Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
De Andreea Raicu
13 oct. 2020
Desi nu imi este foarte usor sa vorbesc despre acest subiect si despre ceea ce am simtit in
momentul in care am aflat, si despre ceea ce inca simt, am considerat ca este de datoria mea
sa fac aceasta informatie publica.
Cele doua saptamani in care mama a fost spitalizata au fost printre cele mai
cumplite si imprevizibile saptamani din viata mea, la fel ca acest virus. Mi-a fost
frica, am avut stari de panica, nu m-am putut concentra la nimic si, mai ales, m-
am vazut nevoita sa imi ascund toate aceste stari, pentru ca eu eram stalpul de
sprijin al mamei – chiar daca de departe.
De ce spun asta?
Pentru ca, desi am petrecut destul de mult timp cu mama mea, nu m-am infectat
dintr-un motiv cat se poate de simplu: am purtat in permanenta masca. Stiu ca
este o loterie si oricand ne putem infecta, dar mai stiu si ca daca ne protejam
(purtam masca, ne spalam regulat mainile si nu mergem in locuri aglomerate),
putem fi in siguranta.
Am tot respectul pentru profesionalismul cu care au tratat-o atat pe mama, cat si pe toti cei internati acolo.
Oameni buni, protejati-va pe voi si pe cei dragi voua, nu va jucati cu vietile celor
din jur si nici cu a voastra. Acest virus este printre noi si este periculos. Numarul
in crestere al infectarilor nu trebuie sa va lase indiferenti. Stiu ca toti suntem
obositi – atat fizic, cat mai ales mental – dar ceea ce avem de facut pentru a ne
apara nu este atat de greu sau de complicat. Masca, spalatul regulat al mainilor,
vigilenta… doar atat e nevoie. Hai sa ne facem toti partea si vom depasi acest
moment impreuna.