferite. Pentru fiecare utilizare, clientul specifică calitatea
(puritatea), caracteristicile produsului (de exemplu, granulația și greutatea) și aditivii, dacă
este cazul. Semnificația mărcilor de produse și a mărcilor private diferă, de asemenea, de la
un segment la altul, iar distribuitorii de sare joacă un rol în anumite segmente (de exemplu,
sare de spălat vase), dar lipsesc în alte segmente. Clienții au subliniat faptul că sarea de
deszăpezire nu este considerată ca satisfăcând cerințele de calitate pentru consumul uman
sau pentru utilizarea industrială, și anume utilizările fără legătură cu deszăpezirea. Prin
contrast, sarea ce are alte destinații ar putea fi utilizată pentru deszăpezire, dar ar fi prea
scump pentru a fi competitivă.”
În ceea ce privește eventuala substituibilitate dintre sarea pentru deszăpezire și clorura de

calciu sau clorura de magneziu, în cazul IV/M. 1522-CSME/MSCA/ROCK, Comisia Europeană
a apreciat că: ”Analiza cererii franceze arată că, deși există o anumită substituibilitate între
sare și alți agenți de topire sau abrazivi, cum ar fi nisipul, clorura de calciu și clorura de
magneziu, pentru rațiuni ce țin de preț, cantități disponibile și eficiență, sarea este produsul
principal utilizat pentru întreținerea drumurilor pe timp de iarnă. Aceste elemente sunt
confirmate de primele rezultate ale sondajului. Prin urmare, piața relevantă a produsului
trebuie considerată cea a sării pentru deszăpezire.
8.2. Piața relevantă geografică
Elementele de bază analizate, de regulă, în definirea pieței relevante din perspectivă

geografică sunt cele legate de comportamentul consumatorilor în ceea ce privește zonele în
care realizează achizițiile și situațiile de reorientare către alte zone la variații ale prețului,
precum și factori fundamentali, cum ar fi loialitatea față de mărcile naționale sau locale.
Elemente importante în definirea pieței relevante geografice sunt și eventualele bariere
care pot limita posibilitatea de desfacere a produselor în zone diferite, principalul element
în acest sens fiind reprezentat de impactul costurilor de transport și al eventualelor restricții
în materie de transport, prevăzute de legislație sau determinate de natura produselor
relevante.
În analiza efectuată, prezentată în cele ce urmează, am avut în vedere următoarele

elemente pe care le considerăm foarte importante pentru definirea dimensiunii geografice a
pieței relevante: costurile și restricțiile în materie de transport, comportamentul istoric al
consumatorilor și structura ofertei efective și potențiale.
Sarea pentru deszăpezire este, așa cum rezultă din datele prezentate în secțiunea
precedentă, un produs relativ ieftin, de volum, pentru care este de așteptat ca ponderea
costurilor de transport în prețul sării pentru deszăpezire să devină semnificativă pe măsură
ce crește distanța transportului.
Ponderea costurilor cu transportul variază în funcție de volumul transportat și de

modalitatea de transport. Astfel, în situația transportului pe calea ferată sau a transportului
53
fluvial a unor cantități mari, ponderea cheltuielilor de transport este mai redusă, dar rămâne
semnificativă.
Conform estimărilor furnizate de SNS, ponderea costurilor de transport în prețul final poate
varia între [✂] și [✂], așa cum reiese și din Tabelul nr. 12.
Tabelul nr. 12 Ponderea cheltuielilor de transport în prețul final pentru diverse distanțe de
transport
Distanță Pondere costuri

(km) de transport64
(%)
50 [✂]
100 [✂]
200 [✂]
300 [✂]
400 [✂]
600 [✂]
Sursa: SNS și calcule proprii
În mod uzual, în cazul produselor pentru care ponderea costurilor de transport în preț
constituie o barieră care separă zonele în care produsele pot fi comercializate, definirea
pieței relevante geografice poate fi făcută prin identificarea unor arii circulare având ca
centru locul de producție și raza reprezentată de distanța pe care produsul poate fi
transportat de o manieră competitivă, creând presiune concurențială pe piață.
Aceasta a fost, de altfel, și abordarea Comisiei Europene în cazul IV/M.1522-

CSME/MSCA/ROCK, în care definirea zonală a pieței geografice a fost argumentată astfel: ”În
opinia părților și a altor operatori, comercializarea sării pentru deszăpezire dincolo de o rază
de aproximativ 400 km în jurul locurilor de producție este nerentabilă din cauza costului
transportului. Se poate, deci, concluziona că piața sării pentru deszăpezire în cazul de față
este regională din cauza costului relativ al transportului produsului”.
În ceea ce privește distanța efectivă a ariei circulare în cazul României, în opinia SNS,
distanța maximă de transport a sării de deszăpezire în condiții de competitivitate este de
circa 600 – 800 de km.65
64
Ponderea costurilor de transport este calculată pentru transportul rutier, pornind de la următoarele ipoteze:
preț sare FCA salină de [✂] lei/tonă, preț mediu unitar al transportului de [✂] lei/tonă/km. Ponderea este
calculată prin înmulțirea prețului mediu unitar al transportului cu distanța și împărțirea produsului rezultat la
suma dintre acest produs și prețul sării FCA salină. Rezultatul obținut este înmulțit cu 100 pentru a fi
transformat în procent. Exemplu calcul pentru 100 de km.: 100km*[✂]lei/tonă/km = ([✂]lei/tonă ÷([✂
]lei/tonă + [✂]lei/tonă))*100=[✂]%.
65
Adresa SNS nr. 7228/13.10.2017, înregistrată la Consiliul Concurenței cu nr. RG/13930/13.10.2017.
54
Referitor la comportamentul consumatorilor privind zonele de achiziție a sării pentru

deszăpezire, pe baza prelucrării datelor de vânzări interne și externe ale SNS în anul 2016
am obținut rezultatele privind distribuția numărului de clienți și a cantităților vândute ce se
regăsesc în Graficul nr. 13 și Graficul nr. 1466.
Graficul nr. 13 Distribuția numărului de clienți pe zone de achiziție, 2016
[✂]
Se poate observa că [✂] dintre clienții SNS au achiziționat sarea pentru deszăpezire de la
salinele aflate la o distanță mai mică de 200 km și numai [✂] au achiziționat sare de la
distanțe de peste 400 de km.
Graficul nr. 14 Distribuția cantităților vândute pe zone de achiziție, 2016
[✂]
Și în privința cantităților livrate, se pot constata comportamente relativ similare, [✂] dintre
cantități fiind livrate pe distanțe mai mici de 200 de km și doar mai puțin de [✂] fiind
achiziționate la distanțe mai mari de 400 km.
Din analiza livrărilor către CNAIR în anii 2016 și 2017, conform informațiilor furnizate de
SNS67, distanța medie de transport ponderată cu cantitatea a fost de [✂] Km, înregistrându-
se o pondere medie a costurilor de transport în preț de [✂]. În cazul salinelor, ponderea
medie a costurilor de transport în prețul de vânzare în 2016 și 2017 s-a situat între [✂] și [
✂].
Având în vedere că cea mai mare pondere a clienților și a cantităților livrate se situează în
intervalul 0-200 km, opinăm că, în cazul definirii pieței relevante din punct de vedere
geografic sub forma unor arii circulare în jurul salinelor, raza acestor arii ar trebui să se
situeze undeva în interiorul acestui interval. În măsura în care se optează pentru o rază mai
mare, apreciem că aceasta nu ar trebui să depășească 400 km, având în vedere că ponderea
redusă a clienților și a cantităților livrate la distanțe mai mari denotă o lipsă de
competitivitate și, implicit, incapacitatea de a exercita presiune concurențială semnificativă
peste această distanță.
66
Datele prelucrate nu cuprind livrările către CNAIR.
67
La fel ca notade subsol 57.
55
Pot exista și situații în care structura cererii, dar mai ales a ofertei, ar putea justifica
definirea pieței geografice de o manieră diferită, la nivel național sau chiar la nivel mai
extins, incluzând mai mult de un stat. Acesta este cazul când modul de structurare și/sau de
organizare logistică a ofertei îi permite să contrabalanseze constrângerile legate de
ponderea cheltuielilor de transport, de exemplu prin organizarea de depozite în apropiere
de locurile de consum și transportarea de cantități mari către respectivele depozite, urmată
de distribuția, din respectivele depozite, a unor cantități mai mici, pe distanțe mai scurte,
modalitate de organizare ce ar putea asigura condiții omogene de manifestare a
concurenței pe arii mai largi.
Aceasta a fost abordarea Comisiei Europene în cazul IV/M.1522- CSME/MSCA/ROCK, în care

a considerat că: ”Având în vedere că sarea pentru deszăpezire este utilizată pentru a
menține drumurile deschise, trebuie să fie disponibilă în scurt timp și, prin urmare, nu poate
fi transportată mai mult de 150 km. Pentru a rezolva această problemă, furnizorii au creat
depozite în locații-cheie. Aceste depozite sunt aprovizionate în vrac, direct din instalațiile de
producție. Prin urmare, clienții pot fi aprovizionați din cel mai apropiat depozit, rapid și
convenabil. Acest lucru permite furnizorilor concurenți să concureze eficient, indiferent de
distanța efectivă față de client”. Având în vedere aceste considerente, Comisia a
concluzionat că ”.. dimensiunea geografică a piețelor produselor este mai întinsă decât cea
națională. Costul ridicat al transportului, comparativ cu valoarea scăzută a produselor din
sare, este un factor important în definirea pieței relevante din punct de vedere geografic. Cu
toate acestea, clienții și producătorii transportă cu ușurință sare dincolo de frontierele
statelor membre ale SEE, comerțul intra-SEE atingând o treime din vânzările totale.
Importurile din țările din afara SEE sunt mai puțin semnificative (3%). De asemenea se pare
că modalitatea de transport este, în general, prin camion în Europa continentală, după cum
se sugerează de către părți. Clienții din țările nordice sunt aprovizionați pe cale navală,
pentru că nu există nicio producție indigenă și rutele rutiere nu sunt eficiente”.
În ceea ce privește modalitatea de definire a pieței în România, apreciem că existența unui

singur producător, care deține monopolul de facto al extracției sării și cvasi-monopolul în
livrarea sării pentru deszăpezire, precum și ponderea nesemnificativă a exporturilor și cvasi-
inexistența importurilor ar putea justifica definirea pieței geografice relevante la nivelul
întregii țări.
Dacă luăm, însă, în considerare și concurența potențială, respectiv exploatările de la Valea

Florilor și Nireș, apreciem că, în momentul în care această exploatare va deveni
operațională, modalitatea corectă de definire a pieței relevante din punct de vedere
geografic ar putea fi cea a ariilor circulare, având în vedere că, cel puțin într-o anumită rază
în jurul exploatării, condițiile de desfășurare a concurenței s-ar modifica substanțial, prin
apariția unui nou jucător. În Figura nr. 1 sunt prezentate, utilizând o rază de 200 km, ariile
deservite de fiecare salină, putând fi observate zonele de suprapunere între salinele de la
56
Valea Florilor și Nireș, pe de o parte, respectiv salinele Ocna Dej, Praid și Ocnele Mari, pe de
altă parte, zone în care s-ar manifesta efectiv concurența.
Figura nr. 1 Reprezentarea ariei geografice în care se regăsește majoritatea clienților fiecărei
saline68
9. Concluzii și recomandări
Sarea pentru deszăpezire reprezintă o componentă foarte importantă a sectorului

exploatării și comercializării sării în România, constituind un sfert din producția internă.
Elementele identificate în cursul investigației sectoriale par a indica existența unei piețe
distincte a produsului sare pentru deszăpezire. Dimensiunea geografică a pieței pare a fi, la
acest moment, teritoriul României, dat fiind faptul că singura întreprindere care exploatează
și comercializează sare pentru deszăpezire este SNS, care deține o poziție de monopol de
facto, în condițiile în care importurile de sare pentru deszăpezire sunt cel mult
nesemnificative.
Cu toate acestea, în măsura în care ar apărea alte întreprinderi active în exploatarea și

comercializarea sării, poziția de monopol a SNS ar putea fi amenințată. În acest sens,
apreciem că, dată fiind capacitatea semnificativă de exploatare preconizată, demararea
exploatărilor în perimetrele Valea Florilor și Nireș, ambele situate în județul Cluj, ar putea
68
Cu puncte și etichete roșii, precum și arie albă sunt reprezentate salinele SNS, cu punct și etichetă albastre,
precum și arie galbenă este reprezentat perimetrul Valea Florilor, cu punct, etichetă și arie verde este
reprezentat perimetrul Nireș.
57
crea premisele manifestării concurenței pe piață, măcar pentru o parte a teritoriului

României. În această perspectivă, apreciem că zona geografică în care s-ar manifesta
concurența ar putea fi reprezentată de zone concentrice, axate în jurul locului în care este
realizată fiecare exploatare.
În acest sens, subliniind poziția Curții de Conturi a Românei, apreciem că durata de 9 ani
care a trecut de la momentul semnării contractului de concesiune pentru perimetrul Valea
Florilor și până în prezent fără ca Hotărârea de Guvern de aprobare a concesiunii să fie
inițiată, este exagerat de lungă. Mai mult, subliniem faptul că solicitarea de către ANRM a
documentației necesare pentru inițierea Hotărârii de Guvern s-a făcut târziu, la 8 ani de la
semnarea contractului de concesiune. De asemenea, apreciem ca exagerat de lungă și
perioada de peste 1 scursă de la momentul desfășurării ședinței de negociere pentru
contractul de concesiune aferent perimetrului de la Nireș, fără ca acest contract să fie
semnat.
Trebuie subliniat că, atunci când realizează exporturi de sare pentru deszăpezire pe piețe
externe pe care se manifestă un grad mai ridicat de concurență, SNS practică, în general,
prețuri semnificativ mai reduse decât cele practicate pe piața internă, ceea ce atestă
efectele benefice pentru consumatori pe care le generează presiunea concurențială.
Dat fiind faptul că această întârziere a aprobării prin Hotărâre de Guvern a licenței împiedică
posibilitatea manifestării concurenței pe piață, cu efectele sale benefice, recomandăm
ANRM să urgenteze procedurile care să conducă la acordarea și aprobarea prin Hotărâre
de Guvern a licențelor de exploatare, pentru perimetrele Valea Florilor și Nireș, având ca
efect demararea activităților de exploatare în aceste perimetre.
Persistența situației de monopol de facto a SNS pe piața sării pentru deszăpezire este
sprijinită și de prevederile art. 20 alin (2) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și
completările ulterioare, respectiv de posibilitatea de prelungire a licenței de exploatare,
acordată inițial pentru 20 de ani, pentru perioade succesive a câte 5 ani, fără precizarea unei
durate maxime totale de valabilitate.
Considerăm că rațiunile privind recuperarea investițiilor nu pot justifica acordarea, practic, a

unor licențe de exploatare perpetue, care să blocheze, astfel, pentru totdeauna accesul altor
operatori pe piață. Soluția aplicată, de regulă, în astfel de situații, în care investițiile inițiale
sunt importante, este de asigurare a unei durate a concesiunii care să permită recuperarea
investițiilor și organizarea unui nou concurs de oferte la expirarea acestei duratei, pentru a
permite manifestarea concurenței măcar la anumite intervale de timp.
Pentru sare, considerăm că acest mecanism de prelungire automată este cu atât mai nociv
cu cât acesta este combinat și cu deținerea de către SNS a tuturor licențelor de exploatare a
sării în vigoare. Prin urmare, această situație este privită a fi un element suplimentar de
inhibare a apariției concurenței în ceea ce privește exploatarea sării și pe piețele
comercializării produselor de sare de calitate redusă, cum este și cazul sării pentru
58
deszăpezire. De altfel, această prevedere legală este cea mai plauzibilă explicație pentru
dezinteresul manifestat de SNS pentru obținerea altor licențe de explorare, care ar putea
conduce la identificarea și exploatarea altor zăcăminte.
Pentru remedierea acestei situații, recomandăm Ministerului Economiei să inițieze

modificarea prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și
completările ulterioare, fie prin specificarea unui număr maxim de prelungiri care pot fi
acordate de către autoritățile responsabile anterior unui nou concurs de acordare de
licențe, fie prin majorarea termenului de valabilitate al licenței de exploatare, urmată de
organizarea unui concurs public de oferte pentru exploatarea respectivului perimetru.

organizarea concursurilor de oferte pentru perimetrele de exploatare, recomandăm ANRM
să analizeze posibilitatea ca regulile de organizare a concursurilor de oferte să nu permită
unui singur operator să obțină licențe de exploatare care să acopere mai mult de 50% din
capacitatea totală de producție a salinelor aflate în exploatare.
O barieră administrativă la intrarea pe piață este cea instituită de art. 23 al Legii 85/2003,
prin care companiile străine care derulează activități miniere în România sunt obligate să își
înființeze, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a licenței, o filială în România, pe
care să o mențină în funcțiune pe toată durata de valabilitate a licenței.
Apreciind că o astfel de obligație este inutilă, neputând fi justificată de rațiuni fiscale,

recomandăm Ministerului Economiei să inițieze abrogarea art. 23 din Legea minelor nr.
85/2003, cu modificările și completările ulterioare .
O altă barieră, de data aceasta de natură financiară este cea instituită de prevederile art. 6 și
8 din Instrucțiunile tehnice aprobate prin Ordinul comun al ANRM, Ministerului Mediului și
Schimbărilor Climatice și al Ministerului Economiei nr. 202/2881/2348 din 2013. Așa cum am
arătat anterior, potrivit acestor prevederi, garanțiile financiare în sumă mai mică de 4
milioane de lei trebuie constituite exclusiv sub forma depozitului bancar. Considerăm că
această obligație poate inhiba accesul întreprinderilor mici și mijlocii la activități de
exploatare minieră,
Având în vedere că garanții financiare de valori mai mari pot fi constituite prin forme
alternative de garantare, apreciem că această prevedere are exclusiv efecte negative și
recomandăm ANRM, Ministerului Mediului și Ministerului Economiei să emită un ordin
comun pentru modificarea Instrucțiunilor tehnice în sensul recunoașterii scrisorii de
garanție bancară și a poliței de asigurare încheiate în favoarea titularului la un asigurator
recunoscut ca forme de constituire a garanției.
Pentru asigurarea respectării legislației privind ajutorul de stat, recomandăm Ministerului

Economiei să reanalizeze prevederile art. 53 alin (3) din Legea minelor nr. 85/2003, cu
modificările și completările ulterioare, potrivit cărora programul de monitorizare a
59
factorilor de mediu post-închidere este finanțată de către titularul licenței, cu excepția

companiilor și societăților naționale miniere, pentru care programul este finanțat de către
ministerul de resort, conform regulilor și principiilor comunitare în materie de ajutor de
stat, în special a principiului ”poluatorul plătește”.
În ceea ce privește modalitatea de derulare a procedurilor de achiziție a sării pentru

deszăpezire de către CNAIR, aceasta a fost modificată începând cu anul 2016, inclusiv ca
efect al intervenției Consiliului Concurenței, prin eliminarea referirilor la salina de
proveniență a sării pentru deszăpezire achiziționată. De asemenea, tot începând cu anul
2016, ca efect al intrării în vigoare a Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, procedurile
de achiziție organizate de CNAIR nu au mai putut fi organizate prin intermediul BRM. Ca
atare, CNAIR a organizat licitații publice cu împărțirea cantităților achiziționate pe loturi,
cantitatea aferentă fiecărei direcții regionale constituind câte un lot.
Apreciem că CNAIR ar putea organiza licitațiile de achiziție a sării pentru deszăpezire mai
devreme în cursul anului, cu utilizarea eficientă a capacității proprii de stocare. O astfel de
abordare ar putea permite și altor potențiali ofertanți, eventual externi, să se organizeze și
să participe la licitații. O astfel de situație ar putea permite CNAIR să beneficieze de efectele
concurenței, în special prin reducerea prețului, dat fiind caracterul omogen al produsului
sare pentru deszăpezire.
De asemenea, în situația în care livrările de sare cu caracter urgent nu reprezintă situații pur
excepționale, recomandăm CNAIR să stabilească graficele de livrare în așa fel încât să fie
evitate, pe cât posibil, livrările urgente, care sunt de natură a conduce la creșterea
costurilor.
În final, recomandăm autorităților contractante care derulează proceduri de achiziție de

sare pentru deszăpezire să consulte Ghidul privind detectarea şi descurajarea practicilor
anticoncurenţiale în cadrul procedurilor de achiziţie publică - Concurenţă şi achiziţii publice
de succes, elaborat de Consiliul Concurenței și disponibil pe pagina de Internet
www.consiliulconcurentei.ro.
60

Raport Sare Pentru Deszapezire Consultare Neconfidential Final PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Sare Pentru Deszapezire Consultare Neconfidential Final PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORTUL INVESTIGAȚIEI PRIVIND

SECTORUL SĂRII PENTRU DESZĂPEZIRE

Listă de tabele, grafice și figuri

SNS - Societatea Națională a Sării SA - ”Salrom”

CNAIR – Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA, sau predecesorul

ANRM - Agenția Națională pentru Resurse Minerale

INS – Institutul Național de Statistică

IGPR – Inspectoratul General al Poliției Române

SEAP – Sistemul Electronic de Achiziții Publice

BRM – Bursa Română de Mărfuri

În acest moment, în România există 3 licențe valabile de explorare și 9 licențe valabile de

Pe lângă licențele de exploatare deținute de SNS, există o licență de exploatare a sării,

În ceea ce privește valabilitatea licențelor de exploatare, acestea sunt acordate, potrivit

Pentru remedierea acestei situații, Consiliul Concurenței recomandă modificarea

În plus, pentru a evita menținerea situației de monopol în exploatarea sării și după

O disfuncționalitate suplimentară a cadrului legal identificată este reprezentată de

Această prevedere introduce o barieră administrativă inutilă în derularea activităților

Suplimentar, dată fiind prezența în legislația europeană a principiului ”poluatorul plătește”,

În ceea ce privește importurile, nu au fost identificate importuri de sare pentru deszăpezire,

Achizițiile efectuate de către CNAIR, autoritățile locale și întreprinderile publice sunt

Livrările de sare pentru deszăpezire se caracterizează și prin faptul că sunt concentrate în

În ceea ce privește modalitatea de derulare a procedurilor de achiziție a sării pentru

Consiliul Concurenței apreciază că CNAIR ar putea organiza licitațiile de achiziție a sării

Având în vedere aceste considerente, Consiliul Concurenţei trebuie să fie permanent

• existența unor bariere importante la intrarea pe piață;

Apreciind că este necesară analizarea în detaliu, din perspectivă legislativă și concurențială,

În derularea investigației au fost solicitate documente, date și informații și au fost

Datorită proprietăților ei fizico-chimice, sarea se folosește pe scară largă pentru deszăpezire,

asemenea, apariția de fenomene meteo neprevăzute poate genera nevoia de aprovizionare

5. Exploatarea sării în România

5.1. Cadrul legislativ

ANRM, în baza unei solicitări scrise depuse de către întreprinderea ce dorește să

Titularul permisului de prospecţiune are obligația de a plăti taxa anuală pentru

2. Explorarea, respectiv ”ansamblul de studii şi activităţi pentru identificarea zăcămintelor,

Licenţa de explorare se acordă pentru o durată maximă de 5 ani, cu drept de prelungire

în vigoare a licenței de exploatare, titularul licenței de explorare are dreptul să execute

3. Exploatarea, respectiv ”ansamblul de lucrări executate în subteran şi/sau la suprafaţă

Licenţa de exploatare intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României a

ANRM informează în scris, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a licenţelor,

Titularul licenţei de exploatare plătește anual o taxă pe activitatea de exploatare8,

Tabelul nr. 1 Evoluția redevențelor miniere pentru sare

De asemenea, titularul licenței de exploatare trebuie să constituie o garanţie financiară

Exploatarea resurselor miniere se efectuează pe baza unor programe de exploatare

În cazul în care titularul licenţei de exploatare face dovada extinderii zăcământului de

resurselor/rezervelor minerale din perimetrul acordat iniţial, în condiţiile în care

Într-un perimetru de explorare sau exploatare poate fi acordată, cu acordul prealabil al

Concesiunea minieră sau darea în administrare minieră încetează:

Licența sau permisul pot fi suspendate de către ANRM în următoarele situații:

Suspendarea licenței intră în vigoare la data comunicării și încetează la data dispariției

Anularea licenței survine, după ce titularul acesteia a fost în prealabil sancționat

• titularul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate cu privire la autorizarea şi termenul

În situația anulării licenței, concesionarii sau administratorii răspund material şi financiar

În termen de maxim 3 luni de la încetarea concesiunii sau a administrării, ANRM stabilește

Activitatea de exploatare a unui zăcământ încetează, definitiv sau temporar, în următoarele

Încetarea activității miniere se face la inițiativa titularului licenței de exploatare, pe baza

• motivaţia încetării activităţii, bazată pe o documentaţie tehnico-economică;

Perimetrele miniere cu activitate de exploatare temporar închisă pot fi date în

În plus, pentru a evita menținerea situației de monopol în exploatarea sării și după

O altă prevedere a Legii 85/2003, care afectează de o manieră nenecesară concurența,

Această prevedere introduce o barieră administrativă inutilă în derularea activităților

O altă limitare nenecesară a concurenței este reprezentată de necesitatea ca garanțiile

Prevederea Instrucțiunilor tehnice instituie o barieră financiară, prin indisponibilizarea

În plus, dată fiind prezența în legislația europeană a principiului ”poluatorul plătește”,