Sunteți pe pagina 1din 1

,, Primăvară, mama noastră,

Suflă bruma de pe coastă. “ ( Folclor )

,, Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă… “


( Vasile Alecsandri – Iarna )

,, Singuratice izvoare fac cu valurile larmă… “


( Mihai Eminescu – Călin ( file din
poveste ) )

,, Gigantică poart-o cupolă pe frunte,


Şi vorba-i e tunet, răsufletul ger,
Iar barda din stânga-i ajunge la cer,
Şi vodă-i un munte. “ ( George Coşbuc – Paşa Hassan )

Crapii-n ele-s cât berbecii,


În pomi, piersici cât dovlecii,
Pepenii de zahăr roşu,
În grâu, spicul cât cocoşul…

” În zadar, ca s-o mai cate, tu trimiţi în lume crainic,


Nimeni n-a aflat locaşul, unde ea s-ascunde tainic. ”
( M. Eminescu – Călin ( File din poveste)

ea bogată, eu sărac, ea curtenită, eu izgonit şi dispreţuit,- ea slabă, mică şi palidă, eu voinic, mare şi rumen [...]" (B.
Delavrancea, Linişte)

„În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit” (V. Alecsandri)


Sub verdeața drăgălașă dispar crengile pe rând
Și sub crengile umbroase mierla sare șuierând. (Vasile Alecsandri, Lunca din Mircești)
Pe țărmuri, iarba-i scurtă, mătăsoasă;
Poteci, nici urme într-acolo nu-s. (Magda Isanos, Lacul)
Noaptea era neagră şi mohorâtă, noapte de toamnă, tristă şi năbuşitoare. (L. Rebreanu, Ion)