Gîrneț Roxana IMIA1901

Filosofia este o componentă a culturii, a vieţii spirituale, alături de ştiinţa literaturii, artă,
religie, acestea formează cultura şi viaţa societăţii.1
Probleme ale filozofie:
 Existența și devenirea
Existența este capacitatea unei entități de a interacționa cu realitatea fizică sau mentală. În
filozofie, se referă la proprietatea ontologică a ființei.
 Realitatea fizică și esența lumii
Realitatea - totalitatea reprezentărilor modale extrase de minte din informația furnizată de
percepție. Din cauza că omul primește mesaje prin cinci canale senzoriale, realitatea posedă cinci
feluri de reprezentări, cinci varietăți modale, anume: forma video-imaginea, audio-sunet, de gust-
nuanță gustativă, de miros și tactilă. A căuta esența unei ființe înseamnă a căuta să afli ce
constituie natura acesteia.2
 Spațio-temporalitatea
După cum omul, cea mai rafinată îmbinare dintre substanță și spirit, mai exact dintre materie
(trup) și nematerie (psihic), nu poate exista în afara spațiului și timpului, tot așa nici gândirea
sau rațiunea sa, produsul de vârf prin care el își condimentează conștiența finitudinii cu
debordantul joc al imaginației despre nemurire, nu poate fi aspațială și atemporală.3
 Unitatea și infinitatea
Unitate (din lat. unitas, de la unus, «unu») se referă la calitate a ceea ce este unu (sens filosofic).
În istoria filosofiei, problema unității trimite în primul rând la problema unității eului și a
identității personale.4
 Libertatea și determinismul
Libertatea este un concept filosofic, a cărui semnificație ar putea fi rezumată prin sintagma „lipsa
constrângerilor”.5
Determinismul este propoziția filozofică potrivit căreia orice eveniment, inclusiv cogniția și
acțiunea umană, este determinat în mod cauzal de un lanț neîntrerupt de evenimente anterioare.6
 Necesitatea și întâmplarea
Necesitatea este o modalitate logică ce se opune simplei posibilități, dar și imposibilității și
contingenței. Ea poate califica gânduri, idei sau principii: ea înseamnă astfel că adevărul lor nu
poate fi respins de către spirit.7
 Adevărul
Adevăr sau adevărată este acea propoziție sau înlănțuire de propoziții al cărui sau al căror
conținut poate fi verificat și confirmat prin observație, prin experiență, sau prin demonstrație
logică, matematică sau numai discursiv argumentantă.8
 Valoarea
Valoarea este criteriul dominant de raportare și calificare a unei situații. Ea determină scopul
individului, mijloacele de realizare și strategiile de preluare ale efectelor atingerii unui scop.9

 Cauzalitatea și finalitatea
În filozofie, cauzalitatea se referă la conceptul de relații de cauză sau cauză-efect.
 Cultura și civilizația

1
https://tonysss.wordpress.com/2006/11/19/filosofia-obiect-definitii/
2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Realitate
3
https://ziarulnatiunea.ro/2019/05/01/spatio-temporalitatea-gandirii-umane/
4
https://ro.wikipedia.org/wiki/Unitate
5
https://ro.wikipedia.org/wiki/Libertate_(filozofie)
6
https://ro.wikipedia.org/wiki/Determinism
7
https://ro.wikipedia.org/wiki/Necesitate
8
https://ro.wikipedia.org/wiki/Adev%C4%83r
9
https://ro.wikipedia.org/wiki/Valoare_(personal_%C8%99i_cultural)
Cultura se referă în general la o activitate umană. Definiția dată de UNESCO consideră cultura
ca „o serie de caracteristici distincte a unei societăți sau grupă socială în termeni spirituali,
materiali, intelectuali sau emoționali”.10
 Problema fericirii
A vorbi despre fericire inseamnă a predica, a arăta, unde și cum se poate găsi ea. Filosofii din
antichitate au considerat fericirea ca un fenomen individual și dependent numai de individ, pe
cînd in timpurile mai noi s-a pus fericirea în legătura cu societatea.11
 Omul și condiția umană
Condiția umană reprezintă „caracteristicile, evenimentele cheie și situațiile care alcătuiesc
elementele esențiale ale existenței omului, precum nașterea, creșterea, afectivitatea, aspirația,
contradicția și mortalitatea”.12

Ramuri ale filozofiei:

 Ontologia
Ontologia este o disciplină filozofică, ramură fundamentală a metafizicii, al cărei obiect de
studiu este Ființa și Existența, și categoriile în care acestea se împart: lucruri, proprietăți,
procese, fapte.13
 Gnoseologia
Gnoseologia este cunoașterea umană în elementele sale esențiale și în mecanismul său esențial
separată de modalitățile particulare de cunoaștere.
 Logica
Prin logică se înțelege folosirea rațiunii în realizarea anumitor activități.
 Axiologia
Axiologia este studiul filozofic al valorilor, regăsit în special în etică, estetică, religie.
 Epistemologia
Epistemologia este teoria cunoașterii științifice. Este o ramură a filozofiei care se ocupă cu
originile, natura și scopurile, metodele și mijloacele cunoașterii.
 Etica
Etica este una din principalele ramuri ale filosofiei, ea se ocupă cu cercetarea problemelor de
ordin moral, încercând să livreze răspunsuri la întrebări precum: ce este binele/răul? cum trebuie
să ne comportăm?14
 Estetica
Estetica este un domeniu al filosofiei care are ca obiectiv principal analizarea frumosului în sens
larg.
 Filozofia științei
Filozofia științei este ramura filozofiei care studiază fundamentele filozofice, ipotezele și
implicațiile științei, incluzând științele exacte (matematica și științele naturii, precum fizica,
chimia, biologia), și științele sociale, precum psihologia, sociologia, științele politice, și
economia.15
 Filozofia culturii
Filozofia culturii se ocupă cu cercetarea condițiilor în care cultura a evoluat în general și cu
evoluțiile culturale respective văzute în contextele istorice și geografice specifice
corespunzătoare.
 Filozofia socială

10
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cultur%C4%83
11
https://ru.scribd.com/doc/85498062/Despre-problema-fericirii
12
https://ro.wikipedia.org/wiki/Condi%C8%9Bia_uman%C4%83
13
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ontologie
14
https://ro.wikipedia.org/wiki/Etic%C4%83
15
https://ro.wikipedia.org/wiki/Filozofia_%C8%99tiin%C8%9Bei
Filozofia socială este o ramură a filozofiei, concepută pentru a răspunde la întrebarea cu privire
la ceea ce este societatea și locul ocupat de oameni în ea.
 Antropologia filozofică
Antropologia se ocupă cu studiul științific al omului. Este o disciplină holistică din două puncte
de vedere: se ocupă de studiul tuturor oamenilor, din toate epocile și tratează toate dimensiunile
umanității.16

Metode ale filozofiei:

 Maieutica
Prin maieutică se înțelege o metodă prin care se urmăreste ajungerea la adevăr pe calea
discuțiilor și a dialogului.
 Metafizica
Metafizica este un domeniu al filozofiei al cărui obiect de studiu îl constituie explicarea naturii
lumii. Este studiul ființei și ființării, deci al realității.
 Dialectica
Dialectica, arta interlocuțiunii; are același sens cu latinescul (ars) dialectica: "(arta)
conversației") este un concept filozofic. Este înrudit cu logica și retorica. Dialectica este o formă
foarte veche a găsirii adevărului.17
 Fenomenologia
Fenomenologia este un curent filosofic din secolul al XX-lea, care încearcă să descrie structura
experienței, așa cum este reprezentată în conștiință, nu ca fapte ci ca esență a lucrurilor (eidos),
fără să apeleze la teorii sau la metodele altor discipline, cum ar fi științele naturii.18
 Hermeneutica
Hermeneutica reprezintă în filosofie metodologia interpretării și înțelegerii unor texte.
Denumirea derivă de la numele zeului grec Hermes, mesagerul zeilor și interpretul ordinelor lui
Zeus.
 Euristica
Euristica este o ramură a cunoașterii, un domeniu științific care studiază specificul activității
creative. Euristica este numită și o știință care se ocupă cu studiul activității creative.
 Analitica
Analitica este o parte a artei raționamentului - logică, luând în considerare doctrina analizei -
operația dezmembrării mentale sau reale a întregului (lucru, proprietate, proces sau relație între
obiecte) în părțile sale componente, efectuate în procesul de cunoaștere sau activitate obiect-
practică umană.
Stilurile filozofiei:
 Sistemul
Sistem - un set de elemente în relații și conexiuni între ele, care formează o anumită integritate,
unitate. După ce a suferit o lungă evoluție istorică, conceptul de „sistem” din secolul al XX-lea.
devine unul dintre conceptele cheie filozofico-metodologice și speciale-științifice.
 Eseul
Eseul este o specie de proză literară, fixată la granița cu literatura, care îmbină elemente ale
tuturor stilurilor funcționale.
 Esopicul literar
Esopicul literar - este o alegorie, o aluzie voalată la oameni și circumstanțe reale.
 Dialogul
Dialogul este modul de expunere care redă convorbirea directă dintre două sau mai multe
personaje.
 Oralitatea
16
https://ro.wikipedia.org/wiki/Antropologie
17
https://ro.wikipedia.org/wiki/Dialectic%C4%83
18
https://ro.wikipedia.org/wiki/Fenomenologie
Oralitatea este calitatea stilului unor opere literare de a părea vorbit, prin folosirea unor elemente
de limbă vorbită care dau expunerii un caracter spontan și viu atât în dialogurile dintre personaje,
cât și în narațiunea propriu-zisă.19
 Poemul
Poemul este o specie a poeziei epice, de întindere relativ mare, cu caracter eroic, filozofic,
istoric, mitologic, legendar etc., în care se povestesc fapte mărețe săvârșite de personaje
însuflețite de sentimente nobile.20
 Jurnalul
Jurnalul este o specie a genului autobiografic ce conține însemnări zilnice ale cuiva despre
anumite evenimente.
 Corespondența
Corespondenţa oficială cuprinde totalitatea scrisorilor şi actelor care circulă între persoane
juridice sau între o persoană fizică şi o persoană juridică, în scopul stabilirii unor relaţii între ele.

19
https://ro.wikipedia.org/wiki/Oralitate
20
https://ro.wikipedia.org/wiki/Poem