Proverbe Armenesti PDF

Antologie
traducere
prefaţă de
SERGIU SELIAN
Colecţia Cogito
PROVERBE
Ş»
CUG ETĂ RI
ARMENEŞTI
Editura Albatros
P RE FAŢĂ
Închin această carte

mamei mele
şi amintirii tatălui meu
U na d in tre cugetările incluse în antologia

de faţă afirm ă : P refaţa e fandoseala cărţii.
Dincolo de ironia graţioasă (autorul e un
Caragiale al lite ra tu rii arm ene), se insi
nuează, în ea, un posibil adevăr. De aceea,
avînd un asem enea „m em ento11 îm potriva
divagaţiilor tentante, rîn d u rile acestui
pream bul se vor utile, constituite doar ca
un argum ent şi ca o explicaţie.
Mai întîi, un argum ent concis p e n tru în

făţişarea unui florilegiu de înţelepciune
arm eană m ilenară cititorului rom ân.
E xistă o veche şi bună convieţuire a ar
m enilor cu populaţia de pe întreg te rito
riul ţărilo r rom âne. Ea d urează din anul
967, d a tă înscrisă pe o piatră fu n erară gă
sită în M oldova (Grigore Goilav : „A rm enii
ca întem eietori de oraşe în părţile de r ă
sărit ale E uropei11, 1909). Cu num ai 5 ani
m ai tîrziu, cronicile pom enesc de prim a
colonie arm eană în Transilvania. O im i-
VI PREFA ŢA
grare com pactă a arm enilor în Moldova

începe în an u l 1060, d u p ă prăbuşirea ora
şului Ani, capitala A rm eniei, continuîn-
du-se în secolele urm ătoare, în num eroase
rînduri. în că în 1243 sînt reînnoite p riv i
legiile arm enilor din T ransilvania (Nicolae
Iorga : „O paralelă istorică"). P e la ju m ă
tate a secolului XIV, chiar înainte de în
tem eierea principatelor, com unităţile a r
m ene d in Moldova alcătuiau nuclee bine
închegate. Un hrisov al lui A lexandru cel
Bun, d a ta t 30 iulie 1401, legalizează sta
bilirea arm enilor în m ai ales şapte oraşe
ale Moldovei. Im igranţii arm eni se vor
bucura de protecţia lui Ş tefan cel M are şi
de privilegiile com erciale acordate de
acesta p rin hrisov, la chiar u rcarea sa pe
tron. Istoria consem nează, în continuare,
o p erm anentă difuzie şi augm entare a
populaţiei de origine arm eană în ţările
rom âne. Şi, lucrul cel m ai im portant, a r
m enii se dovedesc a fi un factor activ şi
fertil, nu num ai pe plan com ercial şi eco
nomic, d a r şi pe plan cultural. Se produce,
astfel, o in te rfe re n ţă a celor două culturi,
cea locală şi cea adusă din O rient (mai
exact, de la hotarul d in tre Occident şi
O rient, căci A rm enia e ra socotită avan
garda O ccidentului în Orient*), unde îşi
* F o rm ulă consacrată, p relu a tă de V aleri B riu-
sov în „A rm enia, sinteză a R ăsăritu lu i şi A pu
sului".
PREFA ŢĂ V II
continua existen ţa paralelă o civilizaţie

m ultim ilenară. N utrindu-se din tezaurul
sp iritu al al ospitalierului popor rom ân,
arm enii îi vor oferi acestuia, cu genero
zitate, propriile valori. D ublul tran sfer este
profitabil de am bele părţi, încît depistarea
influenţelor va deveni, cu tim pul, o ope
raţie dificilă, dar pasionantă.
Răm înînd, ca exem plificare, la obiectul
prezentei antologii, să apelăm la G rigor
Covrighian, autorul unui studiu despre
oraşul G herla (fost Arm enopolis) din T ran
silvania, întem eiat de o com unitate de a r
m eni : acesta m enţionează un n u m ăr de
proverbe arm eneşti originale păstrate în
folclorul arm enilor d in T ransilvania şi
Moldova, d a r adaptate sau m odificate p rin
includerea unor cuvinte din vocabularul
rom ânesc. In paginile care urm ează, vor
putea fi regăsite cîteva, la nr. 193, 249,
560, 663, 769, 884, 1008, 1037, 1061 (aceasta
reprezentînd o dovadă a gradului de cul
tu ră a populaţiei arm ene de pe terito riu l
românesc), 1394, 1598, 1801, 1896, 1905.
Mai m ult decît a tît — şi ceea ce a r putea
constitui obiectul u n u i eficient studiu
com parativ — , cititorul rom ân va rec u
noaşte, p rin tre proverbele arm eneşti in
cluse în această antologie, num eroase pro
verbe existente şi în folclorul rom ânesc.
(P entru o mai lesnicioasă reperare, le-am
însem nat, pe cele m ai cunoscute d in tre
V III PREFA ŢĂ
acestea, cu cîte un asterisc în d rep tu l num ă

ru lu i de ordine.) Unele d in tre ele pot fi
revendicate şi de alte popoare, fiind, de
fapt, valori universale a căror viabilitate
e d ată de circulaţia în tre civilizaţii, pe
largi terito rii istorice şi geografice. Iată,
deci, cum u n argum ent schiţat în doar
cîteva linii directoare îşi găseşte elem ente
persuasive chiar în corpul lucrării pe care
o susţine.
•
In ceea ce priveşte explicaţia, ea se cere

aplicată în mod d etaliat şi strict pe dife
ren ţa specifică a conţinutului parem iologic
al selecţiei de faţă.
Proverbele arm eneşti au fost create şi
p ăstrate în cursul existenţei poporului, din
cele m ai vechi vrem uri, ceea ce face difi
cilă analiza originii lor, în m ulte d in tre
cazuri, m ai ales la cele care au ca obiect
fenom ene şi relaţii social-economice şi
politico-juridice păstrate în tim p sau ca
lităţi um ane şi concepte etice perene.
Cîteodată, însă, prelu area unora d in tre ele
în creaţia cultă facilitează aproxim area
originii lor. De exem plu, Şoarecele e o
fărîm ă, dar, cînd cade în oală, o m urdă
reşte, proverb care circulă de pe la sfîrşi-
tul sec. XIX, are o v a ria n tă utilizată de
Nerses Şnorhali (sec. XII) în poem ul său
„Elegia Edessei“, sub form a : „Căci voi
PREFA ŢĂ IX
v-asem ănaţi cu şoarecii, / Ce spurcă oalele

cu stîrvurile lo r“ ; Cită vrem e copilul nu
plînge, m am a n u -i dă sin, proverb din
aceeaşi perioadă, fusese utilizat de Fric
(sec. XIII) în tr-u n poem : „De se trezeşte
pruncul şi-l apucă plînsul, e sem n că
m aică-sa piept trebuie să-i dea“ ; N u poţi
să ţii doi pepeni intr-o m ină, proverb
foarte răspîndit, are o v arian tă în tex tu l
unui cronicar din sec. XV : „In tr-o singură
m ină, ai doi pepeni11.
Un loc a p a rte p rin tre proverbele care
oglindesc condiţiile vieţii sociale a poporu
lui arm ean îl ocupă cele referitoare la p ri
begie. R epetatele invazii ale cuceritorilor
străini au îm pins m ase com pacte de em i
g ranţi spre pribegie, în căutarea unor lo
curi care să le ofere un tra i tih n it şi în
securitate. P u ţin e sînt popoarele p en tru
care pribegia să fie un elem ent caracteris
tic, aşa cum este ea p e n tru poporul arm ean.
De-a lungul secolelor, ea şi-a pus am prenta
puternică asupra evoluţiei acestuia, reflec-
tîndu-se în folclor, p rin sfîşietoare cîntece
de pribegie, precum şi p rin proverbe.
In orice condiţii ale existenţei sale is
torice, însă, graţie optim ism ului şi încrede
rii în forţele proprii, care-i sînt tră să tu ri
caracteristice, poporul arm ean a continuat
să m uncească şi să creeze. în toiul e fo rtu
lui neîncetat de reconstruire a oraşelor
distruse, de fertilizare a cîm piilor pustiite,
X PREFA ŢA
de restau rare a m onum entelor istorice şi

arhitectonice, de renaştere a artei şi cultu
rii, s-a form at caracterul său naţional, de
fin it şi în unele proverbe. A rm eanul, dacă
nu negustoreşte, n u se potoleşte este nu
num ai o referire la spiritul comercial, d ar
şi o sugerare a calităţii tipice a arm eanului,
zelul şi destoinicia în m uncă.
N um eroase proverbe au ca obiect n a
tu ra A rm eniei, cu com ponentele ei, relie-
fînd im p o rtan ţa acesteia în viaţa poporu
lui. S itu a t în tre p a rte a asiatică a Turciei
şi lanţul de m unţi din Iran, platoul A rm e
niei se distinge prin geografia sa specifică,
fiind rezultatul activităţii vulcanice a m un
ţilor care-1 m ărginesc la nord şi la sud.
Poziţia lui, la o m are altitudine faţă de
nivelul m ării, a in flu en ţat clim a — aspră
şi uscată, care, la rîndul ei, a determ inat
dezvoltarea florei şi faunei alpine. Ca atare,
m unţii, stîncile, apa sînt elem entele p ri
m ordiale din proverbe.
In mod cu totul p articular, un elem ent
n atu ral frecvent m enţionat este piatra, le
gată de o bună parte din activitatea eco
nom ică şi de forţa de producţie, cu p re
ponderenţă utilizată în construcţii. Piatra
cioplită nu răm îne la păm înt, de exem plu,
este elocvent p en tru im portanţa acordată
pietrei (în special, tufu l vulcanic) ca m a
terial de construcţie şi ca elem ent a rh itec
tonic, decorativ.
PREFA ŢA XI
O trecere în revistă a proverbelor a rm e

neşti poate fi concludentă, chiar şi p e n tru
un necunoscător, în p riv in ţa elem entelor
specifice de floră şi faună. Dacă strugurele
este fructul-sim bol al ţării, în schim b caisa
e socotită a fi chiar originară din Arm enia,
unde pot fi găsite cele m ai bune soiuri.
Circulă opinia avizată conform căreia cai
sul a r fi aju n s în E uropa din A rm enia,
dovadă că denum irea sa ştiinţifică este
„A rm eniaca vulgaris“ .
Nici rep rezentanţii faunei în proverbe
n u sînt exotici. Cel m ai des în tîln ite exem
plare provin d in gospodăria ţărănească :
m ăgarul, calul, boul, oaia, capra, cîinele,
pisica, găina. Cele m ai specifice, însă, fiind
legate d ire c t de m ediul n atu ral al ţării,
sînt barza (vezi nota 8) şi şarpele. E xistenţa
şarpelui e în strânsă dependenţă de p re
zenţa apei, elem ent de im portanţă vitală
p e n tru om, ceea ce a făcut ca şerpii să de
vină obiect de adoraţie în credinţele şi
reprezentările populare. Acestei idolatrii îi
ap arţin uriaşii b alauri-peşti de piatră, răs-
pîndiţi în m unţii G hegham şi pe m asivul
A ragaţ, şerpii ciopliţi pe fîntîni, ca ocroti
tori ai apei, precum şi obiceiul, încă p ă stra t
în unele regiuni, de a arde pielea şarpelui,
pe tim p de arşiţă, şi a-i îm prăştia cenuşa
în cele p a tru vînturi, ca să aducă ploaia.
P rin interm ediul proverbelor, se poate
obţine o im agine a relaţiilor şi principiilor
X II PREFA ŢA
fam iliale existente în Arm enia, în evoluţia

lor în tim p. P roverbul Sora a zis : am frate ;
fratele a zis : n-am soră, de pildă, nu e
suficient să fie in te rp re ta t p rin reflexia
superioară a sentim entelor specific fem i
nine, ci trebuie explicat p rin ecoul facto
rilo r social-economici din epoca m a tria r
hatului, cînd fratele e ra sprijinul şi apără
torul surorii şi al copiilor ei. D upă sta to r
nicirea patriarh atu lu i, pierzîndu-şi rolul
conducător în economie, fem eia devine o
im portantă fo rţă de m uncă : Fata trebuie
lăudată sub povara snopului.
O p arte însem nată a proverbelor o con
stituie cele privind filozofia de viaţă, p re
ceptele etice şi estetice. Dacă, în form ula
re a sentinţelor asupra n a tu rii şi vieţii so
ciale, determ in an te sînt condiţiile m ateriale,
în ex p rim area opiniilor axiologice princi
piul fundam ental e considerat cunoaşterea
lumii. Sem nificativ p e n tru p u terea de dis-
cernăm înt şi spiritul ju stiţia r al poporului
este proverbul Şi sub zdrenţe poţi afla un
om.
E ra in ere n t ca, în folclorul unei naţiuni
care, prim a în lume, a a d o p ta t creştinis
m ul ca religie de stat (anul 301), unele p ro
verbe să conţină referiri la div in itate şi
la credinţă. Este, însă, in teresan t de obser
v a t că, a lă tu ri de proverbele cu caracter
religios, pot fi întâlnite altele de esenţă
ateistă, în d rep tate îm potriva bisericii, ele-
PREFA ŢA X III
rului, sfinţilor. Ele vădesc o concepţie m a

terialistă asupra lum ii, rez u lta tă d in obser
v area lipsei de eficienţă a rugăciunilor şi
din constatarea m enţinerii inechităţii pe
păm înt. Fireşte, este vorba de un proces
îndelungat în tim p, şi num ai astfel trebuie
explicată prezenţa, astăzi, a d u alităţii an
tagonice d in proverbele Ce ţi-e scris în
fru n te nu se şterge şi D u-te de te-aruncă
în m are, zi că asta ţi-era scris în fru n te.
Din aceeaşi viziune a evoluţiei istorice
se cer tolerate alte sim ilare cupluri p a re
miologice, a p aren t opozabile : Casa fără
fem eie e ca moara fără apă şi Nici în fe
m eie să n-ai încredere, nici în cal indică
nu o instabilitate estim ativă, ci o m odifi
care a im portanţei acordate fem eii de la
o epocă la alta ; superioritatea adevărului
ca valoare etică pozitivă, e n u n ţa tă în pro
verbul O m ie de m inciuni nu preţuiesc cît
u n adevăr, nu este, în fapt, contrazisă de
preceptul A devărul trebuie rostit, uneori,
în glum ă, form ulat în condiţiile, fatale
om ului sincer, ale unui regim opresiv.
P rejudecăţi, superstiţii, credinţe m istice,
detectabile în unele proverbe, trebuie con
siderate urm e ale înapoierii poporului în
perioade în d ep ărtate ale civilizaţiei sale.
Oricum în num ăr mic, ele au fost, ulterior,
rep u d iate p rin form ularea altor proverbe,
în tonalitate ironică.
X IV PREFA ŢA
Dealtfel, lim ba în care şi-au găsit e x

presia proverbele arm eneşti are, în toate
cazurile, o supleţe de perfectă adecvare la
conţinutul tem atic. E lem entul lingvistic
este determ in at de provenienţa geografică,
astfel că proverbele se constituie ca un
mozaic al dialectelor vorbite de poporul
arm ean în decursul vrem ii. Fie că e vorba
de dialectul cîm piei A raratu lu i (Erevan,
Ecim iaţin, A ştarac, Oşacan), care a form at
baza lim bii naţionale, fie că sînt utilizate
dialectele d in A rm enia O ccidentală şi din
alte regiuni (Muş, A laşchert, Sasun, Van,
Mocs), legate de lim ba naţională prin stru c
tu ra gram aticală, lim ba este, întotdeauna,
organic asociată sem nificaţiei care trebuie
să transpară.
Realizînd riguroase sinteze filozofice,
creatorul anonim a conferit acestora, to t
odată, valori estetice adesea de n a tu ră p u r
poetică. O prim ă calitate — în fond, in trin
secă genului — este form ula eliptică, re
zultat, în planul expresiei, a l sim plităţii şi
laconism ului generate de înţelepciunea cu
care poporul a ştiu t să selecteze şi să va
lorifice cuvinte avînd, concentrate în ele,
cristalizarea unei bogate ex p erien ţe istorice
şi sociale. A lături de aceasta, om niprezenţa
tropilo r (epitetul, m etafora, com paraţia,
personificarea, simbolul, alegoria, m etoni
mia, sinecdoca) reliefează cu pregnanţă
conţinutul ideatic şi em oţional. Cînd in te r
PREFAŢĂ XV
vine, ca m odalitate de expresie, dialogul,

îndeobşte sub form ă de în treb are şi răs
puns, efectul este m ai viu, mai colorat, iar
tîlcul — de sporită subtilitate. N uanţele
ironice, m enţionate mai sus, sîn t m anipu
late gradat, în funcţie de intenţiile m ora
lizatoare : ironia se insinuează cînd blîndă,
amicală, cînd ascuţită, represivă. în sfîr-
şit, de m are virtuozitate (facilitată de stru c
tu ra fonetică suplă şi am plă a lim bii a r
mene) şi de efect poetic atractiv sînt paro-
nim iile. A ceastă în tre b u in ţare a u nor pe
rechi de cuvinte foarte asem ănătoare ca
grafie şi totodată ca pronunţie (arm eana
fiind o lim bă absolut fonetică) a perm is
realizarea im plicită a prozodiei. Dar, chiar
şi acolo unde paronim ia lipseşte, ritm u l şi
rim a sînt incluse ca elem ente de versifica
ţie care înalţă proverbul spre arta poetică.
însu şiri nete ale tezaurului parem iolo

gic arm enesc, mai ales aceste d in urm ă
p articu larităţi a u introdus d ificultăţi în
realizarea versiunilor rom âneşti. In echiva
lenţele traducerilor, caracterul prozodic
specific al originalului a fost p ă stra t cu
fidelitate sau, în cel m ai rău caz, prin tr-o
aproxim are foarte apropiată, valorificînd
resursele vocabularului lim bii rom âne. In
special necesităţile de rim ă au impus, une
ori, această uşoară în d ep ărtare de la stricta
XVI PREFA ŢA
tălm ăcire, cînd cîte un eu v în t a fost înlo

cuit cu un posibil substituit. Licenţele sînt
justificate de in ten ţia respectării sp iritu
lui şi nu a literei proverbelor, m ai cu
seam ă că, pe alocuri, ele au p rile ju it p e r
form anţe stilistice în variantele rom âneşti.
Precizările sînt valabile şi p e n tru prover
bele regăsite în folclorul rom ânesc, cu atît
m ai m u lt cu cît, în m ajo ritatea cazurilor,
există o tu lb u răto are identitate form ală.
*
Poporul arm ean a îm bogăţit cu precă

dere, în tre genurile folclorice, tezaurul
proverbelor, a căror valoare şi infailibili
tate le apreciază în afirm aţii ea Proverbul
nu poate fi defăim at, E vorba bâtrînilor,
Vorba bătrînească nu e mincinoasă, Vorba
bătrînilor n u pică la păm înt, M oşul m eu
avea o vorbă, Vorbeşte în tîlcuri, E o vorbă
înţeleaptă.
Categorie străveche a folclorului arm e
nesc, proverbele s-au în m u lţit în tim p,
odată cu îm bogăţirea ex p erienţei de viaţă
a creatorilor anonim i, în condiţii istorice
şi sociale tot m ai complexe. O lucrare ex
haustivă de sintetizare a proverbelor a r
m eneşti ar tre b u i să cu p rin d ă circa 40 000
de originale şi variante, m ulte d in tre aces
tea fiind inedite, iar altele —• risipite prin
vechi publicaţii.
PREFA ŢA X V II
O prim ă încercare de alcătuire a unei

antologii parem iologice datează din 1859,
cînd, în paginile publicaţiei „A lbina A rm e-
niei“ d in Tiflis, G rigor T er-H aru tiu n ian a
in serat o culegere de 102 proverbe a r
m eneşti. I-au u rm a t altele, d in tre care
o p arte în volum e independente, d a
torate unor folclorişti de la sfîrşitul
sec. XIX, ca G. Srvandztian, T. N avasar-
dian, S. Haicuni.
P rim a antologie ştiinţifică, de circa 3 000
de proverbe clasificate alfabetic, pusă la
punct de E dvard Lalaian p rin deceniul IV
al secolului nostru, n-a ajuns să fie publi
cată. Există, totuşi, alte cîteva ediţii selec
tive, ap ăru te, de-a lungul anilor, în A rm e
n ia şi dincolo de hotarele ei.
Dar, ca exem plu de culegere alcătu ită pe
criterii ştiinţifice, cu o larg ă acoperire a
regiunilor locuite de arm eni şi localizînd
fiecare proverb, inclusiv num eroasele va
ria n te însoţitoare (în total, circa 7 000 de
creaţii), trebuie c ita tă antologia lui A.T.
G hanalanian, publicată la E revan în 1951
şi ree d ita tă în 1960. Ea a constituit sursa
principală a lu crării de faţă, a tît ca izvor,
cît şi ca inform are docum entară.
*
Cit priveşte cugetările, se im pune o p re

cizare : scriitorii arm eni, de la cei m ai vechi
pînă la contem porani, au cultivat în mod
X V III PREFA ŢĂ
frecvent genul aforistic. F orm ulate ca

atare, independente de creaţiile litera re ale
acestora, m axim ele şi sentinţele au fost
risipite în presă, apoi culese în antologii,
alm anahuri etc. D oar în unele cazuri, ale
scriitorilor care au perseverat program atic
în gen, lăsînd o cantitate substanţială de
cugetări, acestea se constituie în tr-o sec
ţiune com ponentă de sine stătătoare a ope
rei lor.
Oricum, însă, m ostrele incluse în anto
logia prezentă sînt exclusiv asem enea ada-
gii. Aşa se explică de ce n -au fost m enţio
nate lucrările originare sub num ele auto
rilor. Sursele sînt indicate global în biblio
grafia de la sfîrşitul cărţii.
P rezenţa celor aproape 80 de personali
tăţi ale culturii arm ene, d in sec. V pînă
în zilele noastre, oferă cititorului rom ân o
privire de ansam blu dacă nu cuprinză
toare, cel p u ţin reprezentativă, deoarece nu
lipsesc num ele cele mai im portante ale li
tera tu rii clasice şi contem porane, în covîr-
şitoarea lor m ajoritate progresişti şi d e
m ocraţi — tră să tu ri dom inante ale cultu
rii şi civilizaţiei arm ene.
SEEG IU SE L IA N
PROVERBE SI CUGETĂRI
ARMENEŞTI
M o 11 o :
Zicala e rostită ca să fie auzită
P roverb arm enesc
ABNEGAŢIE
1 • A bnegaţia nu este o însuşire m ăreaţă, ci
doar un pas de la om la om.
M elkon K epapcian
2 • R areori oam enii apreciază inim ile care îi

aşteap tă cu o abnegaţie fidelă şi tăcu tă ; abia
după ce aceste inim i se frîng, m ăsura pierderii
lor este sim ţită şi înţeleasă.
G rigor Z ohrap
ACCESIBILITATE
3 • Nu e copac prin care să nu răzbată vîntul.
4 • E o halcă bună de carne, num ai că-i în gura
cîinelui.
P roverbe
5 • Un principiu stim ulator, în artă, este acce

sibilitatea.
M isak M eţarent
ACUMULARE
6 * • D upă o nenorocire, vin şi altele, la rînd.
7 • Pic cu pic se um ple lacul.
4 CUGETĂRI a r m e n e ş t i
8 • A plecat risipind, s^a întors adunind.

9 • Întîi treb u ie nouă, ca să fie zece.
P roverbe
ADAPTARE
10 • Cind in tră în apă, ştie să înoate ; cînd iese,
ştie să trem ure.
11 • Cînd vede apă, se face fîţă ; cînd vede m o
tan, se face m îţă.
12 • Zise m ăgarul, căzînd în fîntînă : m ai
bine-i aci, decît la stînă.
13 • Ce se cîntă, aia joacă.
14 • Pe care corabie se urcă, îi laudă căpitanul.
15 • P ia tra de rîu e netedă.
16 • D u-te acolo unde eşti iubit.
17 • M ăgarul ştie la cine să ragă.
18 • G ăina neagră face ouă albe.
19 • Dă şi nu te tem e, ia şi nu te ruşina.
20 • In casa-n care intri, fă-te p rieten cu stă-
pîna.
21 • Cînd in tri în turm ă, săru tă fru n tea m ă
garului.
22 • Cine călăreşte o căm ilă m erge cocoşat.
23 • Cine in tră -n pat îşi scoate hainele.
24 • Şarpele se tîrăşte pretu tin d en i unduit, dar
în cuib in tră drept.
25 • Ne-am dus la m unte — am în d u rat frigul,
ne-am dus la cîm pie — am m încat omizi.
P roverbe
26 • Lum ea seam ănă cu m area ; cine nu ştie

să-noate se îneacă.
H aco b P a ro n ia n
CU GETĂ RI ARM ENEŞTI 5
ADECVARE
27 • Fiecare lucru îşi a re locul său.
28 • Şoarecele se-arată voinic în borta lui.
29 • Peştele num ai în apă trăieşte.
30 • C helul tînjeşte după zi înnorată, hoţul —
după noapte-ntunecată.
31 • Nu prinzi peşte, cît nu tu lb u ri apa.
32 • Z u rn a u a 1 s-aude acolo unde se găsesc
dansatori.
33 • Calului scund — scări scunde.
34 • Şarpele, cu farm ece îl scoţi din gaură.
35 • Fiecare gîtlej îşi cere m încarea lui.
36 • P e n tru m ăgar, o m înă de paie e m ai bună
decît orice.
37 • M ielul gras cuţit ascuţit cere.
38 • Nici drum eţ fără m erinde, nici cioban fără
foc.
39 • In apa m are, e şi peşte m are.
40 • Oasele din m ahala — cîinilor din m ahala.
41 • A lbia rîului m are e largă.
42 • Au în tre b a t căm ila : ,,de ce ţi-e grum azul
strîm b ?“ A răspuns : „ce am drept, ca să-m i
fie grum azul drept ?“
P roverbe
43 • Ferice de cei care au o traistă pe m ăsura

gustului lor !
M elkon K epapcian
6 C U G ETĂ R I A RM ENEŞTI
ADEVAR
44 • A devărul trebuie rostit, uneori, în glumă.
45 • O m ie de m inciuni nu preţuiesc cît un
adevăr.
P roverbe
46 • Cînd tenebrele m urdare ale pasiunilor

aruncă um bre asupra lum inii m inţii, căile ad e
vărului se încîlcesc şi om ul devine şovăielnic.
G hevond A lişan
47 • A devărul este un diam ant cu m ii de fa

ţete : raza lui care m ă lum inează n u - i . aceeaşi
cu luciul care orbeşte în p a rtea opusă.
H ra n t A vakian
48 • Aşa cum nu există dram ă fără acţiune,

aşa cum n u există lirică fă ră predispoziţie, tot
astfel nu există epică istorică fără adevăr.
49 • F ără realism ori adevăr istoric, nu există
basm sau legendă.
A vetik Isahachian
50 • D oar atunci cînd lipseşte cîştigul, apare

— im placabil — adevărul.
M elkon K epapcian
51 • In orice fenom en, progres şi regres, crea

ţie şi m istificare, există în totdeauna — şi tre
buie să existe — acea u n itate secretă şi arm o
nioasă, echilibrul valoric exact, care constituie
pecetea sacră şi infailibilă a adevărului absolut.
H aru tiu n M rm rian
cug etări arm en eşti 7
52 • Un tîn ă r nu trebuie să creadă ce e plă

cut, ci să creadă ce este adevărat, ca să nu se
facă de rîs în faţa altora.
53 • E greu să spui adevărul, să-l asculţi e şi
m ai greu, iar să-l faci înţeles e cel m ai greu.
54 • Fabula este croitorul adevărului.
H acob P aro n ian
AGRAVARE
55 * • Plînsul plîns aduce, rîsul — rîs.

56 • Răul rău aduce.
57 • Şi cocoşat, şi cîrlionţat.
58 • Nu pui usturoi pe inim a friptă.
59 • Nu torni ulei în foc.
60 • Nu torn i foc peste foc.
61 • D upă ce că era negricios, a m ai venit şi un
nor peste el.
62 • M oara era stricată, i-au m ai căzut şi a ri
pile.
63 • Şoarecele nu putea in tra în bortă, şi i-au
m ai legat şi o m ătu ră de coadă.
64 • N -ajungea cîţi erau la masă, a m ai venit
şi un străin.
65 • Am fugit de ploaie, am dat de grindină.
66 • Am ieşit din apă, am nim erit în potop.
67 • Am fugit de lup, am căzut în gheara
ursului.
68 • La focul aprins, aleargă cu foalele.
69 • Pune un cîine pe a lt cîine să sugrum e.
70 • Bate usturoiul lîngă ceapă.
P roverbe
8 CU GETĂ RI ARM ENEŞTI
ALIANŢA
71 * • O m înă spală pe alta şi am îndouă —•
obrazul.
72 • Două pisici sugrum ă un cîine.
73 • Uleiul pe ulei îl unge.
74 • Vulpii, m arto ră i-e coada.
75 • Securea nu-şi taie coada.
76 • Cîinele carne de cîine nu m ănîncă.
77 * • Corb la corb nu-şi scoate ochii.
Proverbe
ALUZIE
78 • Eu să-ţi spun fată, tu să-nţelegi m ireasă.
79 • Eu să-ţi spun în ău n tru , tu să-nţelegi afară.
80 • Eu să-ţi spun oală, tu să-nţelegi urcior.
81 * • Nu pom eni de funie în casa spînzura-
tului.
Proverbe
AMELIORARE
82 * S-a spart strîm b, s-a refăcut drept.
P roverb
83 • A pedepsi rău l nu este, totdeauna, în ţe

lept ; el cere, uneori, educare şi lecuire.
G hegham T evekelian
84 • în fiecare om există un m orm înt acoperit

cu o lespede grea, a cărei g reu tate o dau slăbi
ciunile şi greşelile lui. Oricare d intre noi e ca
pabil să răstoarne lespedea aceasta şi să-şi sal
veze sufletul cu fapte bune şi rodnice.
Vazghen
cu g etă ri arm en eşti 9
AMINTIRE
85 • A m intirea unei plăceri este, întotdeauna,
o plăcere ; în schimb, am intirea unei d u reri nu
este, întotdeauna, o d u rere (uneori, e o bucurie),
din m om ent ce am intirea însăşi se estom pează.
86 • A m intirile seam ănă cu tablourile d in tr-u n
m uzeu, cu deosebirea că ele sînt schim bate m e
reu : în locul po rtretu lu i unei fem ei frum oase,
peste zece ani trebuie pus, într-o ram ă aurită,
un chip îm bătrînit, scofîlcit ; în locul unui om
socotit m odest, în tr-o bună zi trebuie a tîrn at
noul său p o rtre t — cel al unui ticălos desăvîrşit.
G rigor Z ohrap
ANTAGONISM
87 • P edestrul nu-i prieten călăreţului.

88 • în alt de stat, scurt la m inte.
89 • P rin m intea om ului scund, de zece ori pe
zi trec gînduri de m ărire.
90 • Lim ba zice, inim a — nu.
P roverbe
91 • înţelepciunea nu face casă bună cu deş-

teptăciunea.
H ra n t A vakian
92 • D iversitatea de idei îm piedică adoptarea

unui principiu, iar pe de altă parte, un princi
piu îm piedică îm brăţişarea m ai m ultor idei dife
rite ; principiul are o delim itare precisă.
T igran C am saracan
93 • Entuziasm ul naşte vulturi, pe rind deznă

dejdea — vierm i.
D erenic D em ircian
94 • In ra ţiu n e se află pacea, viaţa unei zile

eterne ; în zbucium se află vrajba, m oartea şi in
fernul unei nopţi eterne.
Harutiun M rm rian
95 • C hibzuinţă şi dragostea nu m erg îm

preună.
96 • Ce e dulce p entru gură e am ar p entru
inimă.
H acob P aronian
97 • V iaţa este un şir de contraste ; lingă o

floare plăcut arom itoare, care se înalţă spre cer,
vezi o alta, ofilită, plecîndu-se spre păm înt ;
vezi, lingă zîm bet, lacrim a, lîngă viaţă —
m oartea.
S rbuhi Tiusab
98 • Zburdălnicia, lîngă suferinţă, îmi pare o

floare aru n cată pe un m orm înt, şi nu-m i pot
im agina ceva m ai dureros decît aceasta.
Grlgor Z ohrap
APARENŢA
99 • C instea m are e să fii naş, nu să pui un

num e.
100 * • H aina face pe om.
101 • Şi sub zdrenţe poţi afla un om.
102 • Nu te speria de rîu l zgomotos, fereşte-te

de rîu l liniştit.
103 • Apa gălăgioasă n u îneacă omul.
104 • Pisica tăcută prinde m ai m ulţi şoareci de-
cît cea care m iaună.
105 * * Clinele care la tră nu muşcă.
106 • Acasă — leu, afară — m iţă.
107 • Cine ridică o p iatră m are nu are de gînd
să lovească.
108 • N oaptea, şi m îţa pare sam ur.
109 • Num e are, în oală n-are.
110 • Plopul degeaba e înalt, că tot nu dă roade.
111 ® Nu tot ce-i ro tu n d e m ăr.
112 • Nu tot ce sclipeşte e aur.
113 ® Nu oricine se-m bracă în negru e popă.
114 • H aina-i veche, vorba — fără pereche.
115 * P e n tru omul orb, lum ea pare întunecată.
P roverbe
116 • Cîte fu rtu n i cosmice, cîte ciocniri astrale

ascunde cerul senin p riv it de departe !
117 • A urul, m etal nobil, nu poate înnobila pe
nim eni ; poate, cel m ult, polei.
H ra n t A vakian
118 • Adesea, cele m ai cum plite o trăvuri ies

din cele m ai frum oase flori.
M elkon K epapcian
119 • Nu vă lăsaţi înşelaţi de aparenţe, de

vorbe ; judecaţi după fapte şi veţi fi siguri că,
de veţi căuta un sculptor, nu veţi da peste un
tăietor de lemne.
12 CU G ETĂ RI A RM ENEŞTI
120 • D upă cum un com andant de oşti cu tru p e

m ulte nu poate fi socotit viteaz, tot astfel un om
cu m ulte opinii nu trebuie socotit inteligent.
121 • A parenţa înşală doar o vrem e, după care
ne facem cunoscuţi exact cum sîntem , cu sim ţă
m intele şi cu realizările noastre.
H acob P aronian
122 • In lum ea noastră, cei m ai săraci sînt

aceia care rîvnesc la podoabe ; cei care ştiu cel
m ai puţin o lim bă sînt aceia care, în tim p ce
vorbesc lim ba m aternă, folosesc cuvinte străin e ;
cel m ai p u ţin m ilostivi sînt aceia care iubesc pe
toţi oam enii ; iar cei săraci cu duhul sînt aceia
care se proclam ă oam eni serioşi.
Sibil
APRECIERE
123 • Cînd te doare capul, u iţi de durerea de

picioare.
124 • Cîtă vrem e nu seacă izvorul, apa nu-i
preţuită.
125 • Cîtă vrem e nu vine cel din urm ă, nu-i
băgat în seam ă cel dintîi.
126 • P reţu l aurului, num ai a u ra ru l îl ştie.
127 • Cine nu-şi cunoaşte p reţu l nu-1 cunoaşte
nici pe-al altuia.
128 • Unde nu-s cai, m ăgarul e la m are preţ.
129 • Calului care aleargă, n u-i dai în cap.
130 • E uşor să dărîm i, e greu să clădeşti.

131 • Ce ştie lupul cit p reţuieşte catîrul ! ?
P roverbe
132 • Cel care ştie p reţui m erită a fi p reţu it.

M elkon K epapcian.
ARARAT 2
133 • A raratu l este arh etip u l spiritului arm ean
sim plu şi m aiestuos, ideea, fantasm a, cugetul,
prototipul lui.
134 • Sub p rivirea p a triarh a lă a A raratu lu i
creşte şi se înalţă poporul arm ean.
A vetik Isahachian
135 • A asp ira spre A ra ra t este m ai nobil şi

mai însufleţitor decît a ajunge pe A rarat.
V azghen
ARMEAN
136 • A rm eanul, dacă nu negustoreşte, nu se

potoleşte.
137 • A rm eanul, cînd sărăceşte, şi-am inteşte de
Lăsata Secului.
138 * • Să am eu m intea arm eanului cea de pe
urm ă.
P roverbe
139 • In faţa neam ului arm enesc, s-a în ălţa t

m ereu cîte un m unte, în care s-a cuibărit, dar în
care a şi răm as.
G rigor O tian
140 • Cită vrem e poporul arm ean, chinuit de

suferinţe, nu va putea tră i liber, p rin rezolvarea
definitivă a cauzei sale com plicate, orice m ij
loace sau soluţii p en tru salvgardarea acestei n a
ţiuni vor răm îne doar nişte ju m ătăţi de m ăsură
fără nici un e fe c t.3
T lcatinţi
141 • Dacă se va întîm pla, în tr-o zi, să nu mai
existe nici un vorbitor de lim bă arm eană în
lume, se poate spune că, atunci, n aţiunea ar
m eană va fi m urit.
V azghen
ARMENIA
142 • Pe păm întul Arm eniei, treb u ie să păşeşti
desculţ, să îngenunchezi şi să săru ţi toate crîm -
peiele de pietre şi toţi bulgării de păm înt — sînt
sfinte.
A vetik Isahachian
143 * A rm enia este o ţa ră în care poate veni

oricine doreşte şi în care răm îne num ai cine e
în stare.
144 • D iaspora 4 arm eană face parte, şi ea, din
poporul arm ean şi reprezintă, calitativ şi can ti
tativ, o parte din tru p u l poporului din Arm enia,
a tîta vrem e cit păstrează conştiinţa acestui lu
cru.
Vazghen
ARTĂ
145 • Dacă a rtiştii a r fi fost nem u rito ri ca
fiinţe, ce jalnică a r fi fost A rta ! Ei trebuie să
C U G ETĂ R I A RM ENEŞTI 15
m oară, p en tru ca ea, îm bogăţindu-se de la un

suflet la altul, să devină veşnică...
G hevorg C a rv a ren t
146 • A rta (plastica, m uzica, arhitectura) este

în tru p a re a sensibilităţii şi gîndirii um ane. După
cum energia este încorporată în m aterie, tot
astfel şi spiritul se m aterialează, se obiectuali-
zează, se concretizează.
147 • Dacă n^ar fi existat ochii artiştilor, oa
m enii m ulte n -a r fi văzut sau n -a r fi p u tu t
vedea.
148 • P ictu ra e poezie m aterializată, personifi
cată, iar poezia — pictură abstractizată, spiri
tualizată.
149 • A rta — sublim area a rte i populare.
150 • N atu ra e m editaţie, a rta — in terp retare,
com entariu.
151 • A reprezenta colectivitatea din sau prin
propriile suferinţe şi bucurii — iată arta.
152 • A rta este rezu ltatu l aspiraţiei spre poe
zie. L irism ul e în tru ch ip area aspiraţiilor, re p re
zentarea lor artistică.
A vetik Isahaehian
153 • A se sim ţi o părticică din popor, a se

n u tri din izvoarele nesecate ale artei acestuia,
a se face expresia intereselor lui esenţiale — nu
acesta este, oare, ţelul suprem al oricărui a r
tist autentic ?
A ra m K h a c e a tu ria n
154 * Lăsăm noii generaţii dragostea faţă de

patrie ; ce altceva decît a rta o poate exprim a
m ai bine ?
M artiros S arian
155 • Cel care vorbeşte despre problem ele a r
tei este dator să vorbească, în prim ul rînd, cu
m ijloacele artei ; cel care judecă stilul trebuie
să aibă stil.
156 • Fără a respinge „deosebirile" d in tre oa
m eni, activ itatea de bază a artiştilo r va fi să se
ocupe de „asem ănările" d in tre oameni.
P a ru ir Sevac
157 • A rta treb u ie să fie tra n sp a re n tă şi sim
plă, ca ochiul.
H ovhannes T um anian
ASEMANARE
158 • Cei care se-aseam ănă se-ndrăgesc.
159 • Nu se-asem uiesc, nu se încuscresc.
160 • P e n tru berbec, un berbec e m ai bun decît
o tu rm ă de oi.
161 • P e n tru om ul rău, un om rău e m ai bun
decît o m ie de oam eni cum inţi.
162 • Hoţul, la vederea hoţului, şi-ascunde cu
ţitul.
163 • Fiece pasăre zboară cu cîrdul ei.
164 • S-a rostogolit capacul, pină şi-a găsit
oala.
P roverbe
165 • N em ărginirea poate fi m ăsurată cu o n e
m ărginire m ai mică.
O n n ic C ifte -S a ra f
AUTONOMIE
166 • U n ochi nu a ju tă celuilalt.
167 • O m ină nu se lasă în nădejdea celeilalte.
168 • Cu pîinea altuia nu ţi se satu ră burta.
169 • Cine se u ită în m îna altuia răm îne flă-
mînd.
170 • Cine încalecă un cal îm p ru m u tat cade
curînd de pe el.
171 • Cine m ănîncă pilaf cu lingura a ltu ia îşi
frige gura.
172 • Ce face un om cu m îna lui nu face o
lume.
173 • P îinea m ea e m ai bună, p en tru mine,
decît pilaful vostru.
174 • Foloseşte-te de num ele m eu, dar de capul
tău.
175 • O larul pune to arta la urcio r acolo unde
vrea el.
P rov erb e
AVERE, BOGĂŢIE
176 • A verea cere stăpîn, stăpînul cere slugă.
177 • M oşia e un orfan fără m oarte.
178 • S tarea o m u lu i. după haine se cunoaşte.
179 • A verea se duce, duşm anii răm în.
180 • P e n tru cine are, în fiecare zi e Paşte.
181 • B ogatul a m încat un şarpe, au zis că e
de leac ; săracul a m încat şi el, au zis : „e flă-
m înd“.
182 • Să iei fata bogatului e greu, s-o păstrezi
e uşor.
P roverbe
18 cug etări a rm en eşti
183 • Nu dup-averea lui, ci dac-o ţine cu fo

los, / Poţi recunoaşte omul cit este de norocos.
A lpaslan
184 • Agonisind se îm bogăţeşte avarul, iar ge

nerosul — dăruind.
H ra n t A vakian
185 • Dacă p roprietatea este u n drept n atu ral

şi o rea lita te indestructibilă, atunci ea trebuie
conciliată cu conştiinţa şi cu logica.
M elkon K epapcian
18G • C u-averea fără m uncă adunată, / Bogatul

e un hoţ nepedepsit. / De m ult i-e m ilostenia în
gropată, / Cavou — biserica ce şi-a clădit.
E dvard K olangian
187 • A fi bogat fără a fi fericit este ca şi a

avea o fem eie fără a o iubi.
188 • în ţelep tu l se tem e de bogăţie, neghio
bul — o doreşte.
H acob P aro n ian
BAN
189 ® Banul e m urdărie pe m îini ; cînd te speli,
se duce.
190 • B anul face lum ină în loc întunecos.
191 ® C uvîntul banului are trecere oriunde.
192 ® B anul face bani.
193 Cine are bani n -are m inte ; cine are m inte
n-are bani.
194 ® Bani să fie, că loc p e n tru ei — destul.
CUGETĂRI a r m e n e ş t i 19
195 • B anul e ca puşca încărcată a v înătoru-

lui : cînd vede vînat, trage.
196 * B anul îi dă lim bă celui care n-are.
197 • P rieten u l om ului e buzunarul său.
198 • De ban, se tem pînă şi fiarele.
199 • B anul e ro tund : se rostogoleşte pînă-şi
găseşte un stăpîn.
200 • Banul, oricine l-a r folosi, greu e să-l păs
treze.
201 * Ai parale, ai scăpare.
P roverbe
202 • B anul îl face pe om de piatră, iar inim a

blindă — de zahăr.
Eghia D em irgibaşian
BANAL
203 • L ucrurile com une sînt cele m ai p u te r

nice : agăţîndu-ne de ele şi u itînd universul, ne
sim ţim puternici. O bişnuitul — iată tem elia
vieţii.
204 • Zilele vin şi trec, fiecare aducîndu-ne

porţia sa de întîm plări com une şi obişnuite, care
sim ulează viaţa ; cu o lacrim ă şi cu un pic de
zîmbet, om enirea îşi face, la fiecare început de
săptăm înă, bilanţul pe care cronicarul — cu cu
riozitatea jucătorului ru in a t — îl notează din
cele p a tru colţuri ale lumii.
G rigor Z ohrap
20 cug etări arm en eşti
BATRlNEŢE
205 • Lupii, cînd îm bătrînesc, cîinii îi batjoco

resc.
206 • T rebuie să-m bătrîneşti, ca să afli cinsti
rea bătrîneţii.
207 • Om ul b ătrîn se um ple de o mie de ne
ajunsuri.
208 • Im bătrîneşti, capătu-1 zăreşti.
209 • B ătrînul e stîlpul casei.
210 • B ătrîn — la stăpîn.
P roverbe
211 • Dau sfatu ri bune cu plăcere, cei bătrîni,

fără-neetare, / Cînd nici să fie un exem plu rău
ei nu m ai sînt în stare.
A lpaslan
212 • B ătrîneţea este m îlul pe care v iitu ra tin e
reţii îl depune undeva, la fund.
H ra n t A vakian
213 • B ătrîneţea este starea ru in a tă a om ului :

a tră i m ai departe înseam nă a percepe impozit
p en tru contem plarea propriei ruinări.
O nnie C ilte-S araf
214 • O b ătrîn eţe viguroasă este răsp lata cea

m ai frum oasă a unei vieţi.
B iuzand K eeian
215 • D ragostea b ătrînilor seam ănă cu florile

răsărite iarna : nu au nici arom a, nici vigoarea
şi nici viaţa celor de vară.
CU GETĂ RI A RM ENEŞTI 21
216 • P e n tru bătrîni, dragostea e ca soarele pe

zăpadă : m ai curînd îi orbeşte, decît îi încăl
zeşte.
217 • Fem eile bătrîn e sînt, în politica dragos
tei, m iniştri fără portofoliu.
218 • Fem eilor b ătrîne le place foarte m ult să
vorbească despre zilele tin ereţii lor, aşa cum
faliţilor le place ca, m ăcar o dată pe săptăm înă,
să se desfete răsfoindu-şi vechile carnete de
cecuri.
H acob P aro n ian
BEŢIE
219 • Toam na — vin, p rim ăv ara — apă.
220 • Nu-1 atinge pe beţiv, cade şi singur.
221 • Om ul băut se crede cel m ai deştept.
222 • N ebunul se sperie de beţiv.
223 • Om ului ticălos, beţivul îi vine de hac.
224 • S fîrşitul beţiei e căinţa.
225 • La bău t — hai, hai ! la plată — vai, vai !
226 • Capul se-ncălzeşte, buzunarul se răceşte ;
buzunarul s-a-ncălzit, capul s-a răcit.
227 • B ăutura îl face pe m ut vorbăreţ.
P roverbe
boala
228 • Ochii bolnavului sînt a ţin tiţi asupra uşii.

229 * • Boala lungă m oarte aduce.
230 • De n -a r fi vaietele, bolnavul n -a r fi bol
nav.
231 • Nu bolnavul e bolnav, ci cel care-1 îngri

jeşte pe bolnav.
P roverbe
232 • Bolnavul este un om care începe să cu

noască p reţu l sănătăţii.
H acob P aro n ian
BUCURIE
233 • C apacitatea de a se bucura, de a se
bucura sincer, de a se distra ca un copil, este
u n a d intre laturile cele m ai frum oase ale om u
lui. Nu e posibil să fii în tru n a serios, în tru n a
grav, încovoiat sub griji... Cel care nu se lasă
copleşit de griji, de necazuri, creşte în ochii mei
şi este vrednic de cea m ai m are stim ă.
234 • Omul, oricîtă în v ăţă tu ră a r avea, oricît
de preocupat a r fi m ereu de problem e serioase,
trebuie ;a — uneori — să se sim tă copil, să se
poată bucura vesel, fără griji, ca un copil.
Spiridon M elikian
BUNĂTATE
235 * B unătatea, de-o arunci în apă, nu se
pierde.
236 • Cine întinde m îna se face iubit.
P roverbe
237 • B lîndeţea e cheia inim ilor, iar lacrim a —

paznicul sufletelor.
G hevond A lişan
238 • Nu cu zîm betul exterior, pe care-1 poate

avea oricine, ci cu zîm betul interior treb u ie în -
tîm pinaţi oamenii. A tră i cu zîm betul interior.
A vetik Isahachian
239 • Cît tim p trăieşti, trăieşte în aşa fel v re

m ea aceasta m inunată, vrem ea vieţii tale, încît
să nu adaugi nim ic m izeriilor şi nenorocirilor
lum ii, ci să zîm beşti bucuriilor şi tainelor ne-
sfîrşite ale existenţei.
W illiam Saroyan
240 • B unătatea este un strop de generozitate

picurat din inim ă.
S rbuhi T iusab
CALITATE, ÎNSUŞIRE
241 • Sim plitatea şi sinceritatea sînt calităţi
care se caută, în orice lucru, înainte de orice
altceva.
242 • P rin calităţile pe care şi le expune, omul
poate cuceri inim ile, dar, prin calităţile pe care
le posedă, poate să le păstreze durabil.
H acob P aronian
243 • C alitatea nu treb u ie să scadă, cînd şe

econom iseşte cantitatea.
M ikael Ş am tancian
CALOMNIE, CLEVETIRE
244 • G ura lum ii — gura sacului.
245 • Nu orice gură e un sac, s-o coşi.
246 • Dacă um blu iute, lum ea zice că-s olog ;
dacă um blu încet, zice că sînt chior.
24 CU G ETĂ RI ARM ENEŞTI
247 • Um ple piua cu boabe, şi ea are să piseze.

248 • Las’ să-m i fie b u rta plină şi să mi se
spună : „cîine flăm înd“.
249 • Să-i iasă om ului m ai bine ochii, decît
num ele.
250 • T aie-ţi urechea şi arunc-o în urm a ta.
251 • C levetitorul e ca sacul cu nuci : cu cit îl
scuturi m ai m ult, cu atît zornăie m ai tare.
P roverbe
252 • Calomniile întunecă, uneori, inim ile cu

rate, iar alteori, aţîţă instinctele josnice.
M elkon K epapcian
253 • Calomnia este avidă de dovezi.

H acob P aro n ian
254 • La ce bun viaţa, la ce bun bogăţia, dacă

un oarecine va spune despre m ine : „eh, num ai
p rin înşelăciune a dobîndit to tu l !“
G abriel Sunduchian
CAUZA
255 • De vrei să scapi de du rerea de m ăsea,
a ra tă-i soarelui rădăcina.
256 • C îtă vrem e nu tună, nu vine ploaia.
257 • C îtă vrem e nu se stîrneşte vîntul, nu se
m işcă frunzele.
258 • Cîtă vrem e nu-1 doare inim a pe om, nu
i se um plu ochii de lacrim i.
259 • Dacă nu se tulbură, nu se lim pezeşte.
260 • Cîinele, dacă nu-1 loveşti, nu te muşcă.
261 * • Nu m ă leg la cap, dacă nu mă doare.
262 * • Nu iese fum, fără foc.
263 • T rebuie să ningă, ca să-m i îngheţe pi

cioarele.
264 • Cu ulei bun şi orez bun, iese gospodină
bună.
265 • C astravetele creşte strîm b de la rădă-
cină.
P roverbe
c ă m in , f a m il ie
266 • Soacra trebuie să fie surdă de-o ureche

şi chioară de un ochi.
267 • N ora şi soacra s-au sfădit, bărb atu l a ră
m as neîngrijit.
268 • Slugă-n casa mea, stăpîn — altuia.
269 • In casa lui, om ul e şi slugă, şi stăpîn.
270 • Decît m ai m are în casă, m ai bine cîine
de pază.
271 • B ărbatul e zidul dinafară al casei, fe
m eia —peretele dinăuntru.
272 • Casă m are — cuib de necaz m are.
P roverbe
273 • Dacă, în tr-o casă, m oare bărbatul, fune

raliile sînt doar ale lui ; dacă m oare stăpîna ca
sei, funeraliile sînt şi ale sale, şi ale căm inului
organizat de ea.
S arghis S akaian
CĂSNICIE, MENAJ
274 • F ratele pentru o zi, soţul — p en tru veş
nicie.
275 • T oată lum ea visează, num ai nora e
trează.
276 • Pe de-o p arte — casa nouă, pe de alta —

nora nouă, în fiecare zi duc lipsă de cîte ceva.
277 • Casa părintească — plai lum inos, casa
bărb atu lu i — beci întunecos.
278 * F ata rea se face m ireasă cum inte, m i
reasa rea — nevastă cum inte.
279 • F ata nu răm îne în casa părintească nici
în tr-u n leagăn de aur.
280 • Fata, cînd vrea să se m ărite, sparge oa
lele din casă ; feciorul, cînd v rea să se însoare,
se duce în străini.
281 • Cît preţuieşte o fată, în căsnicie s-arată.
282 • N evasta dinţii — cu gospodăria, nevasta
de-a doua — cu bărbatul.
P roverbe
283 • G reşeşte cel care se-nsoară cu iubita sa ; /

E ca şi cum un vin bun în oţet l-a r transform a.
A lpaslan
284 • Căsătoria e sfîrşitul unui şir de plăceri

d intr-o serie de aur a desfătării — spun unii ;
sfîrşitul unui şir de griji din tr-o serie neagră a
necazului — spun alţii.
285 • Logodna este prefaţa iubirii, iar căsăto

ria — adesea — epilogul ei ; copilul seam ănă
cu o addenda care este tip ărită, din cînd în cînd,
p en tru a salva de la u ita re o lucrare veche.
T iran Felechian
286 • L egătura căsniciei se strînge, uneori, atît

de tare, încît îi răneşte pe cei care-i uneşte.
cu g etă ri a rm en eşti 27
287 • Căsnicia seam ănă cu o cetate asediată ;

cei d in ău n tru vor să iasă, cei dinafară vor să
intre.
288 • O căsnicie fără copii este ca universul
fără soare.
289 • Inegalitatea este o substanţă care, adău
gată căsniciei, o dizolvă ; de unde, putem spune
— cu în d rep tăţire — că d espărţirea este dizol
varea căsniciei.
290 • Copiii sînt desertul căsniciei.
H acob P aro n ian
291 • Căsnicia este banalizarea adoraţiei.

Sarghis Sakaian
CEARTA
292 • O glum ă e pe ju m ă ta te ceartă.
293 • C earta e ceartă, jum ătatea de c eartă tot
ceartă e.
294 * • D upă supărare, vine îm păcare.
P roverbe
295 • C erturile îndrăgostiţilor seam ănă cu fu r

tunile de vară, care fac cîm pia m ai verde şi mai
frum oasă.
Hacob P aro n ian
CELIBAT
296 • Pe de-o parte m irele se căieşte, pe de
alta — holteiul.
297 • P este ochii holteiului, e trasă o perdea.
P roverbe
28 c u g e t ă r i a r m e n e şt i
298 • Omul căsătorit e proprietar, celibata

ru l — adesea, chiriaş.
S arghis S akaian
CHIBZUINŢĂ
299 * • M ăsoară de zece ori, taie o dată.
300 • Cit nu vezi patruzeci de nuci la un loc, nu
azvîrli cu piatra.
301 • Chiar de găseşti aur pe jos, în tîi num ă-
ră-1 şi abia apoi ia-1.
302 • S trîm torează-te în zilele largi, ca să tr ă
ieşti din larg cînd ai să te afli la strîm toare.
P roverbe
303 • Omul devine — p u r şi sim plu — o m aşi

nărie, atunci cînd îi lipseşte chibzuinţă sau, mai
exact, conştiinţa. S peranţa nu este altceva decît
o consecinţă a chibzuinţe!. Cîtă vrem e speranţa
nu e clădită pe o adevărată chibzuinţă, ea ră-
m îne doar o autoam ăgire.
M ikael N albandian
CINSTE
304 • Om ul necinstit nu prinde cheag.
305 • Cîştigul necinstit, v întul îl spulberă.
306 • Omul cinstit, dacă se preface în fir de
păr, nu se ru p e ; om ul necinstit, dacă se p re
face în bîrnă, se rupe.
307 • Mai bine să dărîm i o biserică, decît să
strici num ele unei fete.
308 • Mai bun e un num e cinstit, decît toată
bogăţia lumii.
CUGETĂRI A RM EN EŞTI 29
309 • Zidul drept nu se prăbuşeşte.

310 • Cine m erge pe drum drept poate fi vă
zut şi-n oglindă.
311 • Cine m erge pe drum d rept nu se ră tă
ceşte.
P roverbe
312 • Dacă om enirea to ată a r fi fost cinstită,

n-am fi ştiu t ce înseam nă cinstea.
H acob P aro n ian
CIVILIZAŢIE
313 • Civilizaţia este datoare să accelereze ceea
ce a răm as în urm ă, să corijeze în mod eficient
pornirile rele ale oam enilor unii faţă de alţii.
T iran C irakian
314 • C ultura este naţională, civilizaţia (teh

nica) — internaţională.
A vetik Isahachian
CLEK
315 • Diaconul şi diavolul totuna-s.
316 • Popa se pricepe să ia, dar nu ştie să dea.
317 * Popa are şapte burţi, cit îi dai, ia şi m ă-
nîncă.
318 • Fundul gropii — b u rta popii.
319 • Au tra s pielea popii pe tobă, cînd băteau
în ea — făcea „bum -bum !“
P ro v e rb e
30 CU G ETĂ RI ARM ENEŞTI
COLECTIVITATE
320 * Din fiecare cap, cîte u n glas.
P roverb
321 ® Nimic n u-i izolat ; sîntem , cu toţii, fire /

Şi ochiuri prinse în tr-o plasă nesfîrşită. / Iar cel
m inat de setea de înavuţire / E orb, de vrea o
solitudine tihnită.
E dvard K olangian
322 • La u rm a urm elor, noi nu trăim cu viaţa

noastră personală, ci — în m are m ăsură — cu
a altora, cu a tu tu ro r, cu a lum ii întregi.
COMPROMIS
323 • Nici făină sub ciur, nici tă rîţe pe ciur.
324 • Nici să iei şi să fugi, nici să stai şi să
plîngi.
325 • Nici sănătos de um blat, nici bolnav de
culcat.
P roverbe
326 • Ceea ce nu este total detestabil trebuie

să se consoleze că n-a ajuns la desăvîrşire.
B iuzand K ecian
327 • Nu trebuie neap ărat distruse instituţiile

vechi, în num ele lib ertăţii ; s-ar p u tea ca ve
chile m etode de constrîngere să fie m ai potrivite
p en tru a p ăstra noua libertate.
M elk o n K e p a p e ia n
CUGETĂRI A RM EN EŞTI . 31
328 • B ărbatul şi fem eia : cînd unul se fu d u

leşte, celălalt se ploconeşte.
G rigor O tian
CONSECINŢA
329 • I-au dat în cap, a ţipat : „vai, şalele
mele !“
330 • Calul şi catîrul se certară, m ăgarul fu
luat sub copite.
331 * • Cine seam ănă v în t culege furtună.
332 • H ainele pescarului se udă.
333 • Cine m acină făină are p ărul albit.
334 • Cine in tră în baie transpiră.
335 • Cine in tră -n joc iese olog.
336 • Cine doarm e în tr-u n loc rău doarm e rău.
337 • Cine nu se naşte nu m oare.
338 * • Ce semeni, aia culegi.
339 • Ce frîngi, aia m ănînci.
340 • Ce vorbeşti, aia auzi.
341 • Tot ce faci, ţie -ţi faci.
3'42 • M ina face, sufletul trage.
343 • Cum sărezi, aşa m ănînci.
344 • P ăstrează bine, ca să găseşti bine.
345 • V orbeşte de bine, ca s-auzi de bine.
346 • Dacă răscoleşti gunoiul, iese duhoarea.
347 • Cîinii se ceartă, străin u l in tră pe poartă.
348 • N u-i casă de nuntaşi fără plîns, nici casa
m ortului fără rîs.
349 • Plînsul sfîrşeşte-n veselie.
P ro v e rb e
350 • Psihic sau fizic, fiecare traum atism , fie

care rană lasă ca am intire o cicatrice.
351 • Te înalţi, eşti adm irat ; te lăţeşti, eşti in
vidiat.
H ra n t A vakian
352 • Oceane de lacrim i sînt ochii în tristaţi,

care, la bucurie, sînt stele strălucitoare.
P etros D urian
353 • Din plăcere — pătim ire, din dojană —

lecuire.
S tepan T erterian
354 • Un incident pus sub sem nul întâm plării

este, de m ulte ori, consecinţa unor fapte care se
succed în mod im perceptibil.
S rbuhi T iusab
355 • U rm ele acţiunilor făp tu ite de m îini se

citesc pe chip.
Vazghen
CONSOLARE
356 • Casa a ars, dar nici şoarecilor nu le-a ră
mas.
P roverb
357 • S ingurătatea este consolarea inim ilor în

şelate.
358 • E m ai plăcut să dai p u ţin şi să consolezi,
decît să dai m ult şi să dojeneşti.
H a co b P a ro n ia n
CONSTANŢA
359 • Ţestoasa nu-şi iese din carapace.
360 • Clinele negru nu albeşte.
361 • Coada cîinelui, n-o în d rep ţi pe calapod.
362 • Nu faci m iel din cîine, dacă-i tai coada.
363 • M ăgarul, oricît ar creşte, tot n-ajunge
grăjdar.
364 • Cioara, oricît s-ar scălda, tot nu se face
gîscă.
365 • Din ouăle de şarpe, nu ies pui de găină.
366 • Nu e noapte să nu se lum ineze.
367 • Inelul m erge cu degetul, ce-i în d ră
git — cu inim a.
368 • Cit de strîm b a r fi hornul, fum ul tot
d rep t iese.
369 * • L upu-şi schim bă părul, dar nărav u l —
ba.
370 • Şarpele năpîrleşte, dar nu-şi schim bă
năravul.
371 • Ziua rea se-ndreaptă, omul rău — nu.
372 • Ce in tră odată cu laptele iese odată cu
sufletul.
373 • Floarea din rădăcina ei creşte.
374 • A pa nu-şi schim bă albia.
375 • Apa îşi găseşte drum ul ei.
376 • A pa nu se urcă pe perete.
377 • Rîul nu urcă la deal.
378 • D in sacul de făină, oricît l-ai bate, tot
făină iese.
379 • E coadă de căm ilă ; nici nu se lungeşte,
nici nu se scurtează.
P ro v e rb e
34 CUGETĂRI A RM ENEŞTI
380 • Mai uşor îşi schim bă leopardul petele,

decît omul — năravul.
H acob P aronian
381 • Om ca un şarpe se poate, dar şarpe ca un

om nu se poate.
S arghis Sakaian
382 • M area nu se tu lb u ră de loviturile vîsle-

lor care-i străp u n g pieptul. Norii lasă um bre
lungi, cenuşii, a su p ra ei, şi noi credem că ea a
încetat de a m ai fi lim pede şi străvezie. Iluzie
optică...
CONSTRÎNGERE
383 • Se strică acea înţelegere în care nu-i pu
ţină constrîngere.
384 • Cîinele, cu sila nu-1 poţi duce la vînă-
toare.
385 • T ran d afiru l deschis cu sila nu are miros.
P roverbe
386 • Cel care crede că, prin posesiune, poate

să-şi satisfacă dorinţele seam ănă cu acela care
îşi închipuie că poate stinge, cu paie, un foc.
H acob P aronian
387 • Nu există constrîngere îm potriva căreia

protestul să fie un nonsens.
S te p a n Ş a h u m ia n
CONŞTIINŢA
388 • P oetul este liber — m ai ales cînd se pune
problem a arm oniei — să toarne conştiinţa în tr-o
fiolă şi să bea logica cu paharul. De asem enea,
despre un om m ilostiv, poate să spună : „Iată
un om cu un urcior plin de conştiinţă", după
cum, despre un om nem ilos : „în conştiinţa lui,
este am estecată apă“.
389 • R enegarea convingerilor înseam nă em i
grarea conştiinţei.
H acob P aronian
CONVINGERE
390 • C redinţa trebuie s-o ai în lău n tru , nu
spoită pe dinafară.
P roverb
391 • C apacitatea de a avea o convingere îi

deschide, om ului aflat în declin, o poartă de
înălţare.
CREAŢIE
392 • O pera de a rtă nu este o ghicitoare încîl-

cită. în lim pezim ea ei, se citeşte profunzim ea
gîndîrii.
H ra n t A vakian
393 • C reaţia îşi depăşeşte au to ru l şi epoca

atunci cînd e strîns legată de esenţa ard en tă şi
nepieritoare a vieţii.
Eghişe C earenţ
394 • Scopul creaţiei este rodul ; frunzele, pe

talele, florile, chiar şi rădăcina şi însăşi planta —
sînt m ijloace p e n tru a coace fructul.
A vetik Isahachian
395 * Insp iraţia din creaţia populară este in

epuizabilă ; p e n tru artist, cea m ai în altă u n iv er
sitate e poporul.
A ram K haceatu rian
396 * Ah, cît de dulce e creaţia ! Nimic, pe

lume, nu-i a tît de dulce. în viaţa mea, singura
bucurie şi fericire pe care am sim ţit-o şi o
sim t — spirituală, lecuitoare, înnobilatoare şi
m îngîietoare — este doar atunci cînd am rîvnă
şi scriu.
N ar-D os
397 • P rin inspiraţie, trebuie să se înţeleagă nu

iureşul im petuos şi cutezător al im aginaţiei asu
pra gîndirii, ci reflectarea spiritului asupra ra
ţiunii. P oetul observă nevăzutul, iar ceea ce alţii
observă — el vede ; om ul m oral presim te, poe
tu l proroceşte. A veau dreptate latinii, cînd îi n u
m eau pe proroc şi pe poet cu acelaşi cuvînt.
G rigor O tian
398 • A nu gîndi deloc la cititor — e im posi

bil ; a gîndi p rea m ult — e dăunător.
399 • Esenţialul este nu să cauţi, ci să găseşti.
P a ru ir Sevae
400 • Orice au ten tic m are creator sim te, în el,

prezenţa p uterii de creaţie.
Vazghen
CULTURA
401 • Cei cu o cultură livrescă seam ănă cu
plantele decorative din saloane, cultivate şi ad
m irate de cuconet.
H ra n t A vakian
402 • C ultura fiecărei n aţiu n i este un nou mod

de a răspunde la vechile în tre b ări ale vechiului
Sfinx. Fiecare stil creează o nouă lum e, con
tem plă n a tu ra p rin tr-o nouă fereastră.
403 îm p a rte -ţi pîinea cu fratele tău. Intem eia-
ză-ţi noua cu ltu ră pe cultura veche şi rosteşte-ţi
gîndul cel nou cu vechile cuvinte arm eneşti.
A vetik Isahachian
404 • Orice cultură este rezu ltatu l p uterii şi

arm oniei in tern e a forţelor vitale ale unei so
cietăţi.
Vazghen
CUNOAŞTERE
405 • C îtă vrem e nu m ănînci un pum n de sare
cu un om, nu-1 cunoşti.
P roverb
406 • Omul trebuie să-şi cunoască şi să-şi dez

văluie v irtu ţile p en tru ca acestea să fie fertile.
Stepan Ş ahum ian
407 • C unoaşterea de sine este cea m ai m are

victorie.
DANS
408 • D ansul este o poezie în care silabele se
m ăsoară cu bătăile inimii, iar rim ele — cu m iş
cările paşilor.
T iran Felechian
409 • Balul e un te a tru în care, p rin tre zeci de

actori, abia dacă găseşti un spectator.
410 • D ansul este o invitaţie la dragoste.
H acob P aronian
DATORIE
411 • D atoria e ca puiul de căm ilă : cu cît o ţii,
cu atît creşte, pînă nu m ai încape pe uşă.
412 8 D atoria e căm aşă de foc.
413 « Cine nu se sperie de datorii nu se sperie
nici de Dum nezeu.
414 ® Soţul fem eii e bărbatul, soţul b ă rb a tu
lui — datoria.
415 • M îna ehezaşului stă tot tim pul în buzu
nar.
416 • Cine ia dobîndă culege caimacul.
417 • Pîine caldă — pîine-m prum utată.
P roverbe
DEGENERARE
418 • Omida copacului din el iese.
419 * • Peştele de la cap se-m pute.
420 • F întîna se tu lb u ră de la izvor.

421 • Copacul putrezeşte de la rădăcină.
422 • P rea-în ţelep tu l e fra te cu neghiobul.
423 • A plecat arm ăsar, s-a întors m ăgar.
424 • U nde s-a subţiat, acolo s-a tăiat.
425 • Viscolul a m u rit de frig.
426 • T rebuie să se surpe m untele, ca să se
um ple prăpastia.
P roverbe
427 • Orice fisură a nobleţii poate fi astupată

cu aur.
O nnic C ifte-S araf
428 • Un m are succes poate fi preludiul unui

m are eşec.
Biuzand K ecian
429 • Cînd ne lăudăm cu m eritele părinţilor

noştri, facem dovada că nu avem nici un m erit.
S rbuhi Tiusab
DEPENDENŢĂ
430 • Oaia fără stăpîn, o m ănîncă lupul.
431 • Soarele încinge opinca, şi opinca încinge
piciorul.
432 • G îtlejul e m ai jos ca gura.
433 • Eu am băut, tu ai răguşit.
434 • D espre m unţi, m ărtu rie stau trecătorile.
P roverbe
435 • Adesea, se-ntîm plă ca o fem eie să fie

m ai chibzuită decît soţul ei, m ai prevăzătoare şi
m ai econoamă, dar e bine ca, dincolo de voinţa
ei, să fie, totuşi, devotată parten eru lu i său.
E lpis C hesaraţian
DEPRECIERE
436 • Cînd căm ila m oare, pielea i-o cară un
m ăgar.
437 • I-a tre c u t rîndul, i-a p ierit şi stim a.
438 • Cade de pe cal, se urcă pe m ăgar.
P roverbe
439 • A rtiştii nu mor, ci — ca şi stîncile — sînt

doar m ăcinaţi de tim p.
440 • T răirile ce se înscriu în subconştientul
om ului nu se şterg, ci se decolorează, cu tim pul,
ca m anuscrisele de pe pergam ente.
H ra n t A vakian
441 • S uferinţa nu trebuie a ră ta tă celor indi

feren ţi : ar fi un sacrilegiu.
S rbuhi Tiusab
DEPRINDERE
442 • D eprinderea devine nărav.
443 • N u-ţi învăţa spinarea cu două haine, şi
nici b u rta — cu două pîini.
444 • Cîinele care aduce un os poate să şi ducă
un os.
445 • D ă-i găinii o oală de boabe, ea tot iarbă

ciuguleşte.
446 • N -are ouă, dar stă cloşcă.
P roverbe
447 • D eprinderile rele se form ează, cîte puţin,

din neglijenţă, iar apoi devine dificil să ren u n ţi
la ele sau să le tratezi.
448 • Oam enii nu sînt m incinoşi prin n a tu ra
lor, ci devin m incinoşi din cauza tristelo r co
horte de deprinderi, care constituie o adevărată
dram ă a decăderii m orale, p rin efectele lor m ul
tiple.
B iuzand K ecian
d e s ă v îr ş ir e
449 • Totul se află în n atu ră. A devărul — în

univers. Fiecare atom poartă, în el, năzuinţa
universului viu spre viaţă şi continuitate, spre
desăvîrşire.
450 • Omul poate avea conştiinţa greşelii şi vi

nii lui, dar — totodată — şi ten d in ţa de a se
elibera de greşeală şi vină, de a se em ancipa,
de a se apropia de desăvîrşire ; năzuinţa, stră
dania de a ajunge la desăvîrşire — iată stadiul
um anităţii, care este un stadiu nou in natură,
o nouă însuşire.
451 • Om ul nu este o creaţie încheiată. Fiecare
om este nu num ai ceea ce este astăzi, d ar şi
ceea ce poate deveni m îine — bun sau rău.
Vazghen
42 C U G ETĂ R I ARM ENEŞTI
DESCENDENŢA
452 • P a ra nu cade departe de pom.
453 * Caisa nu cade sub pom ul ei.
454 • Coada nu-i este povară oii.
Proverbe
455 • Din azurul cerului ia naştere crepusculul,

după cum în crepusculul m orţii putrezesc florile
m orm intelor.
DESTIN
456 • Omul dorm itează, soarta îi e trează.
457 • Ce ţi-e scris în fru n te nu se şterge.
458 • D u-te de te-aruncă în m are, zi că asta
ţi-e ra scris în frunte.
Proverbe
DISCERN AMÎNT
459 • Nu privi cu acelaşi ochi şi binele, şi răul.
460 • Să m încăm ce-i al neghiobului, să păs
trăm ce-i al înţeleptului.
461 • Cîinele culcat, nu-1 loveşti.
462 • Nu oricine care-ţi dă bună ziua ţi-e
prieten.
P roverbe
463 • Nu treb u ie dojenit elevul nevolnic : omul
bolnav doar nu de bunăvoie suferă.
Eznic
464 • Cine laudă orice dovedeşte că nu are

gust. S inceritatea sa atoate-laudativă, cu care
se m îndreşte, nu este altceva decît o sinceritate

a indiferenţei.
Sibil
DISCREŢIE
465 • Vorba din casă afară nu trebuie scoasă.
466 • Ce ştii, nu spui oricui.
467 • Să vezi cu ochii, să acoperi cu poalele.
468 • Lim bă am uţită, viaţă liniştită.
469 • Ştii m ult, vorbeşte puţin.
470 • Vezi m ulte, spune puţine.
P roverbe
DISPERARE
471 • Cine cade în m are se agaţă şi de spum a
valurilor.
472 • Cine se îneacă se agaţă şi de un şarpe.
473 * • I-a ajuns cuţitul la os.
P roverbe
474 • D eznădejdea este uitarea eu-ului, sinuci

derea — dezertarea eu-lui.
T iran Felechian
475 • Săracul caută pîine, iar neferictul —

m oarte.
M elkon K epapcian
DISTANŢARE
476 * • S ătulul nu crede flăm îndului.
477 • N -are cine unge pîinea altuia.
478 • O m ie de fem ei să se adune, durerea e
tot a gravidei.
479 • Cînd te uiţi din copac, tot ce-i jos pare

uşor.
P roverbe
480 • Omul, p en tru a se vedea bine pe sine,

trebuie să aibă, la un pas de el, încă doi ochi ;
în scopul acesta, e suficientă o oglindă, m ai ales
p en tru cei care şi-au dim inuat — pînă la a gîndi
cu sim ţurile — spiritul, raţiu n ea pură, în fond
conştiinţa.
DORINŢA
481 • Flăm îndul visează pîine, setosul — apă.
482 • G ăina flăm îndă visează boabe.
483 • Om ului ce-i lipseşte, inim a-i doreşte.
P roverbe
484 • Orice dorinţă n eîn frîn ată de înţelepciune

este ca o fiară dezlănţuită.
H ra n t A vakian
485 • D orinţa este un stim ulent prielnic pen

tru gîndirea um ană, aşa cum este v întul p entru
corabie ; iar strădania e volatilă — curentul care
duce înainte.
E lpis C hesaraţian
DRAGOSTE
486 • D ragostea cu drag se face, nu cu sila.
487 • D ragostea trebuie să vină din am îndouă
părţile.
CUGETĂRI A RM ENEŞTI 45
488 • A ţa ru p tă se înnoadă, dragostea ru p tă —

nu.
489 • D ragostea e un foc nepieritor.
490 • Ce iubeşte inim a e drag, chiar de-o fi
niţel netrebnic.
P roverbe
491 • P e n tru ca dragostea din plin să re u

şească, / Ea tre b u i’ pe m ăsura vrem ii... să-n-
drăznească.
492 • Cu luna dragostea s-asem uieşte : / Cînd
n u-i în creştere, m ereu descreşte.
A lpaslan
493 • Dragostea, ca să dăinuiască, trebuie

lu ată în doze mici, ca arsenicul. D ragostea exa
g erată nu num ai că nu poate dăinui, d ar nici
m ăcar nu asigură fericirea celor doi parteneri.
H aru tiu n A lpiar
494 • D ragostea este m oartea unei p articu lari

tă ţi în tr-o m agie a u n iv ersalităţii ; condensarea,
într-o emoţie, într-o tu lb u rare, a sim ţăm intelor
vieţii şi m orţii, adică sentim entul eternităţii.
T iran C irakian
495 • Iubirea — singurul etalon cu care tre

buie m ăsurat totul. F ără iubire, lum ea a r fi un
m ecanism lipsit de gîndire, soarele — bun doar
să coacă dovlecii, florile — h ran ă p en tru m ăgari,
izvoarele — apă de spălat...
496 • Lum ea poate fi sim ţită prin interm ediul
iubirii, cu instinctul iubirii. Iubeşti — sim ţi lu
mea, nu iubeşti — n-o simţi.
46 CUGETĂRI A RM EN EŞTI
497 * Iubirea este un vis în stare de trezie.

498 • Cine a iubit nu şi-a tră it zadarnic viaţa.
499 • A iubi înseam nă a crea viaţă din haos, a
da culoare şi arom ă florilor, glas şi ghiers —
păsărilor.
A vetik Isahachian
500 • In van e desfătarea, căci e trecătoare, /

Ducînd şi tru p u l spre pieire. / Decît plăcerea
m ai presus, nepieritoare, / E dragostea — pură
sim ţire.
E dvard K olangian
501 • D ragostea e verificarea pe păm înt a

beatitudinii cereşti.
G rigor O tian
502 • în tinereţe, trăim p en tru a iubi, iar la

b ătrîn eţe — iubim p en tru a trăi.
503 • îndrăgostiţii, degustători ai sufletului,
nu-şi trim it cărţile de vizită la cram ă, ci se duc
— întotdeauna — personal.
504 • Cei m ai v orbăreţi oam eni devin m uţi în
faţa dragostei.
505 • P u te re a dragostei o cunoşti doar atunci
cînd iubeşti.
506 • în dragoste, la fel ca în focul celei m ai
aprige bătălii, singura obligaţie este să nu te r e
tragi.
507 • în dragoste, viitorul face u ita t trecutul.
508 • în dragoste, aşteptarea este preferabilă
chiar şi fericirii.
509 • In dragoste, cel m ai greu lucru d in tre

cele m ai uşoare este să-ţi destăinuieşti iubirea.
510 • In dragoste, nu ceea ce ştii e greu de
dăinuit, ci ceea ce simţi.
511 • Iubita ţi-o iubeşti cel m ai m ult, soţia
— cel m ai bine, m am a — totdeauna.
512 • Im aginea persoanei îndrăgite e ca um
bra : ne îdşoţeşte m ereu.
513 • D ragostea fulgerătoare dispare cel mai
tîrziu.
514 • D ragbstea stinsă se poate reaprinde, dar
cea sfîrşită nicicînd.
515 • Din to ţi educatorii, dragostea este cea
care îi face pe elevi să progreseze cel m ai m ult.
516 • Dragostea, ca şi vărsatul de vînt, cu cît
vine m ai tîrziu, cu a tît e m ai prim ejdioasă.
517 • D ragostea seam ănă cu anul : cel m ai fru
mos anotim p al său e prjfnăvara.
518 • D ragostea e o boală cu tre i perioade : do
rinţă, îm plinire, saturaţie.
519 • D ragostea e un cîntec pe două voci : de
cum dispare arm onia, cîntecul se opreşte.
520 • D ragostea seam ănă cu am orul propriu :
se m ulţum eşte cu puţin, dar este dornică de
orice.
521 • D ragostea e soarele inim ii, a cărui do
goare se răsfrînge în obrajii fem eilor.
522 • Ca şi soarele, dragostea lum inează, dar
— uneori — îi orbeşte pe cei care o privesc prea
îndeaproape.
523 • D ragostea este un oştean cu m ulte victo
rii pe care, însă, nu le poate păstra.
524 • D ragostea e m ai grea decît orice sufe

rinţă, fiindcă atinge în acelaşi tim p şi capul, şi
inim a, şi trupul.
525 • D ragostea e o consoană : nu scoate su
net, dacă n u-i este pusă, alături, gelozia.
526 • D ragostea e ca vinul : cei obişnuiţi nu
se îm bată d intr-o dată, iar novicii — din tr-u n
pahar se şi am eţesc.
527 • D ragostea seam ănă cu un vin selecţio
n a t : cu cit se păstrează m ai m ult, cu a tît de
vine m ai dulce.
528 • D ragostea e m ai plăcută decît căsnicia,
aşa cum rom anele sînt m ai recreative decît
eseurile.
529 • D ragostea dreaptă are elocvenţă, dar îi
face pînă şi pe cei m ai dibaci avocaţi să se
bîlbîie cînd inim ile lor se află în proces.
530 • Lim ba inim ii nu are nevoie de cuvinte
p e n tru a se face înţeleasă ; ea este scrisă în ochi.
531 • N u-i greu să fii îndrăgostit, greu e să
poţi spune că eşti îndrăgostit.
532 • D ragostea face, din lucrul cel m ai îndo
ielnic, lucrul cel m ai credibil.
533 • P rivirile îndrăgostiţilor sînt prim ele scri
sori de iubire.
534 • In dragoste, ca şi în anotim puri, prim ele
geruri sînt cel m ai m ult resim ţite.
535 • Ca şi m area, inim a îşi are, şi ea, fu rtu
nile şi acalm iile sale ; dar cînd suflă v în tu l iu
birii, valurile se agită puternic.
536 • Acela care nu agreează defectele persoa
nei iubite nu poate spune că este un adevărat
îndrăgostit.
CU G ETĂ RI A RM ENEŞTI 49
537 • Un îndrăgostit înfocat se află perm anent

în tr-o ceaţă compactă, p rin care nu vede nici
un defect al iubitei sale.
H acob P aro n ian
538 • Ca să-i m ărturiseşti unei fete dragostea

ta, trebuie să procedezi ca atunci cînd in tri în
m are : să te arunci d intr-o dată.
539 ® Lacrim ile sînt botezul dragostei.
540 • îm b răţişarea este, în gram atica dragos
tei, un cuvînt compus.
541 • A bsenţa e piatra de încercare a dragostei.
542 • Lipsa iubitului este, p e n tru iubită, ceea
ce este lipsa apei la un incendiu.
543 • îndrăgostiţii nu au dum inică.
544 • în gelozie, e m ai m ult egoism decît d ra
goste.
545 • Fem eia care vorbeşte în tru n a despre iu
bitul ei n u -i înţeleaptă, iar cea care nu vorbeşte
deloc — nu este abilă.
546 • B ărbaţii nu iubesc întotdeauna ceea ce
respectă ; fem eile, dim potrivă, rdspectă num ai
ceea ce iubesc.
547 • V iaţa fără dragoste e ca o ram ă din care
lipseşte tabloul.
548 • Sim patia este însăilarea dragostei : abia
după aceea începe adevăratul cusut.
Sarghis S akaian
549 * Omul se nenoroceşte din ce iubeşte cel

ţnai m ult.
M ik a e l Ş a m ta n c ia n
50 c u g e t ă r i a r m en eşti
550 • D ragostea ardentă este sum a afecţiunilor

îm părţite şi risipite pe m ai m ulţi oam eni şi
obiecte, retrase p en tru a fi centralizate într-o
singură persoană. A sta seam ănă, întrucîtva, cu
viaţa echilibristului pe sîrm ă, care a părăsit în
tinderile largi, p en tru a m erge pe un fir subţire.
G rigor Z ohrap
DREPTATE, ECHITATE
551 • Fii plecat ca apa şi tăios ca sabia.
552 • Ju decătorul n-are ochi, are urechi.
553 * • Cine sapă groapa a ltu ia cade singur în
ea.
554 • Sabia ucigaşului răm îne fără stăpîn.
P roverbe
555 • Acolo unde e rodnică indulgenţa, d rep

tatea e săracă.
G hevond A lişan
556 • V iaţa dusă în făţărnicie şi m inciună se

m urdăreşte, degenerează. S ufletul se m utilează,
viaţa devine tristă, un jug insuportabil ; dispare
plăcerea de a trăi, scade lum ina. Pom ul vieţii
se usucă, nu m ai dă fructe. Dar, în cele din
urm ă, forţele ascunse ale vieţii sparg scoarţa
m inciunii şi a făţărniciei, şi răsare soarele ade
vărului şi dreptăţii.
557 • H otarele m inciunii sînt înguste, zilele
fărădelegii — num ărate. Ceea ce e m inunat în
viaţa om ului este faptul că, în cele din urm ă,
adevărul şi d reptatea înving, şi toate lanţurile
sînt sfărîm ate.
V azghen
c u g e t ă r i a r m e n e şt i 51
DUALITATE
558 • V orba şi fap ta sînt surori.
559 • Rîsul i-e plînsului frate.
560 • Orice urcuş are şi un coborîş.
561 • U nde bate ploaia, bate şi grindina.
562 • S u p ărat pe m ine, îm păcat cu um bra mea.
563 • Scuip în sus — dau de m ustăţi ; scuip în
jos — dau de barbă.
564 • Dacă m ănîncă, i se-apleacă; dacă aruncă,
e păcat.
P roverbe
565 • A tre c u t clipa — a început veşnicia :

viaţa şi m oartea.
A vetik Isahachian
566 • Omul îşi poate tră i vrem ea şi clădind, şi

distrugînd ; şi dăruind, şi jefuind ; şi iubind, şi
urîn d ; şi în pace, şi în războaie.
V azghen
DURERE
567 • Nu există durere bună.
568 • D urerea vine de bunăvoie şi pleacă
anevoie.
569 • Sub fiecare p iatră, e o durere.
570 • D urerea o ştie cine o îndură.
571 • D urerea să-i fie dată cui cunoaşte leacul.
P roverbe
572 • D urerile profunde vor să vieţuiască sin

gure, de aceea şi-au ales inim a drept sălaş.
M elkon K epapcian
573 • Doar în tim pul unei nenorociri îl tu lb u ră

pe om gîndul etern ităţii ; pe cînd, în m om entul
bucuriei, el trăieşte num ai clipa prezentă. De
aceea, pesem ne, realitatea cea m ai im uabilă a
universului este durerea.
M ikael Şam tancian
574 • Fem eia poate să sufere profund vrem e

îndelungată. B ărbatul e incapabil de aşa ceva:
sau m oare din suferinţă, sau o uită.
S rbuhi Tiusab
575 • D urerea unei despărţiri se poate lecui n u

m ai p en tru m om ent ; o reîntoarcere întîrziată
aduce o nouă m îhnire, distrugînd o am intire
scumpă.
G rigor Zohraip
EDUCAŢIE
576 • Mai lesne-i să-nşiri o baniţă de grîu, de-
cît să creşti un copil.
577 • Copacul strîm b trebuie în d re p tat de mic.
P roverbe
578 ® P e n tru U educa, este necesară nu o

vrem e îndelungată, ci folosirea cu chibzuinţă a
unui tim p scurt.
G hazaros A ghaian
579 • Cine nu poate m ustra cum trebuie pe cel

nem erituos nu trebuie să se facă dascăl.
Eznic
580 • Oam enii sînt făcuţi nu ca să fie inocenţi

— şi nici n u trebuie să prim ească o asem enea
educaţie — , ci ca să fie virtuoşi.
G rigor O tian
581 • P rin educaţie, om ul îşi şlefuieşte carac

terul, dar niciodată nu şi-l schimbă.
H aeob P aro n ian
582 • Leagănul... prim a şcoală a copiilor. Cîn-

tecul de leagăn... prim a lecţie, pe care m am ele
o rostesc la urechea copiilor lor. Copilul capătă,
la sinul fam iliei sale, prim a educaţie fundam en
tală a vieţii : cînd încă nu vorbeşte şi e sugar,
el priveşte la părin ţii săi, la m işcările şi gestu
rile lor, la com portarea lor, şi le în tip ăreşte şi
îşi edifică cu ele calea prim ilor paşi ai vieţii,
asem enea şi conform conduitei părinţilor. U lte
rior, în şcoală, el îşi desăvîrşeşte educaţia p ri
m ită acasă, p e n tru a deveni instruit, cultivat,
conştiincios, p regătit să-şi slujească fam ilia, n a
ţiunea, patria şi um anitatea.
Raffi
583 • Ceea ce vom sem ăna în sufletele copiilor,

aceea vom culege la urm ă. C aracterul m oral
este un m ărg ăritar preţios, care străluceşte ca
un diam ant, oriunde s-ar afla : în tr-o căsuţă
m odestă ori în tr-u n palat, lum inează, clădeşte,
răspîndeşte b u nătate în ju ru l său.
V azg h en
54 c u g et ă r i a r m en eşti
EFEMERITATE
584 • In ploaia de v a ră şi în soarele de iarnă,
să nu te-ncrezi.
585 • P a ra coaptă v ara nu vede toam na.
586 • Ce aduce vîntul, v întul spulberă.
587 • A pa aduce, apa duce.
588 • Scăparea vulpii e pînă la tăbăcărie.
589 • Nu ţine patruzeci de ani un ,,ah !“
P roverbe
590 • Orice lucru bun e scurt. D ragostea e

scurtă, viaţa înfloritoare e scurtă, tin ereţea e
scurtă, prim ăvara e scurtă. Orice lucru bun are
aripi, zboară.
A vetik Isahachian
591 • Aşezat pe tronuri, nevăzut atom, / Este

lucrul cel m ai liber —- praful. / M ăturîndu-1 în
Zădar, m îna de om / Singură îşi scrie epitaful.
E dvard K olangian
EFICIENŢA
592 • Cine m erge liniştit m erge repede.
593 • Tîrziu, dar bine.
594 • Tîrziu să fie, rodie să fie.
595* • Toam na se num ără bobocii.
596 • Floarea cade din pom ul înflorit.
597* • Pom ul se cunoaşte după roade.
598 • Şi pietrele-nverzesc, dacă m ergi din
inim ă pe ele.
599 • Boul bun se cunoaşte sub jug.
600 • M ăgarul bun se cunoaşte sub povară.

601 • Fie găina urîtă, num ai să facă ouă.
P roverbe
602 • Nu orice nor aduce ploaie.

603 • P în ă să se-m plinească vorbele tale, coada
căm ilei ajunge la păm înt.
604 • P înă să se-nsoare înţeleptul, neghiobul
face doi copii.
605 • Sînt oam eni care făptuiesc cu vorba, şi
oam eni care vorbesc cu fapta.
A vetik Isahaehian
606 • Fiecare glonte îşi are victim a sa.

C astan Z arian
EGOISM
607* • Orice om îşi trage focul sub azim a sa.
608 • Orice om aleargă după folosul său.
609 • Orice om caută să-şi vopsească pînza lui.
610 • Orice om se străduieşte să-şi ude pom ul
său.
611 • Orice om m ătu ră în faţa casei sale.
612 • Orice om trage apa la m oara sa.
613 • Orice om îşi m înă m ăgarul său.
614 • Pe orice om, ran a lui îl doare.
615 • Orice pasăre ciuguleşte cu ciocul ei.
616 • Cioara ciuguleşte spinarea bivolului, dar
p e n tru b u rta ei.
617 • Orice m ăgar rage p e n tru sam arul său.
618 • Fiecare se scarpină acolo unde-1 m ănîncă.
619 • Pisica prinde şoareci p en tru b u rta ei, şi
stăpînul se laudă că are o pisică vrednică.
620 • Copacul face um bră sub el.

621* • P e n tru orice om, căm aşa e cel m ai
aproape de trup.
622 • Ai m inte, ţine-o p en tru tine.
623 • D ărîm e-se lum ea, n-am pe nim eni în ea.
624 • Dorm i p en tru tine, visezi p en tru altul.
625 • L um inarea nu lum inează sub ea.
626 • La ce-m i foloseşte în tin d erea lum ii, dacă
picioarele m i-s la strîm toare ! ?
627 • Şarpele care nu m ă m uşcă pe m ine n -are
decît să trăiască o m ie de ani.
P roverbe
628 • C întărim faptele altora cu m ăsura noas

tră m ăsluită de egoism.
H ra n t A vakian
629 • Necazul este singurul d in tre bunurile

sale, pe care om ul e dispus, ba chiar pretinde
să-l îm partă cu altcineva.
G rigor Z ohrap
ELEGANŢA
630 • Eleganţa este caligrafia îm brăcăm inţii.
631 • Eleganţa este drapelul iubirii.
632 • Eleganţa este o veche m odă nouă.
H acob P aronian
ELOCVENŢA
633 • Un orator este dator să se com porte, faţă

de convingerile sale, la fel ca faţă de banii săi,
adică potriv it principiilor ştiinţei economice, ca

să nu ajungă la falim ent m oral.
H acob P aro n ian
634 • Elocvenţa constă nu în abundenţa celor

spuse, ci în densitatea lor. P rolixitatea nu p er
m ite stilului să fie strălu cito r şi viguros.
D aniel V arujan
EREDITATE
635 • De păcatul m am ei şi tatălui, copilul e-n-
trebat.
636 • T atăl a m încat struguri, feciorul s-a îm
bătat.
P roverbe
637 • D escendenţii celor curajoşi sînt oameni

curajoşi.
Movses
638 • C alităţile fiului continuă calităţile tatălui.
H acob P aro n ian
EROISM
639 • Ieşi pe imaş, răpune-1 pe vrăjm aş.

640 • M oartea-n luptă, pe cîmpie, este bărbăţie.
641 • Mai bine să m ori în picioare, decît să
trăieşti plecat.
P roverbe
642 • Ca să fii oştean neînfricat în faţa duşm a

nului, trebuie să înveţi cum să u răşti — de la
mamă, şi cum să lupţi — de la tată.
Petro-s Durian
643 • P e n tru a fi curajos, erou, viteaz, nu e ne

ap ărată nevoie să te foloseşti de sabie, de arm ă,
şi să cazi pe cîm pul de luptă.
Erukhan
644 • Eroii nu coboară din cer, eroii se nasc din

popor.
Leo
645 • Dacă trebuie să m urim , atunci asta să ni

se-ntîm ple cu sabia în m înă şi pe cîm pul de
luptă. Decît o viaţă dispreţuită, m ai curînd o
m oarte liberă slăvită.
M uraţan
646 • Mai bine să m ori cu vitejie, decît să tră

ieşti în m izerie.
647 • Mai bine să m ori binecuvîntat de popor,
decît să trăieşti blestem at.
H acob P aronian
648 • Nu există duşm an puternic îm potriva că

ru ia să fie im posibilă lupta. L uptătorul nu se
lu p tă doar atunci cînd e convins că va învinge.
El lu p tă nu num ai ca să învingă, ci şi pentru
că nu poate să nu lupte ; uneori, el luptă ca să
m oară.
S tepan Ş ahum ian
ETERNITATE
649 • Toţi oam enii ştiu bine că vor m uri. Dar,
cu toţii, trăiesc în aşa fel ca şi cum a r fi eterni.
Şi n u-i greşit. M ateria este veşnică. Iar acesta e

„sim ţăm ântul" veşniciei m ateriei.
650 • O veşnicie a existat înainte de noi, iar
alta va exista după noi. D ar nouă ni se pare că
răm îne m ai m ult după noi şi că cea tre c u tă a
fost m ai puţină.
651 • V iaţa e un fir de păr, nem urirea — rază

de soare.
E ghia D em irgibaşian
652 • Veşnicia, se spune, nu are început ; to

tuşi, ea începe, p en tru noi, odată cu m oartea
noastră.
Avetdk Isahachian
653 • A ctivitatea şi arm onia unui an sînt, în

aceeaşi m ăsură, şi ale eternităţii.
654 • N em urirea este cea m ai cum plită d intre

m ortificaţii.
G rigor Z ohrap
EXCEPŢIE
655 • Nu în fiecare zi aduce apa bîrne.
656 • Nu în fiecare zi aduce urciorul apă.
657 • Nu în fiecare zi m ănîncă stăpînul vacii
iaurt.
658 • Nu orice ou are două gălbenuşuri.
P roverbe
C U G ETĂ R I A RM ENEŞTI
659 • Nu fiecare zi are un mîine, şi nici fiecare

noapte — o dim ineaţă.
G hevond A lişan
EXPERIENŢA
660 • Ce sem eni — creşte, ce vezi — înveţi.
661 • Zerul încercat e m ai bun decît iaurtul
neîncercat.
662 • Nu acela care trăieşte m ult află m ulte,
ci acela care um blă m ult.
663 • Cine cade în apă nu se tem e de ploaie.
664 • Cine trece p rin m are nu se-neacă în
izvor.
665 • Cu ochi de b ă trîn să-ţi iei nevastă, cu ochi
de tîn ă r — cal.
P roverbe
666 • C orectitudinea cu greu dă crezare înşelă

toriei, iar ex p erienţa sa evoluează lent ; o ex
perienţă precoce presupune, în tr-o m ai m ică
sau m ai m are m ăsură, înşelătoria.
H acob P aro n ian
EXPRESIE
667 • Chipul e oglinda inimii.
668 • Rugina inim ii iese pe faţă.
P roverbe
669 • C uvintele, ca să trăiască, au nevoie de

m agnetism ul ideilor şi al sim ţăm intelor. Altfel,
pînă şi cele m ai pom poase cuvinte vor părea
nişte straie de n u n tă aruncate pe un m orm înt.
Artaşes Harutiunian
670 • Ş tiinţa sau filozofia este lira ideilor şi a

idealurilor, iar poezia — lira sentim entelor şi a
reveriilor.
671 • Omul, cînd com pune ceva în m inte, de
pildă ca să ţină un discurs ori să aştearnă o scri
soare, reuşeşte să fie foarte coerent şi concis ;
dar, cînd v rea să se exprim e, verbal sau în scris,
eşuează. în asta constă deosebirea d in tre con
spect şi realitate, d in tre idee şi m aterie.
A vetik Isahachian
672 • Form a este inseparabilă de idee, încît ul

tim a ei tre a p tă de desăvîrşire nu este altceva
decît expresia celei m ai lim pezi idei.
673 • Concizia este reu n irea tu tu ro r elem en
telor şi condensarea lor, astfel ca ideea să irupă
cu vigoare.
D aniel V aru jan
FAIMA
674 • Sînt, într-adevăr, m ulţi cei care au o
faim ă, d ar sînt puţini cei vrednici de ea. T re
buie ca om ul să aibă el însuşi o faim ă ; nu
există lucru m ai josnic decît faim a cum părată
de la altul.
675 • M ulţi aleargă după faim ă şi, din cauza
aceasta, o pierd, căci faim a, necunoscîndu-i, se
sperie de ei şi fuge. Dacă ai geniu sau virtute,
faim a vine după tine şi, oricît ai fugi, nu se des
parte de tine.
676 • U ra este o tem elie şubredă, iar faim a
clădită pe ea nu poate dăinui m ult.
Racob Paronian
fa pta , treaba
677 • T reaba e ca m ăgarul : trebuie s-o îm pingi

ca să m eargă.
678 • E uşor să vorbeşti, greu e să făptuieşti.
P roverbe
679 • Pe om, nu-1 vei găsi în m orm înt, unde

hoitul putrezeşte, ci în faptele lui.
Hrant Avakian
689 • Deosebirea d in tre un înţelept şi un în

v ă ţa t este aceea că prim ul ştie, iar al doilea
făptuieşte.
681 • F apta este fratele vitreg al vorbei.
H acob P aro n ian
682 • Vorbele, ideile abstracte pot să ne des

partă, dar faptele reale ne unesc. în tr-o socie
ta te sănătoasă, vorba treb u ie să fie im aginea
faptei. Dacă o vorbă nu este posibil să fie tra n s
pusă în faptă, atunci ar fi bine ca acea vorbă să
nu fie rostită, ca să nu stînjenească realizarea
posibilei fapte.
Vazghen
FATA
683 • O fată bună preţuieşte cit şapte feciori.
684 • Calul se cunoaşte după cum păşeşte, fata
— după cum priveşte.
685 • V inul s-alege pe gustate, fata — pe r u
şinate.
686. F ata care n u-i lăudată răm îne acasă.
687 • F ata trebuie lăudată sub povara snopului.

688 • N -au venit, n-au cerut fata, d a ’ nici
m am a nu le-a dat-o !
P roverbe
689 • Inim a unei fete e o lespede în care sînt

săpate date.
H aru tiu n A lpiar
690 • Inim a unei fete e o ghicitoare, iar căsni

cia — prem iul ; totuşi, nu întotdeauna cel care
cîştigă prem iul este acela care a dezlegat ghi
citoarea.
T iran F elechian
691 • O fată care roşeşte prea m ult ştie m ulte.

692 • Fetele sînt ca florile : unele sînt în d ră
gite p e n tru culoarea lor, altele — p en tru p a r
fum ul lor.
H acob P aro n ian
FĂŢĂRNICIE
693 • Ochii celui care plînge p en tru altul nu
se um plu de lacrim i.
694 • Pe deasupra — oglindă, pe dedesubt —
brici.
695 • A fară — sfînt, acasă — diavol.
696 • Cu o m ină face cruce, cu cealaltă fură.
697 • M ănîncă oi cu lupul şi jeleşte cu stăpînul.
698 • Bate ba în potcoavă, ba în caiele.
699 • D ă cu pietre în cîine, dar se ruşinează
de stăpîn.
700 • Nu ştie cine a m urit, d ar boceşte.
701 • Cîinele şchioapătă num ai pînă-1 vede pe

lup.
702 • M ielul făţarnic suge la şapte oi.
703 • Lim ba — m iere, inim a — fiere.
704 • Nu vreau, bagă-m i în sin.
P roverbe
705 • Om ul este ca luna : a ra tă lum ii doar faţa

sa lum inată, ţinîndu-şi hidoşeniile în întuneric.
H ra n t A vakian
706 • Cînd indivizi fără principii vorbesc în

num ele unor m ari principii, asta trebuie socotit
un sem n de m aladie, aşa cum, pe vrem e schim
bătoare, în tr-o epidem ie de gripă, cineva răcit
cobză face o febră puternică.
Biuzand K ecian
707 • Mai bine u n ticălos înveterat, decît un

m onstru cu sentim ente um anitare.
M elkon K epapcian
708 • Pseudonim ul este o m ască în d ărătu l că

reia dorim să ne ascundem şi, totodată, să ne
dezvăluim .
709 • Făţărnicia este analogia caricaturală a
onestităţii.
Hacob P aronian
FECIOR
710 • Feciorul de treabă lui tat-su i-e frate.
711 • Cînd fem eia naşte un fecior, rîd şi pere
ţii casei.
712 • Pedeapsa tatălu i rău e feciorul ticălos.

I Proverbe
FEMEIE
713 • Fem eia cinstită e n epreţuită.
714 • Casa fără fem eie e ca m oara fără apă.
715 • E fem eie care face o casă, e fem eie care
strică o casă.
716* • Fem eia e jum ătatea bărbatului.
717 • Fem eia e sufletul bărbatului.
718 • Fem eii de treabă, de p re ţ nu se-ntreabă.
719 • B ărbatul e potop, fem eia — lac.
720 • Fem eia cu rată se cunoaşte după hainele
bărbatului.
721 • Fem eia e tre i p ă rţi plîns, o parte — ru -
fărie.
Proverbe
722 • Fem eia din născare cu n u ri îm podobită /

Săracă niciodată nu va fi socotită.
723 • Sînt, ochii om ului, deschişi p e n tru -a ve
dea, / D ar ai fem eii — p e n tru -a fi văzută ea.
724 • Se plînge ea, fem eia, de bărb atu l desfrî-
nat, / D ar nu-şi deschide inim a, celui cum inte,
niciodat’.
A lpaslan
725 • Inim a fem eii — după şarpe şi foc — e

lucrul cel m ai prim ejdios sub bolta cerului.
726 • O adunare în care nu există fem ei sea
m ănă cu u n banchet la care a fost u ita t vinul.
H aru tiu n A lpiar
727 • D ragostea şi gustul fem eii p en tru litera

tu ră sînt dovada unei m inţi subtile şi alese, m ai
cu seam ă la acea fem eie care este o m am ă gri
julie cu copiii ei, o soţie credincioasă b ărbatului
ei, o gospodină vrednică în casa ei.
H ra n t A satur
728 • P rim a fem eie — prim ul m orm înt în viaţa

noastră.
H acob O şacan
729 • Fem eia, m etaforic vorbind, este o ale

gorie, chiar d e-ar locui în tr-u n castel oricît de
accesibil.
730 • Fem eia cinstită e o com oară tainică, al
cărei găsitor ar face bine dacă nu s-ar lăuda
cu ea.
731 • Cei care statornicesc legile sînt bărbaţii,
iar cele care statornicesc m oravurile sînt fe
meile.
732 • Fem eia e ca um bra : dacă m ergi după
ea, fuge ; dacă fugi, vine după tine.
733 • Inim a fem eii este o părticică de cer : ca
şi acesta, îşi schim bă culoarea după zi şi noapte.
734 • Tăcerea îi este dată fem eii ca să-şi facă
m ai bine înţeles gîndul.
735 • Ce plănuieşte bărbatul în tr-u n an, fem eia
dă peste cap în tr-o zi.
736 • Fem eile n-au aptitudine p en tru evadare,
iar dacă, totuşi, o fac — este ca să fie prinse.
737 • Oglinda e singura p rie ten ă a femeii,
care nu se fereşte să-i dezvăluie defectele.
738 • P e n tru o fem eie, a şti că-i u rîtă e tot

a tît de greu ca şi a nu şti că e frum oasă.
739 • Fem eile frum oase, dar reci, seam ănă cu
acele m anuscrise caligrafiate, însă al căror con
ţin u t e searbăd.
740 • Dacă fem eia ar fi v ru t să se arate fru
m oasă doar soţului ei, problem a s-ar fi rezol
vat uşor ; însă faptul că v rea să se arate fru
m oasă lum ii întregi trezeşte suspiciuni asu
pra ei.
Hacob P aro n ian
741 • Fem eile sînt m ult m ai sincere în dispre

ţul şi duşm ănia lor, decît în dragostea şi sim pa
tia lor.
742 • Fem eile sînt ca norii : cînd se-ntîlnesc,
tunetele nu-ntîrzie.
743 • C uloarea — cu ochii, m irosul — cu n ă
rile, vocea — cu urechile, gustul — cu papilele,
iar fem eia — cu inim a se află în rap o rtu ri d i
recte.
744 • Fem eia dîrză este şi bună, dar fem eia in
sensibilă este rea ; iar fem eia cum secade este
cinstită chiar şi în probabilitatea de a-şi p rim ej
dui onoarea.
745 • Ceea ce este titlu l p en tru un articol, este
chipul p e n tru o fem eie. Oare, sub titlu ri stră
lucitoare, nu se adăpostesc, adesea, nim icuri ?
746 • Fem eia este un curcubeu deasupra ori
zontului fam iliei — un sim bol al tihnei, ale că
ru i şapte culori se num esc : Dragoste, C hibzu
inţă, Cinste, Vigilenţă, B unătate, înţelegere şi

încredere.
S arghis S akaian
747 • P e n tru un bărbat, m ai presus de fem eia

iubită, există, încă, Fem eia ; pe cînd, pentru fe
meie, m ai presus de bărbatul iubit, nu există
nimic.
S rbuhi Tiusab
FERICIRE
748 • Fericirea este un cuvînt cu tot atîtea în
ţelesuri cîţi oam eni sînt pe globul păm întesc.
H aru tiu n A lpiar
749 • P e n tru a căuta fericirea în viaţă, trebuie

nu să sapi, ci să umpli.
750 • V iaţa om ului are o linie de hotar strictă,
în cuprinsul căreia e lim itată, vai !, şi năzuinţa
spre fericire.
M elkon K epapcian
751 • In copilărie şi pînă pe la douăzeci de

ani, om ul trăieşte fericit, fără s-o ştie ; după
aceea, vine o vrem e în care crede că ar putea
fi fericit, şi atunci începe să fie nefericit.
G rigor O tian
FLECĂREALA
752 • Cine vorbeşte m ult răm îne cu dum icatul
m are în gură.
753 • Pe flecar, m utul îl face să tacă.
754 • Lim ba lungă scurtează viaţa. _____ (
755* • B ate apa în piuă.

756 • Clinele care la tră m ult aduce lupul la oi.
P roverbe
757 • Oam enii rîvnesc la ceva concret, la o lu

crare făptuită, şi — fără aceasta — m ulte vorbe
li se par a fi pălăvrăgeală, frazeologie goală.
C uvîntul este foarte im portant, glasul elocvent
este o fo rţă fără seam ăn, dar, după elocvenţa
tunetelor, oam enii aşteap tă — în cele din
urm ă — şi pu ţin ă ploaie, m ăcar.
H acob Cecizian
758 • O ladă fără broască e sem n că n -are n i

mic de p re ţ în ea, după cum o gură deschisă
în tru n a — că e gol creierul.
Hacob P aro n ian
759 • Nu există lacăt p e n tru o gură slobodă.

S arghis S akaian
FOAME
760 • Om ul flăm înd m ănîncă şi pietre.
761 • Om ul necăjit vorbeşte m ult, cel flăm înd
— m ănîncă m ult.
762 • Pe om ul vătăm at îl prinde somnul, pe cel
flăm înd — nu.
763 • Din laba pisicii înfom etate, şoarecele nu
scapă.
P roverbe
FOLOS, PROFIT
764 • Ce faci p en tru m ine, înveţi p en tru tine.
765* • Calul de dar nu se caută la dinţi.
766 • Să fie ap ă în rîu, să vină de unde o vrea.

767 • L-au pus la m uncă — a fugit, l-au pus
la m asă — a venit.
768* • U nde n u -i pisică, şoarecii petrec.
769 • Cine vinde m iere îşi linge degetele.
770 • D intr-o floare, şarpele scoate venin, iar
albina — m iere.
771 • S tru g u rii cei m ai buni, pîndarul viei îi
m ănîncă.
772 • Ridichile, cu cît sînt m ai rare, cu-atît au
capul m ai m are.
773 • O ţetul fără bani e m ai dulce ca m ierea.
774 • U nuia i-a ieşit un ochi, altul a zis : „dă-
mi-1, să-l duc m iţei m ele“.
775 • U nuia i s-a aprins barba, altul a zis : „stai,
să m ă-ncălzesc“.
776 • A rde casa unuia, altu l zice : „stai, să-m i
încălzesc m îinile“.
Proverbe
777 • Din succesele altora, m ai m ult decît din

greşeli, poţi culege folos.
H acob P aro n ian
FRĂ ŢIE
778 • F rate la fra te îi vrea răul, dar m oartea —
nu.
779 • Doi fra ţi în tr-u n m orm înt nu-ncap.
780 • Sora îşi dă viaţa p e n tru frate, fratele îşi
dă viaţa p e n tru altul.
781 • Sora a zis : „am frate" ; fratele a zis :
„n-am soră".
P ro v e rb e
f r ic a
782* • Se sperie pînă şi de um bra lui.

783 • Cine se sperie de lup nu poate să ţin ă oi.
784 • De ce să-not, să tre m u r tot ?
785 • Clinele fricos nu m erge la vînătoare.
786 • M ăgarul, în şapte feluri de-ar şti să-noate,
cînd vede apa, le uită pe toate.
787 • Frica îl face pe m ăgar m ai iute decît
calul.
788 • Şoarecele căzut în laba pisicii nu m ai
chiţăie.
789 • P e n tru şoarece, n u-i fiară m ai m are ca
pisica.
P roverbe
790 • F rica — neîncredere ară tată faţă de pro

priul eu.
Sarghis S akaian
FRUMOS, FRUMUSEŢE
791 • Ce-i îndrăgit de inim ă e frum os.
792 • Şi m iţa casei e bună, dacă-i frum oasă.
793 • De pe chipul celui frum os nu poţi m înca
pilaf.
P roverbe
794 • E-n lume, frum useţea, singurul fruct

care, / Cu cit m ai crud îl guşti, cu-atît m ai dulce
pare.
A lpaslan
795 • Frum useţea fizică este o m om eală : te

atrage, te înhaţă, uneori te şi nenoroceşte.
H ra n t A vakian
796 • F rum useţea estetică aduce uitare de sine,

clipe de reverie, de fericire.
A vetik Isahachian
797 • Pe o singură idee însufleţită este creat

şi alcătuit universul, şi num ai pe ea putea să se
întem eieze : frum useţea suprem ă, perfecţiu
nea ; nu există o altă idee frum oasă şi perfectă,
aşa cum nu există un alt lucru desăvîrşit, de-
cît adevărul.
Harutiun Mrmrian
798 • N atura este exclusiv frum oasă ; chiar şi

u rîţen ia ei e m ult m ai plăcută decît frum useţea
artificială. M i-e m ult m ai drag arogantul, decît
adulatorii. F rum useţea artificială este o exce
sivă adulare a tru p u lu i ; iar cine se adulează
suportă, întotdeauna, consecinţele.
799 • F rum useţea fără graţie e ca un d iţa fără
momeală.
800 • F rum useţea e ca o p ară : cînd se coace
prea m ult, se strică.
801 • F rum useţea seam ănă cu rachiul : băut cu
m ăsură, deschide apetitul, iar băut peste m ă
sură — îm bată şi îm bolnăveşte.
802 • F rum useţea este un idol al cărui şef de
trib e tin ereţea şi a cărui je rtfă sînt banii.
803 • F rum useţea e p a trafiru l fem eii : îi aco
peră toate relele deprinderi.
804 • F rum useţea fem eii este, p e n tru bărbat,
ceea ce este m agnetul p en tru fier.
t H acob P aronian
cug etări a rm en eşti 73
GENEROZITATE
805 • C ine-m parte n-are parte.
806 • Cine dă nouă dă şi zece.
807 • Săracul are inim a plină, nu m ina.
P roverbe
808 • Mai bine să fii nerecunoscător, decît să

refuzi un om sărm an.
809 • D arul săracului e m ai preţios decît cel
al bogatului.
H acob P aro n ian
GENIU
810 • A supra scriitorilor m ărunţi, apasă jugul
geniilor eterne.
811 • G eniul um an este inepuizabil, ca natura...
Zilnic, un m ilion de cărţi, ziare, tablouri, cîn-
tece, invenţii... Insă raţiu n ea n a tu rii e omul, iar
frum useţea este cununa, piscul adevărului.
812 • G eniul este condensarea tim pului, a ex
perienţei, a naturii.
Avetik Isahachian
813 • G eniul este un fulger sacru, ţîşn it din

vechim ea secolelor ; iar um anitatea, trezită
— de tu n etu l acestuia — din bezna greşelilor
şi am ăgirilor, găseşte,- acolo, flacăra nestinsă a
adevărului.
814 • Defectele a trib u ite oam enilor de geniu
sînt, adesea, calităţi care, lipsind m uritorilor de
rînd, le apar acestora deform ate.
Sarghis Sakaian
GREŞEALA
815 • Cînd omul dorm itează, greşeala este
trează.
816 • M inciuna ro stită nu se cunoaşte, greşeala
se cunoaşte.
P roverbe
817 • M ulţi, p en tru a-şi justifica o greşeală,

săvîrşesc alte greşeli — ridicole, de neiertat. Cu
noaşterea greşelii e sem n de înţelepciune, iar
recunoaşterea ei — de m are curaj.
H acob P aronian
GRIJA
818 • Orice om îşi are grija lui, m orarul mai
are şi grija apei.
819 • G rija aduce durere, du rerea — m oarte.
P roverbe
820 • M arile griji nu-1 consum ă pe om, pe om

îl consumă grijile m ărunte.
HAZARDARE
821 • Cu o scînteie, vrea să aprindă m area.
822 • Nu şi-a cusut sacul, se duce la cules de
pere.
823 • N -are casă şi-şi caută uşă.
P ro v e rb e
HOŢIE
824 • N u-i iertăciune p e n tru furăciune.
825 • Cine fu ră un ac şi cine fu ră o căm ilă
totuna-s.
826 • H oţ — inim a boţ.
827 * • H oţul se tem e şi de um bra lui.
828 • H oţul iscusit îl dovedeşte pe păgubaş
de hoţ.
829 • H oţului, îi joacă ochii în cap.
830 ®Hoţul de ouă fu ră şi găina.
831 • B uzunarul hoţului e găurit.
832 • P e n tru hoţ, palatul şi bazarul totuna-s.
833 • Lim ba hoţului e scurtă.
834 • H oţul e duşm anul lunii.
835 • Săpunul de fu ra t iute se topeşte.
P roverbe
IGNORANŢA
836 • Omul, cînd nu-şi cunoaşte puterea, nu
in tră în luptă.
837 • Om ul nu vede singur ce făptuieşte.
P roverbe
838 • Ca să fii erudit, drum ul cel m ai drept şi

cinstit este să-ţi cunoşti propria ignoranţă. E
regretabil că problem ele care trebuie rezolvate
cu condeiul savantului sînt tăiate, de m ulte ori,
cu foarfecă croitorului.
839 • în prietenie, ca şi în dragoste, om ul e
m ai fericit p rin ignoranţă decît prin cunoaştere.
840 • în v ăţa tu l poate greşi, adesea, ca un ig
norant, dar ignorantul nu va gîndi niciodată ca

un învăţat.
H acob P aronian
IMAGINAŢIE
841 • Im aginaţia este copilul aspiraţiei ; n ă
zuinţa, d orinţa — nasc visarea.
842 • Oam enii cu im aginaţie — poeţii, actorii...
cînd rep rezin tă un obiect, devin asem enea lui,
se m etam orfozează în el, iar cînd reprezintă un
om, se transform ă în acel om.
A vetik Isahachian
843 • în lum ea reală, omul vede ceea ce există,

totuşi nu se m ulţum eşte cu atît, ci urm ăreşte,
cu plăsm uiri ideale, să vadă în fă p tu it ceea ce
a r dori să existe.
Vazghen
IMITAŢIE
844 • Copia este fardul agreabil al originalului.
Sarghis Sakaian
845 • Cel care nu are opinii personale seam ănă

cu o oglindă în care se reflectă înfăţişarea
oricui.
S rbuhi Tiusab
IMIXTIUNE
846 • Se vîră, ca lingura, în orice oală.

847 • U nde-i pom ană, hop şi polonicul !
cug etări a rm en eşti 77
848 • U nde-i o oală, pune şi el capacul.

849 • U nde-i m angal, in tră şi el, ca un vătrai.
P roverbe
IMPRESIE
850 • Cele m ai vii im presii sînt acelea care nu
se scriu. M ergînd pe stradă, auzi o m elodie : e
un crîm pei d in tr-u n cîntec vechi, pe care-1 fre
donează cîţiva băieţi veseli ; şi iată, îţi am in
teşti o im agine din tinereţe, fără a-i preciza lo
cul şi data, însă retrăin d — cîteva clipe — viaţa
acelor zile, pînă ce dai colţul şi vocile nu se m ai
aud. O carte uitată, chipul unei vechi cunoştinţe,
satul tău de m ult nevizitat, fiecare îşi lasă, asu
pra ta, am prenta răscolitoare, în vrem e ce ju r
nalul, cu reg u laritatea lui pozitivă, n u -ţi va
spune nimic, oricît l-ai răsfoi.
T igran A rp iarian
851 • O voce au to ritară îţi produce, în to t

deauna, o im presie puternică, pînă şi atunci cînd
rosteşte lucru ri opuse convingerilor tale, m ai
ales dacă gîndirea ta nu este încă tem einic fu n
dam entată.
H ra n t A satur
IMPRUDENŢA
852 • Cine s-apropie de foc se arde.
853 • Cine spune ce v rea aude ce nu vrea.
854 • Cine nu dă cîinelui pîine dă lupului oaia.
855 • Nu prom ite lum inări unui sfînt, nici

tu rtă — unui copil.
856 • N u dai lupului oaia în pază.
Proverbe
IND IFEREN ŢA
857 * • Clinele latră, caravana trece.
858 • Cîinele latră, v în tu l suflă.
859 • U rechea pleoştită, inim a-nveselită.
P roverbe
860 • Blazaţii şi plictisiţii se autoelim ină din

spectacolul feeric al trăirii.
H ra n t A vakian
861 • B ărbatul apatic, lingă o fem eie pătim aşă,

seam ănă cu lem nul ud dintr-o sobă : după ce
că nu se aprinde, m ai stinge şi focul sobei.
862 • Cei care nu vor să audă sînt cei mai
surzi oameni.
i Hacob Paronian
INDISCREŢIE
863 • Oala de aram ă cade şi nu se sparge, dar
glasul i se-aude.
864 • Lancea, în sac, nu intră.
865 * • P eretele are urechi.
866 • Lucrul plăm ădit în tain ă se naşte la ve
dere.
867 • Opinca diavolului se toceşte într-o
bună zi.
868 • Inim a n u-i fa ţă de masă, s-o deschizi în

faţa oricui.
P roverbe
INECHITATE, NEDREPTATE
869 • Lum ea e o m are, noi sîntem însetaţi.
870 • Care nu găseşte apă de băut, care nu gă
seşte punte de trecut.
871 • E gură — nu e pîine, e pîine — nu e
gură.
872 • Făina am cernut-o noi, baclavaua a m în-
cat-o altul.
873 • Toba eu m i-am atîrn at-o , tu loveşti
în ea.
874 • Eu am m încat făina, ţie ţi-au răm as tă-
rîţele.
875 • U nul a m încat, altul şi-a lins degetele.
876 • Oala-i a mea, m încarea — a altuia.
877 • U nuia — poame, altuia — foame.
878 • Mie — strîm toare, ţie — loc m are.
879 • L upului i-a ieşit num e, vulpea a distrus
o lume.
880 • Boul m unceşte, calul m ănîncă.
881 • B răzdarul ţi-e ascuţit, dar ogorul e de
îm părţit.
882 • Legea e pusă p e n tru bogat, pedeapsa —
p en tru sărac.
883 • Cel m are — cu vorba, cel mic — cu
fapta.
884 • Lum ea e o scară : unii urcă, alţii coboară.
885 • Cine a căzut de pe m ăgar a m urit, cine
a căzut de pe cal n-a m urit.
886 • Calul sare — călăreţul e lăudat ; sabia

taie — m ina e lăudată.
887 • Ju g u l se pune pe grum azul boului care
trage.
P roverbe
INOCENŢA
888 * • Nici usturoi n-am m încat, nici gura
nu-m i miroase.
889 • N -ai rîie, nu te scărpina.
P roverbe
890 • A spiraţia spre m isterul unei stări prim i

tive este sem nul şi m ărtu ria existenţei unei
asem enea stări ; p en tru a şti, m ăcar intuitiv,
cum a ră ta acea stare, trebuie să ne im aginăm
o um anitate inocentă, apropiată de copilărie ori
vecină cu sfîrşitul, adică prem ergătoare m orţii.
INSTINCT
891 • Cu cit înaintăm în vîrstă, cu a tît ni se
m odifică vigoarea instinctelor ; b ătrînii sim t
fem eia la fel ca şi tinerii.
H acob Oşacan
892 • Oam enii posedă instincte bune şi instincte

rele. N um ai că prim ele trec repede, pe cînd
celelalte durează.
G rig o r O tian
CUGETĂRI ARM ENEŞTI 81
INTERES
893 • în zilele bune, m ulţi îţi zîmbesc în faţă.
894 • Am un cais în ogradă — am p a rte de
bineţe ; n-am cais — n -am parte.
895 • Copacul îl sădesc acolo unde am nevoie
de um bră.
896 • P e Dum nezeu, întotdeauna, bogatul îl
proslăveşte.
P roverbe
897 • Cînd om ul nu ştie să-şi apere drepturile,

n u-i vrednic să le m erite.
898 • Cine îşi oferă serviciile exagerează, ade
sea, im portanţa acestora ; cel care le prim eşte,
dim potrivă, m inim alizează im portanţa lor. Aşa
dar, recunoştinţa beneficiarului nu corespunde
niciodată intenţiilor binefăcătorului.
S rb u h i T iusab
INVIDIE
899 • G ăina vecinului ţi se pare gîscă.
900 • M ireasa altuia pare m ai frum oasă.
P roverbe
901 • Cei din vechim e spuneau că laurii opresc
fulgerele ; astăzi, le atrag.
G rigor O tian
902 • Invidia se instalează, îndeobşte, fie la fe
m eile în ain tate în vîrstă, fie la fetele urîte.
H acob P aro n ian
903 • Oam enii sînt, în general, m ilostivi cu

nenorociţii, dar răi faţă de cei fericiţi.
S rbuhi T iusab
IREV ERSIBILITA TE
904 • Ce-a tre c u t nu se m ai întoarce.
905 • P îinea în ju m ătă ţită nu se întregeşte.
906 • Oul sp art nu se face la loc.
907 • Ochiul scos nu se pune la loc.
908 • Uleiul v ărsat nu se adună.
909 • P asărea care a zburat din m înă nu se m ai
întoarce.
910 • P ana strîm bă nu se-ndreaptă ascuţind-o.
911 • P ia tra azvîrlită nu se m ai întoarce.
912 • Orice vine la loc, num ai b a rb a spinu
lui — nu.
913 • Cu plînsete şi bocete, n u-nvie m ortul.
P roverbe
914 • Im periile, asem enea cămilelor, cînd se

prăbuşesc, nu pot să se m ai redreseze : m or,
rum egîndu-şi am intirile trecutului.
H ra n t A vakian
IRONIE
915 • Zeflem eaua nu-1 om oară pe om.
916 • Ruşinea din u rm ă acoperă batjocura
dintîi.
917 • Zeflem eaua e ca lîna : dac-o torci prea
m ult, se rupe.
P rov erb e
918 • Ironia tru fa şă este m ai teribilă decît o

ticăloşie.
M elk o n K e p a p c ia n
ISCUSINŢA
919 • Vopseşte şapte m ări cu un fir de pensulă.
920 • M aică-sa toarce, şi el vopseşte.
921 • Încarcă şapte sate pe u n m ăgar.
922 • Scoate copilul din b u rta mamei.
923 • Cine ştie să sem ene poate sem ăna şi pe
ogor, şi pe stîncă.
P rov erb e
ÎNCEPUT
924 • La orice lucru, începutul e greu.
925 • Cine nu in tră în apă n u -n v aţă să-noate.
926 • M ătura nouă m ătu ră bine.
927 • P rim ul dum icat e cel m ai gustos.
928 • C îtă vrem e nu trece sania, nu se croieşte
drum .
P roverbe
929 • D im ineaţa este p rim ăvara zilei.

930 • P rim ăv ara este dim ineaţa anului.
H acob P aro n ian
ÎNCREDERE
931 • Nici în fem eie să nu te-ncrezi, nici în cal.
932 • Nu în orice om te poţi încrede.
P roverbe
933 • In orice pas şi în orice intenţie, încre

derea în bine este cea care ne m ină spre adevăr
şi dreptate.
H a ru tiu n M rm ria n
934 • Ceea ce vede omul, cînd priveşte bine,

îl îm pinge spre neîncredere ; ceea ce nu vede,
dar sim te bine, îl face încrezător.
G rigor O tian
935 • Abuzul de încredere intervine, cel m ai

m ult, în dragoste.
H acob P aro n ian
936 • încrederea în sine este o m are şansă.

ÎNDĂRĂTNICIE
937 • Cu doi îndărătnici, spargi un perete.

938 • Dă şi şapte bivoli, d ar nu cere îndurare.
939 • Tu spune-i ce vrei, el to t în zurnaua lui
suflă.
940 • Tu spune-i ce vrei, el tot îşi m înă m ă
garul.
941 • Pe m ăgar, îndărătnicia îl apucă pe punte.
P roverbe
ÎNDESTULARE
942 • Întîi ospătează-te, pe urm ă îndestu-
lează-te.
943 • Joacă om ul sătul, nu cel fudul.
944 • B u rta plină n u -n v aţă nimic.
P roverbe
945 • P e n tru activitate şi p e n tru desfătare,

tih n a sufletească e o condiţie necesară ; un să
rac dornic de pîine va fi nepăsător la fru m u
seţile naturii.
cugetări a r m e n e ş t i 85
ÎNFUM URARE
946 • Nici n-a aju n s găină şi face ouă.
947 • Nici n u-i m iţă şi prinde şoareci.
948 • A bia s-a ridicat pe picioare şi vrea să
alerge în trap.
949 ® A ieşit din ou şi n u-i plac ouăle.
950 • V iţelul care o ia înaintea vacii, îl ia
lupul.
951 • Cioara a v ru t să zboare ca potîrnichea şi
şi-a u ita t şi zborul ei,
952 • Şoarecele v rea şi el să rum ege.
953 • Au dus căm ilele la potcovit, broaştele
şi-au întins şi ele picioarele.
954 • T rage un pui de somn şi are v isuri de
m ărire.
955 « Cîinele stă la um bra căpiţei şi se laudă
că el dă um bră m are.
956 • Pe coama acoperişului, cocoşul se m iră
că nu se dărîm ă casa sub picioarele lui.
957 • N -are-n casă drob de sare, iese ţanţoş la
plim bare.
958 • I-au zis pisicii că m u rd ăria ei e leac, a-n-
gropat-o şi m ai adînc.
959 * • Nu vede b îrn a din ochiul lui şi vede
paiul din ochiul altuia.
960 • M ăgarul e el, d ar iarba o pune în faţa
altuia.
961 • Stă în sat şi latră la oraş.
962 • M ăgarul lăudat se-m potm oleşte în noroi.
963 • L -au în tre b at pe catîr : „cine e taică-tu ?“
A răspuns : ,,m aică-m ea e iapa“.
964 • U nul tace de ruşine, altu l zice : „i-e

frică de m ine“.
965 • Nu te lăuda singur, las’ să te laude altul.
966 • Cînd stai jos, nu vorbi de sus.
967 • Nu ştie să croiască, dar nu lasă foarfecă
din mină.
968 • Nu culege dude de pe crengile joase.
969 • Cu nasul în vînt, suflă în nori.
970 • N im eni nu spune că zerul lui e acru.
971 • Căm ila nu-şi vede cocoaşa.
972 • Chiorului n u-i place de saşiu.
973 • Fudulul, cînd trece pe drum , zguduie
păm întul.
974 • Lim ba om ului fudul e lungă.
975 • Un fudul nu crede altui fudul.
976 • Fudulul a fost b ă tu t afară şi n -a zis ni
mic acasă.
977 • U rciorul gol dă răsu n et m are.
978 • V ulpea fudulă cade cu două picioare în
capcană.
979 • Cu vorbe m ari, nu fierbi pilaful ; îţi tre
buie u n t şi orez.
980 • Stînca, oricît de înaltă a r fi, în tr-o bună
zi tot trece un drum peste ea.
P roverbe
ÎNRUDIRE
981 • O ricare deget l-ai tăia, tot curge sînge.

982 * • Sîngele apă nu se face.
983 • U nghia nu iese din carne.
984 • în tre unghie şi carne, nu-ncape nimic.
985 * • A flă cu cine se-nrudeşte, ca să ştii cit

preţuieşte.
986 • G ăinii îi trebuie apă, pe pui îl doare
capul.
987 • C hiar de aduci fata din Bagdad, feciorul
to t la unchiul lui trage 5.
988 • M arfa m erge cu cum părătorul, copilul
m erge cu tatăl.
P roverbe
989 • Apa se înconjoară cu pietre, p iatra —

cu m uşchi.
ÎNSTRĂINARE
990 • D eparte de ochi, străin de suflet.
991 • M am a a răposat, ta tă l s-a-nstrăinat.
992 • Ai plecat, te-am uitat.
993 • S trăinul se u ită departe prin urechea
acului.
P roverbe
1NTIRZIERE
994 • M usafirul în tîrziat m ănîncă din traistă.
995 • Pînă zahăru-a venit, coliva s-a isprăvit.
996 • P înă s-ajungă la cuţit, boul m oare.
997 • D upă ce i se fu ră boii, încuie grajdul.
998 • H oţul din vară se spovedeşte iarna.
999 • Cînd bolnavul e pe vindecate, se-arată
şi doctorul.
1000 • A răsă rit tîrziu, s-a uscat repede.
P roverbe
ÎNŢELEGERE
1001 • De la inim ă la inim ă, există drum .
1002 • Sînt aşa de apropiaţi, că, dacă pui un
ou în tre ei, fierbe.
1003 • Dacă unul e clopot, celălalt să fie vată.
P roverbe
1004 • C onsim ţăm întul tacit şi sincer este mai

profund decît sim patia zgomotoasă : de pildă,
arm onia m ută şi gravă a stelelor, soarelui, lu
nii, aurorei, am urgului şi a privirilor curate.
H a ru tiu n M rm rian
1005 • A taşarea unui suflet de altul — num ai

asta oferă sentim entul fericirii depline şi tot
ce-i nepieritor în acest sentim ent.
G rigor O tian
1006 • P rieten ia cea m ai trainică se leagă în tre

cei ce se aseam ănă, iar iubirea cea m ai pasio
nată — în tre cei ce se deosebesc.
Hacob P aronian
ÎNŢELEPCIUNE
1007 • V orba ţăran u lu i nu-ncape în sac.
1008 • Mai bine să cari pietre cu un om în ţe
lept, decît să m ănînci pilaf cu un om neghiob.
1009 • Mai bine un înţelept vinovat, decît un
neghiob cinstit.
1010 • N eghiobul dă, înţeleptul ia.
1011 • în ţelep tu lu i — povara, neghiobului —
cîrca.
1012 • Nu te îndepărta de oam enii înţelepţi şi

nici nu te apropia de cei neghiobi.
1013 • A gerim ea m inţii e m ai iute decît cea a
picioarelor.
P roverbe
1014 • Orice inim ă palpită, doreşte, în treab ă ;

doar înţeleptul poate da răspunsul cuvenit.
G hevond A lişan
1015 • Mai bine-i să vorbeşti cu m orţi în ţe

lepţi, decît cu vii neghiobi.
A vetik Isahachian
1016 • Filozofia înţeleptului este a şti să spul

bere, în sufletul său, cele m ai m ari nenorociri
ale vieţii.
M elkon K epapcian
în v ă ţ ă t u r ă
1017 * • Omul, cît trăieşte, învaţă.

1018 • Sînt lucruri pe care, cîtă vrem e nu
le-nveţi, nu le poţi face ; sînt altele — cîtă
vrem e nu le faci, nu le poţi învăţa.
1019 • Cine-a căpătat în v ăţă tu ră nu răm îne
flăm înd.
P roverbe
1020 • Elevul va înţelege, va digera tot ce în

vaţă de la profesor, nu ca să se transform e în tr-o
enciclopedie neînsufleţită, ci ca să se pregătească
a deveni un om viu, înţelept şi cu o m inte să
nătoasă.
G b a z a ro s A g h a ia n
90 C U G ETĂ R I A RM ENEŞTI
1021 • Deşi am studiat ani îndelungaţi, totuşi

sînt — încă — setos de studiu, dornic de învă
ţă tu ră ; de aceea nu pot — nu să îndrăgesc, d ar
nici m ăcar să suport prezenţa celui care nu are
rîvna, dorinţa de a învăţa ceva, de a progresa.
S piridon M elikian
1022 • Filozofia este unul d in tre acele lucruri

pe care le poţi învăţa, dar n u-i poţi în v ăţa pe
alţii.
H acob P aronian
JERTFA
1023 • Omul, ca şi popoarele, cînd se avîntă că
tre bogăţie şi confort, lasă undeva, d rept balast,
sufletul.
1024 • A rtistul m odest e ca o lum inare de
ceară : arzînd, se topeşte de propria sa căldură.
H ra n t A vakian
1025 • M artirii progresului şi ştiinţei îşi je rt

fesc şi căm inul, şi bunătatea, m uncesc pînă la
ultim a suflare, răm în deseori flăm înzi, se chi
nuiesc şi m or — în num ele ţelului lor. Oam enii
îi num esc ,,nebuni", îi socotesc sm intiţi, dege
neraţi. Şi totuşi, pe cadavrele tocm ai ale aces
tor nebuni şi sm intiţi se consolidează m ijloacele
tra iu lu i nostru bun, de astăzi. Orice idee cere
un sacrificiu.
V rta n e s P a p a z ia n
JIND
1026 • S unetul clopoţelului pare dulce de de
parte.
1027 • Pîinea din d ep ărtare pare m ai m are.
1028 • H alvaua v en ită de departe, o m ănînci
cu polonicul.
P roverbe
LAUDA
1029 • A rm ăsarul lău d at sfîrşeşte sub povară.
1030 • A tîta l-au lăudat, c-a ajuns văcar.
1031 • E cîte-un soi de laudă — m ai scîrnavă
ca o ocară.
P roverbe
1032 • O laudă nu p reţuieşte niciodat’ / Mai

m ult ca p reţu l celui ce a lăudat.
A lpaslan
1033 • Cei care se laudă înţeleg curînd, dacă

sînt înţelepţi, rostul şi p reţu l laudei, şi pedep
sesc, apoi, pe lăudăros, dacă nu altcum va, m ă
car cu d ispreţul lor.
A vetik Isah ach ian
1034 • Cei care, în tr-o discuţie, a firm ă „n-o

spun ca să m ă lau d “ sînt tocm ai aceia care
se laudă cel m ai m ult.
H acob P aro n ian
l ă c o m ie
1035 • Săracul duce dorul de pîine, bogatul —

de toate.
1036 • Cînd cade boul, se-nm ulţesc m ăcelarii.

1037 • Cînd cade copacul, se-nm ulţesc tăietorii.
1038 ® Cine vinde scump, cine caută ieftin —
răm în în capul gol.
1039 • Cine aleargă după m ult pierde şi pu
ţinul.
1040 • Dacă-i cade şarpele în m înă, îl tunde.
1041 • Strînge pum nul şi linge ce picură.
1042 • Ochiul lacom ului se satu ră num ai cu un
pum n de păm înt.
1043 • M ănîncă tot şi m ai bea şi apa, pe dea
supra.
1044 • G îtlejul fără fund — cît îl um pli, a tît
prim eşte.
1045 • P a ra — mie, m ărul — mie, gutuia —■
m i-o cere inim a.
1046 • Cine se-nţelege cu b u rta lui e-n ceartă
cu vecinul.
1047 • F ereşte-te de cel care nu m ănîncă, dar
şi de m încău.
1048 • B urta s-a îndestulat, ochiul e înfom etat.
1049 * • Ochii văd, inim a cere.
1050 * • Peştele m are îl înghite pe cel mic.
1051 • Unde se întinde cîinele, nu m ai găseşti
nici o fărîm ă de pîine.
1052 • M ult la m ult trage.
P roverbe
1053 • Nu rîv n i la prea m ult, ca să te poţi

bucura de ce ai.
H ra n t A v a k ia n
1054 • Cea dintîi dovadă a unui caracter m es

chin şi josnic este lăcomia.
1055 * Lacom ul e un sărac lipsit de toate cele.
1056 • Lacomul seam ănă cu un m u rito r de
foam e în tr-o brutărie.
1057 • Lăcomia e un actor care, pe lingă toate
rolurile, poate in te rp re ta — cu succes — pînă şi
dezinteresul faţă de cîştig.
1058 • Lăcomia e un viciu ai cărui ochi sînt
m ai m ari decît stom acul.
1059 • Cel care rîv n eşte în tru n a e sărac, iar cel
care nu rîvneşte niciodată e bogat.
1060 • P ăianjenul e un p ro p rietar ai cărui
chiriaşi sînt m ai costisitori decît chiriaşii altor
proprietari.
H acob P aro n ian
lectura
1061 • Cine citeşte e om.

1062 • C ititul e pîine caldă la sinul omului.
1063 • C ititul e b răţa ră de aur pe m ina om ului.
1064 • L itera neagră aduce zile albe.
1065 • Cine citeşte m ult înţelege bine.
1066 • C artea trebuie citită pe am îndouă feţele.
P roverbe
1067 • Cu cît m ai m ult citesc, cu a tît m ai p u

ţin sim t dorinţa să scriu.
B iuzand K ecian
1068 • C uvîntul este omul, iar m arii m aeştri ai

artei cuvintelor sînt cărţile. în ele se adînceşte
m intea şi se întrupează năzuinţele spiritului ;
ele sînt confidenţii orelor de solitudine, ele sînt

cele care răsp u n d celor m ai tainice m urm ure
ale inim ii, cînd sufletul plin de dorinţe sau de
m îhniri caută un sfat în această tăcu tă lum e a
elocvenţei.
Sibil
1069 • Am ajuns în tr-o epocă în care cartea

este un lucru foarte im portant, m ai ales pentru
acela care, tre c u t prin experienţa vieţii, se re
trage în tih n ă şi m editaţie. Nu există nim ic mai
bun decît c a rtea şi literatu ra.
1070 • L ectura spulberă sterilitatea m inţii, in

cită gîndirea şi deschide cîm p larg im aginaţiei.
L ectura este un m ijloc de regăsire a inspiraţiei.
D aniel V aru jan
1071 • Ferice de acei tineri care ştiu ce, cînd

şi cît să citească.
Vazghen
LEGE
1972 • E dreptate, dar nu e lege.
P roverb
1073 • Cele m ai bune legi sînt simple, ca m elo

diile frum oase.
1074 • Legea este neînduplecată faţă de fap

tele cu num ere m ici ; e suficient să adaugi ze
rouri acelor fapte, ca să ai judecători.
M elkon K epapcian
CUGETĂRI ARM ENEŞTI gg
1075 • Legislaţiile şi nou tăţile de orice fel, co

piate du p ă m odele străine, nu pot fi, p e n tru o
ţară, durabile şi utile, cum sînt cele create cu
inteligenţă originală şi aplicate cu aleasă ju d e
cată, şi p e n tru care talen tu l legislator e înzestrat
cu înţelepciunea profetică a unui spirit capa
bil să rezolve problem ele.
1076 • A buzul ţine legile injuste, aşa cum fu

nia îl ţine pe spînzurat.
H acob P aro n ian
LENE
1077 • Cine leneveşte nu înverzeşte.
1078 • N u-ţi cade p a ra în gură, dacă te culci
sub pom.
1079 • Leneşul e sănătos m încînd şi se îm bol
năveşte lucrînd.
1080 • Leneşul are şapte dum inici pe săpl.ă-
mînă.
1081 • A proape de pîine, departe de m uncă.
1082 • La m încat — are p a tru m îini, la lu
crat — răm îne ciung.
1083 • Pe m untele om ului leneş, nu ninge
niciodată.
1084 • De la lingură la gură, e drum lung.
P ro v erb e
1085 • Lenevia aduce su ferin ţă în lume. Omul

leneş e ca o cloşcă aşezată pe ouăle rău lu i ; de
cum se încălzesc ouăle, relele încep să iasă la
iveală, unul cîte unul.
1086 • Lenea seam ănă cu o m am ă vitregă ne

miloasă, care-şi lasă înfom etaţi copiii.
H acob P aronian
LIBERTATE
1087 • Cînd vine libertatea, cine poate spune
cit sînge îi trebuie, cîte lacrim i, cîtă distrugere
şi cîtă su ferin ţă ? ! Nu este sfîrşitul tînguirilor,
ci acea aspră enigm ă a vieţii, cînd, p en tru un
zîmbet, p e n tru o speranţă, p e n tru o fericire, sînt
necesare m ii de picături de sînge şi de lacrim i.
A vetis A haronian
1088 • L ibertatea este, p e n tru tru p u l societă

ţii, ceea ce este sănătatea p e n tru individ : dacă
omul îşi pierde sănătatea, el nu m ai gustă nici
o plăcere în lum e ; dacă societatea îşi pierde li
bertatea, ea slăbeşte, se vlăguieşte, se descom
pune şi nu m ai vede chipul fericirii.
H aru tiu n A lpiar
1089 • Mai bine să m oară cîntecul pe buze, li

ber, decît să trăiască în lăn ţu it — captiv şi rob.
T atu l H urian
1090 • Decît să te guduri ca un cîine am ărît,

m ai bine să poţi rage ca un leu.
M elkon K epapcian
1091 • L ibertatea este p reţul lum inii şi sp iritu

lui ; fără acestea, ar fi o tiran ie vulgară sau o
sm inteală desfrînată, care ar distruge ceea ce
e cinstit şi ceea ce n -a r putea făptui ea însăşi.
CU GETĂ RI ARM ENEŞTI
1092 • L ibertatea — fără cinste şi u m an ita

rism, este nefericire şi chiar m oarte a vieţii ;
fără dragoste, este tru fie şi tiran ie ; fără în ţe le
gerea necesităţii şi fără p reg ătirea unanim ă a
celor virtuoşi şi înţelepţi, este o neghiobie.
1093 • N u-ţi subordona pe nim eni, dar nici nu

te subordona altuia.
W illiam Saroyan
LIM BA
1094 • Lim ba clădeşte şi dărîm ă lumea.
1095 * • Cîte lim bi ştii, a tît eşti om.
1096 • Lim ba dulce scoate şarpele din gaură.
1097 • Lim ba n -are oase, dar m ulte oase rupe.
1098 • Ce taie sabia se vindecă, ce taie lim ba
nu se vindecă.
1099 • Lim ba rea e m ai ascuţită ca briciul.
1100 • Rana făcută de lim bă n-are leac.
1101 • Pînă să vină sabia, lim ba a tăia t capul.
1102 • Sabia taie un om, lim ba — o oaste.
1103 • Vaca se leagă cu funia, omul — cu lim ba.
P roverbe
1104 • Lim ba este, neîndoios, instru m en tu l cel

m ai onest p rin m ijlocirea căruia omul îşi ex
prim ă starea sufletească în faţa altor oameni.
Fără lim bă, nici individul şi nici — m ai ales —
poporul nu sînt capabili să comunice altora
gîndurile şi sim ţăm intele proprii, îndeosebi
p en tru a le transm ite generaţiilor urm ătoare.
K h aceatu r A bovian
98 CU GETĂ RI A RM ENEŞTI
1105 • Lim ba e caftanul m inţii. O lim bă este,

întotdeauna, arm onioasă cînd exprim ă ideile
m ăreţe ale unui neam , sim ţăm intele cinstite ale
acestuia, pulsaţiile cutezătoare ale sufletului
său.
T ig ran C am saracan
1106 • Lim ba m aternă. în lim ba arm eană, este

în tru ch ip at sufletul poporului arm ean. Fiece
cuvînt e o părticică din sufletul său. în cuvinte,
sînt m aterializate durerile şi p rivaţiunile noas
tre, trăirile am are şi plăcute, visurile noastre,
nădejdile, aspiraţiile, iubirile — fiin ţa poporu
lui nostru. Şi cum să abandonăm lim ba aceasta,
s-o uităm , s-o ucidem , să ne dezicem de ea ?
P e n tru ea, străb u n ii noştri au v ărsat un ocean
de sînge.
A vetik Isahachian
1107 • A învăţa m ai m ulte lim bi este o treabă

de un an, doi, clar p entru a fi elocvent în ele e
nevoie de o viaţă.
H acob P aronian
1108 ® Se poate concepe un individ fără cre

dinţă, dar fără lim bă — nu. M intea om enească
n -are lim ite, dar lim ba este, p en tru o naţiune,
absolută şi exclusivă.
E rv an d T er-A ndreasian
1109 • Şcoala şi lite ra tu ra nu sînt, în prim ul

rînd, altceva decît limbă. Lim ba este m ărtu ria
cea m ai im p o rtan tă a existenţei fiinţei naţionale

a unui popor, am prenta cea m ai preg n an tă a
originalităţii şi valorii sale, tezau ru l cel m ai
preţios al disponibilităţilor spirituale, cheia m a
gică a trecu tu lu i istoric în depărtat, sufletul şi
m intea poporului.
l it e r a t u r a
1110 • S criitorii şi cititorii trebuie să ştie că,

pentru dezvoltarea lite ra tu rii unui popor, n u
vela, poezia, eseul sînt to t a tît de necesare ca
şi studiile filologice, care sînt vitale m ai cu
seam ă p e n tru o lite ra tu ră tînără, afla tă în plină
evoluţie.
H ra n t A satur
1111 • P e n tru un scriitor, nim ic nu~i m ai dulce

şi m ai m ăgulitor decît să aibă, în faţa ochilor,
prim a sa carte. P rim a carte este, în literatu ră,
ceea ce este prim ul săru t în dragoste.
1112 • T rebuie scris aşa cum vorbeşte om ul cu

sine : să tran sp u i în scris dialogul interior.
A tunci se creează sinceritatea în lite ra tu ră — şi
a sentim entelor, şi a gîndurilor, şi a stilului. In
felul acesta, scrisul, stilul nu va fi ostentativ,
m anierist, bom bastic, plăsm uit, cu im agini
ireale. O dinioară, se zicea că trebuie să scrii
aşa cum vorbeşti cu alţii. Totuşi, în acest caz,
100 cug etări arm en eşti
a r fi ceva fals : vei vorbi altuia cu emfază, de

clarativ.
A vetik Isahachian
1113 • P ersonalităţile reprezentative ale celor

m ai im portante şi m ai prestigioase dom enii de
activitate au fost, în fiecare epocă, devotaţi iu
bitori ai literatu rii.
B iuzand K ecian
1114 • E adevărat, lite ra tu ra este oglinda vie

ţii, dar num ai cu aceasta nu se încheie rolul
său ; ea este şi şcoala vieţii. îm i arată, în
oglindă, că fru n te a m i-e m ânjită cu funingine,
dar m ă în v aţă şi m ijlocul de a şterge funinginea.
N ar-Dos
1115 • P re fa ţa e fandoseala cărţii.

1116 • Proza este pîinea gîndirii, iar poezia —
plăcinta acesteia.
1117 • T raducerea este un atac arm at cu con
deiul.
H acob P aro n ian
1118 • Problem a esenţială a scriitorului este

nu aceea de a izbi în ţeasta cititorului, ci aceea
de a-i deschide, acestuia, drum spre viaţa sa,
spre inim a sa. Despre adevăr şi um anism , nu
poate predica decît lite ra tu ra autentică.
W illiam Saroyan
1119 • D escrierea dragostei e piatra de încer

care a oricărei literatu ri.
1120 • Este cu n ep u tin ţă să nu aparţii vreunui

popor şi să devii internaţional. Şi este cu n e
p u tin ţă de im aginat un m are scriitor naţional
care să n-aibă o valoare internaţională.
1121 • D evine un m are scriitor acela care în
ţelege, cu toată fiin ţa sa, că el este — m ai în-
tîi — fiul u m anităţii şi nu doar al unei naţiuni.
1122 • Orice scriitor autentic este cartea de
vizită ori cauza poporului său.
P a ru ir Sevac
1123 • L iteratu ra nu este o desfătare, u n lux,

ci — realm ente — este resp iraţia societăţii, ae
ru l care îi perm ite să trăiască, pîinea şi sarea
vieţii ei.
Sibil
1124 • Este adevărat că fiecare scriitor are o

m anieră proprie de a scrie, totuşi sursa fru m u
seţii scrierii unui autor este aceeaşi ca şi în ca
zul altui scriitor.
D aniel V arujan
MAMĂ
1125 • Num ele m am ei — zestrea fetei.
1126 • O binecuvîntare a m am ei dărîm ă bleste
m ul a şapte popi.
1127 • Copilul, chiar de-m face jum ări în
palm ă, tot nu iese de sub poala m aică-si.
1128 • M încarea gătită de m am a vitregă n-are
gust.
P rov erb e
1129 • Cel m ai frum os lucru, pe lume, sînt

ochii mamei.
1130 • M erită să vii pe lume, fie şi doar pen
tru a avea o m am ă.
A vetik Isahachian
M ATERNITATE
1131 • M aternitatea este ofranda femeii.
H acob P aro n ian
1132 • Fiece naştere e o m inune. M amele sînt

fecioare.
Vazghen
MĂSURĂ
1133 • P rea m ult rîs aduce plîns.
1134 • P rea m u ltă foam e păgubeşte oala.
1135 • Cînd te joci prea m u lt cu pisica, pînă
la urm ă te zgîrie pe faţă.
1136 • Aţa, cînd o subţiezi prea tare, se rupe.
1137 • Nu dai foc la casă, cînd vrei să prinzi
un şoarece.
1138 • Z ahărul e dulce, dar nu-1 poţi m înca
în fiecare zi.
1139 • Nu te îndulci prea m ult, că se lipesc
m uştele de tine.
1140 • Găina, dacă face ouă de gîscă, crapă.
1141 • Boul, dacă se m ăsoară cu bivolul, ră-
m îne fără coarne.
1142 * • Intin d e-te cît ţi-e plapum a.
1143 * • Nu poţi să ţii doi pepeni în tr-o m înă.
1144 * • Cine fuge după doi iepuri nu prinde
nici unul.
1145 • N u poţi sparge, cu o piatră, două nuci

deodată.
1146 • De pe-o oaie, nu ies două piei.
1147 * Cine nu m ăsoară nu îndestulează.
P roverbe
1148 • Nu sta, în tr-u n loc, o ju m ătate de ceas ;

nu sta de vorbă, cu un om, o ju m ătate de ceas
— aceasta este sănătatea. Să nu ai două feţe şi
nici două case — aceasta este m oralitatea.
MEMORIE
1149 • Fotografia este o oglindă înzestrată cu
m em orie.
H acob P aro n ian
1150 • M em oria se exersează cu adevărat nu

prin m em orizare, ci p rin adoptarea m ijloacelor
de a găsi cele de trebuinţă, acestea fiind notele
şi însem nările, şi nu tran scrierea de pagini în
tregi, cum fac unele m inţi m ediocre.
D aniel V arujan
MENIRE
1151 • Fem eia treb u ie să îndeplinească rolul
de înger, în v ăţatu l — pe cel de îndrum ător, iar
poetul — să proslăvească frum useţea binelui şi
adevărului, să predice îm brăţişarea frum useţii
înseşi.
1152 • A îndeplini datoria cu spirit înalt şi în

trep rin zăto r ; a crede în d reptatea nepieritoare ;
a sta neclintit în faţa sfîrşitului oricărui lu
cru — iată ce revine ad evăratului gînditor şi
sufletelor drepte.
H ovhannes Setian
MERCANTILISM
1153 ® La frăţie — frate, la negoţ — pe cum
părate.
1154 • I-a m u rit fata şi ţine doliu după m ărgele.
1155 • Ii tai capul şi-ţi pare rău după barba
lui.
1156 • A p ierdut un m ăgar şi plînge după
sam ar.
P roverbe
1157 * U n m edic care-şi înşală bolnavul pen

tru a p ăstra continuitatea re n ta b ilită ţii vizite
lor sale, u n avocat care — făcîndu-se apărăto
ru l unei cauze injuste —- îşi vinde m ăiestria
profesională p e n tru cîţiva arginţi, un tîn ă r care
se căsătoreşte doar de dragul zestrei fetei, un
gazetar care îşi vinde cugetul şi condeiul unei
anum ite publicaţii — toţi aceştia nu se deose
besc de o prostituată, iar banii prim iţi de ei
sînt totuna cu tarifu l acesteia.
G rigor Z ohrap
MESERIE
1158 * • M eseria e b ră ţa ră de aur.
1159 ® Cine ştie m eserie răm îne flăm înd pînă
la amiază, cine nu —■pînă seara.
1160 * Cine se u ită chiorîş la m eseria lui nu

m ănîncă pe săturate.
1161 * • Cizm arul n-are ghete, croitorul n-are
haine.
1162 • Sîrguinţa şi m eseria sînt surori.
1163 * M eseria e ca un izvor : nici nu se re
varsă, nici nu seacă.
1164 • Nu vinzi sem inţe grădinarului.
P roverbe
1165 • Omul priceput în m eserie, tale n ta t şi

m odest în pretenţii, nu răm îne cu buzunarul gol.
Sarghis S akaian
MINCIUNA
1166 • Lim ba m incinosului e scurtă.
1167 * • M inciuna a re picioare scurte.
1168 • M inciuna um blă, dar nu înaintează.
1169 • M inciuna e putred ă pe dedesubt.
1170 • G ura sacului m inciunii e deschisă.
1171 • P înă vine adevărul, m inciuna înghite
lum ea.
1172 • Casa m incinosului a lu at foc, şi nim eni
n -a crezut.
1173 • M inciuna e zăbala adevărului.
P roverbe
1174 • M inciuna rostită p en tru m întuire, ori-

cît ar fi de enorm ă, în totdeauna va fi crezută
de cel deznădăjduit.
MINTE
1175 • M intea nu stă în vîrstă, ci în cap.
1176 • M intea nu în treab ă de rang.
1177 • Om ul trage ponoasele m inţii.
1178 • Mai bine să-şi piardă om ul vederea, de-
cît m intea.
1179 • Mai b u nă-i m intea decît bogăţia.
1180 • B arba nu creşte odată cu m intea.
1181 • M intea de la tin ereţe e toiag la bă-
trîneţe.
P roverbe
1182 • M intea îl face, adesea, pe om netrebnic,

cu toate că v irtu ţile reclam ă o inteligenţă su
perioară. Om ul sărac cu duhul, cînd e bun, sea
m ănă cu o gînganie inofensivă, p en tru care ab
senţa veninului nu constituie un m erit.
H ra n t A satu r
1183 • Cînd bate viscolul şi e vijelie în suflet,

încălzeşte-te la căldura spiritului tău.
H ra n t A vakian
1184 • G înditorul poartă, pe um erii săi slabi,

g reutatea unui univers de neghiobie.
1185 • La Ani 6, pe un zid, stă scris : „M intea
este ochiul sufletului".
A vetik Isahachian
1186 • E xistă un singur lucru care face im po

sibilă egalitatea oam enilor : inegalitatea p u teri
lor de judecată.
S rbuhi Tiusab
CU GETĂ RI A RM EN EŞTI 107
MITA
1187 • M ita îl chiorăşte pe cel care ia.
1188 • G ura cîinelui care latră, o închizi
c-un os.
1189 • Cu tăm îie şi lum inări, îi păcăleşti şi pe
sfinţi.
1190 • U nde-i bine, m ituieşte ca să in tri ;
unde-i rău, m ituieşte ca să ieşi.
P roverbe
MOARTE
1191 • M oartea n u -n tre ab ă de mic sau m are.
1192 • M oartea, cînd e să vină, vine fără să
dea de veste.
1193 • T raiul celui care se tem e de m oarte e
tot un soi de m oarte.
P roverbe
1194 • Im ensitatea universului, o dim inuează

m oartea.
1195 • M oartea este singura cauză a conştiin
ţei vieţii.
1196 • M oartea inconştientă este m oarte,

m oartea conştientă — nem urire.
Eghişe
1197 • M oartea este cenuşa de sub fiecare vă

paie, frigul de după fiecare arşiţă, zeroul din
interiorul fiecărei ştiinţe, giulgiul p en tru fie-
care speranţă, m ăsura p en tru fiecare pas şi

oprirea p e n tru fiecare m işcare.
1198 • M oartea, o cunoaştem — prim a oară —-

atunci cînd ne răpeşte fiinţa iubită.
H acob P aro n ian
MODESTIE
1199 • Pom ul roditor îşi ţine capul plecat.
1200 • Clinele fără dinţi latră cu botul pe labe.
1201 • Cînd iese soarele, stelele apun.
1202 • In faţa focului, nu aprinzi lum inarea.
1203 • A şază-te jos, ca să ţi se dea loc sus.
1204 • începe de la mic, ca să ajungi la m are.
1205 • Nu in tri în caravană cu un m ăgar
şchiop.
1206 * Mai în tîi ouă-te, pe urm ă cotcodăceşte.
1207 • Nu te-n tin d e unde n u -ţi ajunge m îna.
1208 • Nu orice lingură poate să fie polonic,
nu orice m unte — A rarat.
P roverbe
1209 • M odestia, la unele femei, seam ănă cu

argintul viu : cum îl atingi, fuge.
H acob P aro n ian
1210 • Un om m odest nu vorbeşte despre vic

toriile sale, dar nici nu vrea să fie considerat
incapabil de a învinge.
1211 • Omul trebuie să aibă m ultă delicateţe,
pentru a-şi face tolerată superioritatea.
S rbuhi Tiusab
MORALA, MORALITATE
1212 • M oralitatea seam ănă cu banul : cel care
n-o a re se preface că are, iar cel care o a re —
că nu are.
H aru tiu n A lpiar
1213 • M ulţi au ales o m arcă ieftină, M orala,

îm potriva căreia nici un producător nu va des
chide proces, şi o folosesc cu îndrăzneală, li-
pind-o pe orice sticlă. Dacă deschizi, însă, dopul,
vei găsi — pe fund — contrafaceri, un m îl stă
tu t şi putred.
Tiigran A rp iarian
1214 • D enunţul este o lep ră m orală ; să ne

străduim să ne curăţăm de boala aceasta r u
şinoasă, generatoare de m oravuri înrobitoare.
M inas Ceraz
1215 • Este o lege incontestabilă că fiecare

individ trebuie să-şi cunoască drep tu rile şi da
toriile şi să se străduiască a le folosi cu rig u ro
zitate : dacă cineva stăpîneşte p rin m ijloace
ilegale, altu l nu e obligat să i se supună orbeşte,
ci treb u ie să-i sm ulgă din m îini frîiele constrân
gerii, cu arm ele m oralităţii, ca să nu se p răb u
şească, amîndoi, în abis ; trebuie să aibă un
spirit sociabil, să se purifice în văpaia educaţiei,
să aducă o contribuţie stim ulatoare, să se m işte
cu paşi liberi în lim itele perm ise de progres.
Elpis C h esaraţian
1216 • S atira este cel m ai sigur bisturiu u n i

versal în m îinile unui chirurg specialist în mo
ravuri, p e n tru stîrp irea epidem iilor m orale. Ea

este in stru m en tu l cel m ai p uţin dureros, ba
chiar plăcut, în tim pul operaţiei şi disecţiei.
O nnic C ifte-Saraf
1217 • Dacă geniul este o sinteză teoretică, prin

care se pot sesiza conexiunile tainice, m orala
este o conexiune reală, prezentă, concretizată
în univers, p e n tru că înseam nă dragoste.
T iran C irakian
1218 • Opinia publică înfierează fără rezerve

pe delicvenţi şi infractori. Acela care scapă de
pedeapsa legii va îndura, negreşit, pedeapsa
m orală.
1219 • P e n tru a înnoi, a ridica şi a constitui o

naţiune, un popor, există cîteva m ijloace indis
pensabile — n atu rale şi esenţiale — , consfinţite
şi de istorie : unul dintre cele m ai im portante
este suprim area desfrîului şi consolidarea vieţii
fam iliale, care e tem elia ţării.
1220 • Viciul este apărătorul m oralităţii : pen

tru ca cea din urm ă să poată exista, trebuie ca
prim ul să nu dispară.
H acob P aro n ian
1221 • Nu agreez com portam entul sinuos, sub

care m eteahna se ascunde continuînd să c u
leagă roadele m eritate de v irtu te. Unii spun că
sim ularea m oralităţii este tot o m oralitate ; gă-
sesc că form ula este abom inabilă. T oată pro

blem a stă în a accepta sau nu responsabilitatea
propriilor fapte.
1222 • P e n tru cineva lipsit de m oralitate,
principiile sînt ca porturile p e n tru un căpitan
care nu cunoaşte geografie : după ieşirea în
larg, num ai D um nezeu ştie încotro se îndreaptă.
G rigor Z ohrap
MOŞTENIRE
1223 • Cine m oşteneşte boleşte.
1224 • M oşteneşti — m ănînci şi cerşeşti.
P rov erb e
1225 • Orice om are o m oştenire de sînge, păs

tra tă în cuget. N aţiunile au, şi ele, o asem enea
m oştenire.
W illiam S aroyan
MUNCA
1226 • Cine m unceşte nu flăm înzeşte.
1227 • M îna care tru d eşte nu cerşeşte.
1228 • M unca netezeşte m unţii.
1229 • Lum ea e a celui care m unceşte.
P roverbe
1230 • M unca este m am a tu tu ro r virtuţilor,

aşa cum lenea este părintele viciilor. Pe păm în-
tul înţelenit, cresc tot felul de buruieni tică
loase, iar păm întul cultivat, c ăru ia îi este m enit
să hrănească m ultă lum e, se îm podobeşte cu
tot felul de bunătăţi.
G h a z a ro s A g h a ia n
1231 • A tră i înseam nă, după m ine, a munci.

H ovhannes A ivazovski
1232 • C hiar şi vulturii dau din aripi, pentru

a plana în înălţim i.
1233 • Orice m uncă depusă cu d ăruire este un
imn.
H ra n t A vakian
1234 ® Dacă-i adevărat că m unca este izvorul

bogăţiei, în rîn d u l bogătaşilor societăţii om e
neşti ar treb u i să se afle cohorte de săraci trîn -
davi.
M elkon K epapcian
1235 • A m unci înseam nă a smulge arcul şi să

geţile iubirii.
1236 * A devărata pedeapsă a trîndăviei e să
răcia, iar ad ev ărata răsp lată a m uncii — bo
găţia.
1237 • Cine seam ănă lene culege foame, iar
cine seam ănă m uncă — belşug.
H acob P aronian
m u r d ă r ie
1238 ® Frigul e m ai bun decît noroiul.

1239 • Nu e ruşine să fii sărac, e ruşine să fii
m urdar.
1240 • Omul m urdar nu-1 place pe cel curat.
1241 • E -atît de m urdar că, dacă-1 vîri în gura
şarpelui, îl om oară pe şarpe.
1242 ® P rea m ultă m urdărie — paguba săpu
nului.
P roverbe
CU G ETĂ RI A RM EN EŞTI 113
MUZICA
1243 • Cîntecul nu are alt scop decît să p relu n
gească înţelesul cuvîntului în suflet, să inunde
sufletul cu el, ca o exaltare.
T iran C irakian
1244 ® Cîntecul popular este o şcoală originală,

unde ia lecţii oricine, oricînd sim te nevoia.
Corni tas
1245 ® Cîntecul treb u ie să fie oglinda vieţii

poporului, ca să nu fie u ita t ; trebuie să fie tă l
m aciul vieţii, ca să fie iubit ; trebuie să fie ro
dul vrem ii, ca să nu m oară.
Şuşanic C urghinian
1246 • Cea dinţii voce a om ului este cîntecul.

P etros D urian
1247 ® M uzica edifică, p rin interm ediul vocilor

şi sunetelor, palate, grădini, m unţi ; cu culorile
ei pregnante, ea zugrăveşte păduri, rîu ri,
castele.
A vetik Isahachian
1248 ® M uzica este, în tre arte, acea m agică
fo rţă care, p rin expresii im ateriale, reuşeşte
— în m od nem ijlocit şi d intr-o dată — să stă-
pînească întreaga fiinţă a om ului, tru p u l şi su
fletul său, şi să-l ducă — în mod a u to rita r —
acolo unde vrea.
1249 « P oetul dă tru p gîndurilor şi sim ţăm in-
telor sale şi, cu inspiraţia sa, le însufleţeşte ca
să vieţuiască perm anent ; dar, p entru a zbura,
îi trebuiesc aripi, iar aripile nu le poate lua de-

cît din acel univers magic n um it muzică.
NARCISISM
1250 * Fiecăruia îi place ce-a făcut el.
1251 ® Au scos m inţile la m ezat, i-a plăcut n u
m ai de m intea lui.
1252 ® M ăgarul se m inunează de răgetul său.
P roverbe
1253 ® Un om m u lţum it de sine este nem u lţu

m it de orice altceva.
1254 ® A dm iraţia e un sim ţăm înt pe care omul
îl are m ai cu seam ă atunci cînd se priveşte în
oglindă.
H acob P aronian
NATURA
1255 • O floare neînsem nată şi nevolnică pare
foarte viguroasă p en tru cineva care s-a auto
educat în spiritul studiului n aturii. Floarea
aceea este un dascăl care îl învaţă, pe cel dornic
să privească, să m editeze şi să studieze, legea
existenţei şi vieţii ei.
H acob Cecizian
1256 • N atu ra întreagă este un cîntec.

P etros D urian
1257 • In săm înţa florii se găseşte m inunea m i

nunilor naturii.
A vetik Isahachian
cu g etă ri a rm en eşti 115
NAŢIUNE
1258 • Dacă am considera n aţiu n ea u n trup,
sufletul acesteia a r treb u i să fie unitatea.
Elpis C hesaraţian
1259 • Individul se află în naţiune şi îm preună

cu n aţiunea, care este nepieritoare.
A vetik Isahachian
1260 • Rostind cuvîntul naţiune şi vorbind şi

făptuind în num ele acestui concept, nu trebuie
să înţelegem doar societatea contem porană a
unui neam ori stat, ci tot tre c u tu l acelui neam
ori sta t şi esenţa sp iritu ală şi m orală a celor care
nu m ai sînt, cu tradiţiile, realizările, v irtu ţile şi,
mai ales, cu m arile personalităţi ale lor. Din bi
lanţul responsabil a l trecu tu lu i şi prezentului se
alcătuieşte viitorul şi se cristalizează proiectele
şi îm plinirile acestuia ; influenţele străine pot
doar servi ca auxiliare la întregirea acestui or
ganism.
1261 • N aţiunile resem nate să m oară sînt dem ne

doar de gloria cuvenită în cim itire.
H acob P aro n ian
1262 • Doliul naţiei tale trece, prelingîndu-se,

prin inim a ta.
S iam anto
1263 • D ragostea oarbă faţă de propria na

ţiune şi u ra faţă de străini sînt nedem ne şi r u
şinoase p e n tru om ul m odern.
1264 • N um ai o realitate organică um ană poate

crea o adevărată cultură, iar realităţile organice
ale societăţii um ane sînt naţiunile.
1265 • N aţiunile sînt form ele dezvoltate isto
riceşte ale celei m ai n atu rale şi m ai creatoare
existenţe a colectivităţilor um ane, cristalizate
prin cu ltu ra lor. N aţiunile sînt u n ităţile crea
toare de cu ltu ră ale colectivităţilor um ane.
Vazghen
NEADECVARE
1266 • N u legi m ăgarul la ieslea calului.
1267 • N u to rn i ap ă rece peste ciorba fiartă.
1268 • C iurul nu-1 poţi um ple cu apă.
1269 • A crescut m ăgarul, s-a m icşorat sa
m arul.
1270 • Inim ă largă, m ină scurtă.
1271 • G aura-i m are, peticul — mic.
1272 • Ştie cîntece m ulte, d a r n -are glas.
P roverbe
1273 • Cu o în ţep ătu ră de albină, n u poţi m îna

un bou.
1274 • In carapacea broaştei ţestoase, n u te poţi
spăla.
1275 • In cuibul de viespi, n u se face m iere de
m încat.
1276 • Din ouă de şarpe, n u poţi face jum ări.
1277 ® Din pielea de bivol, n u se pot face m ă

nuşi.
1278 • Din penele de cioară, n u se poate face
evantai.
1279 • N ările fornăind g u tu rănite, ale u n u i in
divid, n u se pot desfăta cu arom e.
Sarghis S akaian
1280 • Pe cît a r fi de neştiinţifică încercarea

de a explica fenom enele lum ii m ateriale pe baza
datelor sp iritu alităţii, pe a tît a r fi de n eştiin
ţifică încercarea de a explica fenom enele spiri
tu alităţii şi eticii um ane e u legile ştiinţifice care
se aplică la lum ea m aterială.
V azghan
NEAJUNS
1281 © N u e peşte fără oase.
1282 © N u e tra n d a fir fără spini.
1283 ® Orice pară are şi coadă.
1284 © Nici luna n u-i nepieritoare.
P roverbe
1285 ® Z druncinăturile sîn t inerente cînd u r

neşti din loc un c a r îm potm olit.
H ra n t A vakian
NEATENŢIE
1286* « Ii in tră pe-o ureche, îi iese pe cealaltă.

1287 ® îi dă apă cu lingura şi-i scoate ochii cu
coada.
1288 ® încălecat pe m ăgar, îşi caută m ăgarul.
118 CU G ETĂ R I A RM ENEŞTI
1289 ° D eschide-ţi ochii, să nu ţi-i deschidă

altul.
1290 • Decît să-ţi deschizi gura, m ai bine ţi-ai
deschide ochii.
P roverbe
NEBUNIE
1291 • N ebunul ba plînge, ba rîde.
1292 • U n nebun aduce acasă, altu l duce din
casă.
1293 • Dum nezeu, cînd destram ă casa unui om,
m ai întîi îi ia m inţile.
1294 ® L -au scuipat pe nebun, a zis : „slavă
Dom nului, plouă !“
1295* • U n nebun a a ru n c a t o p iatră în fîn-
tînă, o mie de înţelepţi n -a u p u tu t s-o scoată.
1296 ® Un nebun a a ru n c a t o vorbă, patruzeci
de înţelepţi la un loc n -au p u tu t să-i dea un
răspuns.
P roverbe
NECESITATE
1297 • F ără vară, n u se coc merele.
1298 • F ără s-aprinzi focul, n u coci pîinea.
1299 • Ca să tencuieşti, îţi treb u ie un perete.
P roverbe
1300 ® Adesea, oam enii trec peste ce-i tre b u in

cios, d a r n u pot trece peste ce-i de prisos ; căci
prisosul este expresia dorinţei n e ţă rm u rite a
om ului, pe cînd trebuinciosul este o necesitate
im perioasă.
G rigor O tian
1301 • In lum ea om enească, nu se poate crea

nim ic bun şi frum os fără dragoste, drep tate, li
bertate, pace.
V azghen
NEFERICIRE
1302 • N u există nim ic pe lum e care să fie atît
de solitar, ea nefericirea.
1303 • Orice m ăreţie aduce slavă şi respect, d a r
— vai ! — num ai m ăreţia sufletească aduce
nefericire.
M elkon K epapcian
NEGHIOBIE
1304 • N eghiobul pierde zece parale în tr-o
gaură şi dă patruzeci ca să-i scoată.
1305 • N eghiobul n u albeşte uşor.
1306 • P linea neghiobului e -n b u rta înţelep
tului.
1307 • M încarea nesărată, o poţi drege ; m intea
nesărată — nu.
1308 • Ploaia n u a ju tă pietrei, nici predica —
neghiobului.
1309 • C apul gros, c reieru l subţire.
1310 • Nu fi neghiob în faţa neghiobului.
P roverbe
1311 • M intea uşoară e grea povară.

A vetik Isahachian
1312 • C ecitatea spirituală — suprem a feri

cire !
1313 • N eghiobul chibzuieşte şi el, d a r abia

după ce face o prostie.
H acob P aronian
NEGOŢ
1314 • Cine cum pără cîştigă, cine vinde pierde.
1315 ® Cine n u face negoţ nici n u pierde, nici
n u cîştigă.
1316 • N egoţul n -are ta tă şi m am ă.
1317 • P e n tru cine vinde, e de-ajuns un ochi ;
p en tru cine cum pără — nici o mie.
1318 • Ochiul cum părătorului e -n m îna vînză-
torului.
1319 • In bazar, odată eu m arfa, se vinde şi
sufletul.
P roverbe
n e p Ar t in ir e
1320 • G rindina cade şi pe ogorul om ului pă

cătos, şi pe ogorul om ului cinstit.
P roverb
1321 • în politică, nici prieteniile şi nici duş

m ăniile n u contează şi n u durează.
NEPRICEPERE
1322 • Cine n u face case crede că bîrnele cresc
singure.
1323 • U n om face cît o lume, a ltu l — nici eît
un m ăgar.
1324 • Se duce la apă şi se-ntoarce însetat.
1325 • A auzit că, la Bagdad, se găsesc curm ale,

d ar nu ştie cum să le m ănînce.
1326 ® Doarm e în urechea cămilei.
1327 • E u îl trim it la tu rm ă, el in tră în staul.
1328* • Ce-şi face om ul, eu m îna lui, nici duş
m an la duşm an nu face.
1329 • In loc să fi adus c u ţitu l la bou, a dus
boul la cuţit.
1330 ® Pleacă de la uşa deschisă şi se propteşte
în uşa închisă.
P roverbe
1331 • Om ul nepriceput are două m îini stîngi.

Hacob P aro n ian
NERECUNOŞTINŢA
1332 • In pom ul roditor, m ulţi azvîrlă eu pietre.
1333 ® Şarpele degerat îl m uşcă m ai întîi pe cel
care-1 încălzeşte.
1334 ° îi dai unuia o vie şi n u -ţi dă nici o boabă
de strugure.
1335 ® M ănîncă Ia noi şi ouă la vecin.
1336 ® M ănîncă la uşa n oastră şi la tră la uşa
altora.
1337 ® Dacă spurci fîntîna, n u m ai ai de unde
bea apă.
1338 • Cui i-am .zis că m i-e drag ca ochii mei
m i-a scos ochii.
P roverbe
1339 ® Să n u dobori niciodată copacul care te

apără de furtună.
1340 • O am enii nerecunoscători seam ănă cu

acei cîini care, m ai m ult decît pe cel care le
aruncă osul, îndrăgesc osul.
H acob P aronian
1341 • Ing ratitu d in ea este m iopia sufletului.

Sarghis S akaian
NESTATORNICIE
1342 • A re o m inte şi o mie de păreri.
P roverb
1343 ® N efericit este acel om pe fru n te a căruia

n u-i scris nim ic şi se poate scrie orice, într-o
zi — ceva, în altă zi — altceva.
Vazghen
NETREBNICIE, NEVOLNICIE
1344 • M usca e un fleac, dar, cînd cade în zer,
îl spurcă.
1345 • Vai, ţie, oraşule, judecătorul tă u e-un
copilandru ! 7
1346 • U nul strică num ele la o mie.
1347 ® Apa stă tu tă prinde miros.
1348 • Şi m încarea de dovleac e bună, d ar capul
de dovleac la ce-i bun ? !
1349 ® Săm înţa pe care-a văzut-o cioara n u în
colţeşte.
P roverbe
1350 • Ca să fii om, n u-i de-ajuns să ai două
picioare ; im portant este să n u te tîră şti cu cele
două picioare.
1351 • Nimic n u-i m ai cum plit decît com păti

m irea unui nevolnic de către a lt nevolnic.
M elkon K epapcian
1352 • O m ul nevolnic se-nnăm oleşte ca apa

stătută.
1353 • Cel care în trep rin d e lucru ri m ărunte
abia le reuşeşte pe cele m ari.
1354 • Cel care plînge de n ep u tin ţă dovedeşte
că n u are sînge de vărsat.
Hacob P aro n ian
NEVREDNICIE
1355 • P ui capul de porc pe masă, d ar el se
rostogoleşte şi cade în gunoi.
1356 • li dai m ăgarului smochine, el se duce
să m ănînce m ărăcine.
1357 • Din fata nevrednică — m ireasă nevred
nică, din m ireasa nevrednică — gospodină n e
vrednică.
1358 • Din făina cerşită, n u poţi face aluat.
1359 • Din porc, nu poţi face nici colivă, nici
iaurt.
1360 • Porcul n u vede stelele.
P rov erb e
NOROC
1361 • Norocul, cînd ţi-e dat, vine în goana
calului.
1362 • R oata norocului se-n v îrte întruna.
1363 • Om ul fără noroc, dacă m erge pe m are, o
seacă.
12 4 CU G ETĂ RI A RM ENEŞTI
1364 • Cui i se strîm bă norocul, i se face calul

m ăgar.
1365 • Să aibă om ul noroc, să n-aibă un ochi.
P roverbe
NUME
1366 • Cînd m oare boul, îi răm îne pielea ; cînd
m oare om ul — num ele.
1367 • A re num e, dar nu lasă urm e.
P roverbe
1368 • M unca ta, m unca ta, doar num ele tău

ţi-o păstrează.
K h ac ea tu r A bovian
1369 • Om ului, num ele îi este m ai scum p decît

viaţa, şi — tocm ai de aceea — va m unci mai
în tîi p en tru num ele său şi abia apoi p en tru
viaţă.
Gabriel. S unduchian
1370 • Mai bine să m ori cu un renum e bun,

decît să trăieşti hulit.
S rbuhi Tiusab
OBRĂZNICIE
1371 • Are loc pentru picioare, cere şi pentru
cap.
1372 • N u-i da una, că cere două.
1373 • Pe cine pui după uşă ţi se u rcă în cap.
1374* • II alungi pe uşă, in tră pe fereastră.
1375 • A crescut p rin tre m ăgari, ca un m ăgar.
P roverbe
1376 • Copiii obraznici seam ănă cu rănile : cu

cit le strîngi m ai tare, cu a tît te dor m ai rău.
H acob P aro n ian
OCARA
1377 9 Ocara e o sabie cu două tăişuri.

1378 9 O cara se-ntoarce îm potriva celui ce ocă-
răşte.
1379 • Ce-i iese din gură i se-ntoarce-n ,sîn.
P roverbe
OMENIE, UM ANITARISM
1380 9 De la tra n d a fir — arom ă, de la om —
omenie.
P roverb
1381 • E xistă ceva m ai strălu cito r decît lum ina
soarelui şi m ai întunecat decît bezna nopţii :
inim a om ului.
M elkon K epapcian
1382 9 în ain te de a deveni şi p e n tru a deveni

geniu, m ai întîi trebuie să devii om, aşa cum ,
înainte de a deveni şi p e n tru a deveni gene-
ral-um an, este necesar să devii — m ai în tîi —
um an.
P a ru ir Sevac
1383 9 S trăd u iţi-v ă să vă p ăstraţi inim a c u rată

şi plină de cele m ai alese şi m ai bune sim ţă
m inte, să priviţi lum ea şi oam enii cu inim a des
chisă.
OMENIRE, UMANITATE
1384* • M unte cu m unte nu se-ntîlneşte, dar
om cu om se-ntîlneşte.
P roverb
1385 ® Cea m ai m inunată creaţie de pe globul

păm întesc e omul. El însuşi este viaţa, fericirea.
Iubesc planeta noastră, planeta vie, fiindcă pe
ea trăieşte omul. N atura n-a creat, încă, o fiinţă
superioară om ului.
M artiros S arian
1386 • U m anitatea este un eu nem ărginit.

S rb u h i Tiusab
1387 • O m enirea întreagă este o fam ilie. Po

poarele sîn t m em bri ai acestei m ari fam ilii :
m erg spre acelaşi ţel şi fiecare îşi are rolul său
— să-i facă fericiţi pe toţi şi fericirea tu tu ro r
s-o pună în slujba fericirii unuia.
OPORTUNITATE
1388 • Nu tim pul ţi se potriveşte ţie, ci tu po-
triv eşte-te tim pului.
1389* • Om ul e sub vrem uri, n u vrem urile sub
om.
1390* • Fiecare lucru îşi are tim pul său.
1391* • N u lăsa pe m îine ce poţi face azi.
1392* ® F ierul trebuie b ă tu t cît e cald.
1393 • E o vrem e când tăcerea e de a u r şi vorba
de argint, a ltă vrem e — cînd vorba e de a u r şi
tăcerea de argint.
1394 • N u te descălţa, cîtă vrem e n-ai văzut

apa.
1395 • N u pui num e copilului nenăscut.
1396 • N u te tocm eşti, cîtă vrem e peştele e-n
m are.
1397 • V estea de seară n-o dai dim ineaţa.
1398* • N u vinde pielea ursului, cîtă vrem e nu
l-ai îm puşcat.
1399 • C oaptă caisă, gură deschisă.
1400 • Cocoşul, dacă n u cîntă la tim p, răm îne
fără cap.
P roverbe
1401 • E dulce m ierea, d ar vătăm ătoare tru p u

lui ros de suferinţă. Sînt folositoare dojana şi
îndem nul, d a r de prisos celui ce şi-a întors faţa
spre asfinţit.
Eznic
ORFAN
1402 • O rfanul, dacă avea noroc, bea colastra
de la m aieă-sa.
1403 • O rfanul s-a dus la furtişag, luna a ieşit
de după nor.
1404 • O rfanului, n -are cine-i da pîine, sfaturi
— destui !
1405 • Leagănul orfanului e rupt.
1406 • O rfanul a re o lipie, şi aia — găurită.
1407 • Copilul orfan îşi taie singur buricul.
1408 • O rfanul a zis : „eu rîd “ ; D um nezeu a
răspuns : „da’ eu unde-s ? !“
P ro v e rb e
128 cu g etă ri a rm en eşti
ORIGINALITATE
1409 • N u trebuie să ne străduim a tinde spre
vreo asem ănare, e suficient să dezvoltăm ce este
bun în noi.
Tigrain C am saracan
1410 • O riginalitatea constă — m ai cu seam ă —
în a spune ceva în tr-u n mod personal, în a face
ca ideile să ţîşneaseă sub o form ă nouă.
1411 ® O riginalitatea constă în a scrie în cu
vinte fireşti, exacte, simple ; deşi un cuvînt
poate fi m ai cunoscut, m ai uzitat decît o ex p re
sie a p a re n t elegantă, totuşi n -a r fi posibil să fie
exprim at sub o a ltă form ă, p e n tru a reda mai
m ultă ex actitate şi strălucire.
D aniel V arujan
OSPEŢIE
1412 • M usafirul e tra n d a firu l stăpînului ca
sei.
1413 • M usafirul, de adăstează, gazda îl ospă
tează.
1414 ® Casa n u-i a mea, e a celui care deschide
uşa.
1415 • în tîi m încare, apoi întrebare.
1416 • De h a tîru l m usafirului, n u spui „zît !“
pisicii.
1417 ® M usafirul nepoftit n u e cu cinste prim it.
1418 9 M usafirul pe m usafir nu-1 place, iar
gazda — pe am îndoi.
1419 ® M usafirul care vine îm povărat are
lim bă lungă.
P ro v e rb e
PACE
1420 ® Pacea n u este — p u r şi sim plu — n e
mişcare, şi nici atitu d in e pasivă, nici tih n a m or-
m întului. în viaţa societăţii, pacea este starea de
existenţă arm onioasă a energiilor vitale care ac
tivează în condiţii de echitate, în lim itele nor
m elor etice.
1421 ® D orinţa de pace este reflectarea arm o
niei universale în sufletul om ului.
1422 ® în epoca n oastră atom ică, ap ărarea păcii
este o chezăşie şi o m ărtu rie n u num ai a a u to
rită ţii m orale şi a înţelepciunii politice, d a r şi
a forţei arm ate. în zilele noastre, cine este cu
ad ev ărat puternic activează în folosul păcii.
1423 ® Pacea e starea de vieţuire arm onioasă
a tu tu ro r forţelor active, sub lum ina legii .mo
rale a dreptăţii. Sînt a lă tu ri de pace toate pri-
m ăverile, toate m am ele lum ii, toţi copiii.
Vazghen
1424 ® A versiunea şi su p ărarea sînt tre p te ale

scării dragostei şi fericirii, pe care om ul poate
urca spre tihnă.
R uben Z ard aria n
PAGUBA
1425 ® H oţul duce un păcat, păgubaşul —- o
mie.
1426 • H oţul se căieşte p e n tru ce a luat, păgu
başul —■p e n tru ce a răm as.
1427 • C iobanul plînge după ce a luat lupul,
lupul — după ce a lăsat.
1 30 CU GETĂ RI ARM ENEŞTI
1428 • Paguba e m ai veninoasă decît otrava.

1429 • Clinele s-a dus la m ăcelar să ia un os
şi şi-a lăsat, acolo, piciorul.
1430 8 Se duce la Erevan după orez, din casă
îi fu ră şi crupele.
1431 8 Se duce să-şi radă barba, îşi pierde şi
m ustaţa.
1432 8 Tot făcîndu-şi cruce, şi-a scos u n ochi.
1433 8 Păcat de zahăr, în gura cîinelui.
1434 8 A ndreaua, de se toceşte, răm îne cît un
ac ; acul, de se toceşte, n u răm îne nimic.
1435 8 Ai găsit tîrziu, ai pierdut curînd.
P rov erb e
PALIATIV
1436 8 Inim a frip tă n-o alini cu gaz.
1437 8 Inim ii zdrobite, la ce-i a ju tă sfatul ? !
1438 8 Inim a n u se răcoreşte eînd tai u n pe
pene.
P roverbe
1439 8 Cu un fluture, n u se sfîrşeşte doliul chi

parosului.
P etro s D urian
PARTICULARITATE
1440 8 Oul n u stă pe vîrf.
1441 8 N u se face joc fără eîntec.
1442 8 N u-i copac să n-aibă crengi.
1443 8 Fiecare floare îşi are m irosul ei.
1444 8 Joaca unui cîine e m uşcătura.
1445 8 Clinele creşte lătrînd.
P ro v e rb e
1446 • Ochiul are gene, privirea — seîntei.

PATRIE
1447 • Sîngele m am ei şi tată lu i e scump, pă-
m în tu l şi apa patriei sînt dulci.
P roverb
1448 • P atria, o iubim nu num ai p e n tru ceea

ce sîntem noi, ei şi p e n tru străb u n ii noştri, căci
num ele patriei se contopeşte cu num ele lor, pa
tria este ţa ra în care s-au născut, au tră it şi s-au
frăm în tat ca şi noi, ţa ra pe care au udat-o cu
sîngele lor, pe care a u apărat-o cu p reţu l sînge-
lui lor şi la sînul căreia se odihnesc osem intele
lor sfinte.
M elkon G hiurgian
1449 • E sfîntă patria, ea este pîinea noastră,

sînul m atern. Ea este copilăria noastră, cim iti
ru l străbunilor noştri şi leagănul copiilor noştri.
Ea este letopiseţul n o stru şi lirica noastră veche
şi nouă. Ea este fum ul casei părinteşti, care duce
bucuriile şi supărările noastre spre stele. E
sfîntă, p e n tru că în păm întul ei s-au întors mâi
nile care n e-au p u rta t şi inim ile care ne-au
iubit.
1450 • N um ai în patria sa om ul poate să ră-
m înă autentic, naţional.
A vetik Isahachian
1451 • E xistă un a lt tru p , care este m ai drag

şi m ai divinizat deeît al n o stru personal — acela
13 2 CU G ETĂ RI A RM ENEŞTI
este tru p u l patriei. M i-am ju ra t să m ă dedic ei,

altă iubire decît a ei să n u cunosc pe lume, de
altă durere decît de a ei să nu sufăr, a ltă feri
cire decît a ei să n u caut.
1452 • A devărata casă şi adăpostul originar al
fiecăruia d in tre noi este patria ocrotitoare. Dacă
i-am prim ejdui pacea, ne-am asem ui om ului
care, spre a-şi încălzi tru p u l, dă foc casei sale,
fără a se gîndi că, după ce focul se va stinge,
el va răm îne fără casă, fără adăpost, m ereu r ă
tăcito r — în bătaia vîn tu rilo r haine sau a raze
lor dogoritoare.
M uraţan
1453 • A ceasta e patria, aici a u tră it străbunii

tăi şi aici au m u rit ei, iar tu va treb u i să m ori
aici, şi osem intele tale cu osem intele lor se vor
am esteca.
1454 • Cine n u-şi cunoaşte p a tria n u este ca
pabil s-o iubească cu adevărat.
R alfi
1455 • G lasul p atriei răsu n ă ■—■ m ai m ult sau

m ai puţin puternic — din cele m ai vechi tim
puri şi pînă în zilele noastre. Ideea aceasta trece
ca un fir roşu prin litera tu ra noastră, de la în
ceputuri şi pînă astăzi, devenind a trib u tu l ei,
îm podobind gîndirea şi im aginaţia intelectuali
tăţii secole la rînd, fireşte, cu liniile şi culorile
form elor sale concrete, d a r răm înînd aceeaşi în
esenţă — o forţă care duce spre o tensiune
inim aginabilă a energiei spirituale şi m ateriale,
şi transform îndu-se în ideea patriei indepen

dente, a existenţei naţiunii.
V ahan T erian
1456 • A crea o patrie este eroism , a fertiliza

o patrie — virtute.
Vazghen
PATRIOTISM
1457 ® D oar patriotism ul cinsteşte am in tirea ta.
1458 ® D ă-ţi viaţa, dar patria n u ţi-o da duş
m anilor.
1459 • A tră i şi a m uri p e n tru patrie — iată
problem a pe care m i-am ales-o ca ţel, încă din
zilele copilăriei.
K h ac ea tu r A bovian
1460 ® îm i iubesc patria p e n tru vitejia şi gloria

ei de odinioară.
1461 ® Patria... Ce inim ă de p atriot nu tresare
la auzul acestui num e arh aic şi m inunat ? ! P a
tria — n u există num e m ai rîv n it şi m ai plăcut
inimii. D ragostea de patrie este o flacără vie,
care ard e în inim a patriotului, n u se poate do
moli, aşteap tă un prilej prielnic p e n tru a se
revărsa în afară şi n u se stinge decît odată cu
m oartea. O ricît de ticălos, nevolnic şi in util so
cietăţii a r fi cineva, tot se m îndreşte cu num ele
m ăreţ al patriei sale, în faţa străinilor ; om ul
cinstit, de treabă, n u se m ulţum eşte, totuşi, cu
asta, ci caută ca întreaga p u tere a m inţii sale,
tot ce are şi însăşi fiinţa sa să şi le dăruiască
patriei, şi se străduieşte ca, astfel, să contri
buie la sporirea strălucirii num elui ei.
13 4 cug etări arm en eşti
1462 • Inim a patriotului este de n eîn frîn t ; n u

există grozăvie sau nenorocire care să biruiască
m intea şi sufletul acestuia.
M crtici B eşictaşlian
1463 • Am o patrie pe care o iubesc şi, ca s-o

iubesc, sim t că trebuie să pot m uri p e n tru ea.
1464 • Şi de ce să n u ne dăm viaţa p e n tru
patrie, cum să n u ne vărsăm sîngele p en tru ea,
dacă patria ne-a născut şi ne-a alăptat la sinul
ei ? ! P iepturile noastre vor treb u i să alcătuiască
ziduri p e n tru ea şi — cită vrem e n u ne vom
prăbuşi, neînsufleţiţi — săbiile noastre n u se vor
înapoia în tecile lor.
1465 • D upă patrie, iubesc acel oştean care se
av în tă pe eîm pul de luptă ; binecuvîntaţi fie
vitejii ce se străduiesc să-şi înalţe p a tria !
1466 • P atriotism ul este o m in u n ată rază pe
frunţile m aiestuoase şi curate.
1467 • P atriotism ul este un foc m istuitor,
care-1 preface pe om în scrum .
P etro s D urian
1468 • U nul dintre sentim entele m inunate,

existente de la origine în inim a om ului, este d ra
gostea de patrie. Ea se naşte odată cu omul,
creşte odată cu sta tu ra lui, nu-1 părăseşte nici
odată, iar atunci cînd m oartea îl ajunge pe om
pe păm înt străin, ultim a privire se întoarce în
spre patria sa.
G am a r-K atip a
1469 • P atriotism ul înseam nă ca arm enii să-şi

ap arţină, oriunde, unii altora, şi îm preună —
patriei.
1470 • Ţ ara arm enilor — m unţi, cîmpii, văi,
ogoare, stînci, rîu ri a u devenit cîntec în inim a
arm eană. Şi cîntă, arm eanul, acest cîntec. Cîn-
tecul a ră ogorul, trage căruţa, seam ănă grîul,
frăm în tă aluatul.
A vetik Isahachian
1471 • A lu p ta îm potriva duşm anului patriei,

a m uri p e n tru lib ertatea acesteia — este o da
torie sfîntă, de care nim eni n u trebuie să fugă ;
în schimb, fratricid u l este o crim ă blestem ată.
1472 • Nici un oştean, dacă este cu adevărat
oştean, n u trebuie să aştepte aju to r, cînd patria
se află în prim ejdie. Cine are putere să lupte,
cine poate să-l lovească pe duşm an ori să az-
vîrle o săgeată spre pieptul lui şi totuşi se ad ă
posteşte sub ziduri sau îşi retrag e m îna — este
un trădător.
M u raţan
1473 • De orice neam ai fi, în orice situaţie

te-ai afla, eşti un oştean de stra jă p atriei tale,
care are d reptul să se bucure de ştiinţa ta, de
virtu ţile tale, de sim ţăm intele tale şi de roadele
întregii tale m unci. N u întreba care ţi-e datoria
faţă de patrie ; iubeşte, şi vei fi iubit... Eşti sol
dat — gîndeşte-te să-ţi slujeşti patria, eşti m e
seriaş — foloseşte-ţi priceperea p en tru propă
şirea patriei, eşti în v ăţat — m editează la binele

patriei şi în v aţă-i şi pe alţii...
Hacob P aro n ian
1474 • P atriotism ul, dragostea de patrie, este

datoria sfîntă a oricărui individ. Iar războiul
p u rta t p e n tru ap ărarea patriei este u n război
sfînt.
1475 • Cine nu-şi iubeşte patria n u are dreptul
să pretindă dragoste de la străini.
1476 • Cum îţi îndeplineşti datoria faţă de pa
trie ? în tre g tru p u l tău, sîngele, inim a, sufletul
— tot ce ai a p arţin e patriei, de la ea le-ai pri
mit. De ce n u -i înapoiezi ceea ce ai prim it ?
Oare n u vei fi un nerecunoscător, dacă n u -ţi
plăteşti datoria ? Ba da, şi fiecare dintre noi va
făptui aceeaşi nelegiuire, dacă se va p u rta astfel.
1477 • D ragostea de patrie şi gîndul la liber
tatea acesteia trebuie să fie dom inanta tu tu ro r
faptelor, şi trebuie je rtfit orice în scopul obţi
nerii libertăţii.
Raffi
1478 ® Slavă celui care, în cu rsu l vieţii sale,

a cău tat m ereu adevărul şi a năzuit să fie util
poporului ! Slavă celui care a reu şit să-şi apere,
ani îndelungaţi, p u ritatea m orală şi idealurile !
Slavă celui care ne-a făcut să sim ţim farm ecul
păm întului n a ta l şi a înţeles unde ne sînt în
gropate talentele, forţele creatoare !
S tepan Ş ahum ian
1479 ® A devăratului patriot, îi sînt exem plu

faptele de vitejie ale străbunilor, care trezesc
sufletele fiilor în tru lib ertatea patriei.
M esrop T aghiadian
1480 ® P atriotism ul înseam nă m uncă şi cre

dinţă şi optim ism în prezentul şi viitorul patriei.
Vazghen
PAZA
1481* ® Nu e sat fără cîini.
1482 ® S trachina nepăzită, o ling şi cîinele, şi
pisica.
1483 ® Cine nu-şi păzeşte bine av u tu l e prieten
cu hoţul.
1484 ® Cine are oi ţine şi un cîine.
P roverbe
PĂRIN TE
1485 • Pe lume, de orice poţi face rost, afară
de ta tă şi de mamă.
1486 ® T atăl — vecin, m am a — prietenă.
1487 ® Dă părinţilor, ca să dea copiilor ; n u da
copiilor — n -o r să dea părinţilor.
1488 ® Cine n-are copii are un necaz, cine a re
— o mie.
1489 ® Cade om ul avut, răm îne om ul cu copii.
1490 ® M îţa cu pui se face hoaţă.
1491 ® Vaca, oricît şi-ar urî viţelul, tot îl scapă
de prim ejdii.
1492 Lim ba copilului, m am a o pricepe.
P roverbe
PĂRTINIRE
1493 • Soare de prim ăvară peste fecior şi noră,

soare de toam nă — peste fată şi ginere.
1494 • P e n tru tată, fata e lună ; p e n tru m am ă
— soare.
1495 • P uiul de cioară, p e n tru m aică-sa, e po
rum bel.
1496 • Ce n u -i doreşti surorii tale, îi doreşti
cum natei.
1497 • P arastasu l — tatălui, n u n ta — fecio
rului.
1498 • B ivolului — un snop de paie, m ăgaru
lui — un m ănunchi.
P roverbe
PlINE
1499 • P îinea taie ce n u taie sabia.
1500 • Limba spune o vorbă, pîinea — două.
1501 • Pîinea orînduieşte tot ce-i scăpătat
şi-nvălm ăşit în casă. •
P roverbe
p l a s t ic a
1502 • C oloritul m urdar, în pictură, e ca apa

tu lb u re : n u te lasă să zăreşti viaţa care pul
sează în adînc.
1503 • P ictu ra este o expunere care trebuie să
convingă fără pledoarie.
H ra n t A vakian
1504 • Şcoala n atu ralistă, cercetătoare şi prea

puţin susceptibilă de greşeli, este oglinda um a-
nităţii. Rem arcă, observă, înregistrează, aşa cum

era, este şi va fi aceasta. în tablourile pictate
de ea, se reflectă —- în acelaşi tim p — m izeria
şi strălucirea acesteia, lum inos şi real ca lu
m ina, precis ca un tipar, m ut şi insensibil ca
piatra.
1505 • Plastica îndrăgeşte relieful, iată de ce

sîn t zugrăvite părţile proem inente ale corpului.
1506 • Plastica este rez u lta tu l desăvîrşirii lum ii
noastre.
A vetik Isahachian
PLĂCERE
1507 • Ce-i place om ului, ăla-i bun.
1508 • C e-ţi doreşte inim a, ţi-e totdeauna drag.
1509 • Cui îi plac jum ările linge şi coada tigăii.
1510 • Cui îi plac tra n d a firii în dură în ţe p ă tu
rile ghim pilor.
P roverbe
1511 • Plăcerile seam ănă cu acele flori al -căror

parfum , dacă-i inspirat prea m ult, provoacă d u
reri de cap.
1512 • Cea m ai m are plăcere a om ului este să-i
producă plăcere persoanei îndrăgite.
1513 • A şteptarea plăcerii este egală plăcerii
înseşi.
1514 • Plăcerile seam ănă cu locurile m lăşti
noase, pe unde om ul trebuie să păşească uşor
şi să n u se oprească deloc.
POEZIE
1515 • Poezia este o m arm ură şlefuită, cioplită
cu dălţile de a u r ale inim ii şi m inţii. Uneori, pe
m arm ură, picură sînge. P icăturile de sînge se
şterg cu lacrim ile poetului.
Levon E sacianian
1516 • E -n firea om ului să poetizeze natura.

1517 • Rim a este un elem ent prim itiv, destinat
să incinte urechea oam enilor simpli, ignoranţi.
1518 • Poezia este frum useţea lucrurilor ; floa
rea este poezia vegetaţiei.
A vetik Isahachian
1519 • P oetul trebuie să fie reflectarea naturii,

de n u — atunci, n u este un poet au ten tic ; ver
surile trebuie să aibă foşnetul frunzei, trilu l pă
sării... G lasul poetului trebuie să fie vibraţia
unei corelaţii universale, sinteza fiorului tu tu ro r
existenţelor.
M isak M eţarenţ
1520 • A devărata îndatorire şi ad ev ărata glorie

a poetului au ten tic trebuie să fie binele colec
tiv, um anitarism ul, virtutea, cîntarea şi slăvirea
altruism ului.
1521 • Poezia este un tenor care poate cânta

doar bisilabic.
1522 ® Cînd vorbeşte un m are şi au ten tic poet,

biografia lui am uţeşte,
P a ru ir Sevac
POPOR
1523 • Poporul e un leu adorm it : dacă se tre
zeşte, n u m ai adoarm e.
1524 © G lasul poporului e m ai puternic decît
glasul tunului.
1525 © Inim a poporului e largă.
P roverbe
1528 • De fiecare dată cînd m i-am creat ope

rele, am av u t — în faţa ochilor m ei — poporul
arm ean, tre c u tu l său, istoria sa, prezentul său.
Am scris bine ori rău, p e n tru el am scris, lui am
dorit să-i exprim gîndurile şi sim ţăm intele mele.
M u raţan
1527 * D uşm ănia d in tre popoare este a rtifi

cială, iar dragostea şi sentim entul frăţiei sînt
n a tu ra le şi m ult m ai puternice decît se crede.
POVAŢA
1528 ® P e n tru fiecare prim ejdie, e o povaţă.
1529 • M ăgarul, cînd cade în noroi, n u m ai
trece pe acolo.
1530 ® Cînd neghiobul îşi pierde vaca, p e n tru
înţelept e în v ăţă tu ră de m inte.
P roverbe
PREJUDECATA
1531 • O chiul rău, şi piatra o sparge.
1532 • M iţa îşi spală faţa eu labele, sem n că are
să plouă.
1533 • N u m înca pîine eu stingă, nu ţi se satură
burta.
1534 • D acă-ţi lingi farfuria, o să ai parte de
nevastă frum oasă.
1535 • M i-a ieşit cu urciorul gol înainte, o să-m i
m eargă rău.
P roverbe
1536 • P rejudecăţile seam ănă — oarecum — cu

hainele vechi, uzate, m urdare, pe care om ul nu
se în dură să le schim be cu altele, noi ; se sim te
a tît de bine, se m işcă a tît de lejer în hainele
care au luat form a trupului, îi cunosc toate obi
ceiurile şi s-au acom odat cu ele !
M elkon G hiurgian
1537 • Prejudecăţile iau naştere, îndeobşte, în

cursul nefericirilor, şi m ai eu seam ă în cursul
nefericirilor sporesc, se încheagă şi capătă o
sum bră consistenţă. Ele trebuie — mai curînd —
com pătim ite, înainte de a fi condam nate.
PRESA
1538 • P uterea şi influenţa unui ziar constau
nu în faptul că s-a tip ă rit ceva pe hîrtie, ci în
adevărul şi spiritul celor scrise, precum şi în
prestigiul redacţiei, redacţie care trebuie să po-
sede o fo rţă m orală capabilă de a fi chezaşă pen

tru cele publicate.
1539 • C onştiinţa gazetarilor n u este obligată
să facă vreo concesie m orală, vreo concesie din
convingerile sale, fie unei persoane, fie colec
tivităţii. Ea îşi poate e x p rim a liberă convinge
rile, din care să-şi facă propriii judecători, fără
a se tem e că cineva se va supăra sau cu tare p er
soană n u va suporta.
1540 • E ducaţia dată p rin presă conţine ele
m entele unei dezvoltări generale arm onioase,
căci — străin ă de principii egoiste şi u n ilate
rale — ea este in teresată num ai de foloasele co
lectivităţii.
A rp iar A rpi arian
1541 • T itlul este, p e n tru u n articol, ceea ce

este pălăria p e n tru o fem eie sau c ra v a ta p e n tru
un tîn ă r : a trib u tu l gustului, o uşoară fo rţă de
seducţie care atrag e atenţia.
T igran A rp iarian
1542 • D atoria gazetarului este să satisfacă,

zilnic, necesităţile spirituale ale cititorilor, să le
vorbească despre toate aspectele civilizaţiei con
tem porane, să studieze particu larităţile acestora,
dezvăluindu-le părţile negative şi poncifele. Ga
zetarul treb u ie să se a ra te superior oricărui in
teres personal, oricărei pasiuni, oricărei specu
laţii.
H ra n t A satur
144 CU G ETĂ RI A RM EN EŞTI
PRESENTIMENT
1543 • Cînd îi vine sorocul, şarpele se duce de
se culcă în m ijlocul drum ului.
1544 • Berbecul, cînd îşi sim te sfîrşitul, se
freacă de toiagul ciobanului.
1545 • Cîinele, ca să-şi dea duhul, se întinde la
uşa bisericii.
P roverbe
PRETENŢIE
1546 • C aută firu l de p ăr in tr-u n ou.
1547 • De la izvorul secat, n u ceri apă.
P roverbe
PRETEXT
1548 • Pe stîncile unde am v ru t să urc, a nins.
1549 • Cine vrea să-m puşte un cîine, zice că-i
tu rb at.
1550 • Pisica, dacă n-ajunge la carne, zice că-i
stricată.
1551* • Vulpea, cînd n-ajunge la struguri, zice
că-s acri.
1552 • în ograda strîm bă, vaca n u dă lapte.
1553 • M ucosului, frigul i-e pricină.
1554 • Ochiul care lăcrim ează d ă vina pe fum.
1555 • De vină-i întunericul, că n u vede orbul.
1556 • Copilul e pricină să se satu re mama.
1557 • Copilul e pricină ea să doarm ă m aică-sa.
1558 • L -au în tre b at pe peşte : „ce veste din
m are ?“ A zis : „m ulte veşti, da’ m i-e gura plină
de a p ă “.
P roverbe
PREVEDERE
1559 • Cine in tră în tr-u n sat stră in trebuie să
aibă, în m înă, o bîtă.
1560 • Dacă porneşti la drum cu dracul, n u-i
lăsa coada afară.
1561 * • Banii albi sînt p e n tru zile negre.
1562 • In loc să mă ruşinez în vîrfu l m untelui,
m ai bine m ă ruşinez la poalele lui.
1563 • Culege tran d afiru l, a rd e -i ghimpii.
P roverbe
1564 • Sădeşte flori în calea ta, ca să ai o cu

n u n ă cînd te vei odihni.
H ra n t A vakian
1565 • Cel care doarm e fără prevedere se tre

zeşte fără a m ai avea nimic.
H acob P aro n ian
PREVESTIRE
1566 • Copilul cum inte se cunoaşte din leagăn.
1567 • Ziua bună se cunoaşte de dim ineaţă,
an u l bun — din prim ăvară.
1568 • La m artie nouă, şade barza pe ouă 8.
P roverbe
PRIBEGIE
1569 • Inim a pribeagului e to t m ereu în urm ă.
1570 • M orm întul pribeagului răm îne fără pia
tră.
146 CU G ETĂ RI A RM EN EŞTI
1571 • Pîinea pribeagului e am ară, şi apa —

sărată.
1572 • Ziua pribeagului ţine cit un an.
P rov erb e
PRIETENIE
1573 • P rie te n u l e p e n tru zile grele.
1574 • P rieten u l vechi n u se face duşm an.
1575 • Pe om, după prieten îl cunoşti.
1576 • M ănîneă şi bea cu prietenul, n u fă negoţ
cu el.
P roverbe
1577 • Un prieten este un aliat ; oam enii cu

caracter puternic n u cerşesc prieteni, n u-i caută,
îşi sînt suficienţi sieşi.
1578 • O prietenie exagerată dă naştere la duş

m ănie.
H acob P aro n ian
1579 • P e n tru a cîştiga prieteni, cîte jertfe ale

sufletului şi m inţii treb u ie făcute !
PRILEJ
1580 • P rileju l nu se cum pără cu bani.
P roverb
1581 • P rileju l seam ănă cu un fru c t : de cum

s-a copt, treb u ie ru p t ; după ce cade din pom,
nu m ai poate fi pus la loc.
PRIMEJDIE
1582 • P rim ejdia nu dă de veste.
1583 • Dacă e să vină, prim ejdia vine şi cînd
stai în casă.
1584 • Ziua trece, prim ejdia răm îne.
1585 • U n duşm an e m ai m ult decît o m ie de
prieteni.
1586 • Din gura lupului, oaia nu scapă.
1587 • Joaca pisicii — m o artea şoarecelui.
1588 • Şarpele fuge de izm ă şi izmă creşte
lingă cuibul lui.
Proverbe
PRIPEALA
1589 • Cine se pripeşte, de două ori se odih
neşte.
1590 • Cine m erge repede oboseşte repede.
1591 • C ită vrem e n-a tu n a t în cer, să nu spui :
„Doam ne-Doam ne !“
1592 • Cită vrem e n-ai văzut apa, nu te des-
călţa.
P roverbe
1593 • A vîntîndu-se îm potriva unei prim ejdii

im aginare, de m ulte ori om ul se găseşte nep re
gătit în faţa unei prim ejdii reale.
G rigor O tian
PROGRES
1594 • De jos, poţi să te ridici, să creşti. De
sus, poţi num ai să cazi.
H ra n t A vakian
148 CUGETĂRI a r m e n e şt i
1595 • O m enirea e copilul cel m are al u n iv er

sului, al cărui destin este să progreseze, să pro
greseze m ereu ; n a tu ra nu face distincţie între
bărb at şi fem eie şi vrea ca am îndoi să pro
greseze.
Sibil
PRUDENŢA
1596 • V orbeşte puţin, ascultă m ult.
1597 • în ain te de-a intra, gîndeşte-te cum ai
să ieşi.
1598 • Im prieteneşte-te cu cîinele, d ar nu lăsa
bîta din mină.
1599 • Treci p rin faţa calului şi pe la spatele
cîinelui.
1600 • N u trece pe la spatele calului neîn
cercat.
1601 • E m ai cum inte să te-ntorci de la ju m ă
tatea drum ului spre prim ejdie.
1602 • N u coborî în fîntînă pe frînghia altuia.
1603 • Nu ţine tran d afiru l cu m ina altuia.
1604 • Nu m înca pîine din m îna altuia.
1605 • N u te pune rău cu omul rău.
1606 • Nu in tra în tr-u n sac cu cîinele.
1607 • Oaia cu lapte nu iese din turm ă.
1608 © M îţa care-şi pune m ănuşi nu prinde
şoareci.
1609 • Cine se tem e de vrăbii nu seam ănă mei.
1610 • Cine scapă de şarpe se sperie şi de-o
frînghie.
1611 * • S-a frip t cu lapte, suflă în iaurt.
P roverbe
1612 • Oamenii, oricît de ticăloşi ar fi, nu în

drăznesc să se arate duşm ani ai virtu ţii, şi nici
p rieteni ai viciului.
1613 • P ru d en ţa este frîu l pasiunilor.
H acob P aro n ian
1614 • Cuibul şoarecelui n u-i niciodată în u re

chea pisicii.
Sarghis S akaian
PUDOARE
1615 • Pudoarea este singura m ască sub care
ne putem tăin u i lipsurile.
1616 • Pudoarea este ru d a cea m ai apropiată
a v irtuţii.
H acob P aro n ian
RANG
1617 • Om ul m are m inte m are are.
1618 • Lim ba celui mic e scurtă.
P roverbe
1619 • E xistă oam eni care vor să fie respec

tabili, dar, cînd reuşesc, regretă.
G rigor O tian
RĂBDARE
1620 • R ăbdarea e viaţă.
1621 • Rabdă, ca să-ţi p rin d ă gura gustul.
1622 • R ăbdarea îndelungată e tru d a m ăga
rului.
1623 * • M ult s-a dus, p uţin a răm as.
15 0 CUGETĂRI A RM EN EŞTI
1624 • P înă vine apă pe rîu, îi ies broaştei

ochii din cap.
P rov erb e
rasplata
1625 • C insteşte, ca să fii cinstit.

1626 • Dă cu dreapta, ca să prim eşti cu stingă.
1627 • Dă-m i, ca să-ţi dau.
1628 • N u lovi, ca să n u fii lovit.
1629 • S ărută-m i un ochi, ca să ţi-i să ru t pe
amîndoi.
1630 • Cine dărîm ă casa altu ia m ănîncă pîine
goală.
1631 • C alului bun îi prisoseşte ovăzul, celui
rău — bătaia.
1632 • U ntdelem nul bun nu răm îne la fundul
apei.
P roverbe
1633 • Dacă ai tră i perm anent în oraşul tău

natal, în m ărirea şi decăderea lui ai m erita, cu
o dragoste nealterată, locul de cinste al înţelep
ciunii îndestulate şi al fericirii lesnicioase.
RÂU, RĂUTATE
1634 • Unde calcă el, nu m ai creşte iarba.
1635 • Nici şarpele nu bea din palm a lui.
1636 • Scuipă pe şarpe, şi şarpele m oare.
1637 • Cînd îţi dă „bună ziua !“, îţi m oare
m ăgarul.
1638 • M ai bine o piatră seacă, decît o inim ă
crudă.
1639 • în ochii om ului rău, şi om ul bun pare

rău.
1640 • V estea rea ajunge repede.
1641 • Nici m ie o vacă, nici vecinului două
vaci.
1642 • M ăgarul vrea să m oară, num ai să-şi pă
gubească stăpînul.
1643 • Spinare să am, că se găsesc destui să-m i
pună poveri.
P ro v erb e
1644 • Oam enii buni sînt m ai m ulţi decît cei

răi. N um ai că ră u ta te a e m ai lesnicioasă şi — de
m ulte ori — de nelecuit. Aşa se face că, in te r-
p retîn d u -i greşit, îi găsim pe oameni, înde
obşte, răi.
G rigor O tian
RĂZBOI
1645 • Războiul este o abom inabilă p iatră de
încercare a p uterii statelor.
1646 • Războiul este o m aşinărie care func
ţionează cu aburul sîngelui şi produce doar or
fani şi văduve.
1647 • Războiul este un m onstru pe care sta
tele sînt nevoite să-l hrănească cu carnea şi sîn-
gele lor, p e n tru a-şi salvgarda onoarea.
1648 • Războiul este cea m ai nedreaptă şi m ai
inechitabilă fap tă închinată cauzei drep tăţii şi
echităţii.
1 52 CU GETĂ RI A RM EN EŞTI
1649 • Războiul este singurul fru c t al pom ului

dem onic al politicii, pe care naţiunile îl udă, în
tru n a, cu sîngele lor.
S arghis S akaian
RĂZBUNARE
1650 • Sîngele cu sînge nu se spală.
1651 • Cui îţi scoate ochiul, scoate-i sufletul.
1652 • Cine varsă sînge de sînge piere.
P roverbe
1653 • Cicatricile sufletelor răn ite n u se văd,

se sim t. P o rn irile de răzb u n are sînt sîngerările
rănilor.
Hramt A vakian
1654 • Cînd întoarcem duşm anului um ilinţa

su ferită şi ştergem cu sînge m u rd ă ria răului,
atunci putem coborî în m orm înt, atunci m oar
tea e frum oasă şi m ăreaţă ; să m urim cu zîm -
betul pe buze, cerînd răzbunare, să m urim az-
vîrlind spaim a hîdă de m oarte în inim a duşm a
nului.
M crtici B eşictaşlian
RECUNOŞTINŢA
1655 • Cîinele îşi cunoaşte stăpînul.
1656 • Cîinele la tră acolo unde capătă de m în-
care.
1657 • Nu tai ugerul vacii care dă lapte.
1658 • în fîn tîn a din care bea apă, om ul nu
aruncă pietre.
1659 • De cîte ori m uşti d in tr-u n m ăr, am in-

teşte-ţi de cel care a sădit pomul.
P ro v erb e
1660 • Cit de plăcut le este inim ilor nobile să
fie recunoscătoare !
G rigor O tian
1661 • P e n tru firile m îndre, a consim ţi în
seam nă a se pleca ; p e n tru inim ile în d ră
gostite — a sim ţi recunoştinţă.
S rbuhi T iusab
REGULARITATE
1662 • R egularitatea îşi a re frum useţea ei
particulară. Există m ulte chipuri care nu au de-
cît această frum useţe. R egularitatea alcătuieşte
fru m useţea caligrafică a m arilor oraşe, a u nor
lucruri şi a unor vieţi. Dezordinea, ca să fie es
tetică, treb u ie să fie dublată de talent, de geniu,
pe cînd reg u laritatea îşi ajunge sieşi.
Melkon Ghiurgian
REMUŞCARE
1663 • S fîrşitul certei este rem uşcarea.
1664 • Zadarnic te căieşti după cele trecute.
P ro v erb e
1665 • R em uşcarea este tu lb u ra re a creierului,
în care gîndurile se năruiesc.
M elkon K epapcian
1666 • E uşor să-l ierţi pe cel care ţi-a făcut
un rău ; nu-i uşor să-l ierţi pe cel căruia tu i-ai
făcut un rău.
G rig o r O tia n
1667 • R em uşcarea este indigestia sufletului.

H acob P aro n ian
1668 • R em uşcarea este reg re tu l în tîrziat al ti

călosului.
S arghis S akaian
RESEMNARE
1669 • M ina pe care n-o poţi tăia, sărut-o şi
pune-ţi-o pe creştet.
1670 • La strîm toare, om ul îi spune bărb atu lu i
m am ei lui — tată.
1671 • Cine cade singur nu plînge.
P roverbe
1672 • R esem narea este în fră ţire a cu nenoro

cirea.
S rbuhi Tiusab
RESPECT
1673 * • Cit e şarpele de şarpe, nu s-apropie
de omul care bea apă.
P roverb
1674 • Respectul a ră ta t faţă de fem ei, în viaţa

societăţii, este m ăsura progresului unei naţiuni.
1675 • Acolo unde fem eile sînt respectate, b ă r
baţii sînt liberi şi virtuoşi.
H acob P aro n ian
RESURSA
1676 • C ărînd cîte-o lingură din m are, apa nu
se-m puţinează.
1677 • Dacă vrei lapte, ţine o vacă.

1678 • Ceapa, cît o desfoi, to t se m ai desfoaie.
P roverbe
REVENDICARE
1679 • Dacă nu baţi la uşă, nu ţi se deschide.
1680 • G ura deschisă n u răm îne flăm îndă.
1681 * • C ită vrem e copilul nu plînge, m am a
n u-i d ă sin.
1682 • Iedul trăieşte behăind, m ielul m oare
tăcînd.
1683 • G ăina care cotcodăceşte capătă boabe
m ulte.
P roverbe
REVOLUŢIE
1684 • R evoluţia ia naştere din tiranie.
1685 • R evoluţia este o lu p tă în v erşu n ată îm
potriva tiran iei ; nu cunoaşte nici ezitare, nici
abandon, iar cînd o învinge, încetează şi ea să
m ai existe.
1686 • R evoluţia este un to ren t năvalnic, care
duce toate gunoaiele unei orînduiri despotice.
1687 • Condeiele revoluţiei sînt foalele care
a ţîţă focul : trebuie m înuite cu chibzuinţă, pen
tru ca nici să nu stingă focul, nici să nu arunce
scîntei peste tot.
1688 • Cu degetele ei lum inoase, revoluţia îm
pleteşte o cunună pe fru n te a popoarelor m ar
tire : Libertatea.
1689 • R evoluţia este pepiniera acelor puieţi
care se num esc Libertate.
1690 • R evoluţia este o religie internaţională,

închinată L ibertăţii.
S arghis S akaian
RISC
1691 • Dacă apleci claia, cade peste tine.
1692 • M ina care culege tra n d a firi se um ple
de spini.
1693 • Cine se tem e de u rs nu se duce în pă
dure după lem ne.
1694 • Cine fuge în fru n te e prins.
P ro v erb e
1695 • Cel care in tră de bunăvoie în prim ejdie

are d reptul să ceară o m ină de a ju to r ? Doar
orbul e dornic de un însoţitor, iar m utul — de
un sp rijin folositor ; cel care acceptă de bu n ă
voie pieirea sa nu a re d rep tu l să pretin d ă a ju
to r de la altcineva.
Elpis C hesaraţian
RISIPĂ
1696 • Tot risipind întruna, dai şi m ării de
fund.
1697 • O zi, m ănîncă gras ; o zi — lasă-m ă, să
te las.
1698 • Cu lingura, îngrăm ădeşte ; cu polonicul,
risipeşte.
1699 • Cine se plim bă-n fiecare zi dichisit
n -are ce-m brăca dum inica.
1700 • Oala g ău rită nu păstrează apa.
1701 • Apa care vine m are e semn că se te r

mină.
P roverbe
1702 • Ne tem em de m oarte, dar nu ne tem em

de acele neînsem nate şi inutile gînduri şi r e
flecţii care ne răpesc o m are parte din viaţă.
H acob P aro n ian
RIVALITATE
1703 • în satul cu m ulţi cocoşi, noaptea nu se
lum inează.
1704 • Cînd sînt două gospodine în casă, po
deaua răm îne nem ăturată.
1705 * • Două picioare în tr-o opincă nu-ncap.
P roverbe
RUŞINE
1706 • R uşinea e p e n tru cine se ruşinează.
1707 • Decît ruşinea, m ai bine m oartea.
1708 • N eruşinatul nu-şi află locul, oriunde
şade i se pare strim t.
1709 Cînd se ruşinează, cîinele îşi pune p an
taloni.
P roverbe
SĂRĂCIE
1710 • Sărăcia e căm aşă de foc.
1711 • A venit hoţul, a plecat cu buzele um
flate.
1712 • Tragi un fir, curg o m ie de petice.
1713 • Cine m ănîncă pîinea săracului nu se sa
tură.
1714 ® Cînd săracul m ănîncă o găină, ori găina

e bolnavă, ori săracul.
1715 • Să fi av u t săracul vacă, a r fi fost
stearpă.
1716 ® Om ului sărac, n -are cine-i da pîine, dar
sfaturi se găsesc m ulţi să-i dea.
1717 • Săracul, cînd are pîine şi brînză, n -are
somn noaptea.
1718 • Săracului, nici fîntina n u -i dă apă.
1719 • D um nezeu, cînd vrea să-l facă pe sărac
să rîdă, îl face să-şi piardă m ăgarul şi pe urm ă
să-l găsească.
1720 • P atruzeci de hoţi nu pot p răd a un om
în pielea goală.
1721 • Soarele e covorul săracului.
1722 • C apra e vaca săracului.
1723 • V orba bogatului e clopot, vorba săracu
lui e vată.
P roverbe
SĂRUT
1724 • în festivităţile iubirii, săru tu l este cea
m ai rîv n ită distincţie, iar în cele ale căsniciei —
cel m ai des folosită notă.
1725 • S ăru tu l este o poezie care nu poate fi
scrisă, o m elodie care-i cîntată de orice neam ,
fără a p u tea fi transcrisă în muzică.
H a ru tiu n A lpiar
1726 • S ăru tu l este punct-şi-virgulă în gram a

tica dragostei.
SENTIMENT
1727 • Nu există im aginaţie fără sim ţăm înt.
S im ţirea stim ulează visarea. S im ţirea — aspi
raţie din care ia naştere visul, visarea cu ochii
deschişi.
A vetik Isahachian
1728 • Sim ţăm intele om eneşti seam ănă cu

vechile oraşe îngropate în păm înt : cu cît ies la
vedere, d a to rită săpăturilor, cu a tît le lipseşte
profunzim ea.
G rigor Z ohrap
SFAT
1729 • Cine n-ascultă de unul m ai m are ori cu
capul se loveşte de piatră, ori cu piciorul.
1730 • M ulţi te sfătuiesc, p u ţin i te hrănesc.
1731 • N u-i greu p e n tru cine dă povaţă, greu e
p en tru cine-nvaţă.
P rov erb e
1732 • U n sfat, poţi da ; să-l im pui, însă, e o

greşeală.
H ra n t A vakian
1733 • L ucrul care produce cel m ai puţin plă

cere este sfatul.
S rbuhi Tiusab
SFIRŞIT
1734 • Am cernut făina, am a tîrn at ciurul.
1735 • N um ai lucrul încheiat e de lăudat.
P roverbe
1736 ® Toam na este post-scriptum -ul soarelui.

1737 • U ltim ul cuvînt este u ltim ul început.
H acob P aronian
SIMPLITATE
1738 • D oar acei poeţi care au cîntat iubirea
fără a recurge la preţiozităţi artistice au reuşit
să em oţioneze cu adevărat. A nalizele p ă tru n
zătoare alterează sim plitatea sentim entului.
H ra n t A satur
1739 • Frum osul devine, prin sim plitate, şi mai

frum os, dar u rîtu l nu devine m ai u rît prin sim
plitate.
Elpis C hesaratian
SINCERITATE
1740 • Cine vorbeşte drept nu are stăpîn.
1741 • P e n tru cine vorbeşte drept, nu e pe
deapsă.
1742 • Cine vorbeşte d rept trebuie să aibă ca
lul înşeuat.
1743 • Nu orice poate fi spus pe şleau.
1744 * • Să stăm strîm b, să vorbim drept.
1745 • Cînd in tri in tr-u n sat, adevărul îl afli
de la copii.
P rov erb e
1746 • C ărţile scrise, pe vrem uri, cu pană de

gîscă erau gîndite — în m are p arte — cu inim ă
de porum bel.
1747 • Sinceritatea este n eînarm ată ; cine se

înarm ează cu num ele acesta e u n impostor.
M elkon K epapcian
1748 • Sinceritatea este m arele pivot etic al

geniului. Om ul sincer nu ascunde nimic din şti
inţa şi poveţele sale ; şi le etalează, pe toate,
spre folosul u m an ităţii şi spre satisfacţia spiri
tului său in stru it şi altruist.
1749 • M inunat lucru e sinceritatea : parcă se

ridică o povară de pe inim a om ului şi-i uşurează
resp iraţia ; oam enii sînt datori să fie sinceri,
cel p u ţin p en tru starea sănătăţii lor.
1750 • T rebuie îndrăgiţi duşm anii im parţiali,
şi disp reţu iţi — p rietenii linguşitori.
H acob Paroinian
1751 • Cine sim ulează, în ain te de a-i înşela pe

alţii, se orbeşte pe sine, îşi deform ează perso
nalitatea m orală. S inceritatea şi adevărul pot fi
socotite sinonim e, în tru c ît m ărtu risirea în
seam nă căinţă şi apoi purificare.
SÎRGUINŢA
1752 • A rem arca sîrguinţa altuia este o condi
ţie tot a tît de necesară, pe cît e de im perios s-o
ai tu însuţi.
1753 • Sîrguinţa este unul d in tre fructele cele

m ai plăcute ale grădinii dragostei.
H acob P aro n ian
SPERANŢA
1754 • De unde nu m ai ai nădejde, de-acolo r ă
sare iarba.
1755 • T răieşte cu nădejdea că, de Lăsata Se
cului, ai să m ănînci pilaf.
1756 ® Acolo unde foam ea a răpus pe altul, pe
m ine m -a ţin u t nădejdea.
P roverbe
1757 • S p eran ţa bolnavului m oare după m oar

tea acestuia.
1758 • E xistă un lucru pe care-1 a re orice om,
iar cel sărac şi cel bolnav — m ai m ult : spe
ranţa.
A vetik Isahachian
1759 • C ăutarea chinuitoare a unui ideal de

neatins e u n lucru cum plit ; dar, dacă realizarea
lui ar fi posibilă, aceasta a r fi nem ăsurat m ai
cum plit : a r însem na sfîrşitul. Sperăm în tru n a :
speranţa este m area cursă şi m area salvare a
fiinţei noastre. în adîncul sufletului nostru, noi
ştim că niciodată nu vom ajunge la capăt, nici
odată nu vom realiza desăvîrşirea. Iată de ce un
lucru de o frum useţe excepţională, în A rtă sau
N atură, ne aduce — fără voie — lacrim i în ochi ;
în acea clipă, aproape că vedem frum useţea de-
săvîrşită şi înţelegem că este, p e n tru vecie, în-
afara stăpînirii noastre.
1760 • Pe întinderile nesfîrşite ale m ărilor,

insulele se înfoaie ca speranţele ; în întunericul
veşnic al inim ilor, speranţele înfloresc ca
insulele.
1761 • S p eran ţa nu este refugiul celor învinşi,

nici retrag ere conciliantă în pasivitate, ci un
sim ţăm înt divin, care însufleţeşte şi chiar învol-
burează focul elanurilor sufleteşti.
V azghen
SPRIJIN
1762 • Poţi să stai unde n u-i Dum nezeu, să nu
răm îi unde n-ai sprijin.
1763 • Şi cine se urcă pe m ăgar are nevoie de
sprijin.
P roverbe
1764 • F ără sprijinul rădăcinii, chiar şi falnicul

stejar îşi pierde dem nitatea.
H ra n t A vakian
STAPÎNIRE
1765 • Să nu treci peste podul făcut de stăpîn.
1766 • Să nu bei apă din cupă domnească.
1767 • Mai bine să cadă îm p ăratu l de pe tron,
decît copilul din leagăn.
1768 • Cine stă la socoteli cu stăpînul iese plin
de datorii.
1769 • Dacă vrea starostele satului, şi ologul,
şi orbul se prind în joc.
164 CUGETĂRI a r m e n e şt i
1770 • In lume, e num ai un soare, în casă —

num ai un stăpîn m ai m are.
1771 ® M arfa fără stăpîn găseşte m ulţi stăpîni.
1772 * • Oaia fără stăpîn, o m ănîncă lupul.
1773 • Cîinele are stăpîn, lupul — Dum nezeu.
1774 • Şi piua e în m îna lui, şi pisălogul.
1775 • Şi p iatra e în m îna lui, şi nuca.
1776 • Şi h îrtia e în m îna lui, şi condeiul.
1777 • Casa-i a noastră, ograda — a o rătă
niilor.
P roverbe
STIL
1778 • S tilul este exprim area, în tr-o m anieră
personală, a unei judecăţi — în scris ori prin
viu grai.
1779 • Stilul este am prenta proprie a tale n tu
lui ; cu cît este m ai specific, cu a tît şi talentul
este m ai specific.
1780 • Adesea, o vorbă nu ne cîştigă aten ţia
sau nu a re influenţă asupra noastră, a tît cît
reuşeşte felul în care e rostită.
1781 • Cu toţii, aproape, gîndim aceleaşi lu
cru ri ; deosebirea constă în exprim are, în stil.
1782 • Stilul în alţă ceea ce este comun, în fru
m useţează ceea ce este plat şi sporeşte şi în tă
reşte ceea ce este p u ţin şi slab.
1783 * A scrie bine înseam nă — în acelaşi
tim p — a gîndi bine, a sim ţi bine şi a exprim a
bine.
1784 • S tilul este a rta de a sesiza sensui'ile

exacte ale cuvintelor şi de a găsi relaţiile din
tre ele.
D aniel V aru jan
STIMULENT
1785 • Floarea privind la floare se deschide.
1786 • Clinele sătul nu latră.
1787 • Cînd calul e-n m ijlocul apei, nu m ai e
nevoie să-l mini.
P ro v erb e
SUCCES
1788 • Succesul e un dar ceresc ; dar, fă ră a
m unci pe păm înt, succesul nu coboară de sus.
Succesul e gata, precum soarele şi ploaia ; dar,
dacă ogorul nu e sem ănat, ce să crească sub raze
şi apă ?
G hevond A lişan
1789 • C ondiţia succesului autentic este conti

n u area desăvîrşirii p ărţii reuşite a lucrului pă
răsit neterm inat. Nu noi ţinem în ălţată ră d ă
cina, ci rădăcina ne ţine în ălţaţi pe noi.
SUFLET
1790 • Unde-1 doare pe om, acolo-i e sufletul.
1791 • S ufletul e m ai dulce ca trupul.
P rov erb e
1792 • S ufletul copilului este ca apa lim pede de

izvor ; pe parcurs, se poluează.
1793 • Aşa cum chim istul separă două sau mai

m ulte elem ente p rin reacţii, to t astfel psihiatrul
clarifică lum ile interioare confuze, descîlceşte
sim ţăm intele complicate, netezeşte sufletele r i
date adueîndu-le la starea lor iniţială, întreţese
şi răsfiră fenom enele scoarţei cerebrale.
1794 • S ufletul frum os n u -i dornic de ele

ganţă ; aceasta m ă determ ină să afirm că su
fletul nu este de gen fem inin, din m om ent ce
preotul care predică despre n em urirea acestuia
nu are p u terea să-l reprim e.
H aeob P aro m an
1795 ® Sufletul este visul m ateriei ; din in te

rio ru l visului, vedem lum ea m aterială.
1796 ® Sufletul seam ănă cu o lam pă electrică,
în care, cînd p ă tru n d e curentul, se aprinde lu
mina.
1797 • Sufletul om ului nu se m ulţum eşte cu
binefaceri economice şi cu lum ina ştiinţei. In
lum ea interio ară a fiecărui om, există u n altar al
năzuinţei de a se în ălţa deasupra condiţiilor
m ateriale ale vieţii sale, de a se elibera de con-
strîngerile m ateriale şi de a căuta noi adevă
ruri.
V azghen
1798 • Noi toţi, ca nişte orbi care înaintează

pipăind zidurile, ne căutăm sufletul.
C o sta n Z a ria n
SUPĂRARE
1799 • S upărarea pagubă aduce.
1800 • Omul supărăcios îm bătrîneşte repede.
1801 • O ţetul iute crapă oala în care e pus.
1802 • Cînd dă în clocot, oala îşi stinge focul.
P ro v erb e
SUPRAESTIMARE
1803 • Apa care te-neacă zici că-i o m are.
1804 • Capului chel — pieptene de aur.
1805 • In sat n u -i nici o gospodină, şi au fă
cut-o pe asină.
1806 • In satul care n -are popă, cocoşul a fost
făcut popă.
1807 • N ădejdea ne-am luat-o de la vacă,
şi-acum a — pe găini ne bizuim.
1808 • P e n tru că m ăgarului nu i-au crescut
coam e, au zis că e mînz.
1809 • D intre păsări, tocm ai de coţofana nea
gră i-a plăcut.
P ro v erb e
ŞTIINŢA
1810 • Evenim entele nu alcătuiesc nicicînd o

ştiinţă, d a r constituie in strum ente ale unei şti
inţe. Ele treb u ie in terp retate, dar această in
te rp re ta re e necesar să concorde cu experienţa,
ceea ce devine p iatra de încercare a a d e v ăru
lui, existentă în m îinile noastre. Dacă nu accep
tăm acest lucru, înseam nă să adm item absenţa
1 68 CUGETĂRI A RM ENEŞTI
relaţiilor indispensabile d intre fenom enele na

turale.
H acob Cecizian
1811 « Ş tiin ţa seam ănă cu un ceas : ca să-l faci

să funcţioneze, trebuie să-l întorci m ereu.
1812 ® în v ă ţa tu l pînă şi în sărăcia lui e bo
gat, iar ignorantul chiar şi în bogăţia lui e sărac.
1813 • Ignoranţa e bezna m inţii, iar ştiin ţa e
lum ina m inţii.
1814 ® Ş tiinţa este un copac a cărui rădăcină
e satisfacţia şi al cărui fru c t e tihna.
H acob P aro n ian
TALENT
1815 ® T alentul nu se vinde în bazar.
P roverb
1816 ® Talentele şi calităţile superioare nu se

pot asocia, aşa cum nu se poate m erge la tîrguieli
cu un baston de aur, ci cu bani peşin.
H acob P aronian
TEATRU
1817 • SufIerul este pintenul m em oriei.
H acob P aro n ian
1818 • Există doar un te a tru — lum ea, o

piesă — viaţa, un actor — omul, un prolog —
naşterea, u n epilog — m oartea, u n decor — în
făţişările lum ii, o acţiune — trăirile sufleteşti
şi fizice.
W illia m S a ro y a n
1819 • T eatrul este, şi el, un dascăl de la care

putem în v ăţa m ulte.
G abriel S unduchian
TEMEINICIE
1820 * • A pa trece, nisipul răm îne.
1821 • N u clădeşti casă pe nisip.
1822 • Peştele, ca să nu fugă, tfeb u ie să-l ţii
de cap.
1823 • Şarpele trebuie lovit în cap.
P roverbe
TENACITATE
1824 • Apa, picurînd, găureşte piatra.
1825 • Copacul, nu-1 dobori cu o lovitură.
1826 • T rebuie să baţi la şapte uşi ca să se des
chidă una.
P roverbe
1827 • T enacitatea este sufletul geniului.

A vetik Isahachian
1828 • Aşa cum nici o ploaie, nici un potop nu

poate stinge focul care arde în adîncul păm în-
tului, to t astfel trebuie ca eşecurile, care sînt
inevitabile la începutul unei noi — şi, m ai ales,
nobile — lucrări, să nu ne sperie şi să n u ne
m îhnească. Dacă vreo lucrare bună s-ar putea
în făptui fără nereuşite şi cazne, atunci ea şi-ar
pierde însem nătatea.
St.epan Ş a h u m ia n
TICĂLOŞIE
1829 • P îinea om ului ticălos nu poţi s-o m ă-
nînci.
1830 • P îinea om ului ticălos se face de fier.
P roverbe
1831 • B inefacerea ticălosului e o insultă, iar

u ra lui — u n elogiu.
1832 • Oam enii de treab ă îşi scriu faptele bune
pe nisip, iar cei ticăloşi — ocările lor pe plăci de
bronz.
H acob P aro n ian
TIMIDITATE
1833 • Cînd in tră -n oraş, d in e le venit de la sat
um blă cu coada-ntre picioare.
P roverb
1834 • T im iditatea în vorbire şi în com porta

m ent e un defect, m ăcar p e n tru faptul că ea
este, adesea, exteriorizarea trufiei.
H acob P aronian
TIMP
1835 • T im pul este o bogăţie n ep reţuită, pre
ţul e p en tru cine-1 ştie.
1836 • Tim pul e argint, nu cade în m îna oricui.
P roverbe
1837 • A niversarea este ecoul tim pului.

H acob P aronian
TINEREŢE
1838 • T inereţea se toceşte, b ă trîn eţe a p ă
tim eşte.
1839 • Cîştigul din tin e reţe e a u r la bătrîneţe.
1840 • T înărul, de s-o ridica în aer, să nu-1
crezi.
P ro v erb e
1841 • T inereţea este u n to re n t am estecat cu

m îl şi în care se oglindeşte cerul.
H ra n t A vakian
1842 • T inereţea înnoieşte um anitatea.

1843 • T inereţea este nu num ai p u rtătoarea

sim ţăm ântului noului, nu num ai m oştenitoarea
trad iţiilo r bune ale trecu tu lu i, d a r şi călăuza
cu ltu rii nou-create. Ea păşeşte în tre i direc
ţii — în chip de creator, de instructor şi, în
sfîrşit, de testato r al viitorului.
A rsen T erterian
TIRANIE
1844 • Cînd satrapul in tră -n casă, judecătorul
iese.
P roverb
1845 • T iranii n -au niciodată somn.

H acob P aro n ian
1846 • Slăbiciunea naţiu n ilo r este aceea că au

d at naştere tiranilor.
S rbuhi T iusab
TOVĂRĂŞIE
1847 * ® Spune-m i cu cine te-ntovărăşeşti, ca
să-ţi spun cine eşti.
1848 ® Cîştigul şi paguba sînt tovarăşi.
1849 • Cine trăieşte cu un hoţ învaţă să fure.
1850 ® Nu sem ăna bostani cu dracul.
1851 ® Dacă te-n fră ţe şti cu corbul, îţi m urdă
reşti nasul.
P roverbe
1852 • Balconul e o salcie crescută pe faţa

casei.
Hacob Paronian
TRĂDARE
1853 ® C etatea se dărîm ă d in lă u n tru l ei.
P roverb
1854 • Cea m ai josnică ticăloşie a om ului este

trădarea.
Raffi
TRECUT
1855 • T recutul lesne e uitat.
P roverb
1858 ® Oam enii iubesc trecu tu l nu p e n tru a-1

repeta, ci p e n tru a avea re tră iri cu am intirile
lui...
D e re n ic D e m irc ia n
1857 • Cine are istorie nu poate să nu privească

înapoi. Cine are trecu t nu poate să nu aibă
m em orie.
P a ru ir Sevac
TRUDA
1858 • Salteaua plugarului e păm întul, perna
lui —- p iatra goală.
1859 • B răzdarul plugarului taie aur.
1860 • Copacul n u -ţi dă singur vreascuri.
1861 • Ce trage boul, num ai pielea i-o ştie.
1862 • B u rta ţăran u lu i nu se satu ră cu pîinea
orăşeanului.
P roverbe
u m il in ţ a
1863 • Cu capul plecat, nu ajungi la ţintă.

1864 • M ăgarul îngenuncheat e de două ori în
călecat.
P roverbe
1865 • Plecăciunea chibzuită e dom inatoare,

iar cea fără rost e abuzivă.
M k h itar Goş
1866 • înjositoare este acea viaţă pe care omul

o dobîndeşte plecîndu-se în faţa duşm anului ;
m oartea e preferabilă unei asem enea vieţi.
M u raţan
UNICITATE
1867 • O m înă, singură, nu poate să bată din
palme.
1 74 CU G ETĂ RI A RM EN EŞTI
1868 * • Cu o floare, n u se face prim ăvară.

P roverbe
UTILITATE
1869 • Nu duci la gură lingura goală.
1870 • Z ahărul e dulce, dar nu ţine loc de
pîine.
1871 • A pa e m ai dulce ca vinul de rodie.
1872 • Celui care vorbeşte, îi treb u ie ascultător.
1873 • A re ureche, dar n -are gaură.
1874 ® Cu rig la strîm bă, nu poţi trage linii
drepte.
1875 • Cine face urcioare le pune şi toarte.
1876 • Pe zi ploioasă, se găsesc m ulţi să dea
apă la găini.
1877 • F ără drojdie, a lu atu l nu dospeşte.
1878 • Sabia nefolosită rugineşte.
1879 • M oara, fără apă, nu m acină boabe.
1880 • Frînghia e bună lungă, iar vorba —•
scurtă.
1881 • S trîm b să fie, dar să fie copac.
1882 • M îţa care stă la pîndă preţuieşte mai
m ult ca leul care leneveşte.
1883 • A re ochi, n -are lum ină.
1884 • Şi cîinele poate să fie gras, dar carnea
lui n u -i de m încat.
1885 • F ă ră cap de m ăgar, nu se face n u n t ă 9.
1886 • A pa şi clădeşte m ult, şi dărîm ă m ult.
P roverbe
1887 • în v ă ţa tu l sterp îşi duce, ca o scoică,

nerlele în sicriu.
H r a n t A v a k ia n
c u g e t ă r i a r m e n e ş t i 175
1888 • P rietene, că-i scu rtă viaţa, ce te plîngi

fără-n cetare ? / N etrebnicul, nici de-o tră i m ia
de ani, folos nu are ; / Om ul cinstit, însă, tră
ieşte plinul vieţii chiar şi-n tr-u n m inut ; / Iar
în ţelep tu lu i îi e de-ajuns doar p rin tr-o zi să fi
trecut, / P e n tru -a putea prim i cununa unei vieţi
nepieritoare.
R eteo s B e rb e ria n
1889 • Decît viespea vrednică e m ai bu n ă a l

bina leneşă.
Eznic
1890 • Să m ori astfel ca m oartea ta să slujească

om enirii. A pieri fără urm ă nu e bine.
! h, , , G iv a n i
1891 • B un este tot ce există şi se reprezintă

sub înfăţişarea sa autentică şi slujeşte la în tre
girea m arelui bine universal.
H a ru tiu n M rm ria n
1892 • Ca să bei vin, um pli paharul, iar d roj

dia o laşi pe fundul ulcelei.
VALOARE
1893 • Nimic n u -i m ai ieftin ca lucrul scump.
1894 • A urul străluceşte şi în noroi.
1895 • A urul curat nu prinde rugină.
1896 • Peştele, în apă, n -are preţ.
1897 • P ia tra cioplită nu răm îne la păm înt.
1898 • Un om poate p reţu i cit o mie, o mie pot

să nu preţuiască nici cit unul singur.
1899 • Leul e leu, şi de-o fi m ascul, şi de-o fi
femelă.
1900 • O ricît l-ai cinsti pe porc, pînă-la urm ă
tot la cuţit ajunge.
1901 • Ce m i-e puricele, ce m i-e pişcătura lui !
Proverbe
1902 • N u există lucru sau fapt m ărunt, n e

sem nificativ, în n atură, în univers. E xistă doar
lucruri şi fapte m ari, sem nificative în rap o rt
reciproc şi cu valoare m odificabilă — m arele în
mic, m icul în m are.
Deremc Demircian
1903 • Fiorul nenorocirii îi e sufletului tu net,

iar m elancolia — ploaia care-i urm ează ; aşa se
cristalizează valorile.
M e lk o n K e p a p c ia n
1904 • V aloarea — invizibilă m iopilor, pentru

care cerul e lipsit de stele.
S a rg h is S a k a ia n
VECINĂTATE
1905 • V ecinul apropiat e m ai bun decît p rie
tenul îndepărtat.
1906 • V ecinul priceput e m ai b u n decît p rie
tenul nepriceput.
1907 • V ecinul tîn jeşte după fum ul vecinului.
1908 • N u-ţi cum păra casă, cum pără-ţi vecin.
1909 • Ai vecin liniştit, ai casă liniştită.
1910 • V ecinul e oglinda vecinului.

1911 • D acă-ţi prisoseşte apa, m ai în tîi u d ă po
m ul vecinului şi abia pe u rm ă dă-o altuia.
1912 • îţi bate vecinul la uşă ; ori n -are sare,
ori c iu r n u are.
1913 • Nu l-a născut m aică-sa păcătos, a-nvă-
ţa t de la vecini.
P ro v e rb e
VEDERE
1914 • M ai de nădejde e ce vede ochiul, decît
ce-aude urechea.
1915 • Mai bine să vezi o dată, decît să auzi de
o sută de ori.
1916 • Ce -am p ierdut la lum ina lum inării, am
găsit la lum ina soarelui.
P ro v e rb e
VIAŢA
1917 • Ne naştem plîngînd, creştem jucîndu-ne,
treb u ie să devenim oam eni m uncind ; cu o m ină
— p e n tru noi, cu cealaltă — să-i ajutăm pe cei
din ju r ; să convieţuim în dragoste, să trăim în
cinste, să îm bătrînim cu speranţă, să m urim sa
tisfăcuţi.
G h e v o n d A lişa n
1918 • V iaţa este un dar şi o m isiune. M oar

tea — o dezlegare, o îm plinire.
1919 • D intre toate gem etele, cele m ai adinei

sînt chiar vocile vieţii.
1920 • V iaţa e o floare a cărei m iere este iu

birea.
1921 • M ai bine să studiezi un om, decît zece
cărţi.
1922 • Tot ce resp iră emoţionează. L ucrurile

fă ră viaţă sînt cele care consolează. N atura, u m
bra, lum ina, am intirea consolează omul.
M ik a e l Ş a m ta n e ia n
1923 • V iaţa este sum a am intirilor noastre.

1924 • A tră i înseam nă a te consuma, sau
— cu alte cuvinte — a te apropia de m oarte.
S rb u h i T iu sa b
1925 ® Viaţa, în to talitatea ei, este m are,

foarte m are. V iaţa este universală, iar întreaga
m ăreţie şi frum useţe a vieţii om ului constă toc
m ai în aceea că, în m ediul său, om ul poate tră i
cea m ai m inunată viaţă.
H o v h a n n a s T u m a n ia n
VICLENIE
1926 • Ş iretenia vulpii e-n capul găinii.
1927 • Ţ apul e naşul dracului.
1928 • D ă-m i pe lum ea asta lină, că-ţi dau pe
lum ea ailaltă covor.
P ro v e rb e
C U G ETĂ RI A RM ENEŞTI 179
1929 • B ărbaţii deprind viclenia, fem eile o

aduc cu ele.
1930 • Vicleniile seam ănă cu peticele adăugate

pe scoarţa m inţii om ului şi care destram ă, tre p
tat, scoarţa şi distrug înfăţişarea adevărată a
spiritului şi raţiu n ii om ului. Cu viclenii, oam enii
pot avea, în viaţă, succese trecătoare, d ar nici
odată m ari succese statornice.
V azgben
VIITOR
1931 • Cu cit zbori înspre viitor, cu a tît se lă r
geşte orizontul spre trecut. Şi se adînceşte viaţa.
1932 • Cel care socoate că s-a spus ultim ul cu-

vînt despre enigm ele etern e nu este decît o
gînganie închisă în tim pul său. V iaţa devine
nepieritoare, cînd lum inează ca o rază asupra
abisurilor viitorului. Civilizaţia se clădeşte cu
speranţele n u trite p en tru m arii zori şi cu o cre
dinţă activă.
G h e g h a m T e v e k e lia n
VIN
1933 • U nde-i vin, acolo vin.
1934 • V inul e toiagul bătrînului.
1935 • V inul intră, tain a iese.
1936 • V inul pe om nu-1 omoară, dar ca pe-un
cîine îl doboară.
P ro v e rb e
VINA
1937 • Vina, să fie blană de sam ur, n-o lua pe
tine.
1938 • De păcatul păcătosului, se chinuieşte
dreptatea.
1939 • Păcătosul a re un spin în saltea.
P ro v e rb e
VIS
1940 • Sînt vise care se-m plinesc în tr-o zi, sînt
altele — in tr-u n an.
P ro v e rb
1941 • R ealitatea este un vis m ai consistent.

Visul e un adevăr de o clipă.
H r a n t A v a k ia n
1942 • V iaţa e vis tangibil, visul — v iaţă in

tangibilă.
1943 • F ă ră vis, reverie, fantezie, om ul e o
creatu ră seacă, banală, m ăru n tă ; doar în m edi
taţie este el m are şi sufletul său — m aiestuos.
A v e tik Is a h a c h ia n
1944 • Viziunile, visurile şi presentim entele

sînt, în m are parte, lum inile care — adăpostite
în tr-o cam eră, noaptea — reflectă, pe ferestrele
sufletului, întîm plările din trecut, prezent şi
viitor, p etrecu te în bezna de afară, com ponente
ale to talităţii creaţiilor universului infinit.
Harutiun Mrmrian
1945 • Visul este navigaţia m inţii — fără bu

solă şi fă ră cîrm ă.
H aco b F a ro n ia n
1946 • E m ai dulce să visezi, decît să stăpî-

neşti.
1947 • în efem eritatea am ară a vieţii reale, vi
sătorii sînt nişte contrabandişti pe care — m ai
curînd sau m ai tîrziu — viaţa îi sugrum ă. V iaţa
nu dă nim ănui d reptul să viseze ; p uţini sînt cei
care sm ulg vieţii acest d rep t. Iată de ce este atît
de scum pă visarea.
M ik a e l Ş a m ta n c ia n
VÎRSTA
1948 • Farm ecul copilăriei este visul tin e re
ţii şi triste ţe a bătrîneţii.
T ira n C ira k ia n
1949 • Să fii tîn ă r şi să cînţi, să fii b ă trîn şi să

m editezi.
P e tro s D u ria n
1950 • Cu cît om ul înaintează în vîrstă, cu

a tît organele îi obosesc m ai m ult, îşi reduc din
funcţii, dar do rin ţa lor de a se odihni răm îne,
vrem e îndelungată, neauzită — asem enea ce
rerilo r de pensionare sau de avansare răm ase
neaprobate.
B iu z a n d K e c ia n
1951 • T înărul e bogat visînd la viitor, iar bă-

trîn u l e sărac reg retîn d u -şi trecutul.
1952 • în tr-o călătorie, tîn ă ru l vede doar ple
carea, adultul — ţinta, b ătrîn u l — întoarcerea.
18 2 C U G ETĂ R I A RM ENEŞTI
VOINŢA
1953 • A voi e pe ju m ătate a face.
1954 • N u-i tre a b ă pe care om ul s-o v rea şi să
n-o facă.
P ro v e rb e
1955 • V oinţa putern ică şi strădania neobosită

sînt condiţiile necesare şi esenţiale în orice
funcţie oficială. V oinţă — p e n tru a răm îne te
m einic pe post, şi strădanie — p e n tru a dejuca
încercările făcute cu in ten ţia de a fi scos din
post.
VORBA
1956 • Vorba, cit e-n gura ta, este a ta ; cînd
ţi-a ieşit din gură, nu m ai e a ta.
1957 • Vorba, n u-i de-ajuns s-o ai, treb u ie s-o
stăpîneşti.
1958 • V orba deschide vorbă.
1959 • Peştele se prinde cu năvodul, om ul —
cu vorba.
P ro v e rb e
1960 • Scrisul e m asculin, iar vorba — fem i

nină ; dar vaca se prinde de coarne, iar om ul —
de vorbele lui.
1961 • G estul este punctuaţia vorbei.
VREDNICIE
1962 • Nu acela care tră ieşte m ult află m ulte,
ci acela care e vrednic.
1963 • Pe unde treci tu la amiază, eu am tre

cut de cu seară.
1964 • Cine porneşte devrem e la drum şi cine
se-nsoară de tîn ă r se căiesc.
1965 • Cine clădeşte casă, cine are m ireasă —
D um nezeu e cu ei.
1966 • F ata e m usafir, dar cînd îi vine v re
m ea — e vrednică.
1967 • Căm ila paşte aproape, d ar te duce de
parte.
1968 • A pa curgătoare nu prinde mîl.
P ro v e rb e
ZESTRE
1969 • Cu zestrea nevestei, nu te faci om.
1970 • Z estrea adusă de nev astă — cum e clo
poţelul de la uşă : te duci, te-ntorci, te loveşti
cu fru n te a de el.
1971 • Cu zestrea ei, fem eia m ănîncă şi ce-a
adus ea, şi ce-a chibzuit bărbatul.
1972 • Cine se-nsoară pe banii lui taică-su nu
ştie să-şi preţuiască nevasta.
Proverbe
1973 • Zestrea e o m onedă falsă, care, în căsni
cie, trece — uneori— d rep t iubire. Ca şi d ra
gostea, ea dă frum useţe celui u rît şi ştiin ţă ig
norantului.
ZGÎRCENIE
1974 • P înă să-l lase inim a pe bogat, îi iese să
racului sufletul.
1975 • S area om ului zgîrcit se duce odată cu

m ătura.
1976 • V rea giulgiu de pom ană, ca să poată
m uri.
1977 • Coşciug să fie, că m oare şi pe degeaba.
1978 • N u te satu ri dacă te scobeşti în dinţi.
1979 • Cine cere are un obraz negru, cine nu
dă — pe-am îndoi.
P ro v e rb e
1980 • Zgîrcitul, ca să economisească un deget

de stofă, îşi ţine răsu flarea cînd croitorul îi ia
m ăsura.
NOTE
1 — In s tru m e n t p o p u la r d e su fla t, c u s u n e t în a lt şi
p u te rn ic .
2 — M u n te în A rm e n ia is to ric ă (5.165 m ), c o n sid e ra t
sim b o lu l n a ţio n a l a l p o p o ru lu i a rm e a n (a c tu a lm e n te ,
p e te r ito riu l T u rciei).
3 — C u g e ta re a d a te a z ă d e p e la s fîrş itu l se c o lu lu i t r e
cu t, când o p a r te d in A rm e n ia m a i e ra su b s tă p în ire a
tir a n ie i o to m an e, d u p ă v e a c u ri d e a s u p r ire p e rs a n ă şi
o to m a n ă (in s ta u r a re a p u te r ii so v ie tic e a re loc la 29 n o
ie m b rie 1920).
4 — D in c a u z a v ic is itu d in ilo r isto ric e , p o p o ru l a rm e a n
a e m ig ra t m a siv în d e c u rs u l v re m ii, de p e te r ito r iu l
p a trie i sale, a s tfe l că, în p re z e n t, e ră s p în d it în n u m e
ro a se ţă r i d e p e în tre g c u p rin su l g lo b u lu i, to ta lita te a
c o m u n ită ţilo r d in a f a r a A rm e n ie i S o v ietice fo rm în d
a ş a - n u m ita D iaspora.
5 — P ro v e r b u l p ro v in e d in e p o c a m a tria rh a tu lu i, cîn d
le g ă tu ra d in tr e u n c h i şi n e p o tu l d e so ră e ra m u lt m ai
p u te r n ic ă d e c ît cea d in tre ta t ă şi fiu, d a to r ită d r e p tu
r i lo r p e c a re le a v e a m a m a în siste m u l tr ib a l (cf. E n -
g els — „O rig in e a fam iliei, a p ro p r ie tă ţii p riv a te şi a
s ta tu lu i" ) .
186 NOTE
6 — C a p ita la A rm e n ie i (963— 1064) în tim p u l d in a s tie i

B a g ra tiz ilo r (861— 1080), d in c a re s - a u p ă s tr a t ru in e
(a c tu a lm e n te , p e te r ito riu l T u rcie i).
7 — P a ra f ra z ă la Ecleziastul (cap. X , 16).
8 — D a tă c o n s a c ra tă în po p o r, re p r e z e n tîn d z iu a în
to a rc e rii d in ţă r ile cald e a b erzei, c o n sid e ra tă p rim u l
v e s tito r a l p rim ă v e r ii (în A rm e n ia , u n d e ia r n a se s f îr -
şe şte tîrz iu , ia r p r im ă v a r a d u re a z ă p u ţin , p e n tr u ţ ă
r a n se m n a lu l în c e p e rii lu c r ă rilo r a g ric o le e ste d a t de
so sire a p ă să rilo r).
9 — P ro v e rb u l d a te a z ă d in tim p u r i s tră v e c h i, cu t r a
d iţii to te m ic e : u n o b icei d e n u n tă , p ă s tr a t p în ă s p re
s fîrş itu l sec. X IX , im p u n e a d e g h iz a re a c îto rv a n u n ta ş i
cu piei şi m ă ş ti d e an im a le , d a tin a fiin d tr a n s m is ă u l
te r io r la s e r b ă ri şi jo c u ri p o p u la re , c a re n u se p u te a u
co ncepe f ă r ă p a rtic ip a re a u n u i a se m e n e a m ă sc ă ric i,
a şa cum , a stă z i, circ u l n u p o a te e x is ta fă r ă clovn.
INDICE TEMATIC
A B IS, P R Ă P A S T IE : 1173, 1478, 1538, 1745,

426, 1215, 1932. 1751, 1797, 1810, 1941.
A B N E G A Ţ IE : 1, 2. A G R A V A R E : 55— 70.
A BSEN ŢĂ : 541, 1182, A JU T O R : 1472, 1695.
1810. A L IA N Ţ Ă : 71— 77.
ABUNDENŢĂ, BEL A L U Z IE : 78—81.
ŞU G : 634, 1237. A M Ă G IR E , IL U Z IE :
A B U Z : 935, 1076. 303, 382, 813.
AC : 825, 993, 1434. A M E L IO R A R E : 82—84.
A C C E S IB IL IT A T E : 3— A M IA Z Ă : 1159, 1963.
5. A M IN T IR E : 85, 86, 350,
A C T IV IT A T E : 156, 653, 575, 914, 1457, 1856,
945, 1113. 1922, 1923.
A C T O R : 409, 842, 1057, A M P R E N T Ă : 850, 1109,
1818. 1779.
A C Ţ IU N E : 48, 355, AM URG, A S F IN Ţ IT ,
1818. CREPU SCU L : 455,
A C U M U L A R E : 6—9 1004, 1401.
A D A P T A R E : 10—26. AN : 86, 517, 589, 627,
ADECVARE : 27—43. 653, 735, 751, 930,
A D E V Ă R : 44— 54, 449, 1021, 1107, 1478, 1567,
556, 557, 797, 811, 813, 1572, 1888, 1940.
933, 1118, 1151, 1171, A N O T IM P : 517, 534.
188 IN D IC E T E M A T IC
A N T A G O N IS M 1: 87—98. A R M O N IE : 388, 404,

A PARENŢA : 99— 122. 519, 653, 1004, 1421.
A P A : 10, 11, 29, 31, 39, AROM Ă, PA RFU M :
66, 103, 124, 219, 235, 215, 499, 692, 1279,
374—376, 388, 481, 495, 1380, 1511.
542, 551, 587, 612, 655, ARTĂ : 5, 145— 157,
656, 663, 714, 755, 766, 1068, 1248, 1759, 1784.
786, 818, 870, 925, 982, A R T IS T : 145, 147, 153,
986, 989, 1043, 1267, 156, 395, 439, 1024.
1268, 1287, 1324, 1337, ASEM ĂN ARE : 156,
1352, 1394, 1447, 1502, 158—165, 1409.
1547, 1558, 1571, 1592, A S P IR A Ţ IE , N Ă Z U IN
1624, 1632, 1658, 1673, ŢĂ : 152, 449, 450,
1676, 1700, 1701, 1718, 750, 841, 890, 1068,
1766, 1787, 1788, 1792, 1106, 1727, 1797.
1803, 1820, 1824, 1871, A Ş T E P T A R E : 508, 1513.
1876, 1879, 1886, 1896, A T E N Ţ IE : 1541, 1780.
1911, 1968. A TO M : 449, 591.
aparare : 1422, 1474. A U R : 112, 117, 126, 279,
A PARATO R : 1157, 301, 427, 1063, 1158,
1220. 1393, 1515, 1804, 1816,
A P R E C IE R E : 123— 132. 1839, 1859, 1894, 1895.
ARARAT : 133— 135, A U T O N O M IE : 166— 175.
1208. A U T O R : 393, 1124.
A R G IN T : 1393, 1836. A V E R E, B O G Ă Ţ IE :
176— 188, 254, 308,
A R IP A : 62, 590, 1232,
1023, 1179, 1234, 1236,
1249.
1483, 1812, 1835.
A R M Ă , P U Ş C A : 195,
643, 1215. B A C L A V A : 872.
A R M E A N : 134, 136— B A N , M O N ED A , P A R A :
141, 1469, 1470. 189—202, 633, 773,
A R M E N IA : 142—144. 802, 1157, 1212, 1304,
IN D IC E T E M A T IC 189
1561, 1580, 1816, 1972, BEZNA, ÎN T U N E R IC ,

1973. T E N E B R Ă : 46, 705,
B A N A L , C O M U N : 203, 813, 1381, 1555, 1760,
204, 291, 1782. 1813, 1944.
B A R B Ă : 563, 775, 912, B IN E : 345, 459, 933,
1155, 1180, 1431. 1151, 1190, 1473, 1520,
B A R Z A : 1568. 1891.
BA SM : 49. B IN E C U V ÎN T A R E : 1126.
B A STO N , T O IA G : 1181, B IN E F A C E R E : 1797,
1544, 1816, 1934. 1831.
BAZAR : 832, 1319, B IN E F Ă C Ă T O R : 898.
1815. B IV O L : 616, 938, 1141,
B A Z A , T E M E L IE : 156, 1277, 1498.
203, 676, 1219, 1280. B lT Ă : 1559, 1598.
B A R B A T : 267, 271, 273, B L E S T E M : 1126.
282, 328, 414, 546, 574, BOALĂ, M A L A D IE :
716, 717, 719, 720, 724, 228—232, 1214.
731, 735, 747, 804, 861, BO B , B O A B A : 247, 445,
1595, 1675, 1929, 1971. 1334, 1683, 1879.
B Ă T A IE : 1452, 1631. BOGAT, BOGĂTAŞ :
B Ă T Ă L IE , L U P T A : 506, 181, 182, 186, 187, 809,
640, 643, 645, 648, 836, 882, 896, 1035, 1059,
1465, 1685. 1234, 1723, 1812, 1974.
B O L N A V : 228, 230—
BATR.IN : 211, 215, 216,
232, 325, 463, 999, 1157,
891, 1949, 1951.
1757, 1758.
B A T R ÎN E Ţ E : 205—218,
B O ST A N , D O V LEA C :
502, 1181, 1838, 1839,
495, 1348, 1850.
1948.
B Ă U T U R Ă : 227. B O U : 599, 880, 887, 996,
B ER B E C : 160, 1544. 997, 1036, 1141, 1273,
B E Ţ IE : 219—227. 1329, 1366, 1861.
B E Ţ IV : 220, 222, 223. B U C U R IE : 85, 151, 233,
234, 239, 352, 396, 573, C A P A C IT A T E : 233, 391.

1449. C A P Ă T : 208, 1759.
B U N Ă S T A R E : 1025. C A R A C T E R , F IR E : 581,
B U N Ă T A T E : 235—240, 583, 1054, 1516, 1577,
583, 746. 1661.
B U R T Ă : 168, 248, 317, C A R A V A N Ă : 857, 1205.
318, 443, 616, 619, 922, C A R N E : 4, 76, 983, 984,
944, 1046, 1048, 1306, 1550, 1647, 1884.
1533, 1862. C A R T E : 811, 850, 1066,
B U Z U N A R : 197, 226, 1068, 1069, 1111, 1115,
415, 831, 1165. 1746, 1921.
C A SĂ : 20, 81, 91, 209,
C A IM A C : 416. 268—273, 276, 277, 279,
CAL, A R M Ă SA R : 33, 280, 348, 356, 465, 583,
128, 129, 170, 330, 423, 611, 711, 714, 715, 727.
438, 665, 684, 765, 787, 776, 792, 956, 957,
850, 885, 886, 931, 1029, 1137, 1148, 1172, 1292,
1266, 1361, 1364, 1599, 1293, 1322, 1412, 1414,
1600, 1631, 1742, 1787. 1430, 1449, 1452, 1501,
C A L IT A T E , ÎN S U Ş IR E : 1583, 1630, 1704, 1770,
1, 241—243, 450, 638, 1777, 1821, 1844, 1852,
814, 1816. 1908, 1909, 1965.
C A L O M N IE , CLEVE C A U Z A : 255—265, 675,
T IR E : 244—254. 1122, 1195.
C A N T IT A T E : 243. C Ă IN Ţ Ă : 224, 1751.
C A P : 123, 129, 174, 226, C Ă L Ă R E Ţ : 87, 886.
261, 320, 329, 419, 524, C Ă L Ă T O R IE : 1952.
772, 829, 986, 1038, C Ă L Ă U Z A , ÎN D R U M Ă
1101, 1155, 1175, 1199, T O R : 1151, 1843.
1309, 1348, 1355, 1373, C Ă L D U R Ă : 1024, 1183.
1400, 1511, 1624, 1729, C Ă M IL Ă : 22, 42, 379,
1804, 1822, 1823, 1863, 411, 436, 603, 825, 914,
1885, 1926. 953, 971, 1967.
C Ă M IN , F A M IL IE : C IV IL IZ A Ţ IE : 313, 314,
266— 213, 582, 746, 1542, 1932.
1025, 1387. C ÎIN E : 4, 40, 69, 72,
C Ă SN IC IE , M ENAJ : 76, 105, 205, 248, 260,
274—291, 528, 690, 270, 347, 360— 362, 384,
1724, 1973. 461, 699, 701, 785, 854,
C E A R T Ă , V R A JB Ă : 94, 857, 858, 955, 1051,
v 292—295, 1046, 1663. 1090, 1188, 1200, 1340,
CEA S, ORĂ : 1068, 1429, 1433, 1444, 1445,
1148, 1811. 1481, 1482, 1484, 1545,
C E C IT A T E : 1312. 1549, 1598, 1599, 1606,
C E L IB A T : 296—298. 1709, 1773, 1786, 1833,
C ER : 97, 116, 455, 644, 1884.
725, 733, 1591, 1841, C ÎM P , IM A Ş, P L A I :
1904. 25, 277, 295, 639, 640,
C H E Z A Ş : 415, 1538. 643, 645, 1470.
C H E Z Ă Ş IE : 1422. C IN TE C , M E L O D IE :
C H IB Z U IN Ţ Ă : 95, 299— 519, 582, 811, 850,
303, 746, 1687. 1073, 1089, 1243— 1246,
C H IP : 86, 355, 667, 745, 1256, 1470, 1725.
793, 850, 1088, 1662. C ÎŞ T IG : 50, 305, 1057,
C IM IT IR : 1261, 1449. 1839.
C IN ST E , O N O A R E : 99, C L E R : 315— 319.
304— 312, 709, 744, 746, C L E V E T IT O R : 251.
1092, 1417, 1917. C L IP Ă , M O M E N T : 565,
C IO A R Ă , CORB : 77, 573, 575, 796, 850,
364, 616, 951, 1278, 1759, 1941.
1349, 1495, 1851. C L O P O T : 1003, 1026,
C IO B A N : 38, 1427, 1544. 1723, 1970.
C IT IT O R : 398, 1110, C O A D Ă : 63, 74, 75, 361,
1118, 1542. 362, 379, 454, 603,
C IU R : 323, 1268, 1734, 1283, 1287, 1560, 1833.
1912. C O B O R lŞ : 560.
COCOŞ : 956, 1400, 1703, CONŞTIINŢĂ, CUGET:

1806. 133, 144, 185, 303, 388,
C O L A ST R Ă : 1402. 389, 450, 480, 1157,
C O L E C T IV IT A T E : 151, 1195, 1225, 1539.
320— 322, 1265, 1539, C O N T E M P L A R E : 213.
1540. C O N T IN U IT A T E : 449,
C O L IV Ă : 995, 1359. 1157.
C O M E N T A R IU : 150. C O N T R IB U Ţ IE : 1215.
CO M O A RĂ , T E Z A U R : C O N Ţ IN U T : 739.
730, 1109. C O N V IN G E R E , CRE
C O M P Ă T IM IR E : 1351. D IN Ţ A : 389, 390, 391,
C O M PO N E N Ţ Ă : 1944. 633, 851, 1108, 1480,
C O M PO R T A R E : 582, 1539, 1932.
1221, 1834. C O P A C : 3, 418, 421,
C O M PR O M IS : 323— 479, 577, 620, 895, 1037,
328. 1339, 1442, 1814, 1825,
C O N C E SIE : 1539. 1860, 1881.
C O N C IZ IE : 673. C O P IL : 233, 234, 285,
CONDEI : 838, 1117, 288, 290, 576, 582, 583,
1157, 1687, 1776. 604, 635, 727, 841, 855,
C O N D E N SA R E : 494, 922, 988, 1086, 1127,
673, 812. 1345, 1376, 1395, 1407,
C O N D IŢ IE : 945, 1752, 1423, 1487, 1488, 1492,
1789, 1797, 1955. 1556, 1557, 1566, 1595,
C O N SE C IN Ţ A : 303, 1681, 1745, 1767, 1792.
329— 355, 798. C O P IL Ă R IE : 751, 890,
C O N SO L A R E : 356— 1449, 1459, 1948.
358. C ORN : 1141, 1808, 1960.
C O N ST A N Ţ A : 359— C O R P, T R U P : 144, 500,
382. 524, 621, 798, 1088,
C O N S T R lN G E R E , S IL Ă : 1248, 1249, 1258, 1401,
327, 383— 387, 486, 1451, 1452, 1476, 1505,
1215, 1797. 1536, 1791.
C O V O R : 1721, 1928. D A SC Ă L , P R O F E S O R :
C R E A T O R : 400, 1843. 579, 1020, 1255, 1819.
C R E A Ţ IE : 51, 392—4-00, D A T Ă : 689, 850, 1280.
451, 1385, 1944. D A T O R IE : 411—417,
C R ÎM P E I : 142, 850. 1768.
C R O IT O R : 54, 838, 1161, D A T O R IE (ÎN D A T O
1980. R IR E ) : 1152, 1215,
C U IB : 24, 272, 1275, 1471, 1473, 1474, 1476,
1588, 1614. 1520, 1542.
C U L O A R E : 499, 692, D EC Ă D E R E, D E C L IN ,
733, 743, 746, 1247, R E G R E S : 391, 448,
1455, 1502. 1633.
C U L T U R A : 314, 401— D E FE C T , L IP S A , M E
404, 1264, 1265, 1843. T E A H N Ă : 536, 537,
C U N O A ŞT E R E : 405— 737, 1221, 1615, 1834.
407, 817. D E G E N E R A R E : 418—
C U N U N A : 811, 1564, 429.
1688, 1888. D E G E N E R A T : 1025.
C tlR A J, ÎN D R A Z N E A - D E G E T : 367, 769, 875,
' l ă : 817, 1213. 981, 1688, 1980.
C U R IO Z IT A T E : 204. D E O SE B IR E , D IF E
C U Ţ IT : 37, 162, 473, R EN Ţ A , D IS T IN C Ţ IE :
996, 1329, 1900. 86, 156, 671, 680, 1595,
C U V ÎN T : 122, 191, 397, 1781.
540, 669, 748, 757, 1068, D EPEN DENŢĂ : 430—
1106, 1260, 1411, 1784, 435.
1924, 1932. D E P R E C IE R E : 436—
441.
D A N S : 408— 410. D E P R IN D E R E , O B IC E I:
D A N SA T O R : 32. 442— 448, 803, 1536.
D AR, O F R A N D A : 765, d e s Av îr ş ir e , per
809, 1131, 1788, 1918. f e c ţ i u n e : 326, 449—
451, 672, 797, 1759, 485, 518, 841, 1021, 1067,

1789. 1068, 1300, 1421, 1950.
D E SC E N D E N T : 637. D O V A D Ă , M Ă R T U R IE :
D ESC E N D E N Ţ A : 452— 253, 727, 890, 1054,
455. 1109, 1422.
D E S P Ă R Ţ IR E : 289, 575. D R A G O ST E, IU B IR E :
D EST IN , SO A R T Ă : 95, 154, 215— 217, 285,
456—458, 1595. 410, 486—550, 590, 631,
D E Z N Ă D Ă JD U IT : 1174. 727, 741, 746, 839, 935,
D E Z N Ă D E JD E : 93. 1006, 1092, 1106, 1111,
D EZVOLTARE : 1110, 1119, 1217, 1235, 1263,
1540. 1301, 1451, 1475, 1527,
D IA V O L , D RA C : 315, 1633, 1724, 1726, 1738,
695, 867, 1560, 1850, 1753, 1917, 1920, 1973.
1927. D R A M Ă : 48, 448.
D IM IN E A Ţ Ă : 659, 929, D R E P T : 185, 897, 1215,
930, 1397, 1567. 1473, 1475, 1695, 1947.
D IN T E , M Ă SE A : 255, D REPTATE, E C H IT A
765, 1200, 1978. T E : 397, 551—557,
D IS C E R N Ă M ÎN T : 459— 933, 1152, 1301, 1420,
464. 1423, 1648, 1938.
D IS C R E Ţ IE : 465—470. D RU M , C A L E : 46, 310,
D IS P E R A R E : 471— 475. 311, 375, 582, 838, 928,
D IS P R E Ţ : 741, 1033. 973, 980, 1001, 1084,
D IST A N Ţ A R E : 476— 1118, 1543, 1560, 1564,
480. 1601, 1964.
D U A L IT A T E : 558—566.
D O B lN D Ă : 416.
D U H : 122, 1182, 1545.
D OCTOR, M E D IC : 999,
D U M IC A T : 752, 927.
1157. D U M N E Z E U : 413, 896,
D O JA N Ă : 353, 1401. 1222, 1293, 1294, 1408,
D O L IU : 1262, 1439. 1591, 1719, 1762, 1773,
D O R IN Ţ Ă : 386, 481— 1965.
DURERE : 85, 123, 255, ENIGM A, M ISTER : 890,

478, 567—575, 819, 1087, 1932.
1106, 1451, 1511. EPID EM IE : 706, 1216.
DUŞMAN, VRĂJM AŞ : EPIL O G : 285, 1818.
179, 639, 642, 648, 834, E PIT A F : 591.
1328. 1458, 1471, 1472, EPOCĂ : 393, 1069, 1113,
1574, 1585, 1612, 1654, 1422.
1750, 1866. EREDITATE : 635—638.
DUŞMĂNIE : 741, 1321, EROISM : 63S—648, 1456.
1527, 1578. EROU : 643, 644.
ESENŢĂ : 393, 1260,
EDUCATOR : 515. 1455.
EDUCAŢIE : 576—583, ESEU : 528, 1110.
EŞEC, NEREUŞITĂ :
1215, 1540.
EFECT : 140, 448. 428, 1828.
EFEM ERITA TE: 584— ETERNITATE, VECIE,
VEŞNICIE : 274, 494,
591, 1947.
EFICIEN ŢĂ : 313, 592— 565, 573, 649—654, 1759.
606 . EVENIMENT : 1810.
EGOISM : 544, 607—629. EVOLUŢIE : 1110.
ELEGANŢĂ : 630—632,
EX CEPŢIE : 655—659.
1794. i
ELEMENT : 673, 1517, EX EM PLU : 211, 1479.
1540. EXISTENŢĂ, V IE Ţ U I
ELEV : 463, 515, 1020. RE : 239, 890, 1109,
ELOCVENŢĂ : 529, 633, 1255, 1265, 1420, 1423,
634, 757, 1068. 1455, 1519.
ELOGIU : 1831.
EX PERIEN ŢĂ : 660—
EM IGRARE : 389.
EMOŢIE : 494. 666, 812, 1810.
ENCICLOPEDIE : 1020. EX PR ESIE : 153, 667—
ENERGIE : 146, 1420, 673, 1248, 1300, 1411.
1455. EZITA RE : 1685.
F A B U L Ă : 54. F E N O M E N : 51, 1280,

F A IM A : 674—676. 1793, 1810.
F A P T A , T R E A B Ă : 84, F E R E A S T R Ă : 402, 1374,
119, 354, 558, 605, 628, 1944.
677—682, 718, 883, F E R IC IR E : 396, 493, 508,
1074, 1107, 1221, 1477, 748—751, 796, 1005,
1479, 1648, 1832, 1902, 1087, 1088, 1312, 1385,
1954. 1387, 1451, 1633.
F A R M E C : 34, 1478, 1948. F IA R Ă : 198, 484, 789.
F A T A : 78, 182, 278— 281, F IE R : 804, 1392, 1830.
307, 538, 683—692, 902, F IIN Ţ A : 145, 1106, 1109,
987, 1125, 1154, 1157, 1121, 1198, 1248, 1385,
1357, 1493„ 1494, 1966. 1461, 1759.
F A Ţ Ă : 668, 868, 1066, F IL O Z O F IE : 670, 1016,
1135, 1532. 1022 .
F Ă IN A : 323, 333, 378, F IO R : 1519, 1903.
872, 874, 1358, 1734. F IR : 306, 321, 550, 651,
F Ă Ţ Ă R N IC IE : 556, 919, 1455, 1546, 1712.
693—709. F IN T IN Ă : 12, 420, 1295,
F E C IO R , F IU : 280, 636, 1337, 1602, 1658, 1718.
638, 683, 710—712, 987, FLA CĂ RĂ , V Ă P A IE :
1121, 1479, 1493, 1497.
813, 1197, 1215, 1461.
F E L , M A N IE R Ă , M OD :
F L Ă M ÎN D : 169, 181,
354, 402, 1124, 1248,
248, 476, 481, 482, 760—
1410, 1778, 1780.
F E M E IE : 86, 187, 217, 762, 1019, 1025, 1159.
218, 271, 328, 414, 435, F L E C A R : 753.
478, 521, 545, 546, 574, FLECĂREALA : 752—
711, 713—747, 804, 861, 759.
891, 902, 931, 1131, F L O A R E : 97, 98, 118,
1151, 1209, 1541, 1595, 215, 373, 394, 455, 495,
1674, 1675, 1929, 1971. 499, 596, 692, 1255, 1257,
1443, 1511, 1518, 1564, F R IN G H IE , F U N IE : 81,

1785, 1868, 1920. 1076, 1103, 1602, 1610,
F O A M E : 760—763, 877, 1880.
1056, 1237, 1756. F R ÎU : 1215, 1613.
F O A R F E C Ă : 838, 967. F R U C T , P O A M Ă : 394,
FO C : 38, 59, 60, 68, 262, 556, 794, 877, 1581,
386, 412, 489, 506, 607, 1649, 1753, 1814.
725, 852, 861, 1137, F R U M O S, FRU M U SE
1172, 1202, 1298, 1452, Ţ E : 791—804, 811, 945,
1467, 1687, 1710, 1761, 1124, 1151, 1518, 1662,
1828. 1739, 1759, 1925, 1973.
FO LO S, P R O F IT : 183, F R U N T E : 21, 457, 458,
608, 764—777, 1422, 1114, 1343, 1466, 1688,
1540, 1748. 1694, 1970.
F O R M A : 672, 1265, 1410, F R U N Z Ă : 257, 394, 1519.
1411, 1455, 1536. F U D U L : 943, 973—976,
F O R Ţ A , P U T E R E , V I 978.
G O A R E : 215, 400, 404, F U M , F U N IN G IN E : 262,
505, 556, 673, 757, 836, 368, 1114, 1449, 1554,
891, 1186, 1248, 1422, 1907.
1423, 1455, 1461, 1472, F U N C Ţ IE : 1950, 1955.
1478, 1538, 1541, 1645, F U N D : 212, 318, 1044,
1794. 1213, 1632, 1696.
F R A T E : 274, 422, 559, F U R T U N Ă : 116, 295,
681, 710, 778—781, 1153, 331, 535, 1339.
1470.
F R Ă Ţ IE , ÎN F R Ă Ţ IR E : GAURĂ, BORTA : 28,
778— 781, 1153, 1527, 34, 63, 1096, 1271, 1304,
1672.
1873.
F R IC Ă , S P A IM Ă : 782—
790, 964, 1654. G A Z D Ă : 1413, 1418.
F R IG : 25, 425, 1197, 1238, G A Z E T A R : 1157, 1539,
1553. 1542.
G Ă IN Ă : 18, 365, 445, G L U M Ă : 44, 292.

482, 601, 830, 946, 986, G O S P O D Ă R IE : 282.
1140, 1683, 1714, 1807, G O S P O D IN Ă : 264, 727,
1876, 1926. 1357, 1704, 1805.
G E L O Z IE : 525, 544. G R A I, V O R B IR E : 1778,
G E N E R A Ţ IE : 154, 1104. 1834.
G E N E R O Z IT A T E : 240, G R A M A T IC Ă : 540, 1726.
805—809. G R A Ţ IE : 799.
G E N IU : 675, 810—814, G R Ă D IN A R : 1164.
1217, 1382, 1662, 1748, G R Ă D IN Ă : 1247, 1753.
1827. G R E Ş E A L Ă : 84, 450,
G EST : 582, 1961. 777, 813, 815—817,
1504, 1732.
G H IM P E , M Ă R Ă C IN E ,
G R IJĂ : 233, 234, 284,
S P IN : 1282, 1356, 1510,
818—820.
1563, 1692, 1939.
G R IN D IN Ă : 65, 561,
G IN D : 89, 403, 573, 734,
1320.
1104, 1112, 1249, 1477,
G R ÎU : 576, 1470.
1526, 1665, 1702.
G R O A P Ă : 318, 553.
G ÎN D IR E : 146, 397, 485,
G R U M A Z : 42, 887.
495, 851, 1070, 1116,
G U N O I : 346, 1355, 1686.
1455. G U R Ă : 4, 96, 171, 244,
G ÎN D IT O R : 1152, 1184. 245, 432, 752, 758, 759,
G ÎSC Ă : 364, 899, 1140, 871, 888, 1078, 1084,
1746. 1170, 1188, 1241, 1290,
G ÎT L E J : 35, 432, 1044. 1379, 1399, 1433, 1558,
G LA S, V O CE : 320, 499, 1621, 1680, 1869, 1956.
519, 743, 757, 850, 851, G U ST : 43, 464, 727, 743,
1128, 1541, 1621.
863, 1246, 1247, 1272,
1455, 1519, 1524, 1919. H A IN Ă , ÎM B R Ă C Ă M IN
G L O R IE , SL A V Ă : 1261, T E, R U F Ă R IE , S T R A I:
23, 100, 114, 178, 332,
1294, 1303, 1460, 1478, 443, 630, 669, 720, 721,
1520. 1161, 1536.
H A L V A : 1028. IM IT A Ţ IE : 844, 845.

H A O S : 499. IM IX T IU N E : 846—849.
H A Z A R D A R E : 821—823. IM P O R T A N Ţ Ă , ÎN
H ÎR T IE : 1538, 1776. SE M N Ă T A T E : 898,
H O L T E I : 296, 297. 1828.
H O T A R , L IM IT A : 557, IM P R E S IE : 850, 851.
750, 1108, 1215, 1420. IM P R U D E N Ţ Ă : 852—
H O Ţ : 30, 162, 186, 826— 856.
834, 1425, 1426, 1483, IN D IF E R E N T : 441.
1490, 1711, 1720, 1849. IN D IF E R E N Ţ Ă : 464,
H O Ţ IE : 824—835, 1403. 857—862.
HRANĂ, M E R IN D E , IN D IS C R E Ţ IE : 863—868.
M ÎN C A R E : 35, 38, IN D IV ID , P E R S O A N A :
495, 876, 1128, 1307, 512, 536, 550, 706, 1088,
1348, 1415, 1658. 1104, 1108, 1215, 1259,
1279, 1474, 1512, 1539.
IA R B A : 445, 960, 1634, IN E C H IT A T E , NE
1754. D REPTATE : 869—
IA R N A : 215, 584, 998. 887.
IA U R T : 657, 661, 1359, IN E G A L IT A T E : 289,
1611. 1186.
ID E A L : 670, 1759. IN F L U E N Ţ A : 1260,1538,
ID E E : 92, 133, 669— 673. 1780.
797, 1025, 1105, 1410, IN IM Ă : 2, 58, 90, 98,
1455. 202, 237, 240, 242, 252,
IE R T A R E : 824. 258, 357, 367, 408, 483,
IG N O R A N T : 840, 1517, 490, 521, 524, 529, 530,
1812, 1973. 535, 572, 598, 667, 668,
IG N O R A N T Ă : 836—
840, 1813. 689, 690, 724, 725, 733,
IM A G IN A Ţ IE : 397, 841 743, 791, 807, 826, 859,
— 843, 1070, 1455, 1727. 868, 1001, 1014, 1045,
IM A G IN E : 512, 682, 850, 1049, 1068, 1118, 1262,
1112. 1270, 1381, 1383, 1436—
1438, 1449, 1461, 1462, IZ V O R , S U R SA : 124,

1468, 1470, 1476, 1508, 153, 420, 495, 664, 1124,
1515, 1525, 1569, 1638, 1163, 1234, 1547, 1792.
1654, 1660, 1661, 1746,
1749, 1760, 1974. ÎM P Ă C A R E : 294.
IN O C E N T : 580. ÎM P L IN IR E , R E A L I
IN O C E N Ţ A : 888—890. Z A R E : 121, 518, 682,
IN S P IR A Ţ IE : 395, 397, 1260, 1759, 1918.
1070, 1249. ÎN Ă L Ţ A R E , ÎN Ă L Ţ I
IN S T IN C T : 252, 496, M E : 391, 1232.
891, 892. ÎN C E P U T : 204, 652,
IN S T R U M E N T : 1104, 924—930, 1455, 1737.
1216, 1810. ÎN C E R C A R E : 541, 1119,
IN T E L IG E N Ţ A : 1075, 1280, 1645, 1810, 1955.
1182. ÎN C R E D E R E : 746, 931
IN T E N Ţ IE : 898, 933, —936.
1955. ÎN D Ă R Ă T N IC : 937.
IN T E R E S : 153, 893—898, ÎN D Ă R Ă T N IC IE : 937—
1542. 941.
IN T E R P R E T A R E : 150, ÎN D E S T U L A R E : 942—
1810. 945.
IN V ID IE : 899—903. ÎN D U R A R E : 938.
IR E V E R S IB IL IT A T E : ÎN F Ă Ţ IŞ A R E : 845, 1818,
904—914. 1891.
IR O N IE , ZEFLEM EA : ÎN F U M U R A R E , TRU
915—918. F IE : 946—980, 1092,
IS C U S IN Ţ A : 919—923. 1834.
IS T O R IE : 1219, 1526, ÎN R U D IR E : 981—989.
1857. ÎN S T R Ă IN A R E : 990—
IU B IT , ÎN D R Ă G O S T IT : 993.
283, 295, 503, 511, 531, ÎN Ş E L Ă T O R IE : 254, 666.
533, 536, 537, 542, 543, ÎN T IN D E R E : 550, 626,
545. 1760.
IN T IM P L A R E : 204, 354, JU D E C Ă T O R : 552, 1074,

1944. 1345, 1539, 1844.
IN T IR Z IE R E : 994—1000. JU G : 556, 599, 810, 887.
ÎN T R E B A R E : 402. JU M Ă R I : 1127, 1276,
ÎN T R E G IR E : 1260, 1891. 1509.
ÎN Ţ E L E G E R E : 383, 746, JU R N A L : 850.
1001—1006, 1092.
ÎN Ţ E L E P C IU N E : 91, L A B Ă : 763, 788, 1200.
484, 817, 1007—1016, L A C : 7, 719.
1075, 1422, 1633. L A C O M : 1042, 1055,
ÎN Ţ E L E P T : 188, 422, 1056.
L A C R IM Ă : 97, 204, 237,
460, 604, 680, 1008—
258, 352, 539, 693, 1087,
1012, 1014— 1016, 1033,
1515, 1759.
1295, 1296, 1306, 1530,
L A P T E : 372, 1552, 1607,
1888.
1611, 1657, 1677.
ÎN Ţ E L E S , SE N S : 748,
L A U D Ă : 1029—1034.
1243, 1784.
L Ă C O M IE : 1035—1060.
ÎN V Ă Ţ A T , S A V A N T :
L Ă U D Ă R O S : 1033.
680, 838, 840, 1151,
1473, 1812, 1887. L EA C : 181, 571, 958.
1100 .
ÎN V Ă Ţ Ă T U R Ă : 234,
1017—1022, 1530. L E A G Ă N : 279, 582, 1405,
1449, 1566, 1767.
JE R T F Ă , S A C R IF I L E C T U R Ă : 1061—1071.
C IU : 802, 1023—1025, L E C Ţ IE : 582, 1244.
1579.
LEGĂ TURA, CONE
JIN D : 1026—1028.
X IU N E : 286, 1217.
JO C , JO A C Ă : 335, 1441,
1444, 1587, 1769. L E G E : 731, 882, 1072—
JU C Ă T O R : 204. 1076, 1215, 1218, 1255,
JU D E C A T A , R A Ţ IU 1280, 1423.
N E : 94, 397, 480, 1075, L E G E N D Ă : 49.
1186, 1778, 1930. L E M N : 119, 861, 1693.
L EN E , T R ÎN D Ă V IE : L O V IT U R Ă : 382, 1825.
1077—1086, 1230, 1236, L U C R U , O B IE C T : 27,
1227. 144, 203, 241, 509, 532,
LEN E Ş, T R ÎN D A V : 590, 591, 674, 725, 797,
1079, 1080, 1083, 1085, 842, 851, 866, 924, 1018,
1234, 1889. 1022, 1069, 1129, 1152,
L E O P A R D : 380. 1186, 1353, 1390, 1518,
L E S P E D E : 689. 1662, 1733, 1735, 1749,
L E U : 106, 1090, 1523, 1758, 1759, 1781, 1789,
1882, 1899. 1810, 1902.
L IB E R T A T E : 327, 1087 L U M E : 26, 115, 122, 141,
— 1093, 1301, 1471, 172, 204, 239, 244, 246,
1477, 1479, 1688— 1690. 275, 308, 322, 396, 402,
L IM B A : 90, 122, 141, 495, 496, 623, 626, 705,
196, 468, 530, 703, 754, 740, 843, 869, 879, 884,
833, 974, 1094—1109, 1068, 1085, 1088, 1094,
1166, 1419, 1492, 1500, 1129, 1130, 1171, 1229,
1618. 1230, 1280, 1301, 1302,
L IN G U R Ă : 171, 846, 1323, 1383, 1423, 1451,
1084, 1208, 1287, 1676, 1485, 1506, 1770, 1793,
1698, 1869. 1795, 1797, 1818.
L IN IE : 750, 1455, 1874. L U M IN Ă : 46, 190, 556,
L IR IC Ă , L IR IS M : 48, 1091, 1381, 1423, 1504,
152, 1449. 1796, 1797, 1813, 1883,
L IT E R A T U R Ă : 727, 1916, 1922, 1944.
1069, 1109, 1110—1124, L U M IN A R E : 625, 855,
1455. 1024, 1189, 1202, 1916.
L IN Ă : 917, 1928. L U N Ă : 492, 705, 834,
LO C : 27, 86, 190, 194, 1004, 1284, 1403, 1494.
850, 878, 906, 907, 912, L U P : 67, 131, 205, 369,
1148, 1203, 1514, 1581, 430, 697, 701, 783, 854,
1633, 1708. 856, 879, 950, 1427,
L O G IC Ă : 185, 388. 1586, 1772, 1773.
M A M A : 511, 582, 635, 1288, 1323, 1356, 1364,

642, 688, 727, 920, 922, 1375, 1498, 1529, 1622,
963, 991, 1086, 1125— 1637, 1642, 1719, 1763,
1130, 1132, 1230, 1316, 1805, 1808, 1864, 1885.
1402, 1423, 1447, 1485, M Ă N U Ş Ă : 1277, 1608.
1486, 1492, 1494, 1495, M A R : 111, 1045, 1297,
1556, 1557, 1670, 1681, 1659.
1913. M Ă R E Ţ IE : 1303, 1925.
M A N U SC R IS : 440, 739. M Ă S U R Ă : 2, 43, 140,
M A R E : 26, 382, 458, 471, 322, 491, 628, 653,
535, 538, 664, 821, 869, 1133—1148, 1197, 1674.
919, 1363, 1396, 1558, M Ă T U R Ă : 63, 926, 1975.
1676, 1696, 1760, 1803. M E D IT A Ţ IE : 1069.
M A RFĂ : 988, 1319, M E D IU : 1925.
1771. M E L A N C O L IE : 1903.
M A SA : 64, 767, 868, M E M O R IE : 1149, 1150,
1355. 1857.
M A SC Ă : 708, 1615. M E N IR E : 1151, 1152.
M A Ş IN Ă R IE , M ECA M E R C A N T IL IS M :
N ISM : 303, 495, 1646. 1153—1157.
M A T E R IE , M A T E R IA M E R IT : 429.
L IT A T E : 146, 649, M E S E R IA Ş : 1473.
671, 1795. M E S E R IE : 1158—1165.
M A T E R N IT A T E : 1131, M IE L : 37, 362, 702,1682.
1132. M IE R E : 703, 769, 770,
M Ă C E L A R : 1036, 1429. 773, 1275, 1401, 1920.
M A G A R , A SIN , C A T IR :
M IJL O C : 140, 155, 394,
12, 17, 21, 36, 128,131,
330, 363, 423, 436, 438, 1025, 1070, 1114, 1150,
495, 600, 613, 617,677, 1215, 1219.
786, 787, 885, 921, 940, M IN C IN O S : 1166, 1172.
941, 960, 962, 963, 1156, M IN C IU N Ă : 45, 556,
1205, 1252, 1266, 1269, 557, 816, 1166— 1174.
M IN T E , R A Ţ IU N E : 46, 494, 500, 565, 640, 645,

88, 89, 94, 138, 193, 652, 778, 819, 890,1092,
622, 671, 727, 1013, 1191— 1198, 1461, 1468,
1020, 1068, 1105, 1108, 1587, 1654, 1695, 1702,
1109, 1150, 1175— 1186, 1707, 1757, 1818, 1866,
1293, 1307, 1311, 1342, 1890, 1918, 1924.
1461, 1462, 1515, 1530,
1617, 1813, 1945. M O D E S T IE : 1199—1211.
M IN U N E : 1132, 1257. M O M E A L Ă : 795, 799.
M IR E , M IR E A S A : 78, M O N ST R U : 707, 1647.
278, 296, 900, 1357, M ORALA, M O R A L I
1965. T A T E , E T IC Ă : 1148,
M IR O S : 385, 1347, 1443. 1212—1222, 1280.
M IS IU N E : 1918. M O R A R : 818.
M IS T IF IC A R E : 51. M O R A V : 731, 1214, 1216.
M IŞC A R E : 408, 582, M O R M IN T : 84, 98, 455,
1197. 669, 679, 728, 779, 1420,
M IT A : 1187—1190. 1570, 1654.
M IZ E R IE : 239, 646,1504. M O R T : 348, 913, 1015.
M ÎH N IR E , T R IS T E Ţ E : M O Ş T E N IR E : 1223—
575, 1068, 1948. 1225.
M IN A : 36, 71, 167, 169, M O Ş T E N IT O R : 1843.
172, 189, 236, 342, 355, M U N C A : 186, 767, 1081,
591, 696, 776, 807, 886, 1226—1237, 1368, 1473,
909, 1040, 1063, 1082, 1480.
1143, 1207, 1215, 1216, M U N T E : 25, 139, 426,
1227, 1328, 1331, 1449, 434, 1083, 1208, 1228,
1472, 1559, 1598, 1603, 1247, 1384, 1470, 1562.
1604, 1669, 1810, 1836, M U R D Ă R IE : 189, 958,
1867, 1917. 1238— 1242, 1654.
M O A R A : 62, 612, 714,
1879. M U R IT O R : 814, 1056.
M O A R T E , P IE IR E : 94, M U S A F IR : 994, 1412,
97, 177, 229, 455, 475, 1413, 1416— 1419, 1966.
M U SC A : 1139, 1344. N E B U N IE , S M IN T E A
M U ST A Ţ A : 563, 1431. L A : 1091, 1291—1296.
M U T : 227, 504, 753, N EC A Z : 233, 272, 284,
1504, 1695. 629, 1488. .
M U Z IC A : 146, 1243— N E C E S IT A T E , N E V O IE :
1249, 1725. 1092, 1244, 1297—1301,
1542.
N A R A : 743, 1279. N E F E R IC IR E : 1092,
N A R C IS IS M : 1250— 1302, 1303, 1537.
1254. N E F E R IC IT : 475.
N A S : 969, 1851. N E G H IO B : 188, 422, 460,
N A Ş : 99, 1927. 604, 1008— 1012, 1015,
N A Ş T E R E : 1132, 1818. 1304— 1306, 1308, 1310,
N A T U R Ă : 150, 402, 449, 1313, 1530.
450, 798, 811, 812, 945, N E G H IO B IE : 1092,1184,
1255—1257, 1385, 1516, 1304—1313.
1519, 1595, 1759, 1902, N E G L IJE N Ţ A : 447.
1922. N E G O Ţ : 1153, 1314—
N A Ţ IU N E , N EA M : 1319, 1576.
139— 141, 402, 582,1105, N E ÎN C R E D E R E : 790,
1108, 1121, 1219, 1225, 934.
1258—1265, 1455, 1473, N E M U R IR E : 651, 654,
1649, 1674, 1725, 1846. 1196, 1794.
N Ă R A V : 369, 370, 380,
N E N O R O C IR E : 239,
442.
1016, 1462, 1672, 1903.
N EA D E C V A R E : 1266—
1280. N E N O R O C IT : 903.
N E A JU N S : 207, 1281— N E P Ă R T IN IR E : 1320,
1285. 1321.
NEATEN ŢIE : 1286— N E P R IC E P E R E : 1322—
1290. 1331.
NEBUN : 222, 1025, 1291, N E R E C U N O Ş T IN Ţ A :
1292, 1294— 1296. 1332—1341.
N E S T A T O R N IC IE : 1260, 1346, 1366—1370,

1342, 1343. 1395, 1448, 1461, 1747.
N E T R E B N IC : 490, 1183, N U N T A Ş : 348.
1888. N U N TĂ : 669, 1497, 1885,
N E T R E B N IC IE , NE N U R I : 722.
V O L N IC IE : 1344— N U V E L Ă : 1110.
1354.
N E V O L N IC : 463, 1351, O A IE : 430, 454, 697, 702,
1352, 1461. 783, 854, 856. 1146,1484»
N E V R E D N IC IE : 1355— 1586, 1607, 1772.
1360. O A L Ă : 80, 109, 280, 445,
N IS IP : 1820, 1821, 1832. 846, 848, 863, 876,1134,
N O A P T E : 30, 94, 108, 1700, 1801, 1802.
366, 659, 733, 1381, 1703, O A ST E , T R U P Ă : 120,
1717, 1944. 1102 .
N O B L E Ţ E : 427. O B L IG A Ţ IE : 506.
N O R : 61, 382, 602, 742, O B R A Z : 71, 521, 1979.
969, 1403. O B R Ă Z N IC IE : 1371—
N O R Ă : 267, 275, 276, 1376.
1493. OCARĂ, IN S U L T A :
N OR O C , ŞA N SĂ : 936, 1031. 1377—1379, 1831,
1361—1365, 1402. 1832.
N O R O I, M ÎL : 212, 962, O C E A N : 352, 1106.
O C H I : 77, 147, 152, 157,
1213, 1238, 1529, 1841,
1894, 1968. 166, 228, 233, 249, 258,
266, 297, 352, 459, 467,
N O U , N O U T A T E : 1075,
480, 530, 552, 665, 693,
1843.
723, 743, 774, 829, 907,
N U C Ă : 251, 300, 1145, 990, 1042, 1048, 1049,
1775. 1058, 1111, 1129, 1185,
N U M Ă R : 1074. 1287, 1289, 1290, 1317,
N U M E : 99, 109, 174, 249, 1318, 1338, 1365, 1432,
307, 308, 706, 879, 1125, 1446, 1526, 1531, 1554,
1624, 1639, 1651, 1727, 1148, 1165, 1177, 1178,

1759, 1883, 1914. 1182, 1186, 1210, 1211,
O G L IN D Ă : 310, 480, 667, 1225, 1240, 1246, 1248,
694, 737, 845, 1114, 1253, 1254, 1263, 1293,
1149, 1245, 1254, 1504, 1300, 1320, 1323, 1328,
1910. 1331, 1340, 1343, 1350,
O G O R : 881, 923, 1320, 1352, 1363, 1365, 1366,
1470, 1788. 1369, 1 3 8 0 --1385, 1389,
O G R A D A : 894, 1552. 1421, 1450, 1452, 1461,
O L A R : 175. 1467, 1468, 1489, 1507,
O LOG : 246, 335, :1769. 1514, 1516, 1517, 1536,
O M : 1. 2 , 46, 84, 86 , 89, 1575, 1577, 1593, 1605,
1 0 0 , 1 0 1 , 103, 115, 1 2 0 ,
1612, 1617, 1619, 1639,
1 2 2 , 147, 156, 161, 178,
1644, 1658, 1670, 1673,
183, 197, 202, 207, 213, 1720, 1748, 1749, 1758,
2 2 1 , 223, 232— 234, 238, 1797, 1800, 1818, 1829,
242, 249, 258, 298, 303, 1830, 1832, 1854, 1856,
304, 306, 313, 371, 380, 1866, 1888, 1898, 1917,
381, 388, 391, 397, 405, 1921, 1922, 1925, 1930,
406, 440, 448, 450, 451, 1936, 1943, 1950, 1954,
456, 463, 480, 483, 504, 1959, 1960, 1969, 1975.
549, 550, 557, 566, 573, O M E N IE , U M A N IT A -
580, 581, 591, 605, 607— R IS M : 1092, 1118,
614, 621, 629, 637, 649, 1380--1383, 1520.
671, 674, 679, 705,
723, 748, 750, 751, O M E N IR E , U M A N I
757, 760—762, 808, T A T E : 204, 312, 450,
811, 814, 815, 818, 820, 582, 813, 890, 1121,
836, 837, 839, 842, 843,
862, 892, 897, 903, 1384—1387, 1504, 1595,
915, 932, 934, 943, 944, 1748, 1842, 1890.
974, 1008, 1 0 1 2 , 1017, O M ID Ă , V IE R M E : 25,
1023 , 1025, 1061— 1063,
1068 , 1083, 1085, 1088, 93, 418.
1095 , 1102, 1103, 1 1 1 2 , O P IN C Ă : 431, 867, 1705.
O P IN IE , P Ă R E R E : 120, P A G U B Ă : 1242, 1425—

845, 1218, 1342. 1435, 1799, 1848.
O P O R T U N IT A T E : P A H A R : 388, 526, 1892.
1388—1401. P A I : 36, 386, 959, 1498.
O R A Ş: 961, 1345, 1633, P A L A T : 583, 832, 1247.
1662, 1728, 1833. P A L IA T IV : 1436—1439.
O R A T O R : 633. P A N Ă : 910, 1278, 1746.
O R Ă ŞE A N : 1862. P A R Ă : 452, 585, 800,
O R B : 115, 321, 1555,1695, 822, 1045, 1283.
1769, 1798. PA RTE, P Ă R T IC IC Ă :
O R E Z : 264, 979, 1430. 47, 153, 733, 1505, 1542,
O R FA N : 177, 1402— 1789, 1944.
1408, 1646. P A R T IC U L A R IT A T E :
O R G A N ISM : 1260. 494, 1440—1446, 1542,
O R IG IN A L IT A T E : 1109. P A S : 1, 408, 480, 582,
1409—1411. 933, 1197, 1215.
O R IZ O N T : 746, 1931. P A S Ă R E : 163, 499, 615,
OS, O SE M IN T E : 40, 444, 909, 1519, 1809.
473, 1097, 1188, 1281, P A S IU N E : 46, 1542,
1340, 1429, 1448, 1453. 1613.
O S P E Ţ IE : 1412— 1419. P A T : 23.
O ŞTEA N , S O L D A T : 523, P A T Ă : 380.
642, 1465, 1472, 1473. P A T R IE : 154, 582,
O TR A V Ă , V E N IN : 118, 1447— 1456, 1458—
770, 1182, 1428. 1461, 1463— 1465, 1468,
O Ţ E T : 283, 773, 1801. 1469, 1471— 1477, 1479,
O U : 18, 365, 446, 601, 1480.
658, 830, 906, 949, 1085, P A T R IO T : 1461, 1462,
1140, 1440, 1546, 1568. 1479.
P A T R IO T IS M : 1457—
P A C E , T IH N Ă : 94, 566, 1480.
746, 945, 1069, 1301, P A Z Ă , S T R A JĂ : 270,
1420—1424, 1452, 1814. 856, 1473, 1481—1484.
P A Z N IC : 237, 771. 1396, 1558, 1822, 1896,

P Ă C A T : 564, 1425, 1433, 1959.
1938. P E T IC : 1271, 1712, 1930.
P Ă C Ă T O S : 1320, 1938, P IA T R Ă : 15, 107, 142,
1939. 202, 300, 541, 569, 699,
P Ă G U B A Ş : 828, 1425, 760, 911, 989, 1008,
1426. 1119, 1145, 1295, 1308,
P Ă M IN T : 97, 142, 501, 1504, 1531, 1570, 1638,
603, 973, 1042, 1230, 1645, 1658, 1729, 1775,
1447, 1449, 1468, 1478, 1810, 1824, 1858, 1897.
1728, 1788, 1828, 1858 P IC Ă T U R Ă : 1087, 1515.
1897. P IC IO R : 123, 263, 431,
P Ă R : 306, 333, 369, 651, 626, 641, 948, 953, 956,
1546. 978, 1013, 1167, 1350,
P Ă R IN T E : 429, 582, 1371, 1429, 1705, 1729,
1230, 1485—1492. 1833.
P Ă R T IN IR E : 1493— P IE L E : 319, 436, 1146,
1498. 1277, 1366, 1398, 1861.
P E C E T E : 51. P IE P T : 382, 1464, 1472.
P E D E A P S Ă : 712, 882, P IL A F : 171, 173, 793,
1218, 1236. 979, 1008, 1755.
P E P E N E : 1143, 1438. P IN T E N : 1817.
P E R E T E : 271, 376, 711,
P IS C , V ÎR F : 811. 1440,
865, 937, 1299.
1562.
PERLĂ , M Ă R G Ă R I
P IS IC Ă , M IŢ Ă : 11, 72,
T A R : 583, 1887.
104, 106, 108, 619, 763,
P E R N Ă : 1858.
768, 774, 788, 789, 792,
P E R S O N A L IT A T E : 947, 958, 1135, 1416,
1113, 1260, 1751. 1482, 1490, 1550, 1587,
P E S C A R : 332. 1608. 1614, 1882.
P E Ş T E , F ÎŢ Ă : 29, 31, P IU Ă : 247, 755, 1774.
39, 419, 635, 1050,1281, P ÎIN E , A L U A T , A Z I-
M Ă : 168. 173, 417, 443, 1151, 1249, 1515, 1519,

475, 477, 481, 607, 854, 1520, 1522, 1738.
905, 945, 1027, 1035, P O E Z IE : 148, 152, 408,
1051, 1062, 1081, 1116, 670, 1110, 1116, 1515—
1123. 1298, 1306, 1358, 1522, 1725.
1404, 1449, 1470, 1499— P O L IT IC Ă : 217, 1321,
1501, 1533, 1571, 1604, 1649.
1630, 1713, 1716, 1717, P O L O N IC : 847, 3028,
1829, 1830, 1862, 1870, 1208, 1698.
1877. P O M : 452, 556, 596, 597,
P L A N T Ă : 394, 401. 610, 1078, 1199, 1332,
P L A P U M Ă : 1142. 1581, 1649, 1659, 1911.
P L A S T IC Ă , P IC T U R Ă : P O M A N Ă : 847, 1976.
148, 1502—1506. PO PĂ , P R E O T : 113,
P L A T Ă : 225. 316—319, 1126, 1794,
PLĂ CERE, D ESFĂ TA 1806.
R E : 85, 211, 353, 500, P O P O R : 134, 140, 144,
556, 945, 1088, 1123, 153, 395, 644, 647, 1023,
1507—1514, 1733. 1104, 1106, 1109, 1110,
P L Ă C IN T Ă : 1116. 1120, 1122, 1219, 1245,
P L E C A R E : 1952. 1387, 1478, 1523—1527,
P L IM B A R E : 957. 1688.
P L ÎN S , B O C E T : 55, 348, P O R C : 1355, 1359, 1360,
349, 559, 721, 913,1133. 1900.
P L O A IE : 65, 256, 561, P O R U M B E L : 1495, 1746.
584, 602, 663, 757, 1308, P O S E S IU N E : 386.
1788, 1828, 1903. P O T C O A V Ă : 698.
P L U G A R : 1858, 1859. P O T O P : 6 6 , 719, 1828.
P O A L Ă : 467, 1127, 1562. P O V A R Ă : 454, 600, 687,
P O A R T Ă : 347, 391. 1011, 1029, 1311, 1643,
PO D : 1765. 1749.
P O D E A : 1704. PO VA ŢĂ (ÎN V Ă Ţ Ă
P O E T : 388, 397, 842, T U R Ă ) : 1528—1530.
P R A F : 591. P R IL E J : 1461, 1580,

P R E F A Ţ A : 285, 1115. 1581.
P R E G Ă T IR E : 1092. P R IM Ă V A R Ă : 219, 517,
P R E JU D E C A T A : 1531 590, 929, 930, 1423, 1493,
—1537. 1567, 1868.
P R E L U D IU : 428. P R IM E JD IE : 1472, 1491,
P R E S Ă : 1538—1542. 1582—1588, 1593, 1601.
P R E S E N T IM E N T : P R IN C IP IU : 5, 92, 633,
1543—1545, 1944. 706, 1222, 1540.
P R E S T IG IU : 1538. P R IP E A L Ă : 1589—1593.
P R E T E N Ţ IE : 1165, 1546, P R IS O S : 1300.
1547. P R IV A Ţ IU N E : 1106.
PRETEXT, P R IC IN Ă : P R IV IR E : 533, 1004,
1548—1558. 1446, 1468.
P R E Ţ : 126--1 2 8 , 232, P R O B L E M Ă : 155, 234,
718, 1032, 1033, 1091, 388, 740, 838, 1075,
1835, 1896. 1118, 1221, 1459.
PR E V E D E R E : 1559— P R O C E S (JU D E C A T Ă ) :
1565. 529, 1213.
P R E V E S T IR E : 1566— P R O F U N Z IM E : 392,
1568. 1728.
P R E Z E N T : 1260, 1480, PRO G RES, P R O P Ă Ş I
1526, 1944. R E : 51, 1025, 1215,
P R IB E G IE , P R IB E A G : 1594, 1595, 1674.
P R O IE C T : 1260.
1569—1572.
P R O L O G : 1818.
P R IC E P E R E : 1473.
P R O P R IE T A R : 298,
P R IE T E N : 87, 197, 462,
1060.
737, 1483, 1486, 1573— P R O P R IE T A T E : 185.
1577, 1579, 1585, 1612, P R O Z Ă : 1116.
1750, 1888, 1905, 1906. PRU D EN ŢĂ : 1596—
P R IE T E N IE : 839, 1006, 1614.
1321, 1573—1579. P S E U D O N IM : 708.
P U B L IC A Ţ IE , Z IA R : R E C U N O A Ş T E R E : 817.
811, 1157, 1538. R E C U N O Ş T IN Ţ Ă : 898,
P U D O A R E : 1615, 1616. 1655—1661.
P U I : 365, 411, 954, 986, REFLECTA RE : 397,
1490, 1495. 1421, 1519.
P U M N : 405, 1041, 1042. R E G U L A R IT A T E : 850,
P U N T E : 870, 941. 1662.
P U R IC E : 1901. R E L IG IE : 1690.
R EM U ŞC A R E : 1663—
R A M Ă : 8 6 , 547. 1668.
R A N A : 350, 1376, 1653. R E N E G A R E : 389.
R A N G : 1176, 1617—1619. R E N T A B IL IT A T E : 1157.
RAPO RT, R E L A Ţ IE : RESEM N A RE : 1669—
1519, 1784, 1810, 1902. 1672.
R A Ţ IU N E (TEM EI) : 811. R E S P E C T , S T IM Ă : 233,
R A Z Ă : 47, 651, 1452, 437, 1303, 1673—1675.
1466, 1788, 1932. R E S P E C T A B IL : 1619.
R Ă B D A R E : 1620— 1624. R E S P IR A Ţ IE , RĂSU
R Ă D Ă C IN Ă : 255, 265, F L A R E : 1025, 1123,
373, 394, 421, 1764, 1789, 1749, 1930.
1814. R E S U R S Ă : 1676—1678.
R Ă S P L A T Ă : 214, 1236, R E V E N D IC A R E : 1679
1625—1633.
— 1683.
R Ă S P U N S : 1014, 1296.
R Ă U , R Ă U T A T E : 56, 83, R E V O L U Ţ IE : 1684—
459, 778, 1085, 1190, 1690.
1634— 1644, 1654, 1666. REZULTAT : 152, 404,
R Ă Z B O I : 566, 1474, 1635 1506.
—1649.
R IG U R O Z IT A T E : 1215.
RĂZBUNARE : 1650—
R IM A : 408, 1517.
1654.
R E A L IT A T E : 185, 573, R IS C : 1691—1695.
671, 1264, 1941. R IS IP Ă : 1696—1702.
R IV A L IT A T E : 1703— S A R E : 405, 957, 1912,

1703. 1975.
R ÎN D : 437, 1234. SA T : 850, 921, 981, 1481,
R ÎS : 52, 55, 348, 559, 1559, 1703, 1745, 1769,
1133. 1805, 1806, 1833.
R ÎU : 15, 41, 102, 377, 766, S A T IR Ă : 1216.
1247, 1470, 1624. S A T IS F A C Ţ IE : 1748,
R O A T Ă : 1362. 1814.
R O D : 110, 394, 597, 1221, S Ă G E A T Ă : 1235, 1472.
1473. S Ă M lN Ţ Ă : 1164, 1257,
R O D IE : 594, 1871. 1349.
R O L : 1057, 1114, 1387. S Ă N Ă T A T E : 232, 1088,
R O M A N : 528. 1148, 1749.
R O ST : 1033, 1865. S Ă N Ă T O S : 325.
R U D A : 1616. S Ă P T Ă M IN Ă : 204, 218,
R U G IN A : 6 6 8 , 1895. 1080.
R U IN A R E : 213. S Ă P U N : 835, 1242.
R U Ş IN E : 916, 964, 1239, SĂ R A C : 475, 722, 807,
1706—1709. 809, 882, 945, 1055,
1059, 1234, 1239, 1713—
S A B IE : 551, 554, 643, 1719, 1721— 1723, 1758,
645, 8 8 6 , 1098, 1101, 1812, 1974.
1102, 1377, 1464, 1499, S Ă R Ă C IE : 181, 1035,
1878. 1236, 1710—1723, 1812.
S Ă R U T : 1111, 1724—
SA C : 244, 245, 251, 378,
1726.
822, 864, 1007, 1170,
S C A R Ă : 33, 884.
1606. S C ÎN T E IE : 821, 1446,
S A L C IE : 1852. 1687.
S A L T E A : 1858, 1939. SC O P, Ţ EL , Ţ IN T Ă :
S A L V A R E : 140, 1759. 153, 394, 480, 1025,
SA M A R : 617, 1156, 1269. 1243, 1387, 1459, 1863,
SA M U R : 108, 1937. 1952.
S C R IIT O R : 810, 1110, S IM P L IT A T E : 241, 1738,

1 1 1 1 , 1118, 1 1 2 0 — 1 1 2 2 , 1739.
1124. S IN C E R IT A T E : 241, 464,
S C R IS : 671, 1112, 1778, 1112, 1740—1751.
1960. S IN G U R Ă T A T E , S O L I
S C R ISO A R E : 533, 671. T U D IN E : 321, 357,
S C U L P T O R : 119. 1068.
SE A R Ă : 1159, 1397, 1963. S IN T E Z A : 1217, 1519.
SE C O L : 813, 1455. S ÎN : 582, 704, 1062, 1379,
S E D U C Ţ IE : 1541. 1448, 1449, 1464, 1681.
SEM N : 354, 706, 758, S IN G E : 981, 982, 1087,
817, 890, 1532, 1701. 1106, 1225, 1354, 1447,
S E N S IB IL IT A T E : 146. 1448, 1464, 1476, 1515,
SE N T IM E N T , S IM Ţ Â - 1646, 1647, 1649, 1650,
M ÎN T , S IM Ţ IR E : 121, 1652, 1654.
480, 494, 500, 649, 669, S ÎR G U IN Ţ Ă , R ÎV N Ă :
670, 707, 1005, 1104, 396, 1021, 1162, 1752,
1105, 1112, 1249, 1254, 1753.
1383, 1468, 1473, 1526, S L Ă B IC IU N E : 84, 1846.
1527, 1727, 1728, 1738, S L U G Ă : 268, 269.
1761, 1793, 1843. SM O C H IN Ă : 1356.
SE T E : 321. S N O P : 687, 1498.
SE TO S : 481. SO A C R Ă : 266, 267.
SFA T , P O V A Ţ Ă : 211, SO A R E : 216, 255, 288,
1068, 1404, 1437, 1716, 431, 495, 521, 556, 584,
1729—1733, 1748. 651, 1004, 1201, 1381,
S F IN T : 695, 855, 1189. 1493, 1494, 1721, 1736,
S F ÎR Ş IT : 284, 890, 1087, 1770, 1788, 1916.
1152, 1544, 1663, 1734— S O C IE T A T E : 404, 682,
1737, 1759. 1088, 1123, 1234, 1260,
SIM B O L : 746. 1264, 1420, 1461, 1674.
S IM P A T IE : 548, 741, S O C O T E A L A : 1768.
1004. SO M N : 762, 1717, 1845.
SO R Ă : 558, 780, 781, S T Ă P ÎN IR E : 1759, 1765

1162, 1496. —1777.
SO Ţ, S O Ţ IE , N E V A S S T E A : 352, 1004, 1201,
T Ă : 274, 278, 282, 414, 1360, 1449, 1904.
435, 511, 665, 727, 740, S T IL : 155, 402, 634, 1112,
1534, 1670, 1969, 1970, 1778—1784.
S T IM U L E N T : 485, 1785
1972.
S P E C T A C O L : 860. — 1787.
S P E C T A T O R : 409. S T ÎL P : 209.
SPERA N ŢĂ , N Ă D E J S T lN Ă : 12.
DE : 167, 303, 1087, S T IN C Ă : 439, 923, 980,
1106, 1197, 1754—1761, 1470, 1548.
1807, 1917, 1932. S T R A D Ă : 850.
S P IN A R E : 443, 616, S T R Ă B U N : 1106, 1448,
1643. 1449, 1453, 1479.
S P IR IT : 133, 146, 397, S T R Ă D A N IE . C A Z N Ă :
480, 1068, 1075, 1091, 485, 1828, 1955.
1152, 1183, 1215, 1255, S T R Ă IN : 64, 280, 347,
1280, 1538, 1748, 1930. 993, 1263, 1461, 1475,
S P R IJ IN : 1695, 1762— 1540.
1764. S T R Ă L U C IR E , L U C IU :
ST A R E : 211, 213, 497, 47, 1411, 1461, 1504.
890, 1104, 1420, 1423, S T R ÎM T O A R E : 302, 626,
1749, 1793. 878.
STA T, Ţ A R Ă : 143, 1075, S T R U G U R E : 636, 771,
1219, 1260, 1448, 1470, 1334, 1551.
S T U D IU : 1021, 1110,
1645, 1647.
1255.
S T Ă P lN : 20, 176, 199,
SU CC ES : 428, 777, 1788,
210, 268, 269, 273, 430, 1789, 1930.
554, 619, 657, 697, 699, S U F E R IN Ţ Ă : 98, 140,
1412, 1642, 1655, 1740, 151, 441, 524, 574, 1085,
1765, 1768, 1770— 1773. 1087, 1401.
S U F L E T : 84, 145, 237, 356, 619, 763, 768, 788,

342, 372, 503, 556, 583, 789, 947, 952, 1137,
717, 1005, 1016, 1023, 1587, 1608, 1614.
1068, 1105, 1106, 1109, Ş T IIN Ţ Ă : 633, 670, 1025,
1152, 1183, 1185, 1243, 1197, 1473, 1748, 1797,
1248, 1258, 1319, 1341, 1810—1814, 1973.
1421, 1462, 1476, 1479,
1651, 1653, 1667, 1759, T A B L O U : 8 6 , 547. 811,
1790—1798, 1827, 1903, 1504.
1943, 1944, 1974. T A IN Ă : 239, 8 6 6 , 1935.
SU M Ă , T O T A L IT A T E : T A L E N T : 1075, 1478,
550, 1923, 1925, 1944. 1662, 1779, 1815, 1816.
SU N E T : 525, 1026, 1247. T A T Ă : 635, 636, 638,
S U P Ă R A R E : 294, 1449, 642, 710, 712, 963, 988,
1799—1802. 991, 1316, 1485, 1486,
S U P E R IO R IT A T E : 1211. 1494, 1497, 1670, 1972.
S U P R A E S T IM A R E : T Ă C E R E : 734, 1393.
1803—1809. T Ă IE T O R : 119, 1037.
S U P R IM A R E : 1219. T Ă L M A C I : 1245.
SU R D : 266. T Ă M ÎIE : 1189.
S U S P IC IU N E : 740. T Ă R ÎŢ E : 323, 874.
T E A C Ă : 1464.
ŞA L E : 329. T E A T R U : 409, 1817—
Ş A R P E : 24, 34, 181, 365, 1819.
370, 381, 472, 627, 725, T E H N IC Ă : 314.
770, 1040, 1096, 1241, T E M E IN IC IE : 1820—
1276, 1333, 1543, 1588, 1823.
1610, 1635, 1636, 1673,
T E N A C IT A T E : 1824—
1823.
1828.
ŞCOA LĂ: 582, 1109,
T E N D IN Ţ Ă : 450.
1114, 1244, 1504.
Ş IR : 97, 284. T E N S IU N E : 1455.
ŞO A R E C E : 28, 63, 104, T IC Ă L O S : 8 6 , 707, 1461,
1612, 1668, 1829— 1832. T R A IS T Ă : 43, 994.

T IC Ă L O Ş IE : 918, 1829— T R A N D A F IR : 385, 1282,
1832, 1854. 1380, 1412, 1510, 1563,
T IM ID IT A T E : 1833, 1603, 1692.
1834. T R Ă D A R E : 1853, 1854.
T IM P , V R E M E : 121, 140, T R Ă D Ă T O R : 1472.
239, 303, 439, 440, 491, T R Ă IR E : 440, 860, 1106,
566, 573, 574, 578, 706, 1818, 1856.
751, 812, 1245, 1388— T R E C U T : 507, 914, 1109,
1390, 1393, 1394, 1398, 1260, 1526, 1843,1855—
1400, 1455, 1464, 1504, 1857, 1931, 1944, 1951.
1591, 1592, 1746, 1783, T R O N : 591, 1767.
1835—1837, 1932. T R U D Ă : 1622, 1858—
T IN E R E Ţ E : 850, 1181, 1862.
1838—1843. T U L B U R A R E : 494, 1665.
T IR A N : 1845, 1846. T U N : 1524.
T IR A N IE : 1091, 1092, T U N E T : 742, 757, 813,
1684, 1685, 1844—1846. 1903.
T IT L U : 745, 1541. T U R M Ă : 21, 160, 1327,
T ÎN Ă R : 52, 665, 891, 1607.
1071, 1157, 1541, 1840, T U R T A : 855.
1949, 1951, 1952, 1964.
T O A M N Ă : 219, 585, 595, Ţ A P : 1927.
1493, 1736. Ţ Ă R A N : 1007, 1862.
T O A R T A : 175, 1875. Ţ E ST O A SĂ : 359, 1274.
T O B A : 319, 873.
TORENT : 212, 1686, U C IG A Ş : 554.
1841. U G E R : 1657.
T O V A R Ă Ş : 1848. U IT A R E : 285, 474, 796.
T O V Ă R Ă Ş IE : 1847— U L E I, UNTDELEM N :
1852. 59, 73, 264, 908, 1632.
T R A D IŢ IE : 1260, 1843. U M Ă R : 1184.
T R A D U C E R E : 1117. U M B R Ă : 46, 382, 512,
562, 620, 732, 782, 827, U T IL IT A T E : 1869—

895, 955, 1922. 1892.
U M IL IN Ţ Ă : 1654, 1863
—1866. V A C Ă : 657, 950, 1103,
U N C H I : 987. 1491, 1530, 1552, 1641,
U N G H IE : 983, 984. 1657, 1677, 1715, 1807,
U N IC IT A T E : 1867, 1868. 1960.
U N IT A T E : 51, 1258. V A L : 471, 535.
U N IV E R S : 203, 288, 449, V A L E : 1470.
573, 797, 1184, 1194, V A L O A R E : 1109, 1120,
1217, 1249, 1595, 1902, 1893—1904.
1944. V A R Ă : 215, 295, 584,
U N IV E R S IT A T E : 395. 585, 998, 1297.
U N T : 979. V A T Ă : 1003, 1723.
U R Ă : 676, 1263, 1831. V Ă D U V : 1646.
U R C IO R : 80, 175, 656, V Ă T R A I : 849.
977, 1535, 1875, 1892. V E C H IM E : 813, 901.
U R C U Ş : 560. V E C IN : 899, 1046, 1335,
U R E C H E : 250, 266, 552, 1486, 1905— 1913.
582, 743, 859, 865, 993, V E C IN Ă T A T E : 1905—
1286, 1326, 1517, 1614, 1913.
1873, 1914. VEDERE : 866, 1178,
U R ÎT , U R ÎŢ E N IE , H I 1728, 1914— 1916.
D O ŞE N IE : 705, 798, V E R IF IC A R E : 501.
V E R S : 1519.
1739.
V E S E L IE : 349.
U R M Ă : 355, 1367, 1890.
V E S T E : 1192, 1397,1558,
U R S : 67, 1398, 1693. 1582, 1640.
U ST U R O I : 58, 70, 8 8 8 . V IA Ţ Ă : 94, 97, 203, 204,
U ŞĂ : 228, 411, 823, 1330, 214, 215, 239, 254, 322,
1336, 1373, 1374, 1414, 393, 396, 449, 498, 499,
1545, 1679, 1826, 1912, 547, 550, 556, 557, 565,
1970. 582, 590, 645, 651, 728,
749, 750, 754, 780, 850, V IS , R E V E R IE : 497,

1016, 1025, 1069, 1087, 670, 796, 841, 954, 1106,
1092, 1107, 1118, 1123, 1727, 1795, 1940—1947,
1193, 1195, 1219, 1245, 1948.
1255, 1369, 1385, 1458, V IS Ă T O R : 1947.
1464, 1478, 1502, 1620, V IS C O L : 425, 1183.
1662, 1674, 1866, 1888, V IT E A Z : 643, 1465.
1917—1925, 1930— 1932, V IT E JIE : 646, 1460,
1942, 1947. 1479.
V IŢ E L : 950, 1491.
V IC IU : 1058, 1220, 1230,
V IZ IU N E : 1944.
1612.
V ÎN A T : 195.
V IC L E N IE : 1926—1930.
V lN Ă T O A R E : 384, 785.
V IC T IM Ă : 606.
V lN Ă T O R : 195.
V IC T O R IE : 407, 523, V ÎN T : 3, 257, 305, 485,
1210. 535, 586, 858, 1452.
V IE : 771, 1334. V lN Z Ă T O R : 1318.
V IE S P E : 1275, 1889. V ÎR S T Â : 891, 902, 1175,
V IG IL E N Ţ Ă : 746. 1948—1952.
V IIT O R : 507, 1260, 1480, V O IN Ţ Ă : 435, 1953—
1843, 1931, 1932, 1944, 1955.
1951. V O R B Ă : 114, 119, 465,
V IN : 219, 283, 526, 527, 558, 603, 605, 681, 682,
685, 726, 1871, 1892, 757, 883, 979, 1007,
1933—1936. 1148, 1296, 1393, 1723,
1780, 1880, 1956—1961.
V IN Ă : 1554, 1555, 1937—
1939. V R E D N IC : 1889, 1962.
V IR T U O S : 580, 1092. V R E D N IC IE : 1962—
V IR T U T E : 406, 675, 1968.
1182, 1221, 1230, 1260, V U L P E : 74, 588, 879,
1456, 1473, 1520, 1612, 978, 1551, 1926.
1616. V U L T U R : 93, 1232.
Z A H Ă R : 202, 995, 1138, Z I : 30, 8 6 , 89, 94, 141,

1433, 1870. 180, 204, 218,274,276,
Z Ă B A L Ă : 1173. 302, 371, 462,557,655,
Z Ă P A D A : 216. 657, 659, 733,735,850,
Z B O R : 951. 867, 893, 929, 980, 1064,
Z B U C IU M : 94. 1138, 1343, 1422, 1455,
Z ER : 661, 970, 1344. 1459, 1561, 1567, 1572,
Z E ST R E : 1125, 1157, 1573, 1584, 1637, 1697,
1969—1973. 1699, 1876, 1888, 1940.
Z G ÎR C E N IE : 1974— Z ID : 271, 309, 1185, 1464,
1980. 1472, 1798.
Z ÎM B E T : 97, 204, 238,
Z G ÎR C IT , A V A R : 184, 1087, 1654.
1975, 1980. Z U R N A : 32, 939.
INDICE DE AUTORI
Abovian, K h a c e a tu r c ă to r, filolog, isto ric,

(1809—1848) — poet, g eo g raf, anm en o lo g :
p ro z a to r, d ra m a tu rg , 46, 237, 555, 659, 1014,
pedagog, în te m e ie to r 1788, 1917.
a l lite r a tu r ii şi p e d a Alpaslan (A le k sa n d r
gogiei a rm e n e m o d e r P a n o sia n ) (1859— 1919)
n e : 1104, 1368, 1457— — p o e t : 183, 211, 283,
1459. 491, 492, 722—724, 794,
Aghaian, G h azaro s 1032.
(1840— 1911) — poet, Alpiar, H a ru tiu n (1864—
p ro z a to r, p o v e stito r 1919) — p oet, p u b li
p e n tr u copii, p e d a c ist : 493, 689, 725,
gog : 578, 1020, 1230. 726, 748, 1088, 1212,
Aharonian, A v etis 1724, 1725.
(1866—1948) — p ro Arpiarian, A rp ia r (1851—
zato r, d ra m a tu rg , om 1908) — p ro z a to r, p u
p o litie : 1087. b lic ist, om p o litic :
Aivazovski, H o v h a n n e s 1538— 1540.
(1817—1900) — p ic Arpiarian, T ig ra n (1854—
to r, r e p u ta t p r in p în - 1914) — p ro z a to r, p u
zele m a r in e : 1231. b lic is t : 850, 1213, 1541.
Alişan, G h e v o n d (1820— Asatur, H ra n t (1862—
1901) — poet, t r a d u 1928) — p ro z a to r, p u -
222 IN D IC E A U T O R I
b licist, c ritic : 727, 851, p ed a g o g : 145.

1110, 1182, 1542, 1738. Cearenţ, E g h işe (So-
Avakian, H ra n t (n. g h o m o n ian ) (1897—
1900) — p icto r, co lec 1937) — p o et, p ro z a
ţio n a r de a r t ă : 47, 91, to r, tr a d u c ă to r : 393.
116, 117, 184, 212, 350, Cecizian, H aco b (1840—
351, 392, 401, 439, 440, 1924) — p ro z a to r, p u
484, 628, 679, 705, 795, b lic ist, p e d a g o g : 757,
860, 914, 1023, 1024, 1255, 1810.
1053, 1183, 1232, 1233, Ceraz, M in a s (1852—
1285, 1502, 1503, 1564, 1929) — p ro z a to r, p u
1594, 1653, 1732,' 1764, b lic ist, filolog, tr a d u
1792, 1841, 1887, 1918, c ă to r, om p o litic :
1941. 1214.
Chesaraţian, E lp is
Berberian, R eteo s (1848— (1830— 1911) — p o etă,
1907) — p ro z a to r, t r a p u b lic is tă : 435, 485,
d u c ă to r, p ed ag o g : 1215, 1258, 1695, 1739.
1888. Cifte-Saraf, O n n ic (H ov-
Beşictaşlian, M crtici h a n n e s A sp et) (1874—
(1828— 1868) — poet, 1932) — p o et, p ro z a
d ra m a tu rg , p u b licist, to r, p u b lic ist, p e d a
p edagog : 1460— 1462, gog : 165, 213, 427,
1654. 1111, 1216, 1504, 1793.
Cirakian, T ira n (1875—
Camsaracan, T ig ra n 1921) — p o et, p ro z a
(1866— 1942) — poet, to r, p ic to r, p e d a g o g :
p ro zato r, critic, p r e 313, 494, 1217, 1243,
c u rs o r a l ro m a n u lu i 1948.
re a lis t : 92, 284, 1073, Comitas (a rh im a n d rit,
1105, 1409, 1577. n u m e le m ire a n Sogho-
Carvarenţ, G h ev o rg m on S o g h o m o n ian )
(1892—1946) — poet, (1869— 1935) — e m i-
IN D IC E A U T O R I 223
n e n t m u z ic ia n clasic, Erukhan (E rv a n d S rm a -
p ia n ist, d ir ijo r, co m p o k e şk h a n lia n ) (1870—
zito r, te o re tic ia n , c u le 1915) — p ro z a to r, p u
g ă to r şi a r a n jo r de b lic is t : 643.
fo lc lo r : 1244. Esacianian, L ev o n
Curghinian, Ş u şan ic (1890— 1935) — poet,
(1876—1927) — p o e tă : p ed a g o g : 1515.
1245. Eznic (d in C oghb)
(sec. V) — filo zo f :
Demircian, D eren ic 463, 579, 1401, 1889.
(1877— 1956) — poet,
p ro z a to r, d ra m a tu rg , Felechian, T ir a n (1835—
tr a d u c ă to r : 93, 203, 1904) — poet, p u b li
449, 649, 650, 820, 1194, c ist : 285, 408, 474,
1195, 1842, 1856, 1902, 690.
1919, 1931.
Demirgibaşian, E ghia Gamar-Katipa (R afael
(1851— 1908) — p u b li P a tc a n ia n ) (1830—
cist, p ed ag o g : 202, 651, 1892) — p o et, p ro z a to r,
989, 1148, 1151, 1218, p ed a g o g : 1468.
1350, 1446, 1746. Ghiurgian, M elk o n
(1859— 1915) — poet,
Durian, P e tro s (1851—
p ro z a to r, p ed ag o g :
1872) — poet, d ra m a
1448, 1536, 1662.
tu rg , p ro m o to r a l lim
b ii a rm e n e m o d e rn e
Givani (S erob L ev o n ia n )
în p o ezie : 352, 642, (1846— 1909) — u lt i
1246, 1256, 1439, m u l tr u b a d u r-p o e t a r
1463— 1467, 1949. m e a n (aşugh) : 1890.
Goş, M k h ita r (1120—
Eghişe (sec. V) — c ro 1213) — filozof, p ro
n ic a r, isto ric, p o et : z a to r, c ro n ic a r, p e d a
1196. gog : 1865.
Harutiunian, A rta şe s 1090, 1174, 1234, 1302,

(1873—1915) — p o e t : 1303, 1312, 1351, 1381,
669. 1665, 1747, 1752, 1903.
Hurian, T a tu l (1912— Khaceaturian, A ra m
1942) — p o e t : 1089. (1903— 1978) — m u z i
cian, d irijo r, co m p o z i
Isahachian, A v e tik to r : 153, 395.
(1875— 1957) — p oet, Kolangian, E d v a rd
p ro z a to r, p u b lic ist, (1880— 1957) — p o et,
tr a d u c ă to r : 48, 49, 133, p ro z a to r : 186, 321,
134, 142, 146— 152, 238, 500, 591.
314, 394, 402, 403,
495—499, 565, 590, Leo (A ra k e l B abakha-
605, 652, 670, 671, 796, n ia n ) (1860--1932) —
810—812, 841, 842, 1015, p ro z a to r, c ritic , p u
1033, 1106, 1112, 1129, b lic ist, filolog, isto ric
1130, 1184, 1185, 1247, lite r a r : 644.
1257, 1259, 1311, 1449,
1450, 1469, 1470, 1505, Melikian, S p irid o n
1506, 1516— 1518, 1727, (1881— 1933) — m u z i
1757, 1758, 1827, 1942, cian, c o m p o z ito r : 233,
1943. 234, 1021.
Meţarenţ, M isak (M eţa-
Kecîan, B iu z a n d (1859— tu r ia n ) (1886— 1908) —
1927) — p ro z a to r, p u p o e t : 5, 1519.
b lic is t : 214, 326, 428, Movses (d in K h o re n )
447, 448, 706, 1067, 1113, (410— 493) — c ro n ic a r,
1950. isto ric , a u to r a l u n e i
Kepapcian, M elkon c e le b re „ Is to rii a a r
(1880—1949) — p ic to r : m e n ilo r" : 637.
1, 43, 50, 118, 132, 185, Mrmrian, H a ru tiu n
252, 327, 475, 572, 707, (1860— 1926) — p ro z a
749, 750, 918, 1016, 1074, to r, p u b lic ist, tr a d u -
câ to r, filolog, isto ric 751, 892, 901, 934,

lite r a r : 51, 94, 391, 480, 1005, 1300, 1593, 1619,
653, 797, 813, 890, 933, 1644, 1660, 1666.
1004, 1075, 1091, 1092,
1197, 1219, 1260, 1520, Papazian, V rta n e s
1633, 1748, 1789, 1891, (1866—1920) — p ro z a
1944. to r, p u b lic ist, c ritic
Muraţan (G rig o r T e r- lite r a r, isto ric, p e d a
H o v h a n n e sia n ) (1854— gog, e t n o g r a f : 1025.
1908) — p ro z a to r, d r a Paronian, H aco b (1843—
m a tu rg : 645, 1451, 1891) — p ro z a to r, d r a
1452, 1471, 1472, 1526, m a tu rg , p u b lic ist, t r a
1866. d u c ă to r : 26, 52— 54, 95,
96, 119— 121, 187, 188,
Nalbandian, M ik ael 215—218, 232, 241, 242,
(1829— 1866) — poet, 253, 286—290, 295, 312,
p ro z a to r, p u b lic ist, c ri 357, 358, 380, 386, 388,
tic, filolog, filozof, 389, 409, 410, 502— 547,
ec o n o m ist : 303. 581, 630—632, 638, 646,
Nar-Dos (M ikael H ov- 647, 6 6 6 , 674—676, 680,
h a n n e sia n ) (1867— 681, 691, 692, 708, 709,
1933) — d ra m a tu rg , 729—740, 758, 777,
p u b lic is t : 396, 1114. 798—804, 808, 809,
817, 838— 840, 861,
Oşacan, H acob (K iu fe- 862, 902, 929, 930, 935,
gian) (1883— 1948) — 945, 1006, 1022, 1034,
p ro z a to r, critic, is to 1054— 1060, 1076, 1085,
ric lite ra r, p edagog : 1086, 1107, 1115— 1117,
728, 891. 1131, 1149, 1198, 1209,
Otian, G rig o r (1834— 1220, 1235— 1237, 1253,
1887) — p ro z a to r, p u 1254, 1261, 1313, 1331,
b lic ist, om p o litic : 1339, 1340, 1352— 1354,
139, 328, 397, 501, 580, 1376, 1473, 1511— 1514,
1521, 1565, 1578, 1581, Setian, H ovhannes

1612, 1613, 1615, 1616, (1853— 1930) — p ro z a
1667, 1674, 1675, 1702, to r, p u b lic is t, p e d a
1726, 1736, 1737, 1749, gog : 1152.
1750, 1753, 1794, 1811 — Sevac, P a r u i r (G h aza-
1814, 1816, 1817, 1831, ria n ) (1924— 1971) —
1832, 1834, 1837, 1845, p o e t : 155, 156, 398,
1852, 1892, 1920, 1921, 399, 1119— 1122, 1382,
1929, 1945, 1951, 1952, 1522, 1857.
1955, 1960, 1961, 1973, Siamanto (A tom Ia r -
1980. ■cdanian) (1878—
1915) — p o e t : 1262.
Raffi (H acob M elik - Sibil (Z ap el A s a tu r-
H aco b ian ) (1835— K h a n c ia n ) (1863—
1888) — p ro z a to r : 532, 1934) — p o etă, p ro z a
1453, 1454, 1474— 1477, to a re , d ra m a tu rg ă , p u
1854. b lic istă , p ed a g o g ă :
122, 464, 1068, 1123,
Sakaian, S arg h is (1870— 1595.
1952) — p ro z a to r, p u Sunduchian, G a b rie l
b lic is t : 273, 291, 298, (1825—1912) — p ro z a
381, 548, 741—746, 759, to r, d ra m a tu rg , c re a
790, 814, 844, 1165, to r a l d ra m a tu rg ie i
1273— 1279, 1341, 1614,
c lasice n a ţio n a le a r
1645— 1649, 1668, 1684—
m e n e : 254, 1369, 1819.
1690, 1904.
Sarian, M a rtiro s (1880—
1972) — p ic to r : 154,
Şahumian, S te p a n
1385.’ (1878—1918) — re v o lu
Saroyan, W illia m (n. ţio n a r, p u b lic ist, filo
1908) — p ro z a to r, d r a log, critic , tr a d u c ă to r :
m a tu rg : 239, 1093, 387, 406, 648, 1478,
11.18,. 1225, 1818. 1828.
Şamtancian, M ik ael p ed a g o g ă : 97, 240, 354,

(1874— 1926) — p u b li 429, 441, 574, 747, 845,
cist, tr a d u c ă to r , is to 897, 898, 903, 1186, 1210,
ric , p ed ag o g : 243, 455, 1211, 1370, 1386, 1661,
549, 573, 1321, 1579, 1672, 1733, 1846, 1923,
1759, 1760, 1922, 1946, 1924.
1947. Tlcatinţi (H o v h a n n e s
H a ru tiu n ia n ) (1860—
Taghiadian, M esrop 1915) — p ro z a to r, p u
(1803— 1858) — p ro z a b lic is t : 140.
to r, p u b lic ist, p e d a Tumanian, H o v h a n n e s
gog : 1479. (1869— 1923) — p oet,
Ter-Andreasian, E rv a n d p ro z a to r, d ra m a tu rg ,
(1865— 1945) — poet, p u b lic is t : 157, 322,
p ro z a to r, tr a d u c ă to r : 407, 1069, 1109, 1248,
1108. 1249, 1263, 1383, 1387,
Terian, V a h a n (T er- 1527, 1925.
G rig o ria n ) (1885—
1920) — poet, om p o Varujan, D a n ie l (C ip u k -
litic : 1455. k a ria n ) (1884—1915) —
Terterian, A rse n (1882— p o et, p ed ag o g : 634,
1953) — c ritic , isto ric 672, 673, 1070, 1124,
li te r a r : 1843. 1150, 1410, 1411, 1773—
Terterian, S te p a n (1873— 1784.
1950) — p u b lic is t :
Vazghen I-u l (n u m ele
353.
Tevekelian, G h eg h am m ire a n L ev o n B a l-
(a rh im a n d rit) ( ?— gian) (n. 1908) — Pa
1915) — p ro z a to r : 83, tr ia r h S u p re m şi C a-
382, 936, 1537, 1751, to iico s a l tu tu r o r a r
1932. m e n ilo r : 84, 135, 141,
Tiusab, S rb u h i (1841— 143, 144, 355, 400, 404,
1901) — p ro z a to a re , 450, 451, 556, 557, 566,
583, 682, 843, 1071, 1969 — p o et, p ro z a to r,

1132, 1264, 1265, 1280, critic , e s te tic ia n : 606,
1301, 1343, 1420— 1423, 1798.
1456, 1480, 1761, 1795— Zohrap, G rig o r (1861—
1797, 1930. 1915) — p o et, p ro z a
to r, p u b lic ist, c ritic ,
Zardarian, R u b e n (1874— om p o litic : 2, 85, 8 6 ,
1915) — p ro z a to r, p u 98, 204, 550, 575, 629,
b licist, p ed ag o g : 1424. 654, 1157, 1221, 1222,
Zatrian, C o sta u (1885— 1728.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
A.T. GHANALANIAN, Haicacan araţani (Proverbe ar

meneşti), E d itu ra A cadem iei de Ş tiinţe a R.S.S.
A rm ene (Erevan, e d iţia I 1951, e d iţia II 1960).
G.H. CARAPETIAN, Armianskie posloviţî i pogo-
vorki — Haicacan araţner ev asaţvaţkner (Pro
verbe şi zicători armeneşti), E d itu ra „N auka“
(Moscova, 1973).
PARANDZEM VARDUNI, Mterim khosker (Vorbe în
ţelepte), E d itu ra „H aiastan" (Erevan, 1974).
GHEVORG ARSLANIAN, Ghegheţic asaţvaţk (Locu
ţiuni frumoase), E d itu ra „G utenberg" (Istanbul,
1927).
TEODIC (TEODOROS LAPCINCIAN), Amenun tare-

ţuiţă (Almanahul tuturor), E d itu ra V. şi T. T er
N ersesian (Istanbul, 1907—1929).
GRIGOR COVRIGHIAN, Transilvanio haioţ metropo-

lisă cam ncaraghir Gherla haiakaghaki (Metro
pola armenilor din Transilvania sau monografie
a oraşului Gherla-Armenopolis), E d itu ra M khi-
ta riştilo r (Viena, 1896).
230 B IB L IO G R A F IE S E L E C T IV A
V A Z G H E N I-U L , Ghirk errort (Cartea a treia), E d itu ra

„ E c im ia ţin “ (E cim iaţin , 1976).
H A C O B PA R O N IA N , Ercher (Opere), E d itu ra A c a d e

m iei d e Ş tiin ţe a R.S.S. A rm e n e (E rev an , voi. VII
1969,voi. IX 1975).
Tangaran haieren lezvu (Muzeu al

H . şi Z. A SA T U R ,
limbii armene), E d itu ra „ S e la m e t" (Ista n b u l,
1929).
V A Z G H E N G A B R IE L IA N , Dimancarner — Spiurkahai
groghner (Portrete — Scriitori armeni din Dia-
spora), E d itu ra „S o v e ta c a n g ro g h “ (E rev an , 1976).
H A IC K H A C E A T R IA N , Gracan teghecatu (îndrumar
literar), E d itu ra „ H a ia sta n " (E rev an , 1975).
R O U B EN M E L IK , La poesie armenienne — Antholo-
gie des origines ă nos jours (Poezia armeană —
Antologie de la origini pînâ în zilele noastre),
L es E d ite u rs F ra n g a is R e u n is (P a ris, 1973).
Hai gracanutian biblio

H O V H A N N E S PE T R O S IA N ,
grafia (Bibliografia literaturii armene), E d itu ra
P a la tu lu i L ite ra tu r ii d e S ta t (E rev an , 1953).
Haicacan Sovetacan hanraghitaran (Enciclopedia Ar

meniei Sovietice), E d itu ra A c a d e m ie i d e Ş tiin ţe
a R.S.S. A rm e n e (E rev an , voi. I 1974, voi. II 1976,
voi. II I 1977).
întir ecer hai gracanutian — hnaguin jamanacneriţ

mincev mer oreră (P ag in i a le s e d in lite r a tu r a a r
m e a n ă — d in cele m a i v ec h i tim p u ri p în ă în zi
le le n o a stre ), E d itu ra „ H a ip e th ra t" (E rev an , 1946).
B IB L IO G R A F IE S E L E C T IV Ă 231
Sovetahai gracanutian antologhia (Antologia poeziei

din Armenia Sovietică), E d itu ra „ H a ip e th ra t"
(E rev an , 1950).
Hai gracanutiun (Literatură armeană) — m anual pen

t r u clasele V I—V III (E re v a n , 1964).
Hai gracanutiun (Literatură armeană) — m anual pen

t r u c la se le de lic e u (E re v a n , 1955).
A lm a n a h u l „ A ra z “ (B u cu reşti, 1933—1934).
R e v ista „ N a v a sa rd " (B u cu reşti, 1923— 1924).
R e v ista „ A n i“ (B u cu reşti, 1935— 1943).
R e v ista „N o r g h ia n k “ (B u cu reşti, 1973—1976).
R e v ista „S o v etac an H a ia sta n " (E rev an , 1974— 1976).
R e v ista „ S o v etac an g ra c a n u tiu n " (E rev an , 1973— 1976).
R e v ista „ H a ire n ik i d zain " (E rev an , 1973— 1976).
R e v ista „ G a ru n " (E revan, 1974—1976).
R e v ista „E c im ia ţin " (E cim iaţin , 1975—1976).
R e v ista „ E c e r“ (B eirut, 1972—1974).

Prefaţă ..................................................... v
Proverbe şi cugetări armeneşti . 1
A b n e g a ţ i e .................................................... 3
A c c e s i b i l i t a t e ............................................. 3
A c u m u l a r e ............................................. 3
A d a p t a r e ................................................... 4
A d e c v a r e ................................................... 5
A d e v ă r ......................................................... 6
A g r a v a r e ................................................... 7
A l i a n ţ ă ......................................................... 8
A l u z i e .......................................................... 8
A m e l i o r a r e ................................................. 8
A m i n t i r e .................................................... 9
A n t a g o n i s m ......................................... : 9
A p a r e n ţ ă ............................................................ 10
A p r e c i e r e ............................................................ 12
C U P R IN S 234
A r a r a t ...................................................................13
A r m e a n ............................................................. 13
A r m e n i a ............................................................ 14
A r t ă .....................................................................14
A s e m ă n a r e .......................................................... 16
A u t o n o m i e .......................................................... 17
A vere, b o g ă ţ i e ...................................................17
B a n ......................................................................... 18
B a n a l ....................................................................19
B ă t r î n e ţ e ............................................................ 20
B e ţ i e .................................................................... 21
B o a l ă ....................................................................21
B u c u r i e ................................................................. 22
B u n ă t a t e .............................................................22
C a lita te , î n s u ş i r e ............................................ 23
C alo m n ie, c l e v e t i r e .......................................... 23
C a u z ă ................................................................... 24
C ăm in, f a m i l i e ...................................................25
C ăsn icie, m e n a j .................................... 25
C e a r t ă ...................................................................27
C e l i b a t .................................................................. 27
C h i b z u i n ţ ă ...........................................................28
C i n s t e ................................................................... 28
C i v i l i z a ţ i e ........................................................... 29
C U P R IN S 235
C le r . . . 29
C o le c tiv ita te 30
C o m p ro m is 30
C o n se c in ţă . 31
C o n so lare 32
C o n s ta n ţă . 33
C o n strîn g e re 34
C o n ştiin ţă . 35
C o n v in g e re . 35
C re a ţie . . 35
C u ltu ră 37
C u n o a şte re . 37
D an s 38
D a to rie . . 38
D e g e n e ra re . 38
D e p e n d e n ţă . 39
D e p re c ie re . 40
D e p rin d e re . 40
D e să v îrşire . 41
D e sc e n d e n ţă 42
D estin . . 42
D isc e rn ă m în t 42
D isc re ţie 43
D isp e ra re . 43
D i s t a n ţ a r e ........................................................... 43
D o r i n ţ ă ..................................................................44
D r a g o s t e ................................................................. 44
D re p ta te , e c h i t a t e ............................................ 50
D u a l i t a t e ............................................................ 51
D u r e r e ...................................................................51
E d u c a ţ i e ............................................................ 52
E f e m e r i t a t e ..........................................................54
E f i c i e n ţ ă ............................................................ 54
E g o i s m .................................................................. 55
E l e g a n ţ ă .............................................................56
E l o c v e n ţ ă ............................................................56
E r e d i t a t e ............................................................ 57
E r o i s m .................................................................. 57
E t e r n i t a t e ........................................................... 58
E x c e p ţ i e ............................................................. 59
E x p e r i e n ţ ă ...........................................................60
E x p r e s i e .............................................................60
F a i m ă ...................................................................61
F a p tă , t r e a b ă .................................................... 62
F a t ă .........................................................................62
F ă ţ ă r n i c i e ........................................................... 63
F e c i o r ................................................................... 64
C U PR IN S 237
F e m e i e ........................... 65
F e r i c i r e ........................... 68
F le c ă re a lă . . . . 68
F o a m e ............................ 69
Folos, p ro fit . . 69
F r ă ţ i e ............................. 70
F r i c ă ............................. 71
F ru m o s, fru m u s e ţe . 71
G e n e ro z ita te 73
G e n i u ............................. 73
G re şe a lă . . . . 74
G r i j ă ............................. 74
H a z a rd a re . . . . 74
H o ţ i e ............................. 75
Ig n o r a n ţă . . . . 75
Im a g in a ţie . . . . 76
Im ita ţie . . . . 76
Im ix tiu n e . . . . 76
Im p re s ie . . . . 77
Im p ru d e n ţă 77
In d ife re n ţă . . . . 78
In d is c re ţie . . . . 78
In e c h ita te , n e d re p ta te . 79
In o c e n ţă . . . . 80
238 C U P R IN S
I n s t i n c t .................................................................. 8 0
I n t e r e s .................................................................. 81
I n v i d i e .................................................................. 81
I r e v e r s i b i l i t a t e ................................................... 82
I r o n i e ................................................................... 82
I s c u s i n ţ ă .............................................................83
î n c e p u t ..................................................................83
î n c r e d e r e ............................................................ 83
î n d ă r ă t n i c i e ..................................................... 84
î n d e s t u l a r e .......................................................... 84
î n f u m u r a r e .......................................................... 85
î n r u d i r e ............................................................. 86
î n s t r ă i n a r e .......................................................... 87
î n t î r z i e r e ............................................................ 87
î n ţ e l e g e r e ........................................................... 88
î n ţ e l e p c i u n e ..................................................... 88
î n v ă ţ ă t u r ă ........................................................... 89
J e r t f ă ................................................................... 90
J i n d ......................................................................... 91
L a u d ă ................................................................... 91
L ă c o m i e ....................................................... 91
L e c t u r ă ..................................................................93
L e g e ........................................................................ 94
L e n e .....................................................................95
c u p r in s 239
L i b e r t a t e ....................................................96
L i m b ă ...................................................................97
L i t e r a t u r ă ........................................................... 99
M am ă ..................................................................101
M a t e r n i t a t e ........................................................ 102
M ă s u r ă ................................................................102
M e m o r i e ...........................................................103
M e n i r e ................................................................ 103
M e r c a n t i l i s m ...................................................104
M e s e r i e ............................................................... 104
M in c iu n ă . . . . . . . . 105
M i n t e ..................................................................106
M i t ă ...................................................................... 107
M o a r t e ................................................................ 107
M o d e s t i e ...........................................................108
M o rală, m o r a l i t a t e ....................................109
M o ş t e n i r e .......................................................... 111
M u n c ă .................................................................111
M u r d ă r i e .......................................................... 112
M u z i c ă ................................................................ 113
N a r c i s i s m ......................................................... 114
N a t u r ă ................................................................ 114
N a ţ i u n e ................................................................115
N e a d e c v a r e ........................................................116
240 C U P R IN S
N e a j u n s ............................................................... 117
N e a t e n ţ i e .......................................................... 117
N e b u n i e ........................................................... 118
N e c e s i t a t e ......................................................... 118
N e f e r i c i r e ......................................................... 119
N e g h i o b i e ......................................................... 119
N e g o ţ ..................................................................120
N e p ă r t i n i r e ........................................................ 120
N e p r i c e p e r e ....................................................120
N e r e c u n o ş t i n ţ a .................................................121
N e s t a t o r n i c i e ...................................................122
N etre b n ic ie , n e v o ln ic ie . . . . 122
N e v r e d n i c i e ....................................................123
N o r o c ................................................................. 123
N u m e ................................................................. 124
O b r ă z n i c i e .........................................................124
O c a r ă ..................................................................125
O m enie, u m a n i t a r i s m ...................................125
O m en ire, u m a n i t a t e ....................................126
O p o r t u n i t a t e ................................................... 126
O r f a n ..................................................................127
O r i g i n a l i t a t e ................................................... 128
O s p e ţ i e ................................................................ 128
C U P R IN S 241
P a c e ...................................................................129
P a g u b ă ................................................................ 129
P a l i a t i v ................................................................130
P a r t i c u l a r i t a t e ................................................. 130
P a t r i e ................................................................. 131
P a t r i o t i s m ......................................................... 133
P a z ă ...................................................................... 137
P ă r i n t e ................................................................ 137
P ă r t i n i r e ...........................................................138
P î i n e ...................................................................... 138
P l a s t i c ă ................................................................138
P l ă c e r e ................................................................139
P o e z i e .................................................................140
P o p o r ................................................................. 141
P o v a ţ ă .................................................................141
P r e j u d e c a t ă ....................................................142
P r e s ă ..................................................................142
P r e s e n t i m e n t ...................................................144
P r e t e n ţ i e .......................................................... 144
P r e t e x t ................................................................ 144
P r e v e d e r e ..........................................................145
P r e v e s t i r e ..........................................................145
P r i b e g i e ............................................................... 145
P r i e t e n i e ...........................................................146
242 C U P R IN S
P r i l e j ...........................................................146
P r i m e j d i e ..........................................................147
P r i p e a l ă ........................................................... 147
P r o g r e s ................................................................147
P r u d e n ţ ă .......................................................... 148
P u d o a r e ............................................................... 149
R a n g ...................................................................... 149
R ă b d a r e ........................................................... 149
R ă s p l a t ă ........................................................... 150
R ău , r ă u t a t e .................................................. 150
R ă z b o i .................................................................151
R ă z b u n a r e ......................................................... 152
R e c u n o ş t i n ţ ă ................................................... 152
R e g u l a r i t a t e ....................................................153
R e m u ş c a r e .........................................................153
R e s e m n a r e .........................................................154
R e s p e c t ................................................................154
R e s u r s ă ................................................................154
R e v e n d i c a r e ....................................................155
R e v o l u ţ i e .......................................................... 155
R i s c ....................................................................... 156
R i s i p ă ................................................................. 156
R i v a l i t a t e ..........................................................157
R u ş i n e .................................................................157
C U P R IN S 243
S ă r ă c i e ................................................................ 157
S ă r u t .................................................................. 158
S e n t i m e n t ..........................................................159
S f a t ....................................................................... 159
S f î r ş i t ................................................................. 159
S i m p l i t a t e ......................................................... 160
S i n c e r i t a t e .........................................................160
S î r g u i n ţ ă .......................................................... 161
S p e r a n ţ ă ...........................................................162
S p r i j i n ................................................................. 163
S t ă p î n i r e .......................................................... 163
S t i l ........................................................................ 164
S t i m u l e n t .................................................. 165
S u c c e s .................................................................165
S u f l e t .................................................................165
S u p ă r a r e ..........................................................167
S u p r a e s t i m a r e ................................................. 167
Ş t i i n ţ ă ................................................................ 167
T a l e n t ................................................................ 168
T e a t r u ................................................................ 168
T e m e i n i c i e ........................................................ 169
T e n a c i t a t e ......................................................... 169
T i c ă l o ş i e .......................................................... 170
T i m i d i t a t e .........................................................170
244 C U P R IN S
T i m p ..................................................................170
T i n e r e ţ e ............................................................... 171
T i r a n i e ................................................................ 171
T o v ă r ă ş i e .......................................................... 172
T r ă d a r e ............................................................... 172
T r e c u t .................................................................172
T r u d ă ................................................................. 173
U m i l i n ţ ă ...........................................................173
U n i c i t a t e .......................................................... 173
U t i l i t a t e ........................................................... 174
V a l o a r e ................................................................175
V e c i n ă t a t e .........................................................176
V e d e r e .................................................................177
V i a ţ ă ..................................................................177
V i c l e n i e ............................................................... 178
V i i t o r ..................................................................179
V i n ........................................................................179
V i n ă .................................................................. 180
V i s ........................................................................180
V î r s t ă ........................................................... 181
V o in ţă ...........................................................182
V o r b ă ................................................................. 182
V re d n ic ie 182
C U P R IN S 245
Z e s t r e .................................................................183
Z g î r c e n i e ..........................................................183
N o te ...................................................................... 185
Indice te m a tic ................................................. 187
Indice de a u t o r i ........................................... 221
Bibliografie se le c tiv ă ...................................229
L e c to r : G H E O R G H E M A R IN
T e h n o r e d a c t o r : M A R IA N A P U Ş C A Ş U
B u n d e tip a r 11.VIII.1979. A p ă r u t 1979.

C o m a n d a n r. 1166. T ira j : 24 000 e x .
Coli d e tip a r 8,25+22 p la n şe.
C o m a n d a n r.9 0 332
C o m b in a tu l P o li g r a f ic „ C a s a S c în te ii"
P i a ţ a S c în te ii n r . 1 — B u c u r e ş ti,
R e p u b l ic a S o c ia lis tă R o m â n ia
Au m a i apărut:
M A X I M E Şi C U G E T Ă R I
D IN F O L C L O R U L
Şl L I T E R A T U R A
R U S Ă Şl S O V I E T I C Ă
M A X I M E , C U G E T Ă R I Şl
REF L EC ŢII
D IN G ÎN D IR E A A M E R IC A N Ă
P R O V E R B E Şl C U G E T Ă R I
BENGALEZE
C U G E T Ă R I ARABE
SPIC U IRI D IN
ÎN Ţ EL E PC IU N E A SPA N IO LĂ
Lei 6 , 7 5

Proverbe Armenesti PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proverbe Armenesti PDF

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Antologie

Închin această carte

U na d in tre cugetările incluse în antologia

Mai întîi, un argum ent concis p e n tru în ­

grare com pactă a arm enilor în Moldova

continua existen ţa paralelă o civilizaţie

acestea, cu cîte un asterisc în d rep tu l num ă­

In ceea ce priveşte explicaţia, ea se cere

v-asem ănaţi cu şoarecii, / Ce spurcă oalele

de restau rare a m onum entelor istorice şi

O trecere în revistă a proverbelor a rm e ­

fam iliale existente în Arm enia, în evoluţia

rului, sfinţilor. Ele vădesc o concepţie m a­

Dealtfel, lim ba în care şi-au găsit e x ­

vine, ca m odalitate de expresie, dialogul,

însu şiri nete ale tezaurului parem iolo­

tălm ăcire, cînd cîte un eu v în t a fost înlo­

Poporul arm ean a îm bogăţit cu precă­

O prim ă încercare de alcătuire a unei

Cit priveşte cugetările, se im pune o p re­

frecvent genul aforistic. F orm ulate ca

2 • R areori oam enii apreciază inim ile care îi

5 • Un principiu stim ulator, în artă, este acce­

8 • A plecat risipind, s^a întors adunind.

26 • Lum ea seam ănă cu m area ; cine nu ştie

43 • Ferice de cei care au o traistă pe m ăsura

46 • Cînd tenebrele m urdare ale pasiunilor

47 • A devărul este un diam ant cu m ii de fa­

48 • Aşa cum nu există dram ă fără acţiune,

50 • D oar atunci cînd lipseşte cîştigul, apare

51 • In orice fenom en, progres şi regres, crea­

52 • Un tîn ă r nu trebuie să creadă ce e plă­

55 * • Plînsul plîns aduce, rîsul — rîs.

83 • A pedepsi rău l nu este, totdeauna, în ţe ­

84 • în fiecare om există un m orm înt acoperit

87 • P edestrul nu-i prieten călăreţului.

91 • înţelepciunea nu face casă bună cu deş-

92 • D iversitatea de idei îm piedică adoptarea

93 • Entuziasm ul naşte vulturi, pe rind deznă­

94 • In ra ţiu n e se află pacea, viaţa unei zile

95 • C hibzuinţă şi dragostea nu m erg îm ­

97 • V iaţa este un şir de contraste ; lingă o

98 • Zburdălnicia, lîngă suferinţă, îmi pare o

99 • C instea m are e să fii naş, nu să pui un

102 • Nu te speria de rîu l zgomotos, fereşte-te

116 • Cîte fu rtu n i cosmice, cîte ciocniri astrale

118 • Adesea, cele m ai cum plite o trăvuri ies

119 • Nu vă lăsaţi înşelaţi de aparenţe, de

120 • D upă cum un com andant de oşti cu tru p e

122 • In lum ea noastră, cei m ai săraci sînt

123 • Cînd te doare capul, u iţi de durerea de

130 • E uşor să dărîm i, e greu să clădeşti.

132 • Cel care ştie p reţui m erită a fi p reţu it.

135 • A asp ira spre A ra ra t este m ai nobil şi

136 • A rm eanul, dacă nu negustoreşte, nu se

139 • In faţa neam ului arm enesc, s-a în ălţa t

140 • Cită vrem e poporul arm ean, chinuit de

143 * A rm enia este o ţa ră în care poate veni

m oară, p en tru ca ea, îm bogăţindu-se de la un

146 • A rta (plastica, m uzica, arhitectura) este

153 • A se sim ţi o părticică din popor, a se

154 * Lăsăm noii generaţii dragostea faţă de

Mai întîi, un argum ent concis p e n tru în

acestea, cu cîte un asterisc în d rep tu l num ă

O trecere în revistă a proverbelor a rm e

rului, sfinţilor. Ele vădesc o concepţie m a

Dealtfel, lim ba în care şi-au găsit e x

însu şiri nete ale tezaurului parem iolo

tălm ăcire, cînd cîte un eu v în t a fost înlo

Poporul arm ean a îm bogăţit cu precă

Cit priveşte cugetările, se im pune o p re

5 • Un principiu stim ulator, în artă, este acce

47 • A devărul este un diam ant cu m ii de fa

51 • In orice fenom en, progres şi regres, crea

52 • Un tîn ă r nu trebuie să creadă ce e plă

83 • A pedepsi rău l nu este, totdeauna, în ţe

93 • Entuziasm ul naşte vulturi, pe rind deznă

95 • C hibzuinţă şi dragostea nu m erg îm

183 • Nu dup-averea lui, ci dac-o ţine cu fo

184 • Agonisind se îm bogăţeşte avarul, iar ge

203 • L ucrurile com une sînt cele m ai p u te r

205 • Lupii, cînd îm bătrînesc, cîinii îi batjoco

231 • Nu bolnavul e bolnav, ci cel care-1 îngri

232 • Bolnavul este un om care începe să cu

239 • Cît tim p trăieşti, trăieşte în aşa fel v re

252 • Calomniile întunecă, uneori, inim ile cu

263 • T rebuie să ningă, ca să-m i îngheţe pi

273 • Dacă, în tr-o casă, m oare bărbatul, fune

285 • Logodna este prefaţa iubirii, iar căsăto

295 • C erturile îndrăgostiţilor seam ănă cu fu r

298 • Omul căsătorit e proprietar, celibata

303 • Omul devine — p u r şi sim plu — o m aşi

314 • C ultura este naţională, civilizaţia (teh

328 • B ărbatul şi fem eia : cînd unul se fu d u

350 • Psihic sau fizic, fiecare traum atism , fie

357 • S ingurătatea este consolarea inim ilor în

394 • Scopul creaţiei este rodul ; frunzele, pe

395 * Insp iraţia din creaţia populară este in

398 • A nu gîndi deloc la cititor — e im posi