APARATURA PENTRU REGLAREA DEBITULUI

Echipamentul de reglare a debitului este destinat reglarii vitezei sau turatiei motoarelor hidraulice,
reglare realizata prin modificarea debitului administrat acestora.
În schemele hidraulice, reglarea debitului se poate face în doua moduri: volumic (prin pompe cu
debit variabil) si rezistiv. Desi are un randament energetic mai scazut, reglarea rezistiva este de
preferat în instalatiile de puteri mici si mijlocii, datorita simplitatii constructive, a sensibilitatii sporite
în ce priveste reglarea vitezei de deplasare a organului de lucru, manevrabilitatii usoare a aparaturii si
usurintei efectuarii controlului.
Reglarea rezistiva a debitului consta în montarea în circuitul de alimentare al hidromotorului a unei
rezistente hidraulice reglabile, cunoscuta sub denumirea de drosel. De obicei, la aceasta reglare
pompa instalatiei este cu debit constant. Ea este însotita de o supapa de deversare normal deschisa,
care deverseaza la tanc diferenta dintre debitul pompei si debitul furnizat motorului, reglat prin
drosel. În cazul droselelor, modificarea debitului se face prin marirea sau micsorarea unei fante de o
anumita forma.
Ecuatia de debit a unui drosel este de forma:
Q= (1)
în care: - coeficient de debit; =0,6...0,7
k - constanta în functie de tipul agentului hidraulic (pentru uleiuri minerale k=0,885); k=
Δp - caderea de presiune pe drosel; Δp=1,5...3 bari
S - suprafata fantei de trecere.
Teoretic, debitul ce trece printr-un drosel variaza liniar cu suprafata fantei de trecere. Practic însa, el
se corecteaza cu o valoare datorata frecarii vâscoase a agentului motor în timpul curgerii.
Figura 8.1.Drosel de traseu
1- corp; 2- element de reglare; 3- taler; 4- inel O; 5- arc; 6- limitator de cursa 34
Exista mai multe criterii de clasificare a droselelor, cel de baza fiind forma fantei de reglare
(tronconica, circulara, inelara, dreptunghiulara, elicoidala). Dupa modul de montare în instalatie
rezistente hidraulice reglabile (droselele) ele pot fi:
Drosele de traseu (figura 8.1) care se monteaza direct pe conductele schemei hidraulice si pot fi cu
sau fara supapa de sens. Modificarea fantei de trecere a agentului (b), se realizeaza prin însurubarea
mansonului (2) pe corpul droselului (1). În interiorul corpului este prevazuta supapa (3), presata pe
scaunul ei de catre resortul (5).
Drosele de panou (figura 8.2) se monteaza pe panoul de comanda al instalatiei hidraulice si sunt
însotite de obicei de supape de sens unic. Spre deosebire de droselele de traseu, droselele de panou
asigura o reglare mai sensibila a debitului de trecere pe conducta pe care acestea sunt montate.
Droselul de panou din figura 8.2 realizeaza modificarea suprafetei de trecere a fantei de droselare
prin deplasarea axiala a plunjerului (4), care constituie elementul de reglare, fata de corpul (3).
Droselul este prevazut cu o supapa de sens unic (5), care permite circulatia libera a agentului
hidraulic în sens contrar celui controlat de drosel.
Figura 8.2. Drosel de panou
1- tambur gradat; 2- organ de indexare cu bila si arc; 3- corp; 4- element de reglare; 5- supapa de
sens; 6- element pentru numararea rotatiilor
Droselele prezentate au dezavantajul ca nu mentin constanta viteza sau turatia organului de lucru
antrenat. Ele se folosesc doar când rezistenta opusa organului de lucru este constanta sau daca
modificarea vitezei sau turatiei cu sarcina variabila nu are o importanta deosebita. Îmbunatatirea
stabilitatii vitezei motoarelor hidraulice alimentate cu pompe cu debit constant se realizeaza cu
ajutorul regulatoarelor de debit (de viteza).
Constructia regulatoarelor se realizeaza daca la un drosel simplu se ataseaza o supapa compensatoare
(figura 8.3.) 35
Figura 8.3. Regulator de debit cu doua cai:
1-tambur gradat; 2- capac; 3- corp; 4- element de reglare a debitului;
5- capac; 6- supapa compensatoare; 7- limitator de cursa
Regulatoarele de debit se întâlnesc în doua variante:
- regulator de debit cu doua cai (RD2), la care cele doua cai sunt pompa si motorul iar supapa
compensatoare este normal deschisa;
- regulator de debit cu trei cai (RD3), la care cele trei cai sunt P, MH si tancul iar supapa
compensatoare este normal închisa.
La regulatorul de debit cu doua cai, fanta f a supapei compensatoare joaca rolul de drosel
autoreglabil, deschiderea ei fiind determinata de caderea de presiune pe drosel care trebuie sa ramâna
constanta. Daca rezistenta opusa la deplasarea organului de lucru creste, viteza lui va avea tendinta sa
scada, astfel creste presiunea în MH. Aceasta presiune crescuta, va actiona asupra plunjerului supapei
(6), marind fanta f, astfel ca un debit mai mare refulat de pompa P va trece prin fanta spre drosel la
motorul hidraulic MH. Tendinta de scadere a vitezei este anulata de debitul sporit de ulei ce intra în
MH si viteza se va mentine astfel constanta. 36
Figura 8.4. Instalarea droselelor în schemele de actionare a motoarelor hidraulice
Schemele de instalare a droselelor pentru reglarea vitezei sau turatiei motoarelor hidraulice sunt
prezentate în figura 8.4, și au următoarele semnificații
a. Drosel pe conducta de admisie în motor - solutie simpla, permite motorului sa lucreze la presiunea
efectiva dictata de sarcina. Nu este asigurata însa concordanta debitului util (Q-q) cu sarcina S,
pierzând total controlul vitezei în cazul aparitiei unei sarcini de sens contrar;
b. Drosel pe conducta de evacuare din motor - se pastreaza controlul vitezei la aparitia sarcinii
negative, dar solicita permanent sistemul la presiunea maxima a supapei de siguranta. Este însa de
preferat primei solutii;
c. Drosel montat în derivatie - solutie eficienta energetic, deoarece descarcarea debitului excedentar
nu se face prin supapa de siguranta la presiunea maxima de reglaj a acesteia, ci prin droselul însusi,
la presiunea efectiva data de sarcina S. Variatia debitului util cu sarcina este însa si mai pronuntata ca
în cazurile precedente;
d. Regulator cu trei cai pe conducta de admisie în motor - solutie cu randament energetic bun
(descarcarea excedentului de debit facându-se prin supapa stabilizatoare la presiunea data de sarcina).
Spre deosebire de cazul prezentat în figura 8.4.a, se asigura mentinerea aproximativ constanta a
debitului util la variatia sarcinii S pozitiva; 37
e. Regulator de debit cu doua cai montat pe conducta de evacuare din motor - desi cu randament
energetic mai slab decât în cazul precedent (sistem mai solicitat, debitul q trecând prin supapa de
siguranta), este recomandat la sarcini pozitive cât si la sarcini negative.
f. Regulator mixt - îmbina calitatile regulatoarelor prezentate în figurile 8.4. d si 8.4. e, punând însa
probleme dificile de natura constructiva.