2.

DIODA SEMICONDUCTOARE

Introducere
In acest laborator se vor studia caracteristicile statice ale diodei
semiconductoare de tip 1N4148 folosind programul de simulare LTspice, oferit de
producatorul de circuite integrate Analog Devices (AD) si programul
“WaveForms”de control al osciloscopului USB Analog Discovery 2. Se vor studia
metodele de lucru folosind un program de simulare a circuitelor electronice
comparativ cu un osciloscop.

2.1. Structură şi simbol

Dioda semiconductoare este o jonctiune pn şi conţine două regiuni alăturate,

una de tip p şi cealaltă de tip n. Linia de separare dintre cele două regiuni se
numeşte joncţiune metalurgică.
Unul dintre simbolurile diodei utilizat în circuitele electronice este prezentat fig.
2.1.1.a), în care prin A s-a notat electrodul numit anod conectat la semiconductorul de
tip p al joncţiunii pn, iar prin K s-a notat electrodul numit catod conectat la
semiconductorul de tip n. Sensurile pozitive pentru tensiune si curent pe/prin dioda
sunt de la anod la catod, asa cum se vede si in figura 1.1.1.

Fig. 2.1.1. Simbolul si structura diodei

2.2. Ecuaţia și caracteristica diodei

Ecuația diodei:
qV
I = I S (e kT
− 1) (2.2.1)
unde : IS este curentul de saturaţie al diodei ,care se mai numeşte curent invers sau
curent rezidual, I, V- curentul prin dioda, respectiv tensiunea pe dioda, k si T-
constanta lui Boltzman, respectiv temperatura in grade Kelvin, kT/q- potentialul
termic, care la temperatura de 290K are valoarea de 25mV.
Polarizarea diodei
Prin polarizare directă a diodei semiconductoare se înţelege aplicarea unei
tensiuni continue cu polaritatea pozitivă în anod şi polaritatea negativă în catod.
1
Dioda polarizată direct este parcursă de curent electric. Se spune că dioda conduce
sau că dioda este deschisă. Căderea de tensiune pe dioda deschisă este mică,
curentul prin diodă fiind impus de circuitul exterior.
Prin polarizare inversă a diodei semiconductoare se înţelege aplicarea unei
tensiuni continue cu polaritatea negativă în anod şi polaritatea pozitivă în catod.
Dioda polarizată invers este parcursă de curentul de saturaţie I S având valori tipice
foarte mici (de ordinul nA pentru siliciu). De aceea, se spune că dioda nu conduce
sau că dioda este blocată. Căderea de tensiune pe dioda blocată este impusă de
circuitul exterior, curentul prin diodă fiind practic neglijabil
In polarizare directa exponentiala este mult mai mare ca unu si ecuatia diodei
devine :
qV

I = ISe kT
(2.2.2)
In polarizare inversa exponentiala este mult mai mica ca unu si ecuatia diodei
devine :

I = −I S (2.2.3)

Caracteristica statică a diodei.

Caracteristica statică a diodei este reprezentarea grafică a ecuatiei acesteia .
Reprezentarea grafică este cea din fig. 2.2.1.

Fig. 2.2.1. Caracteristica statică a joncţiunii pn

Pentru polarizare directa (v>0), se reprezinta ecuatia (2.2.2), iar pentru

polarizare inversa (v<0) ecuatia (2.2.3).

Din relatia (2.2.1), neglijand curentul invers fata de curentul direct prin
dioda se obtine căderea de tensiune pe diodă în polarizare directă. Ea nu este
constantă, ci variază logaritmic în funcție de curentul care trece prin diodă:

kT I
V= ln
q IS
2
 2.3 INTRODUCERE ÎN LTspice

2.3.1. Simularea circuitelor cu LTspice

SPICE – Simulation Program with Integrated Circuit Emphasis este un

program de simulare a circuitelor electrice şi electronice creat in anii ’60 la
Universitatea Berkley din California. Dintre multiplele variante de SPICE, LTspice
elaborat de firma Analog Discovery a devenit la ora actuală unul dintre cele mai
folosite simulatoare de circuit.
LTspice poate fi considerat “masa de test” a inginerului proiectant de
dispozitive şi circuite electrice şi electronice deoarece permite:
a. verificarea unei idei de circuit, fără a fi necesară realizarea fizică a
circuitului;
b. realizarea de măsurători pe circuitul de test, care pe circuitul real sunt
dificile, incomode (lipseşte echipamentul special de test) sau
nerecomandabile (circuitul s-ar putea autodistruge şi conţine componente
scumpe sau greu procurabile);
c. simularea unui circuit de mai multe ori (variind valorile componentelor)
cu scopul de a găsi functionarea optima a circuitului
LTspice poate efectua următoarele tipuri de analiză de circuit: analiza de c.c.,
analiza de c.a., analiza regimului tranzitoriu, analiza spectrală şi a distorsiunilor etc.

2.3.2. Organizarea subprogramelor LTspice

Circuitele prezentate în lucrările de laborator sunt rulate sub versiunea XVII

a programului LTspice. Acest program contine următoarelor subprograme:
- editor de circuite sub forma text cu evidentierea sintaxei;
- Schematic capture program (Schematics) editor de circuite sub forma
grafica (in care se pot introduce si comenzi SPICE tip text)
- Waveform viewer (Probe) postprocesorul grafic pentru vizualizarea
rezultatelor analizelor)
Ferestrele acestor subprograme sunt in fereastra LTspice si se pot aranja
automat din meniul Window -> Tile Vertically.

2.3.3. Etape necesare simulării şi analizei unui circuit

Pentru realizarea simulării şi analizei unui circuit este necesară parcurgerea

următoarelor etape:

A. Crearea fişierului circuitului.

Fişierul de intrare (nume_fişier.cir) cuprinde informaţii referitoare la tipul
componentelor, nodurile reţelei între care sunt conectate componentele, valorile
componentelor precum şi instrucţiunile care determină efectuare unui anumit tip de
analiză, includerea unei biblioteci de componente, specificarea unor condiţii iniţiale
etc.
3
 Acest pas necesită următoarele etape preliminare, care trebuie să ţină seama
de câteva recomandări:
a) desenarea schemei complete a circuitului;
b) marcarea tuturor nodurilor: nodul marcat prin cifra 0 este considerat de
LTspice nod de referinţă care trebuie să fie prezent în orice circuit, iar
celelalte noduri trebuie numerotate cu numere sau litere. Potenţialul nodului
de referinţă este zero: V ( 0 ) = 0 ;
c) fiecare nod se va conecta la cel puţin două componente de circuit;
Tipurile de analiză dorite de către utilizator se specifică prin linii de
instrucţiuni ce vor fi prezentate treptat în cadrul laboratoarelor, pentru o mai bună
înţelegere.
Structura fişierului de intrare:
- linie de titlu, obligatorie ;
- opţional, linii de comentariu introduse prin simbolul *
- specificarea bibliotecilor si modelelor uilizate;
- lista de dispozitive şi circuite;
- lista de tipuri de analiză ce se doresc a fi efectuate;
- instrucţiunea .END

B. Realizarea simulării
Din meniul File se dă comanda Open ce permite încărcarea fişierului text
nume_fişier.cir ce va fi rulat cu Simulate -> Run.
Dacă se lucrează cu Schematics, se deschide un circuit nou cu File -> New si
după desenarea circuitului se vor adauga comenzile SPICE care specifica tipul
simularii si alte optiuni dupa care se poate rula simularea similar cu cazul anterior.
Fisierul se numeste nume_fişier.asc .
În urma rulării simularii, LTspice se crează automat fişierul de ieşire (care
va avea denumirea nume_fişier.raw) în care sunt incluse date de identificare text si
date numerice binare pentru generarea formelor de unda. De interes este si fisierul
generat nume_fişier.log care contine circuitul text si rezultatele masuratorilor text
obtinute cu instructiunea .MEASURE sau .MEAS. si mai ales erorile din circuit în
caz că acestea există.

C. Vizualizarea rezultatelor obţinute

Se pot vizualiza anumite date text din log folosind comanda View -> SPICE
Error log.
In LTspice, cu Probe selectat, in meniul Plot Settings(sau click dreapta in
ecranul Probe) exista optiuni pentru adaugarea formelor de unda, adaugarea de
ecrane noi de desen, controlul axelor, etc.
Selectand Probe, din meniul File -> Export data as text se poate obtine un
fisier nume_fişier.txt care contine datele numerice din Probe sub forma de tabel.

4
2.4. Simularea caracteristicii statice a unei diode in LTspice

2.4.1. Caracteristica statică a diodei 1N4148

În fig.2.4.1. este prezentată schema pentru trasarea caracteristicii statice a
diodei 1N4148.
R=100
1 2

VS + 1N4148
20V -
0
Fig.2.4.1. Circuit pentru trasarea caracteristicii statice a diodei 1N4148

2.4.2. În programul LTspice se deschide fişierul de intrare ...\Lab2\careal.cir prin

comanda Files-> Open cu tipul de fisier Netlists. Se citeşte programul
corespunzător circuitului din Fig.2.4.1.:

Caracteristica statica a diodei 1N4148

VS 1 0 20V
R 1 2 100
D 2 0 1N4148
.LIB lib_diode.lib ;include libraria aflata in folder-ul curent
.DC VS -10V 10V 0.1V
.END

2.4.3. Deoarece fişierul de intrare careal.cir conţine instrucţiunea .DC după rularea
simularii in programul LTSpice se va genera fişierul de ieşire careal.log şi fişierul
de date careal.raw. Acesta din urma contine informatia in format binar compresat
care va fi incarcata de subprogramul Probe automat la sfarsitul simularii.
Se schimbă axa X ca să reprezinte V(2), tensiunea pe dioda, apasand Click
Dreapta pe textul din axa X. In dreptul Quantity Plotted se scrie V(2).
Apasand Click Dreapta in ecranul Probe se selecteaza Add Traces -> I(D)
pentru a trasa pe axa Y curentul I(D). Se aranjeaza ferestrele vertical din meniul
Window -> Tile Horizontally.
2.4.4. Apasand Click Stanga pe numele I(D) al formei de unda se activeaza
cursorul. Cand mouse-ul este deasupra cursorului apare cifra 1 sau 2 in functie de
cursor.
Se masoara cu ajutorul cursorului curentul prin dioda pentru urmatoarele
valori ale tensiunii pe diode V(2)= -4V, -0.5V, 0V, 0.5V, 0.6V, 0.7V si se
completeaza intr-un tabel curentul I(D).

5
2.4.5. Se desenează pe foi graficul caracteristicii statice obţinute la punctul anterior
folosind ca exemplu de desen graficul din Fig. 2.2.1.

- Se realizeaza o captura de ecran apasand tasta „Print Screen” urmata de Ctrl+V

in programul Paint si Save, cu ecranul osciloscopului in vederea incarcarii pe
Moodle si a realizarii graficului pe hartie, ulterior.

2.5. Masurarea punctului static de functionare

2.5.1. Descrierea circuitului de masura

În fig.2.4.1. este prezentată schema pentru masurarea punctului static de
functionare a diodei 1N4148.

Fig.2.5.1. Circuit pentru masurarea punctului static de functionare

2.5.2. În programul LTspice se deschide fişierul...\Lab2\dioda_divrezistiv.cir

prin comanda Files-> Open cu tipul de fisier Netlists. Se citeşte programul
corespunzător circuitului din Fig.2.5.1.:

- completaţi tabelul:

EA [V] se modifica in fisierul 0,8 1.5 2 3 7 10

dioda_divrezistiv.cir si se reface
simularea pentru fiecare valoare.
Se noteaza cu 2 zecimale valorile
V(2) teoretic 0,4 0.6 0,6 0.6 0,6 0,6
I(R1) calculat (EA-V(2))/R1
I(R2) calculat (VD/R2)
I(D) calculat = I1 – I2
V(2) masurat
I(R1) = (EA-V(2))/R1
I(R2) = (V(2)/R2)
I(D) = I1 – I2

6
2.6. Masurarea circuitelor cu dioda 1N4148 folosind osciloscopul

Vom folosi in continuare programul “WaveForms” de control al

osciloscopului USB Analog Discovery pentru realizarea masuratorilor unor
parametri din formele de unda obtinute cand la intrarea circuitului se afla surse de
tensiune variabile in timp.
La rularea programului deoarece nu este conectat un dispozitiv real la
calculator se va selecta Discovery 2 DEMO in Device Manager.
Se consideră pe rând circuitele din fig. 2.6.1 şi 2.6.2.
Se deschid pe rand fisierele “2.6.1.dwf3work” si “2.6.2.dwf3work” in
programul “WaveForms” folosind meniul Workspace -> Open.
- Se apasa pe tab-ul Wavegen1 si se apasa butonul Run All.
- Se apasa pe tab-ul Scope1 si se apasa butonul Run.
- pentru a măsura corect formele de unda acestea trebuie sa fie corect incadrate in
ecran. Dupa fiecare incadrare pe ecran se realizeaza o captura de ecran apasand
tasta „Print Screen” in vederea incarcarii pe Moodle.
ATENTIE: toate masuratorile se vor efectua prin metoda vizuala folsing
diviziunile de pe ecran, cu mentionarea clara a calcului efectuat cu nr.div.
Masuratorile se realizeaza inmultind numarul de diviziuni ( cu fractii, etc.) cu
numarul dat de reglajele pe orizontala sau verticala, V/div, secunde/div , etc.
- Măsurăm amplitudinea (Av1= nr.div.y * V/div.-fig.5.)
- Măsurăm perioada (T=nr.div.x * t/div.-fig.5) și calculăm frecventa (f=1/T)

Fig. 2.6.1. R=100 Fig. 2.6.2 R1=R2=1.5k

Pentru tensiune de intrare sinusoidală, măsuraţi şi desenaţi într-un sistem de

coordonate formele de undă în mod sincron pentru vi şi vD în funcţie de timp, pe 2
desene unul sub altul.
Notaţi şi etalonaţi axele sistemului de coordonate. Marcaţi cu valori, pe
ambele axe, toate punctele importante ale formelor de undă.
Obs.: căderea de tensiune pe diodă în conducție variază cu curentul prin
diodă. Daca R este mic, ex. 100, curentul este semnificativ si VD variaza mai mult
decat in cazul R=1500.