SEP

18

EXPLOATAREA SI INTRETINEREA SISTEMULUI DE

DIRECTIE
             COLEGIUL “ALEXANDRU IOAN CUZA” BARLAD   

SPECIALIZARE: MECANIC AUTO

PROIECT DE CERTIFICARE  A COMPETENTELOR PROFESIONALE

 COORDONATOR                                                         ABSOLVENT
  PROF.ING. :                                                                  Budacu Bogdan 
  Craciun Anita                                                                 Clasa a-XI-a M

                            2009-2010
          TEMA PROIECTULUI
       
         
               EXPLOATAREA 
SI INTRETINEREA SISTEMULUI 
               DE DIRECTIE

Cuprins

Cuprins……………………………………………………….............pag 1

Argument…………………………………………………….............pag 2  

Capitolul I.1 Destinatia si conditiile supuse 

                     sistemului de directie…………………………...............pag 3
              
               I.2 Stabilizarea rotilor de directie……………......................pag.4

Capitolul II. Materiale utilizate in constructia 

                    sistemului de directie…....................................................pag 6

Capitolul III.Intretinerea sistemului de directie…………………........pag 12

Capitolul IV.Defecte in exploatare ale 

                    sistemului de directie…………………………................pag 13

Capitolul V. Repararea sistemului de directie……………..................pag 17

Capitolul VI. N.T.S.M si P.S.I la sistemul de directie……..................pag 19

Capitolul VII. Anexe…………………………………….....................pag 22

Capitolul VIII. Bibliografie…………………………………...............pag 28

                                          ARGUMENT

Autoturismul este un vehicul rutier suspendat elastic pe roti,care

se deplaseaza prin mijloace de propulsie proprii.Deasemenea
autoturismul este un automobil destinat pentru transportul acel
mult opt persoane.Autoturismele pot fi clasificate dupa tipul
caroseriei si dupa cilindree. Principalele parti componente ale
automobilului sunt constituite din grupe de organe de masini si
mecanisme asamblate dupa rolul si functiile pe care le
indeplinesc.Acestea sunt:motorul,sasiul si caroseria. Sistemul
de directieserveste la dirijarea automobilului pe traiectoria dorita .
Schimbarea directiei de mers se obtine prin schimbarea planului
(bracarea )rotilor de directie in raport cu planul longitudinal al
automobilului.Sistemul de directie are un rol hotarator asupra
sigurantei circulatiei,mai ales in conditiile cresterii continue a
parcului de automobile si a vitezei lor de deplasare.
Majoritatea automobilelor au rotile din fata de directie. Pentru a
schimba directia automobilului ,conducatorul va actiona asupra
volanului.De la volan miscarea se transmite prin intermediul
axului volanului,la melcul ,care angreneaza cu sectorul dintat.Pe
axul sectorului dintat se afla levierul de directie (comanda ),care
este in legatura cu bara longitudinala de directie. In scopul
asigurarii unei bune tinute de drum a automobilului, rotile de
directie se stabilizeaza.Prin stabilizarea rotilor de directie se
intelege capacitatea lor de a-si mentine directia la mersul in linie
dreapta si de a reveni in aceasta pozitie dupa ce au fost bracate
sau deviate sub influenta unor forte perturbatoare. Dintre masurile
constructive care dau nastere la momentul de stabilizare,rolul cel
mai important il au unghiurile de asezare a rotilor si
pivotilor.                                                       
La pivotii fuzetelor se deosebesc doua unghiuri: unghiul de
inclinare longitudinala. Rotile de directie, ca si pivotii, prezinta tot
doua unghiuri: unghiul de cadere sau de carosaj si unghiul de
convergenta.
                                                  2.
                                        Capitolul I.
        I.1 Destinatia si conditiile supuse sistemului de directie

Destinatia sistemului de directie. Sistemul de directieserveste la
modificarea directiei de deplasare a autormobilului .
schimbarea directiei de mers se obtine prin schimbarea planului
( bracarea) rotilor de directie în raport cu planul longitudinal al
autovehicului .
Conditiile impuse sistemului de directie sunt :
- sa permita stabilizarea miscarii rectilinii (rotile de directie , dupa
ce virajul s-a efectuat, sa aiba tendinta de a reveni în pozitia
mersului în linie dreapta :
-sa permita stabilizarea miscarii rectilinii (rotile de directie , dupa
ce virajul s-a efectuat, sa aiba tendinta de a reveni în pozitia
mersului în linie dreapta :
- efortul necesar pentru manevrarea directiei sa fie cât mai redus ;
- randamentul sa fie cât mai ridicat ;
- socurile provenite din regularitatile caii sa nu fie transmise la
volan ;
- sa permita reglarea si întretinerea usoare ;
- sa nu prezinte uzuri excesive care pot duce la jocuri mari si prin
aceasta la micsorarea conducerii ;
- sa aiba o constructie simpla si sa prezinte o durabilitate cât mai
mare ;
Virajul automobilului este corect , adica rotile ruleaza fara
alunecare , când toate descriu cercuri concentrice în centrul de
viraj O. Acest centru trebuie sa se gaseasca la intersectia dintre
prelungirea axei , rotile de directie nu sunt paralel ci înclinate
(bracate) cu unghiuri diferite . Astfel unghiul de bracare al rotii
interioare este mai mare decât unghiul de bracare al rotii
exterioare .
                                                3.
I.2 Stabilizarea rotilor de directie
In scopul asigurarii unei bune tinute de drum a automobilului,
rotile de directie se stabilizeaza.prin stabilizarea rotilor de directie
se intelege capacitatea lor de a-si mentine directia la mersul in
linie dreapta si de a reveni in aceasta pozitie dupa ce au fost
bracate sau deviate sub influenta unor forte perturbatoare. Dintre
masurile constructive care dau nastere la momentul de
stabilizare,rolul cel mai important il au unghiurile de asezare a
rotilor si pivotilor.                                                        
La pivotii fuzetelor se deosebesc doua unghiuri: unghiul de
inclinare longitudinala. Rotile de directie, ca si pivotii, prezinta tot
doua unghiuri: unghiul de cadere sau de carosaj si unghiul de
convergenta.
Unghiul de inclinare longitudinala a pivotului(sau unghiul de
fuga) reprezinta inclinarea longitudinala a pivotului si se obtine
prin inclinarea pivotului in asa fel incat prelungirea axei lui sa
intalneasca calea intr-un punct A, situat inaintea punctului B de
contact al rotii cu solul. Unghiul de inclinare longitudinala a
pivotului face ca,dupa bracare, rotile de directie sa aiba tendinta
de revenire la pozitia de mers in linie dreapta datorita momentului
stabilizator care ia nastere. In timpul virajului autovehiculului, forta
centrifuga Fc, aplicata in centrul de greutate, provoaca aparitia
intre roti si cale a reactiunilor Y1 si Y2, care se considera ca
actioneaza in centrul suprafetei de contact a pneului.
Unghiul de inclinare transversala ( laterala) a pivotului da
nastere la un moment stabilizator care actioneaza asupra rotilor
bracate. Datorita unghiului de inclinare transversala, la bracare
rotile tind sa se deplaseze in jos (in cazul unei  bracari cu 180
grade ,aceasta deplasare ar avea valoarea egala cu h ),dar
deoarece acest lucru nu este posibil, intrucat roata se sprijina pe
drum, rezulta o ridicare a pivotului, respectiv  a puntii din fata si a
cadrului (caroseriei). Sub actiunea greutatii preluate de puntea
din fata rotile tind sa revina la pozitia corespunzatoare mersului in
linie 
                                                   4.
dreapta, care corespunde energiei potentiale minime. 
Unghiul de inclinare transversala a pivotului conduce la
micsorarea distantei intre punctual de contact al rotii cu solul si
punctul  de intersectie al axei pivotului cu suprafata de rulare
(distanta denumita deporl). Aceasta conduce la reducerea
efortului necesar manevrarii volanului deoarece momentul
rezistentei la rulare, fata de axa pivotului se reduce. Unghiul de
inclinare transversala a pivotului, la automobilele actuale are
valori de 4-10 grade.
Unghiul de cadere sau de carosaj reprezinta inclinarea rotii fata
de planul vertical. Acest unghi contribuie la stabilizarea directiei,
impiedicand tendinta rotilor de a oscila datorita jocului rulmentilor.
Prin inclinarea rotii cu unghiul,greutatea ce revine asupra ei se
descompune in componentele Gr si H. Forta H impinge tot timpul
rulmentii catre centru, facand sa dispara jocul lor si reducand
solicitarile piulitei fuzetei. De asemenea unghiul va micsora bratul
m (m > m” ). Valoarea unghiului de cadere este cuprinsa intre 0-1
grade.
Unghiul de convergenta sau de inchidere a rotilor din
fata este unghiul de inclinare in plan orizontal a rotii. In practica,
convergenta rotilor este exprimata prin diferenta C=A-B, in care A
si B reprezinta distantele intre anvelopele sau jantele celor doua
roti, masurata in fata si in spatele rotilor la nivelul fuzetelor.
Convergenta rotilor este necesara pentru a compensa tendinta de
rulare divergenta a lor cauzata de unghiul de cadere. Daca
convergenta este prea mare, se produce o uzura excesiva a
pneurilor si, in acelasi timp, cresc rezistentele la inaintarea
autovehiculelor, facand sa creasca si consumul de combustibil.
Tendinta de rulare divergenta cauzata de unghiul de cadere se
explica prin deformarea pneurilor in contact cu calea. In acest caz
ele au tendinta de a rula la fel ca doua trunchiuri de con cu
varfurile in O1 si O2. Prin  inchiderea rotilor spre fata, varfurile
trunchiurilor de con imaginare se deplaseaza in punctele O1 si
O2, anuland tendinta de rulare  divergenta a rotilor.
                                                     5.
Valoarea convergentei este cuprinsa intre 0-5 mm la autoturisme
ajungand la autocamioane si autobuze pana la 8-10 mm. 
De asemenea, convergenta rotilor elimina tendinta lor de a oscila
la viteze mari.
                                      

                                                    6.
                                        Capitolul II.
      Materiale utilizate in constructia sistemului de directie
  Partile componente si clasificarea sistemelor de
directie. Pentru a aschimba directia automobilului, conducatorul
actioneaza asupra volanului care transmite miscarea prin
intermediul axului,la melcul ce angreneaza cu sectorul dintat. Pe
axul sectorului dintat se afla levierul de directie, care este in
legatura cu bara longitudinala de directie. Prin rotirea sectorului
dintat, deci si a levierului de directie, bara longitudinala de directie
va avea o miscare axiala care depinde de sensul de rotatie a
sectorului dintat. Prin deplasarea axiala a barei longitudinale de
directie, bratul ( parghia de comanda) fuzetei va roti fuzeta in jurul
pivotului si odata cu ea si roata din stanga. Legatura care exista
intre fuzete, prin intermediul levierelor si bara transversala de
directie va produce rotirea fuzetei.Patrulaterul format din puntea
propriu-zisa, levierele fuzetelor si bara transversala de directie se
numeste trapezul directiei. Volanul de directie este realizat, in
general, din material plastic cu armatura metalica, avand forma
circulara cu 1-3 spite. Axul volanului este format dintr-o bucata
sau din doua bucati, legate intre ele printr-o articulatie cardanica
elastica de cauciuc. Solutia din doua bucati se foloseste atunci
cand caseta de directie, nu se afla pe directia axului volanului.
Elementele componente ale sistemului de directie se impart in
doua grupe, in functie de destinatia lor, si anume:
- mecanismul de actionare sau comanda a directiei, ce serveste
la transmiterea miscarii de la volan la levierul de comanda a
directiei;
- transmisia directiei, cu ajutorul careia miscarea este transmisa
de la levierul de directie la fuzetele rotilor.Sistemele de directie se
clasifica dupa mai multe criterii si anume: locul de dispunere a 
mecanismului de actionare, particularitatile transmisiei directiei,
locul unde sunt plasate rotile de directie.
                                                       7.
Dupa locul de dispunere a mecanismului de actionare a directiei
se deosebesc sisteme de directie pe dreapta si sisteme de
directie pe stanga.
Dupa tipul mecanismului de actionare sistemele de directie se
clasifica in functie de:
- raportul de transmitere, care poate fi constant sau variabil;
- tipul angrenajului, intalnindu-se mecanisme cu melc, cu surub,
cu manivela si cu roti dintate;
- tipul comenzii,care poate fi: mecanica, mecanica cu
servomecanism 
(hydraulic, pneumatic sau electric) si hidraulica.
Dupa particularitatile transmisiei directiei clasificarea se face in
functie de:
- pozitia trapezului de directie in raport cu puntea din fata, care
poate fi anterior sau posterior;
- constructia trapezului de directie, care poate fi cu bara
transversala de directie dintr-o bucata sau compusa din mai multe
parti.
Dupa locul unde sunt plasate rotile de directie automobilele pot fi:
cu roti de directie la puntea din fata, la puntea din spate sau la
ambele punti.
Mecanismul de actionare a directiei. Mecanismele  de
actionare a directiei se clasifica in functie de tipul elementului
conducator si condos prin care se transmite momentul de la volan
la axul levierului de directie. Ca element conducator se utilizeaza
melcul cilindric, melcul globoidal, surubul sau roaa dintata, iar ca
element condos poate fi utilizat sectorul dintat, sectorul elicoidal,
rola, manivela, piulita sau cremaliera. Mecanismul de actionare
cu melc                                             
globoidal si rola se compune dintr-o rola simpla, dubla sau tripla 
( in functie de efortul ce trebuie transmis ) si un melc globoidal.
Datorita faptului ca intre melc si rola exista o frecare de
rostogolire, mecanismul are un randament ridicat. 
                                                       8.
Melcul globoidal este montat la capatul axului volanului si se
sprijina in caseta prin intermediul a doi rulmenti. Rola este
montata pe boltul intre bratele furcii, prin intermediul a doi
rulmenti. Furca este executata dintr-o bucata cu axul al levierului
de directie, fixat cu piulita.
Axul levierului de directie este montat in caseta de directie avand
un capat sprijitit pe rulment. Garnitura de etansare si simeringul
impiedica intrarea impuritatilor in interiorul casetei. Capacul fixat
cu suruburi actioneaza asupra bucsei ce contine inelul exterior al
rulmentului.Garniturile de reglaj, de sub capac, servesc la
reglarea jocului axial al melcului.In capacul lateral al casetei se
gaseste surubul, care este legat de axul levierului de directie.
Reglarea jocului angrenajului dintre melcul globoidal si rola, care
sunt montate excentric se face prin surubul de reglare ( protejat
de piulita) care deplaseaza axial rola impreuna cu axul. Fixarea
piulitei dupa reglare se face cu stiftul. Busonul serveste pentru
introducerea lubrifiantului in caseta. Cuplajul elastic din cauciuc
face legatura intre partea inferioara a axuluivolanului si partea
centrala ( axul volanului este divizat in trei parti). Garnitura
asigura etansarea axului volanului la intrarea in caseta. Pinionul
cu dinti inclinati care se afla pe axul volanului, transmite miscarea
la cremaliera, ale carei capete sunt articulate cu bratele
osccilante.
Mecanismul este prevazut cu un dispozitiv prin care se asigura
angrenarea corecta dintre pinion si cremaliera. Jocul angrenajului
se stabileste cu ajutorul garniturilor. Autoturismul Dacia 1300 este
prevazut cu un astfel de mechanism de directie.
Transmisia directiei. Transmisia directiei in cazul puntii rigide
are bara transversala de directie confectionata dintr-o singura
bucata. 
Trapezul de directie format din bara transversala, levierele
fuzetelor si partea centrala a puntii din fata este un trapez
posterior.
Elementele care formeaza transmisia directiei sunt legate intre
ele prin articulatii sferice, care mai au si rolul de a elimina jocurile 
                                                     9.
datorate uzurii si de a armotiza socurile transmise rotilor de
directie de la cale. Jocurile articulatiilor sferice datorate uzurii
sunt 
compensate cu ajutorul unui arc, care poate actiona axial sau
radial. Boltul articulatiei poate avea capul sub forma sferica,
semisferica sau tronconica. Articulatiile sferice trebuie unse
periodic, din care cauza se prevad cu un gresor. In ultima vreme,
pentru simplificarea intretinerii in exploatare, se folosesc pe scara
tot mai larga articulatiile sferice capsulate. Transmisia directiei in
cazul puntii articulate are bara transversala de directie fractionate
in doua sau mai multe parti pentru a permite fiecarei roti sa
oscileze independent. Bara transversala de directie este compusa
din trei parti: partea centrala si partile laterale. Elementul
conducator il constituie levierul de directie ( comanda) care
primeste miscarea de la caseta.
Servodirectii utilizate la automobile. La unele autocamioane si
autobuze de mare capacitate si unele autoturisme de clasa
superioara se utilizeaza mecanisme de comanda a directiei
prevazute cu servomecanisme hidraulice. Servomecanismele de
directie reduce forta necesara pentru manevrarea volanului,
contribuind astfel la usurarea conducerii automobilului si la
amortizarea oscilatiilor mecanismului de directie. Servodirectia ZF
8065 utilizata la automobilele ROMAN se compune, in principal,
din caseta de directie propriu-zisa ( in care se gaseste si
servomecanismul hidraulic), pompa de inalta presiune, rezervorul
de ulei, volanul cu axul si conductele de legatura. Caseta de
directie propriu-zisa ese compusa din carcasa, prevazuta la
interior cu un cilindru in care se deplaseaza pistonul, ce
transforma miscarea de rotatie a axului volanului intr-o miscare
de translatie si o transmite sectorului dintat, pe al carui ax este
montat levierul de directie.Pentru aceasta, pistonul este prevazut
la partea exterioara cu o dantura prin care angreneaza cu
sectorul dintat, iar la partea inferioara cu un locas cilindric in care
intra surubul conducator.
                                                 10.
 In interiorul pistonului se gaseste si piulita de directie, montata cu
ajutorul piulitei inelare. Transformarea miscarii de rotatie a
surubului in miscare axiala a pistonului se face cu ajutorul bilelor
si al piulitei. In carcasa, montata pe caseta de directie se gaseste 
mecanismul supapelor servodirectiei, etansat prin capacul interior
si garniturile de etansare. Acest mecanism este compus din:
blocul port-supape, supapele,axul de antrenare si bara de
torsiune. Blocul portsupape face corp comun cu surubul
conducator si contine, in planul transversal, doi cilindri (superior si
inferior), corespunzator celor doua supape. Supapele sunt de tip
piston-sertaras, cea de sus permitand trimiterea uleiului in spatiul
dintre caseta de directie si partea din dreapta pistonului, iar cea
de jos trimiterea uleiului in spatiul dintre caseta de directie si
partea din stanga a pistonului. Axul de antrenare este prevazut cu
doua cepuri ce intra in orificiile radiale de la mijlocul supapelor
sertaras, in scopul actionarii lor. Bara de torsiune este montata
rigid atat pe surubul conducator, cat sip e axul de antrenare. Ea
are rolul de a transmite momentul de rasucire de la axul volanului
la surubul conducator, precum si de a readuce in pozitie neutral
supapele sertaras, atunci cand conducatorul auto nu mai
actioneaza asupra volanului. Angrenajul in unghi, montat intr-o
carcasa fixate pe caseta de directie prin intermediul unei trompe,
este format din doua pinioane conice. La deplasarea
automobilului in linie dreapta, supapele sertaras se gasesc in
pozitia neutral, iar centrele gaurilor lor radiale de antrenare sunt in
linie cu centrul gaurii centrale a blocului portsupape. In aceasta
situatie sunt deschise atat orificiile de debitare din dreapta
supapelor, cat si orificiile de refulare din stanga supapelor
sertaras. Pompa de inalta presiune trimite uleiul in spatiul din jurul
blocului supapelor prin conducta. De aici, o parte trece prin
orificiul de debitare, deschis de supapa superioara 
si prin canal intra in caseta de directie, in spatiul din dreapta
pistonului. O alta parte din ulei trece prin orificiul deschis de
supapa inferioara, si prin canal intra in caseta de directie, in
spatiul 
                                                    11.

din dreapta pistonului. 

O alta parte din ulei trece prin orificiul deschis de supapa
inferioara, si prin canal intra in caseta de directie, in spatiul din
stanga pistonului. Datorita faptului ca presiunea uleiului din
ambele parti ale pistonului este aceeasi, acesta ramane fix, iar
angrenarea cu sectorul dintat se face in 
pozitia mijlocie (neutra). Dupa umplerea spatiilor mentionate,
uleiul debitat de pompa se intoarce in rezervorul de ulei direct din
canalele de debitare, prin orificii.canalul central al blocului
supapelor si conducta de refulare. La actionarea volanului pentru
virarea la dreapta cepurile arborelui de antrenare deplaseaza
supapa superioara spre dreapta, marind sectiunea de trecere a
orificiilor de debitare si de refulare; in acelasi timp, deplaseaza
spre stanga supapa inferioara, inchizand atat orificiul de debitare,
cat si orificiul de refulare. In acest caz, uleiul sub presiune este
trimis in caseta de directie numai in dreapta pistonului, prin orificiu
si conducta, realizand deplasarea pistonului spre stanga si rotirea
sectorului dintat si, in consecinta, virarea automobilului la dreapta.
In timpul deplasarii pistonului, uleiul aflat in partea stanga a
acestuia este refulat catre rezervorul de ulei prin conducta,
orificiul de refulare, canalul central al blocului supapelor in
conducta.
                                   

                                                  12.
                               
                                    Capitolul III.
                    Intretinerea sistemului de directie
Intretinerea sistemului de directie consta in: masurarea jocului
volanului, verificarea jocului din articulatii, reglarea mecanismului
de actionare, verificarea si reglarea unghiurilor de pozitie ale
rotilor de directie si pivotilor ( geometria directiei), strangerea
suruburilor de fixare a casetei de directie, strangerea articulatiilor
sferice si ungerea conform schemei de ungere.
Verificare jocului de volan se face în modul următor:
- se adduce automobilul pentru poziţia de mers în linie dreaptă; 
- se roteşte volanul spre dreapta şi apoi spre sînga pînă la
poziţiile maxime în care acesta se manevrează uşor fără să
rotească roţile.Jocul la volan nu trebuie să depaşească 15o,
deoarece în această situaţie manevrarea direcţiei devine
nesigură. Cauzele jocului mare la volan pot fi uzura articulaţiilor
mecanismului
direcţie sau a pieselor mecanismului de comandă. Reglarea
mecanismului de acţionare a direcţiei. Modul de reglare al
mecanismului de acţionare a direcţiei diferă în funcţie de tipul
constructive al acestuia. În toate cazurile însă operaţia de reglare
se va executa numai după înlăturarea jocurilor din articulaţiile
mecanismului.Reglarea mecanismelro de acţionare cu melc
globoidal şi rolă comportă reglarea jocului axial al volanului
(melcului) şi a jocullui din angrenaj. Înainte de reglare se
decuplează levierul de direcţie de bară de direcţie. Reglarea
jocului axial al melcului se face prin demontarea a una sau două
garnituri, după care capacul se montează la loc. Reglarea jocului
angrenajului rolei cu şurub-melc se efectuează cu ajutorul
şurubului, prin deplasarea axială a rolei cu axul, reducând jocul la
volan. Controlul geometriei roţilor de direcţie. Aparetele de
măsurat şi control al geometriei roţilor de direcţie pot fi mecanice
sau optice. 
                                                    13.  
Aparatele mecanice sunt relative simple şi mai ieftine decât cele
optice, avân însă o precizie mai redusă. Fiecare aparat are
întocmite instrucţiuni de folosire de către întreprinderea
producătoare.Unghiurile de aşizare ale roţilor şi pivoţilor trebuie
să se încadreze în limitele prevăzute în catea tehnică a
automobiluli respective: - ungerea sistemului de direcţie. Piesele
mecanismului de direcţie, care necesită ungere sunt: caseta de
direcţie, articulaţiile sferice şi pivoţii. - ungerea casetei de direcţie
se face de regulă cu ulei de transmisie, respectând periodicitatea
prescrisă de fabrică.Periodic se controlează nivelul şi la nevoie,
se completează peierderile cu acelaşi tip de ulei. Dacă pierderile
de ulei devin prea mari trebuie depistată şi înlturată cauza care le
generează, pentru a evita avariile. În cazul servodirecţiei
hidraulece o data cu înlocuire uleiului se schimbă şi filtrul de ulei.
Articulaţiile sferice şi pivoţii se ung cu unsoare consistentă tip U,
introdusă sub presiune prin gresoarele cu care sunt prevăzute.
Periodicitatea de ungere variază între 1000 şi 2000 km parcursi.
                                 

                                                 14.

                                   Capitolul IV.

         Defecte in exploatare ale sistemului de directie

In exploatare, sistemul de directie poate prezenta urmatoarele

defecte:
- manevrarea volanului necesită un efort mare:
- rotile de direcţie oscilează la viteze reduse: 
- rotile de direcţie oscilează la viteze mari:
- direcţia trage într-o parte: 
- direcţia transmite volanului şocurile de la roţi: 
- zgomote anormale ale direcţiei, ruperea barelor de directie,
ruperea levierului de directie, joc mare la volan.
Manevrarea volanului necesita un efort mare.Defectul se
datoreaza următoarelor cauze: frecărilor mari în articulaţii:
frecărilor anormale în caseta de direcţie şi la pivoţul fuzetelor:
deformării axului volanului precum şi unor defecţiuni ale
pneurilor.Frecările mari în articulaţii se produc ca urmare a unui
montaj sau reglaj incorect, a gresajului nesatisfăcător sau a
pătrunderii prafului între elementele articulaţiei. Defecţiunile se
remediază în atelierul de reparaţii, prin demontarea organelor
respective, prin curăţare şi ungerea lor.Frecări anormale în
caseta de direcţie se produc datorită gresajului insuficient, uzării
sau deteriorări şurubului melc, rulmenţilor uzaţii sau incorect
montaţi, jocului insuficient între elementele casetei sau fixării
incorecte a casetei de direcţie pe cadrul automobilului.
Defecţiunile, cu excepţia gresajului insuficient, nu se pot remedia
decât la atelier. Frecările anormale la pivoţii fuzetelor se
datorează gresajului nesatisfăcător, jocului insuficient dintre pivoţi
şi rulmenţi sau bucşe, gripării pivoţilor. Remedierea constă în
curăţarea şi gresarea pivoţilor, organele deteriorate seschimbă la
atelier.
                                                15.
Defectiunile pneurilor care ingreuneaza manevrarea volanului pot
fi:
- presiunea insuficienta sau inegala;
- uzura neuniformă sau de dimensiuni diferite ;
- Roţile de direcţie oscilează la viteze reduse. Oscilaţia roţilor de
direcţie, la viteze mai mici de 60 km/h , se datorează cazului :
- Presiunea incorectă în pneuri ; 
- Pneuri de dimensiuni diferite ; 
- Roţi neechilibrate ;
- Organele sistemului de direcţie sunt uzate ;
- Rulmenţii roţilor au joc mare ;
- Osia din faţă deplasată ;
- Suspensia defectată (arcuri desfăcute sau rupte, amortizoare
defecte) ;
- Cadrul deformat ;
- Geometria foţilor incorectă.Pe parcurs se remediază defecţiunile
referitoare la refacerea presiunii în pneuri, stîngerii şi montării
corecte de piese. Restul defecţiunilor se remediază la atelier.
- Roţile de direcţie oscilează la viteze mari . Cauzele sunt similare
cu cele care produc oscilaţii la circulaţia cu viteze reduse, în plus
mai intervin :
- Jocuri insuficiente la frânele din faţă ;
- Dezechilibrarea sau deformarea roţilor din spate ; 
- Suporţii motorului slăbiţi sau defecţi.
La viteze mari oscilaţia roţilor de direcţie este un defect periculos,
mai ales când aceste oscilaţii intră în rezonanţă cu oscilaţiile
cadrului sau cu cele ale altor organe ale sistemului de direcţie sau
suspensie.
Direcţia trage într-o parte . Cauzele pot fi : 
- Pneurile roţilor din faţă nu au aceeaşi presiune sau nu sunt
identice ca mărime ;
- Frânele sunt reglate incorrect ; 
- Cadrul este deformat ;
                                                   16.
- Unul din arcurile suspensiei din faţă are ochiul foii principale rupt
. Pe parcurs se corectează presiunea în pneuri şi se reglează
frânele. Restul defecţiunilor se remediază la atelier. Şocurile
provenite din interacţiunea roţilor cu drumul se transmit volanului.
Fenomenul apare în special pe drum, la deplasarea pe drumuri
cu denivelări datorită : 
- Presiunea prea mare în pneuri ;
- Dezechilibrării roţilor ;
- Amortizoarelor defecte ;
- Uzări sau reglării incorecte a organelor sistemului de direcţie.
- Zgomote anormale ale organelor sistemului  de direcţie.
Cauzele ce conduc la zgomote anormale pot fi :
- Jocuri excesive în articulaţiile transmisiei direcţiei ,
- Slăbirea coloanei volanului şi a suportului acestuia sau a casetei
de direcţie ;
- Deteriorarea rulmenţilor sau montarea lor greşită ;
- Frecării anormale datorită gresării nesatisfăcătoare.
Pe parcurs se remediază numai acele defecţiuni care nu necesită
demontarea organelor sistemului de direcţie. În tabel se prezintă
sintetic simptomele şi defecţiunile posibile ale sistemului de
direcţie prevăzut cu servomec. 
Simptomul Defecţiunile probabile. - Scade repetat nivelul
uleiului din rezervorul de ulei al servodirecţiei;
- Pierderi de ulei pe la garniturile de etanşare a servodirecţiei;
- Racordurile ţevilor şi ale furtunurilor din circuitul servodirecţiei
sunt slăbite;
- Lipseşte capacul de la rezervor de ulei sau nu este bine fixat;
- Volanul se roteşte foarte greu în una din părţile când motorul
este oprit şi puntea din faţă –suspendată;
- S-a defectat supapa de scurtcircuitare din blocul supapelor;
- Joc mare la direcţie;
- Joc în articulaţia mecanismului de direcţie sau fixarea
necorespunzătoare a servodirecţiei pe support;
                                               17.
- Levierul de direcţie este insufficient fixat pe axul său;
- Uzura şurubului conducător al direcţiei şi al - piuliţei de direcţie ; 
-Uzura angrenajului . 
- Manevrarea volanului necesită un efort mare; 
- Ulei insuficient în circuitul servodirecţiei ; 
- Aer în circuitul servoitul servodirecţiei ; 
- Antrenarea pompei de înnaltă presiune este
necorespunzătoare ;
- Pompa de ulei de înnaltă presiune –uzată ; 
- Filtrul îmbîcsit , conducte obturate, furtunuri strangulate ; 
- Supapele de comandă uzate;
- Etanşările interioare din servodirecţie sunt deteriorate; 
- Inelele de etanşare de pe blocul supape sunt defecte; 
- Direcţia funcţionează greu numai la viraj stânga, respective
dreapta Inele de etanşare interioare sunt deteriorate;
- Supalele de comandă funcţionează defectuos;
- Piuliţa de direcţie se deplasează liber;
- Volanul vibrează;
- Roţile de direcţie sunt dezechilibrate;
- Geometria direcţiei este dereglată;
- Aer în instalaţia servodirecţiei;
- Servodirecţia funcţionează cu zgomot;
- Ulei insuficient în circuitul servodirecţiei;
- Aer în circuitul servodirecţiei;
- Conductele şi furtunurile circuitului de ulei a servodirecţiei sunt
strangulate;
- Uleiul din rezervor este aruncat afară în momentul opririi
motorului;
- Manşeta de etanşare a axului de antrenare a pompei de ulei de
înaltă presiune este deteriorată sau pompa este uzată;
- Cuplajul de antrenare a pompei de ulei de înaltă presiune este
uzat; 
- Automobilul trepidează , conducerea lui devine imposibilă după
atingerea 35 km/h;
- Bara de torsiune a servodirecţiei ZF este ruptă
                                                        18.           
                                       Capitolul V.
                     Repararea sistemului de directie
Caseta de direcţie poate prezenta următoarele defecte care se
înlătură după cum urmează : -fisuri sau rupturi ale flanşei de
prindere se elimină prin crăiţuirea fisurilor sau rupturilor de 4mm,
încărcarea cu sudură, electrizare şi polizarea până la nivelul
materialului de bază ; 
- Filetul orificiilor de fixare a capacelor deteriorate se remediază
prin : încărcarea cu sudură electrică, polizarea suprafeţei frontale
până la nivelul materialutui de bază al flanşei, după care se
găureşte şi se filetează la dimensiunea nominală ; majoritatea
găurilor filetate
- Alezajele pentru rulmenţii axului uzate se recondiţionează prin
bucşare, după care urmează : se strunjeşte locaşul la o cotă
majoră, se confecţionează o bucşă din OLT 64 sau ţeavă, se
presează bucşa în locaş, se alizează bucşa la cota nominală şi se
şanfrenează. 
- Alezajul pentru bucşa arborelui levierului uzat, se
recondiţionează prin înlocuirea bucşei astfel: se lărgeşte locaşul,
se confecţionează prin roluire o bucşă cu diametrul exterior
derulat, se presează bucşa în lăcaş, după care se alizează la
cota nominală. 
- Găurile din urechile pentru fixare uzate se recondiţionează prin
încărcare cu sudură electrică, polizarea suprafeţelor frontale pînă
la nivelul materialelor de bază, după care se ăureşte la cota
nominală.
Axul asamblat cu melcul poate prezenta următoarele defecte care
se înlătură după cum urmează:
- uzura, ştirbarea, şi exfolierea suprafeţelor active ale melcului
determină înlocuirea mecului cu unul nou. 
- suprafeţele conice ale melcului pentru rulmenţi uzate se
recondiţionează prin : rectificarea conurilor, cromarea dură ( se
rectifica conurile pentru uniformizarea suprafetei, se cromeaza si
se rectifica la cota nominala).
                                                   19.
Răsucirea şi încovoierea axului determină înlocuirea lui.
Axul levierului de direcţie asamblat cu rola poate prezenta
următoarele defecte care se înlătură după cum urmează: 
- Ştirbarea şi exfolierea suprafeţei active a rolei determină
înlocuirea rolei astfel: se taie stratul de sudură de la capetele
axului rolei, ce scoate rola şi se înlocuieşte, se sudează din nou
axul rolei la capete şi se ajustează prin polizare.
- Dacă filetul şurubului de reglaj are mai mult de două spire
deteriorate şurubul se înlocuieşte .
- Fusul scurt al axului uzat se recondiţionează prin: rectificarea de
uniformizare , urmat de cromarea dură, apoi rectificare la cota
nominală.
- Fusul lung al axului uzat se recondiţionează prin cromare dură şi
rectifiacre la cota nominal, montarea unei bucşe noi cu diametru
interior micşorat.
- Dacă diametrul suprafeţei active a axului rolei scade sub o
anumită valoare, axul se înlocuieşte . 
- Dacă diametrul locaşului interior al rolei pentru rulmenţi cu role
ace depăşeşte limita admisă, rola se înlocuieşte. 
- Suprarafaţa laterală a rolei uzate se remediază prin rectificarea
suprafeţelor laterale ale rolei şi montarea rolei cu şaibe de
presiune majorate corespunzător.
Levierul de direcţie poate prezenta următoare defecte : uzare
canalulelor , uzura găurii conice şi îndoierea leveirului. 
Levierul se rebutează dacă prezintaă fisuri sau rupturi de orice
natură şi în orice poziţie, deformări, uzarea găurii conince peste
normele admise, deteriorarea a peste trei caneluri consecutive.
                                  
                                                20.
                                     Capitolul VI.
              N.T.S.M si P.S.I La Sistemul De Directie
- Intretinerea si repararea autovehiculelor se va face in hale si
incaperi amenajate, dotate cu utilaje, instalatii si dispozitive
adecvate;
-executarea unor lucrari de demontare , intretinere sau reparare a
autovehiculelor este admisa si in spatii amenajate inafara halelor
si atelierelor de intretinere denumite ‘ platforme 
tehnologice ‘.Aceste platforme vor fi delimitate , marcate si
amenajate corespunzator , iar atunci cand este necesar vor fi
imprejmuite;
 - caile de acces din hale , ateliere si de pe platformele
tehnologice vor fi intretinute in stare buna si vor fi prevazute cu
marcaje si indicatoare de circulatie standardizate ;
- incalzirea halelor si incaperile de lucru va fi asigurata in
perioada anotimpului rece in functie de temperatura exterioara si
in limitele 
stabilite de ‘Normele generale de protectia muncii’;
- in halele de intretinere si reparare a autovehiculelor , canalele
de revizie vor fi intretinute in stare curata, asigurandu-se
scurgerea apei, a uleiurilor si a combustibililor;
- nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor in interiorul
halelor decat daca exista instalatii de exhaustare , in stare de
functionare; 
- instalatiile de ventilatie generala si locala din halele si incaperile
destinate lucrarilor de intretinere si reparare a autovehiculelor vor
fi in buna stare, urmarindu-se in permanenta functionarea lor la
parametrii proiectati.
 - persoanele fizice sau juridice vor asigura afisarea instructiunilor
tehnice si de exploatare privind instalatiile de ventilatie
,precizand 
programul de functionare al acestora precum si obligatiile
referitoare la reviziile tehnice si verificarile periodice ; 
                                                 21.
- utilajele din hala si ateliere vor fi bine fixate , legate la pamant ,
dotate cu dispozitivele de protectie in buna stare;
- la demontarea , montarea si transportul subansamblelor grele
se vor folosi mijloace mecanice de ridicare si manipulare.
Prinderea subansamblelor la mijloacele de ridicat se va face cu
dispozitive speciale , omologate , care sa asigure prinderea
corecta si echilibrata a subansamblelor; 
- dispozitivele de suspendare a autovehiculelor trebuie sa aiba
stabilitate si rezistenta corespunzatoare ;
- in halele de reparatii in care se executa si lucrari de sudura la
autovehicule , se va stabili locul de amplasare a tuburilor de
oxigen,a generatoarelor de sudura oxiacetilenica , a
transformatoarelor de sudura electrica , precum si a paravanelor
de protectie folosite in timpul sudurii electrice ;
- petele de ulei si combustibil de pe pardoselele halelor vor fi
acoperite cu nisip , dupa care vor fi luate masuri de curatare si 
evacuare a materialului rezultat in locuri care nu prezinta pericol
de incendiu; 
 - carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si
stergerea pieselor sau a mainilor vor fi depuse in cutii metalice cu
capac si evacuate in locuri stabilite in acest scop pentru a fi arse
sau ingropate ;
- lucratorii trebuie sa poarte echipamant de lucru si echipamentul
de lucru corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatiile
si utilajejedin dotare;
- sculelevor fi asezate pe suporturi speciale , amplasate in locuri
corespunzatoare si la inaltimi accesibile .Dupa terminarea lucrului
sculele vor fi curatate si inchise in dulapuri.Ascutirea sculelor de
taiat se va face de catre un lucrator instruit special in acest scop.
- este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor
improvizate pentru chei in vederea maririi cuplului;
- autovehiculele aflate pe pozitiile de lucru din hale vor fi
asigurate 
                                                 22.
impotriva deplasarilor necomandate cu pene sau cale special 
confectionate in cazul in care nu se executa lucrari la motor au la
transmisie ,autovehiculele vor fi asigurate si cu mijloace proprii
(frana de ajutor si cuplarea intr-o treapta de viteza).
  Protectia impotriva incendiilor si exploziilor
- in incaperile cu pericol de incendii si explozii sunt interzise :
fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale
incandescente, producerea de scantei, lovirea a doua scule
feroase si folosirea echipamentului de lucru din materiale
sintetice;
- este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor
persoanelor straine;
-este interzis fumatul in halele de intretinere si reparatii .In acest
scop se vor amenaja locuri speciale pentru fumat;
- este interzisa pastrarea rezervoarelor , a bidoanelor cu
combustibili lichizi, carbid,cu uleiuri, a vaselor cu acizi, vopsele,
diluanti, etc. in interiorul halelor sau atelierelor cu exceptia
locurilor anume prevaute prin proiectul de constructie.
                                                
                                   

                                         

.