CONSTRUCTII DIN LEMN

 Structuri usoare fara a avea nevoie de pereti perimetrali masivi ca in cazul boltilor de
zidarie+ costuri reduse
 Foioasele- lemne dure
 Coniferele-lemn moale
 Zona interna a lemnului este cea mai rezistenta
 Trei sectiuni de taiere si aplicare forte: transversal,radial si tangential
 Duramenul se foloseste,cel mai vechi si mai rezistent. Nu e fiziologic activ,adica nu
putrezeste. Alburnul,lemul tanar, insa putrezeste si nu poate fi folosit
 la fel,coaja exterioara e fiziologic moarta,iar cea interna e vie
 rotund, cioplit sau cherestea
 sensibilitatea la umezeala, lucrul lemnului
 daca peste 18% atunci degradarea lemnului
 8-12% pt utilizare interior si 13-18% pentru exterior
 Schimburi umiditate cu mediul ambiant-higroscopie-proprietate lemn
 Lemnul “lucreaza’’ cand apar variatii de volum: contragere si umflare ( depinde de
esenta lemnoasa in ce fel )
 Diferite contrageri-utilizari diferite-pagina 2
 Spre exemplu,plopul si nucul au contrageri mici 5-10% asa ca pot fi folosite ca si furnir si
tamplarie. Rasinoasele au medii 10-15% si pot fi folosite ca si lemn rotund,conservat, in
cabane. Stejarul are mare 15-20%, si trebuie debitat repede inainte de a fi uscat pt a nu se
crapa.
 Contragerea este direct proportionala cu continutul de celuloza. Daca are multa
celuloza,contragerea e mai mare,deci nucul nu are multa celuloza si stejarul da .Lemnul
cel mai dens, cu cea mai multa celuloza, se contracta cel mai tare
 Degradare biologica-pag 3
 In ceea ce priveste putrescibilitatea, lemnul este afectat inn special de situaliile mixte
(parti ude/ parti uscate) si de variatiile ciclice de umiditate.
 Vulnerabile in special partile tinere si speciile de lemn moale
 Tratamente protective: vopsire sau lacuire,catran si carbonatare- pe lemn bine uscat
