12.2.

Alimentaţia vacilor
Vacile de lapte convertesc excelent energia şi proteina din hrană în
producţia de lapte, iar această conversie este cu atât mai bună cu cât nivelul
producţiei este mai ridicat.
Satisfacerea cerinţelor de hrană se poate aprecia pe baza următorilor
indicatori pe care trebuie să-i cuprindă raţiile: SU, EM, UN, PBD, GB, CelB, Z, A,
macro- şi microelemente, caroten, vitamine.
Normele furajere pentru vaci depind de: vârstă, masa corporală, nivelul de
producţie, starea de îngrăşare şi starea fiziologică.
Normele nutritive şi, în raport cu aceasta, raţiile corespunzătoare
satisfacerii acestora, sunt diferenţiate pe perioade ( perioada de gestaţie avansată şi
perioada de lactaţie) şi în cadrul perioadelor pe faze fiziologice ceea ce impune
organizarea alimentaţiei faziale.
Hrănirea vacilor se organizează pe faze: I-a fază – 80-110 zile îndată după
fătare inclusiv perioada colostrală, a II-a fază – 90-100zile folosirea maximă a
vacilor, a III-a fază – de restabilire, lactaţie târzie şi a IV-a fază – 45-60 zile
perioada de gestaţie avansată.

Cerinţele nutritive:
 La 100 kg masă corporală – în medie 2,8-3,2kg SU, pentru vaci înalt
productive 3,5-4,0 kg, iar pentru recordiste – 7,0kg.
  PD g/UN – 95-110
 Cel.B faţă de SU – 22-26%
 Raportul: zahăr – proteină 0,9-1,1 : 1
amidon – zahăr 1,3-1,5 : 1
Tabelul 12.1
Normele de substanţe nutritive pentru vacile de lapte (m.c. 600kg)
Producţia Necesarul / animal / zi
lapte, kg SU, kg UN PBD, g Ca, g P, g NaCl, g Caroten, mg
5 12,5 8,1 660 45 40 40 165
10 14,0 10,6 960 60 50 50 240
15 15,5 13,1 1260 75 60 60 315
20 17,0 15,6 1560 90 70 70 390
25 18,5 18,1 1860 105 80 80 465
30 19,5 20,6 2160 120 90 90 540

- Concentraţia substanţelor nutritive 1kg SU:

I fază II fază III fază
 UN 0,93-1,0 0,7-0,9 0,88-0,6
 PD, g 100-110 90-80 70
 Cantitatea de concentrate la 1
320-350 240 150
kg lapte, g

Tabelul 12.2
Recomandările privind complementarea raţiilor de bază cu nutreţuri
concentrate la vacile de lapte.
Producţia de lapte Amestec de concentrate Amestec de concentrate
(kg/animal/zi) (kg/kg lapte) (kg/animal/zi)
Până la 10 - -
10-15 0,150-0,200 1,5-3,6
15-20 0,200-0,250 3,0-5,0
20-25 0,250-0,300 5,0-7,5
25-30 0,350-0,400 8,75-12,0
30-35 0,450-0,500 13,5-17,5
35-40 0,500 17,5-20,0

Imediat după parturiţie se recomandă administrarea în hrana vacilor a unui

barbotaj călduţ (30-350C), preparat din nutreţuri combinate sau din tărâţe de grâu
(preferabil în amestec cu uruială de ovăz şi şroturi) şi fânuri de calitate superioară.
În decurs de 8-10 zile se trece treptat la raţia corespunzătoare producţiei de
lapte planificată.
Organizarea alimentaţiei se realizează în raport cu dinamica producţie de lapte,
dinamica cerinţelor nutritive, producţia de lapte şi perioadele preestrală şi
postestrală. Suplimentarea raţiei cu 10-20% furaje concentrate în perioada preestrală
are efect pronunţat pozitiv asupra manifestării ciclului estral şi asupra fecundităţii.
Raţiile pentru vacile în lactaţie vor fi de tip suculent/semiconcentrat pentru producţii
moderate şi suculent/concentrat pentru producţii ridicate.
În alimentaţia cu cantităţi mari de concentrate este mai utilă repartizarea lor în
mai mult de două tainuri, pentru a se preveni fenomenul de acidoză.
Furajele murate se administrează după terminarea mulsului.
Exemplu de raţie zilnică:
a) iarna – fibroase 5-9kg, grosiere 0-6kg, siloz – 25-35kg, semifân –
8-15 kg, rădăcinoase – 20-30 kg, bostănoase – 12-20 kg, borhot – 8-12 kg,
concentrate – 2-10 kg, NaCl – 40-50 g, cretă – 60-80g, fosfaţi – 20-40g.
b) vara – 40-90kg masă verde.
Consumul maxim de nutreţ verde din timpul verii se realizează în faza
tânără de vegetaţie. În funcţie de acest consum se pot asigura producţii de 7-15 litri
de lapte, fără adaosuri de concentrate. Cu avansarea în vegetaţie creşte conţinutul
de celuloză, digestibilitatea se reduce treptat, astfel că valoarea energetică şi
proteică a nutreţului verde scade. Pe lângă reducerea valorii nutritive scade şi
ingesta zilnică dintr-un astfel de nutreţ, încât suplimentarea cu concentrate se
impune chiar la producţii mai mici, de 8-9 kg.
În alimentaţia pe bază de nutreţ verde se depăşeşte de cele mai multe
ori nivelul proteic stabilit prin norme. În cazul în care nutreţul verde nu depăşeşte
conţinutul admis de nitraţi, excedentul proteic nu este dăunător.
Modul de asigurare al nutreţului prin păşune sau la grajd comportă
unele particularităţi. Păşunarea îşi are avantajele recunoscute sub raportul sănătăţii
animalelor şi se realizează cea mai economică furajare. Sub cel al producţiei, de pe
aceeaşi unitate de suprafaţă rezultatele sunt în favoarea utilizării nutreţurilor la
grajd.
În privinţa formei de administrare a nutreţului verde, trebuie reţinut că,
cu excepţia porumbului, plantele sunt mai bine consumate întregi decât tocate.
Mai potrivit sub raportul digestiei rumenale este „ amestecul unic”,
realizat fie prin prepararea şi amestecarea zilnică a furajelor ce alcătuiesc raţia, fie
în urma depozitării pe o perioadă mai lungă a unor astfel de amestecuri.
În sistemul de alimentaţie cu amestec unic se pot întâlni diferite
variante, cu şi fără concentrate ( acestea administrându-se separat), cât şi
amestecuri destinate diferitelor grupe de producţii sau stări fiziologice.
Sub raportul sistemului de alimentaţie, experienţele din Olanda,
Germania, S.U.A. arată că alimentaţia individuală poate duce la o producţie mai
mare cu până la 500 kg pe an, în comparaţie cu alimentaţia în grup.

Tabelul 12.3
Necesarul anual de furaje pentru o vacă de lapte
Producţi Masa Necesarul anual, kg
a anuală corporal fibroase silozuri rădăcino grosiere, masă concentr
ă, kg ase fibroase verde ate
1500 400 500 3000 1000 1000 7000 225
2000 450 700 3500 1200 1000 8500 500
 3000 500 1200 4000 1500 750 10000 750
4000 550 1500 5000 1500 400 10000 1100
5000 600 1850 5000 1500 300 1000 1100

Tabelul 12.4
Structura raţiilor de iarnă pentru vaci cu diferite
producţii de lapte, %
Nutreţurile Producţia zilnică, kg
10 15 20 30
Nutreţuri fibroase-grosiere 14-20 16-19 15-16 10-11
Suculente: 70-75 65-70 60-65 50-55
inclusiv siloz 60-65 55-60 45-50 30-35
rădăcinoase 10-15 12-15 13-15 15-20
Concentrate 8-10 10-15 15-20 35-40

Tabelul 12.5

Structura raţiilor de vară pentru vaci în lactaţie

Producţia zilnică,kg
Nutreţurile
10 15 20 30
Nutreţuri grosiere 8 – 10 7–8 5–7 3–5
Nutreţuri verzi 75-80 70-75 65-70 55-60
Nutreţuri concentrate 8 - 10 10-15 15-20 35-40

Alimentaţia vacilor în perioada de gestaţie avansată, se referă la ultimele

45-75 zile de gestaţie după instituirea repausului mamar. În această perioadă se
realizează cel mai intens ritm de creştere al fătului, respectiv circa 2/3 din masa
corporală la naştere, concomitent cu dezvoltarea glandelor mamare, refacerea
organismului matern şi acumularea de rezerve nutritive, necesare în prima parte a
lactaţiei.
Normele de hrană sunt stabilite în funcţie de vârstă, masa corporală, starea de
îngrăşare, producţia planificată.
Tabelul 12.5
Normele de substanţe nutritive în raţiile vacilor
în perioada de gestaţie avansată la 1 UN
Specificare Producţia planificată de lapte (kg)
3000-4000 5000-6000 7000-8000
PD, g 110 110 110
Cel.B, g 360-300 270-230 200-210
Amidon, g 96 118 143
 Zahăr, g 88 98 110
GB, g 30-32 33-36 38-40
NaCl, g 6 6 6
Ca, g 9 3,5 9,8
P, g 5,5 5,7 5,8
- Cerinţele nutritive:
 La 100kg masă corporală – 2,0-2,5kg SU
 Cel. B. În SU – 20-28%
 Raportul: Zahăr: Proteină – 1,0 : 1
Amidon : Zahăr – 1,0-1,3 : 1
- Exemplu de raţie:
a) iarna – fân-5kg, semisiloz-7kg, siloz-12kg, rădăcinoase-5kg, concentrate-
2,0-2,5kg, NaCl-70g, fosfaţi-130g.
b) vara – nutreţuri verzi-30-60kg, concentrate-1,0-1,5kg, NaCl-80g, fosfaţi-
130g.
Atenţie deosebită trebuie acordată structurii raţiilor şi calităţii furajelor.
- Structura raţiei: iarna / vara
fibroase, grosiere – 30-50% / 5-10%
suculente – 30-40% / 65-75%
concentrate – 25-35% / 20-25%
Cu 2-3 zile înaintea parturiţiei se reduc cantităţile de furaje concentrate, cu
30-50%. În limitele posibilităţilor se vor administra barbotaje, la temperatura de
35-36oC, preparate din nutreţuri combinate sau din tărâţe de grâu care, prin
acţiunea dietetică şi uşor laxativă, facilitează actul parturiţiei.
Apa şi sarea de bucătărie se administrează la discreţie.