Sunteți pe pagina 1din 25

PSIHOTERAPIE AN III SEM I

1. Ceea ce au in comun toate orientările psihoterapeutice este:


- (re)activarea şi dezvoltarea tuturor resurselor personale
ale clientului pentru o adaptare şi integrare eficientă la
propria viaţă.

2. „Creşterea împreună” a celor doi protagonişti ai actului terapeutic:


1. Arata faptul ca terapeutul a fost centrat si pe el in sedintele terapeutice
2. Arata ca exista un beneficiu secundar al terapeutului
3. Explica, in viziunea scolilor experientialiste, faptul ca un demers psihoterapeutic
este un moment important si in evolutia personala a terapeutului.

3 „Dacă nu m-as fi certat cu prietenul meu, el nu ar fi plecat furios si nu ar fi făcut accidentul de


masină.” este:
1. O cerinta absolutista
2. O judecata afectiva
3.raportarea la propria persoana;

4. Trăirea subiectivă a pacientului (reducerea sau dispariţia


simptomelor, sentimentul de bine, e mai mulţumit, mai fericit, mai
împăcat cu sine): ADEV
- recunoaşterea socială (persoanele din anturajul subiectului
observă şi recunosc progresele realizate de acesta pe diverse
planuri: familial, relaţional, profesional sau şcolar);
- materializarea expectaţilor psihoterapeutului în ceea ce
priveşte modificările apărute în structura de personalitate a
pacientului şi reflectate în comportamentul acestuia. (Apud
Irina Holdevici, Elemente de psihoterapie, Ed. All, 1996, pg.3)

5. Psihoterapia este: VALID


1. O suma de tehnici si metode ce se aplica clientului
2. Un sistem stiintific planificat si organizat
3. Un serviciu de inter-ajutorare emotionala

6. Evaluarea in psihoterapie prin teste standardizate se face:


-se pot folosi diferite teste (mai ales cele proiective, dar si de
personalitate etc.), scale şi chestionare (de depresie, de
anxietate, de imagine de sine şi autoacceptare etc.). În general
se impun următoarele momente de aplicare: la inceputul
terapiei, pe parcurs şi în finalul procesului terapeutic

7 Psihoterapia familiei este:


1. O psihoterapie in grup
2. O psihoterapie de grup
3. O psihoterapie in care clientul e tratat in prezenta familiei sale

8 Urmatoarele aspecte sunt definitorii pentru o psihoterapie: VALID


1. Un sistem conceptual bine pus la punct
2. O relatie dintre un specialist in psihoterapie si o persoana solicitanta
3. a si b

9. Atestatul de liberă practică acordat de Colegiul Psihologilor din România


permite:
-dreptul de libera practica

10. Eul auxiliar din psihodramă este:


-orice membru al grupului,in afara de director,ales de protagonist sa joace un rol in scena sa;

11.Urmatoarele aspecte sunt definitorii pentru o psihoterapie:


1. Un sistem conceptual bine pus la punct
2. O relatie dintre un specialist in psihoterapie si o persoana solicitanta
3. a si b

12. Ameliorarea sau dispariţia simptomului reprezintă o evaluare:


1. Necesar in fiecare caz de interventie
2. Contestat de orientarile psihodinamice VALID
3. Apreciat de orientarile psihodinamice

13. „Psihoterapia normalului” se referă la: VALID


1. Intervetii psihoterapeutice asupra clientilor nepsihotici
2. Psihoterapia celor ce-si doresc o dezvoltare personala
3. Psihoterapia non-directiva initiata de C. Rogers

14. Evaluarea in psihoterapie prin teste standardizate se face în cel


puţin trei momente disticte datorita faptului că:
- vizează efectuarea de comparaţii şi surprinderea evoluţiei şi a
modificărilor apărute

15. Persoanele abilitate să exercite profesia de psihoterapeut sunt


atestate de către:
1. Federatia Romana de psihoterapie VALID 1 ;correct 2
2. Colegiul Psihologilor din Romania
3. Ministerul Educatiei

16. Tinta psihoterapiei în grup este:


1. Grupul luat ca sistem
2. Individul inserat intr-un grup
3. Dinamica care se stabileste la nivelul grupului

17. Noţiunea de remisiune spontană se referă la:


1. disparitia dupa un timp a manifestarilor psihopatologice sau ameliorarea bolii
fara a se recurge la ajutorul psihoterapiei
2. revenirea simptomelor dupa o perioada de disparitie
3. disparitia simptomelor dupa incheierea psihoterapiei
18.Diferenta dintre consiliere psihologica si psihoterapei este data de: VALID
1. Durata sedintei
2. Consilierea psihologica nu este atat de structurata ca si psihoterapia
3. Modificarile vizate de psihoterapie sunt mai putin profunde
4. Consilierea psihologica are un caracter mai pronuntat preventiv iar psihoterapia
este predominant curativa

19. Modul în care se realizează schimbarea în viziunea psihoterapiilor


psihodinamice este: VALID
1.Realizarea unui insight profound si intelegerea problemelor din copilaria
timpurie;
2. Invatarea directa a modului cum trebuie sa se comporte subiectul in prezent, a modului
de actiune si de realizare a performantelor.
3. Trairea experientei imediate; trairea sentimentului momentului actual.

20. Crizele existenţiale pot fi abordate psihoterapeutic prin:


a.psihoterapia experientiala VALID
b.psihoterpie cognitiv-comportamentala
c.psihoterapii psihodinamice

21. Unidirecţionalitatea relaţiei terapeutice vizează:


-durata consultatiei;

22. Problemele de cuplu şi familie pot fi abordate psihoterapeutic prin:


-psihoterapii de cuplu si de familie;
-psihoterapiile clasice si experientiale;

23. Explicaţia folosită de terapeut este specifică:


1. Psihoterapiilor comportamentaliste
2. Psihoterapiilor psihodinamice
3. Psihoterapiilor experientiale

24. Afirmatia: Prioritatea obiectivelor ţine doar de orientarea


psihoterapeutului este:
1. este adevarata
2 este falsa

25. În pofida dorinţei conştiente de schimbare, există o tendinţă


înconştientă, mai mică sau mai mare, de a se opune procesului
psihoterapeutic. Aceasta este:
1. este adevarata
2 . este falsa

26. Motivaţia iniţială a clientului:


-poate fi marita prin abilitatea psihoterapeutului;
27.Ameliorarea sau disparitia simptomului sau problemei pentru care clientul a venit la psihoterapie
constitue un criteriu de evaluare al interventiei psihoterapeutice:
1. Necesar in fiecare caz de interventie
2. Contestat de orientarile psihodinamice
3. Apreciat de orientarile psihodinamice

28.Succesul interventilor psihoterapeutice poate fi evaluat dupa:


1. recunoasterea sociala
2. materializarea expectatilor psihoterapeutului in ceea ce priveste modificarile aparute in
structura de personalitate a pacientului si reflectate in comportamentul acestuia
3. trairea subiectiva a pacientului
4. toate cele trei criterii de mai sus

29. Următoarea afirmaţie „Principiul care stă la baza psihoterapiei este


acela conform căruia în fiecare om există capacitatea de a se vindeca,
rolul ei fiind doar acela de a înlătura obstacolelor din calea dezvoltării
şi funcţionării normale a psihicului” este:
1. Adevarata
2. Flasa

30.Elementul cel mai important al psihoterapiei este: VALID


1. Cadrul organizatoric
2. Pregatirea psihoterapeutului
3. Dorinta de schimbare a clientului
4. Relatia terapeutica

31.Relatia psihoterapeutica este: VALID


1. Principalul mecanism al schimbarii psihoterapeutice
2. Elementul cu cea mai mare putere predictiva privind rezultatele finale ale terapiei
3. Obiectivul psihoterapiei rogersiene

32. . Rezistenţa la schimbare este de natură:


-inconstienta,interioara (duala)

33. Persoanele abilitate să exercite profesia de psihoterapeut sunt:


VALID
1. Studentii de psihologie si psihologii acreditati de Colegiul Psihologilor
2. Psihologii care au urmat un program de master
3. Psihologii care au urmat un program de formare psihoterapeutica

34. Cursurile de autocunoaştere ale celor care aspiră la profesia de


psihoterapeut au următorul scop: VALID 2 ------3?
1. Invatarea tehnicilor si metodelor psihoterapeutice
2. Facilitarea trecerii in etapa de formare in psihoterapie
3. Sondarea problematicii personale, pentru constientizarea tendintelor, resurselor si
limitelor personale
35. Afirmatia „Problematica libertăţii ţine de confruntarea între
conştientizarea lipsei de structură, de fundamentare” este:
a.adevarata
b.falsa

36. Responsabilizarea clientului depinde de: VALID


1. Abilitatea terapeutului de a dezvolta acest aspect inca de la inceput
2. Motivarea initiala a clientului
3. Dorinta de schimbare clientului

37. Descarcarea emoţională numită „Insight” este:


-catharsisul, descărcarea de afecte reprimate;

38.Expectatile clientului despre psihoterapie: VALID


1. Nu sunt importante, ba chiar ar putea sabota psihoterapia
2. Sunt foarte importante de aceea ele sunt discutate la inceputul intalnirii
3. Sunt putin importante si ar trebui ignorate de terapeut

39. . Izbucnirile emoţionale ale clientului în şedinţele psihoterapeutice:


-sint consecinte negative ale blocajelor emoţionale şi acţionale ;

40..Descarcarea emotionala este un aspect ce corespunde: VALID


1. Psihoterapiilor dinamice
2. Psihoterapiilor comportamentaliste
3. Psihoterapiilor experientiale
4. Tuturor formelor de psihoterapie

41.Afirmatia: „este indispensabilă analiza personală a psihoterapeutului si o activitate de


supervizare a lui, pentru a reduce la maxim riscul de a proiecta asupra clientului propriile
conflicte interioare nerezolvate” este:
1. este adevarata
2 este falsa

42. Principalele aspecte vizate de ambianţă sunt: VALID


a. Să sporească complianţa la psihoterapie
b. Trebuie să sporească confortul, incredere şi securitatea
clientului
c. Nu sunt foarte importante

? 43. Opunerea clientului faţă de procesul terapeutic este:


-soldat esecului;

44.Contractul psihoterapeutic este: VALID


1. Considerat implicit si e amintit fugitiv
2. Cel mai important, de aceea intotdeauna se semnaza la inceputul primei intalniri
3. Are o mare importanta pentru bunul mers al relatiei si este discutat la inceput
45.Catharsisul reprezinta: VALID
1. Intelegerea brusca ce apare la finalul terapiei
2. Descarcarea emotionala specifica psihanalizei
3. Descarcarea emotionala ce are loc in orice forma de psihoterapie

46. Afirmatia „Problematica lipsei de sens se referă la confruntarea


dintre conştientizarea faptului că nu există „sensuri” sau „proiecte”
universale şi nevoia omului de a avea scopuri, valori, idealuri la care să
se raporteze” este:
1. este adevarata
2 este falsa

47. Afirmatia „Problematica izolării ţine de confruntarea între


conştientizarea lipsei de structură, de fundamentare” este:
1. este adevarata
2 este falsa

48.Descarcarea emotionala este un aspect ce corespunde:


1. Psihoterapiilor dinamice VALID
2. Psihoterapiilor comportamentaliste
3. Psihoterapiilor experientiale
4. Tuturor formelor de psihoterapie

49.Contractul terapeutic cuprinde: VALID


1. comportamente permise si nepermise in timpul intalnirilor
2. conditii de intrerupere si de reluare a terapiei
3. durata probabila a intregii interventii terapeutice si taxa pentru consultatie
4. toate cele trei aspecte amintite

50.Esecul interventiei psihoterapeutice la persoanele aduse de catre cei apropiati la terapie se explica in
special prin: VALID
1. Cei care l-au adus la terapie nu vor sa colaboreze
2. Tipul de psihoterapie care i s-a aplicat nu este cel corespunzator
3. Lipsa de motivare a subiectului

51.Insight-ul consta in: VALID


1. Intelegerea brusca, intuitiva a unor aspecte interioare, a unor lucruri pe care
clientul nu le-a sesizat anterior, desi erau foarte importante
2. O descarcare emotionala ce are loc in orice forma de psihoterapie
3. Resemnificarea pe care clientul o da evenimentelor care l-au marcat

52. Insight-ul este un aspect ce corespunde:


-înţelegerii bruşte, intuitive ale unor aspecte interioare,a unor
lucruri pe care clientul nu le-a sesizat anterior ;

53. Tulburările de identitate sexuală se abordează:


-analitice,experientiale sau cognitive-comportamentale;
54. Fiecare client şi-a format o anumită structură interioară care îi dă
sentimentul de identitate personală. Perspectiva unor schimbări în
structura psihică este resimţită oarecum periculoasă şi determină:
1. O insuficienta motivare de a participa la terapie
2. O anumita rezistenta la schimbare
3. Intreruperea psihoterapiei

55. Dificultăţile de adaptare şi relaţionare se abordează:


-prin demers analytic, comportamental, experienţial
( psihoterapiile de grup);

56. Crize de dezvoltare se abordează:


-psihoterapia experienţială;

?57. Probleme legate de imagine şi stimă de sine reduse se abordează


1. Psihoterapie suportiva
2. Psihoterapie psihanalitica si experientiala
3. Psihoterapie cognitiv-comportamentala
4. Si b si c

58.“Transferul ”are loc in cadrul relatiei terapeutice corespunzatoare urmatoarei grupari psihoterapeutice
INVALID A
a. psihoterapii psihodinamice
b. psihoterapii comportamentale
c. pshoterapii experientiale
d. in oricare dintre ele

59.Catarsisul determina o descarcare tensionala: VALID


1. La nivel fizic
2. La nivel psihic
3. Atat la nivel fizic cat si psihic
4. Doar in conditiile aparitiei unui insight

60. Tulburări psihosomatice se abordează:


1. Nu se preteza interventilor psihoterapeutice
2. Pot fi abordate printr-un demers terapeutic bazat pe decodificarea
simptomului
3. Se pot aborda cognitiv-comportamental pentru a controla emotiile

61. Descărcarea emoţională care se produce în timpul psihoterapiei:


1. permite apoi continuarea analizei intr-o maniera libera, fluida, aducand
clarificari, resemnificari, relaxari ale relatiilor interpersonale care pana atunci au
fost incordate si problematice
2. poate produce dezechilibrari in structura si asa fragila a clientului si de aceea
trebuie evitata
3. este obiectivul oricarei scoli psihoterapeutice

62. Tulburările de personalitate se abordează: VALID


1. Psihoterapie de grup
2. Psihoterapie cognitiv-comportamentala
3. Psihoterapii corporale

63.Afirmatia: „Orice schimbare profunda in structura si functionalitatea psihica a clientului este


precedata de unul sau mai multe catharsis-uri” este:
1. Adevarata VALID
2. Falsa

64. Dependenţele de substanţe psihoactive:


- dezintoxicare asociată cu renunţarea la consumul toxic.
-intervenţia psihoterapeutică sub formă analitică sau
experienţială (inclusiv corporală) îşi propune tratarea
dependenţei psihice.
- se realizeză prin grupurile terapeutice de suport .

65.Autoexplorarea este conditia pentru: VALID


1. aparitia catharsis-ului
2. aparitia transferului
3. aparitia insight-ului

66. Tulburările obsesiv-compulsive şi fobice se abordează:


- prin demers analitic de profunzime (pt. descoperirea si
inlaturarea cauzelor)
- prin demers umanist-experienţialist cu abordare holistică;
prin demers comportamental de reducere ţintită a simptomelor
;

67. Afirmatia: ”Psihoterapia este un proces sistematizat (structurat,


organizat, planificat) închegat şi validat, condus de către un
psihoterapeut calificat, ce apelează la tehnici şi metode specifice este:
1. este adevarata
2. este falsa

68.Afirmatia: „Insight-ul permite apoi continuarea analizei intr-o maniera libera, fluida, aducand
clarificari, resemnificari, relaxari ale relatiilor interpersonale care pana atunci au fost
incordate si problematice” este: VALID
1. Adevarata
2. Falsa

69. Afirmatia: „În analiza transferului , analistul îl ajută pe client să


obţină o mai bună înţelegere a reacţiilor sale emoţionale faţă de
oricare altă persoană, şi să conştientizeze sursele reale ale acţiunilor
sale” este:
1. este adevarata
2. este falsa

70. Afirmatia „Rezistenţele intră în acţiune atunci când pacientul simte


că intră pe un teren nesigur, în plus, atunci când unele dintre
tendinţele şi dorinţele inconştiente sunt terifiante şi inacceptabile
pentru planul conştient al pacientului” este:
1. este adevarata
2. este falsa

71. Modul în care se realizează schimbarea în viziunea psihoterapiilor


comportamentaliste este:
1. Realizarea unui insight profund si intelegerea problemelor din copilaria
timpurie.
2. Invatarea directa a modului cum trebuie sa se comporte subiectul in prezent,
a modului de actiune si de realizare a performantelor.
3. Trairea experientei imediate; trairea sentimentului momentului actual.

72.Insight-ul are la baza: VALID


1. Unul sau mai multe catharsis-uri
2. Analiza materiarelor aduse de client si discutate impreuna cu terapeutul
3. Asumarea de catre client a responsabilitatii pentru propria existenta

73. Consilierea psihologică este:


-un proces intensiv de acordare a asistentei psihologice pentru
persoane normale care doresc sa-si atinga scopurile si sa fie
mai eficienti;

74. În psihoterapiile comportamentaliste insigt-ul apare pe baza:


a. Discutarea situaţiilor concrete de viaţă, a gândurilor,
credinţelor şi
comportamentelor repetitive, precum şi explicaţiile oferite de
terapeut
b. Asociaţiilor libere, sau a analizei viselor şi a actelor ratate în strânsă
legătură cu
interpretările pe care le face terapeutul
c. Conştientizării propriilor emoţii, gânduri şi strategii comportamentale
în situaţii
concrete construite pe baza unor tehnici provocative

75. Confidenţialitatea în psihoterapie aparţine orientării:


- psihanalitice;

76. Sarcina terapeutului în psihoterapiile comportamentaliste este:


1. Sa inteleaga continutul mental si constient al subiectului, semnificatiile
ascunse in istoria vietii pacientului.
2. Invatarea pacientului sa interactioneze intr-o atmosfera de accceptare
reciproca pentru a-si dezvolta exprimarea eului.
3. Programarea, recompensarea, inhibarea sau elaborarea unor noi raspunsuri
comportamentale adecvate la stimulii anxiogeni. VALID

77. Afirmatia: „În analiza transferului , clientul îl ajută pe analist să


obţină o mai bună înţelegere a reacţiilor sale emoţionale faţă de
oricare altă persoană, şi să conştientizeze sursele reale ale acţiunilor
sale” este:
1.adevarat;
2.fals;

78. Tipul de familie în interiorul căreia se transmit mesaje duble şi


contradictorii se numeşte:
-familia schizofrenogena;

79.Cauzele afectiunilor psihice, in viziunea psihoterapiilor comportamentaliste, sunt: VALID


1. Conflictele de natura instinctuala si deprinderea unor comportamente inadecvate
2. Conflictele de natura instinctuala, dorintele libidinale timpurii care raman in
afara constiintei, absenta constientizarii.
3. Lipsa de congruenta in cadrul experientei personale
4. Deprinderi invatate, comportamente inadecvate intarite de factori de mediu

80. . Producerea insight-urilor este specifică:


a. Psihoterapiilor dinamice VALID
b. Psihoterapiilor comportamentaliste
c. Psihoterapiilor experientiale
d. Tuturor formelor de psihoterapie

81. Abordarea istorică prin care trecutul subiectiv al clientului este


retrăit şi reinterpretat corespunde:
-abordarea dinamica;

82. Pasul decisiv în obţinerea autonomiei clientului este: VALID


1. Aparitia catharsis-ului
2. Analiza transferului
3. Producerea insight-ului
4. O relatie terapeutica foarte reusita

83. Rolul atractiv şi dinamic cu o tentă de superioritate jucat de


terapeut se regaseşte în:
-psihoterapiile cognitiv comportamentale;

84. Pentru asumarea de către client a responsabilităţii pentru propria


existenţă este necesar:
1. Sa inteleaga in ce fel a contribuit el insusi la situatia neplacuta in care
se afla.
2. Sa resemnifice importanta evenimentelor produse
3. Sa fie suficient de motivat pentru psihoterapie

85. Sarcina terapeutului în psihoterapiile experienţialiste este:


1. Invatarea pacientului sa interactioneze intr-o atmosfera de accceptare
reciproca pentru a-si dezvolta exprimarea eului.
2. Sa inteleaga continutul mental si constient al subiectului, semnificatiile
ascunse in istoria vietii pacientului.
3. Programarea, recompensarea, inhibarea sau elaborarea unor noi raspunsuri
comportamentale adecvate la stimulii anxiogeni

86.Afirmatia: „Producerea insight-urilor creeaza premisele autointelegerii si autoacceptari de sine, a


unei integrari superioare a personalitatii si a unui mod de functionare mai eficient” este:
1. Adevarata VALID
2. Falsa

87. Cauzele afecţiunilor psihice, în viziunea psihoterapiilor dinamice,


sunt:
1. Dorintele libidinale timpurii care raman in afara constiintei si
fragmentarea Eului
2. Conflictele de natura instinctuala si deprinderea unor comportamente
inadecvate
3. Conflictele de natura instinctuala, dorintele libidinale timpurii care
raman in afara constiintei, absenta constientizarii.

88. Supraconştiinţa este abordată în:


-orientarea transpersonala (terapia psihedelica si terapia
holotropica)

89. Carl Gustav Jung a fost un reprezentant al:


-psihanalizei fenomenelor religioase

90.Cauzele afectiunilor psihice, in viziunea psihoterapiilor experimentale, sunt: VALID


1. a. Dorintele libidinale timpurii care raman in afara constiintei si fragmentarea
Eului
2. Disperarea existentiala, fragmentarea eului, lipsa de congruenta in cadrul
experientei personale.
3. Deprinderi invatate, comportamente inadecvate intarite de factori de mediu
4. Lipsa de congruenta in cadrul experientei personale si absenta constientizarii

91. Natura relaţiei terapeutice în psihoterapiile experienţiale este:


1. Relatie reala, primara in raport cu terapia; autentica
2. Relatie reala, dar secundara terapiei; absenta relatiei
3. Transferentiala, realizata doar prin terapie; primara in raport cu terapia;
neautentica

92. Dezinteresul faţă de problemele clientului:


-fals – Atitudinea de acceptare pasiva si oarecum stereotipa nu ascunde
dezinteres fata de problemele clientului, deoarece este sustinuta de multa caldura,
empatie si intelegere.

93. Modul în care se realizează schimbarea în viziunea psihoterapiilor


experienţialiste este:
1. Realizarea unui insight profund si intelegerea problemelor din copilaria
timpurie.
2. Invatarea directa a modului cum trebuie sa se comporte subiectul in prezent,
a modului de actiune si de realizare a performantelor.
3. Trairea experientei imediate; trairea sentimentului momentului actual.

94.Sarcina terapeutului in psihoterapiile dinamice este: VALID


1. Sa inteleaga continutul mental si constient al subiectului, semnificatiile
ascunse in istoria vietii pacientului.
2. Invatarea pacientului sa interactioneze intr-o atmosfera de accceptare reciproca
pentru a-si dezvolta exprimarea eului.
3. Programarea, recompensarea, inhibarea sau elaborarea unor noi raspunsuri
comportamentale adecvate la stimulii anxiogeni.

95. Afirmaţia „Transferul intră în acţiune atunci când pacientul simte că


intră pe un teren nesigur, în plus, atunci când unele dintre tendinţele şi
dorinţele inconştiente sunt terifiante şi inacceptabile pentru planul
conştient al pacientului” este:
a.adevarata
b.falsa

96. Conceptul de sănătate psihică în viziunea psihoterapiilor


comportamentaliste este:
1. Reducerea (inlaturarea) simptomelor; absenta simptomelor si/sau reducerea
anxietetii.
2. Rezolvarea conflictelor refulate, victoria ego-ului asupra Id-ului; intarirea
egoului.
3. Auto-realizarea potentialului uman; autodesavarsirea personala, castigarea
autenticitatii si a spontaneitatii.

97. Principalele tehnici psihoterapeutice în psihoterapiile


comportamentaliste sunt: VALID
1. Conditionare; desensibilizare sistematica; intariri pozitive si negative;
elaborarea unor modele comportamentale noi.
2. Interpretarile; asociatiile libere; analiza transferului, a actelor ratate, a
rezistentelor si a viselor.
3. Interactiunea; dialogul mutual; dramatizarea (jucarea propriilor sentimente);
trairi experimentale, jocuri.

98. Sarcina terapeutului în psihoterapiile experienţialiste este: VALID


-invatarea pacientului sa interactioneze intr-o atmosfera de acceptare reciproca ptr.asi
dezvolta exprimarea eului;

99. Fenomenul numit „copii-simptom” reprezintă:


a.un copil cu simptom de tip familial
b. aparitia unei dizarmonii familiale cauzate de existenta unui copil
c. un copil ce atrage atentia asupra sistemului familial deteriorat

100.Modelul terapeutic in psihoterapiile comportamentaliste este: VALID


1. Educational; profesor-elev , parinte-copil (autoritar, bazat pe o conventie de
invatare)
2. Existential, egalitar, de la adult la adult, bazat pe o intelegere umana
3. Medical; de tipul relatiei medic-bolnav, parinte-copil (autoritar, bazat pe un
contract terapeutic ferm)

101.Natura relatiei terapeutice in psihoterapiile psihodinamice este: VALID


1. Relatie reala, dar secundara terapiei; absenta relatiei
2. Transferentiala, realizata doar prin terapie; primara in raport cu terapia;
neautentica
3. Relatie reala, primara in raport cu terapia; autentica

102. Rolul terapeutului în psihoterapiile experienţiale este:


1. Interpretare-reflectare; indirect, nepasional; frustrant
2. Sfatuitor-formator; direct pentru rezolvare de probleme; practic
3. De acceptare mutuala; interactiune, permisiv; gratificant

103. Principalele diferenţe intre psihoterapie şi consilierea psihologică


sunt:
-a. Problemele abordate prin consiliere sunt mai puţin severe,
ca de exemplu probleme familiale, impas existenţial, tulburări
emoţionale sau cu caracter reactiv, crize de dezvoltare.
Problemele abordate prin psihoterapie sunt cele din sfera
sănătăţii psihice,psiho-somatice şi somatice, putând fi asociate
unor traume majore, pierderi importante, durere şi blocaj în
dezvoltare, reactivitate de tip nevrotic, consecinţe disociale de
tip psihotic, tulburări adictive, tulburări de instinct alimentar
sau sexual, comportamente suicidare etc.;
b.Consilierea este un demers de durată mai scurtă, centrându-
se mai mult pe prezent, fără să presupună acţiuni îndelungate
de analiză, conştientizare şi restructurare mintală de
profunzime. În vreme ce psihoterapia presupune un demers
explorator mai complex ce presupune o durată mai lungă, în
funcţie de orientarea de care aparţine. (o perioadă ceva mai
mare în cazul psihoterapiilor analitice şi experienţiale şi ceva
mai scurtă în cazul psihoterapiilor de scurtă durată);
c. Consilierea are un caracter mai pronunţat preventiv iar
psihoterapia este predominant curativă;
d.Obiectivele consilierii psihologice vizează aspecte imediate,
mai puţin profunde,
modificări comportamentale adaptative specifice. Obiectivele
psihoterapiei sunt mai de profunzime, tinzând spre o
remodelare creatoare a personalităţii, a Eului

104.Modelul terapeutic in psihoterapiile psihodinamice este: VALID


1. Existential, egalitar, de la adult la adult, bazat pe o intelegere umana
2. Educational; profesor-elev , parinte-copil (autoritar, bazat pe o conventie de
invatare)
3. Medical; de tipul relatiei medic-bolnav, parinte-copil (autoritar, bazat pe un
contract terapeutic ferm)

105. Terapie rogersiană s-a numit la început terapie non-directivă


pentru că:
-terapeutul nu dirijeaza procesul therapeutic,nu formuleaza
interpretari sin u da raspunsuri;

106. Înţelegerea bruscă, intuitivă a unor aspecte personale, denumită


şi catharsis apare în:
-insight-uri;

107. Natura relaţiei terapeutice în psihoterapiile comportamentaliste


este: VALID
1. Relatie reala, dar secundara terapiei; absenta relatiei
2. Transferentiala, realizata doar prin terapie; primara in raport cu terapia;neautentica
3. Relatie reala, primara in raport cu terapia; autentica

108. Afirmaţia: „În analiza rezistenţei, analistul îl ajută pe client să


obţină o mai bună înţelegere a reacţiilor sale emoţionale faţă de
oricare altă persoană, şi să conştientizeze sursele reale ale acţiunilor
sale” este:
a.adevarata
b.falsa

109.Modelul terapeutic in psihoterapiile experientialiste este: VALID


1. Educational; profesor-elev , parinte-copil (autoritar, bazat pe o conventie de
invatare)
2. Existential, egalitar, de la adult la adult, bazat pe o intelegere umana
3. Medical; de tipul relatiei medic-bolnav, parinte-copil (autoritar, bazat pe un
contract terapeutic ferm)

110.Conceptul de sanatate psihica in viziunea psihoterapiilor experientialiste este:


1. Rezolvarea conflictelor refulate, victoria ego-ului asupra Id-ului; intarirea
egoului.
2. Auto-realizarea potentialului uman; autodesavarsirea personala, castigarea
autenticitatii si a spontaneitatii.
3. Reducerea (inlaturarea) simptomelor; absenta simptomelor si/sau reducerea
anxietetii.
111. Rolul terapeutului în psihoterapiile comportamentaliste este:
VALID
1. Sfatuitor-formator; direct pentru rezolvare de probleme; practice
2. De acceptare mutuala; interactiune, permisiv; gratificant
3. Interpretare-reflectare; indirect, nepasional; frustrant

112. Principalele tehnici psihoterapeutice în psihoterapiile


comportamentaliste sunt:
1. Conditionare; desensibilizare sistematica; intariri pozitive si negative;
elaborarea unor modele comportamentale noi.
2. Interpretarile; asociatiile libere; analiza transferului, a actelor ratate, a
rezistentelor si a viselor.
3. Interactiunea; dialogul mutual; dramatizarea (jucarea propriilor sentimente);
trairi experimentale, jocuri.

113.Rolul terapeutului in psihoterapiile psihodinamice este: VALID


1. Sfatuitor-formator; direct pentru rezolvare de probleme; practic
2. De acceptare mutuala; interactiune, permisiv; gratificant
3. Interpretare-reflectare; indirect, nepasional; frustrant

114. Rolul terapeutului în psihoterapiile experienţiale este: valid


-de acceptare mutuala,interactiune,permisiv,gratificant;

115.Conceptul de sanatate psihica in viziunea psihoterapiilor psihodinamice este: VALID


1. Rezolvarea conflictelor refulate, victoria ego-ului asupra Id-ului; intarirea
egoului.
2. Reducerea (inlaturarea) simptomelor; absenta simptomelor si/sau reducerea
anxietetii.
3. Auto-realizarea potentialului uman; autodesavarsirea personala, castigarea
autenticitatii si a spontaneitatii

116. Principalele tehnici psihoterapeutice în psihoterapiile experienţiale


sunt:
1. Conditionare; desensibilizare sistematica; intariri pozitive si negative;
elaborarea unor modele comportamentale noi.
2. Interactiunea; dialogul mutual; dramatizarea (jucarea propriilor sentimente);
trairi experimentale, jocuri.
3. Interpretarile; asociatiile libere; analiza transferului, a actelor ratate, a
rezistentelor si a viselor.

117. Insight-ul ce constă în descărcarea emoţională a clientului este:


-catharsis;

118. Afirmaţia „Relaţia centrată pe realitate şi obiect implică o


atitudine calmă, interesată, atentă,empatică a terapeutului. Prin
această atitudine psihoterapeutul crează clientului un mediu plin de
căldură şi înţelegere prin care obiectivele terapeutice să fie atinse”
este:
1. Adevarata
2. Falsa

119. Fenomenul numit „Familie schizofrenologică” reprezintă:


a. o familie in care un antecesor a avut o schizofrenie
b. o familie caracterizata prin mesaje duble si contradictorii
c. o familie in care exista o persoana ce sufera de schizofernie
d. o familie care este cauza aparitei unui urmas cu schizofrenie

120. Principalele tehnici psihoterapeutice în psihoterapiile


psihodinamice sunt:
1. Interactiunea; dialogul mutual; dramatizarea (jucarea propriilor sentimente);
trairi experimentale, jocuri.
2. Conditionare; desensibilizare sistematica; intariri pozitive si negative;
elaborarea unor modele comportamentale noi.
3. Interpretarile; asociatiile libere; analiza transferului, a actelor ratate, a
rezistentelor si a viselor. VALID

121. Abstinenţa terapeutului psihodinamic constă în:


1. angajarea opiniile pacientului, care nu vor fi judecate sau criticate, ci doar intelese,
pentru a fi interpretate ulterior
2. abtinerea de a cadea in capcana oferirii acesteia de gratificatii sau satisfactii
afective prin care el s-ar transforma in “complicele” nevrozei sale
3. neangajarea in relatii nonterapeutice cu pacientul

122.Afirmatia: „Contractul sau alianta psihoterapeutica implica fixatia afectiva a clientului asupra
terapeutului si nevoia afectiva a clientului este voit frustrata” este:
1. Adevarata
2. Falsa

123. Obiectivele imediate ale psihoterapiei vizează:


- ameliorarea stării psihice a clientului;

124.Relatia terapeutica care imbraca caracteristica unei interactiuni de tipul profesor-elev si in care
terapeutul are rrolul unui modelator cognitiv si /sau comportamental este specifica: VALID
1. Psihoterapiilor comportamentaliste
2. Psihoterapiilor psihodinamice
3. Psihoterapiilor experientiale

125. Folosirea în terapie a analizei simbolurilor o regăsim mai mult în:


-analiza Junciana;
126. Afirmaţia: „Este esenţial ca terapeutul să ţină cont şi să respecte
întreg sistemul de credinţe şi valori ale clientului chiar dacă
convingerile sale sunt total diferite” este:
1. Adevarata
2. Falsa

127.Afirmatia „Relatia de tip transferential este o relatie de natura rationala, non-regresiva, in care
terapeutul face apel la ego-ul de adult al clientului pe care il trateaza ca pe un partener
stiintific” este:
1. Adevarata
2. Falsa

128. Tăcerea, pentru a permite pacientului său dezvoltarea unui flux


asociativ bogat, este specifică psihoterapeutului aparţinând:
1. Psihoterapiilor comportamentaliste
2. Psihoterapiilor psihodinamice
3. Psihoterapiilor experientiale

129. Afirmatia precum „În cadrul terapeutic, amplificările constau în


punerea în legătură a simbolului sau simptomului manifestat de
pacient cu un „mitologen” adică cu un motiv sau personaj arhetipal
relevant (din folclor, mitologie, tradiţia religioasă, legende, basme,
ritualuri, etc.) şi cu soluţiile acestuia” este:
1. Adevarata
2. Falsa

130. Atenţia flotantă prin care terapeutul pune în funcţiune propriul


său inconştient pentru a sesiza şi recepta orice nepotrivire,
contradicţie sau incongruenţă suscitată de discursul pacientului său,
fără a se lăsa însă ghidat de idei preconcepute este specifică:
1. Psihoterapiilor comportamentaliste
2. Psihoterapiilor psihodinamice
3. Psihoterapiilor experientiale
4. Tuturor psihoterapiilor

131. A te considera cauza unor evenimente negative externe, cu care


nu ai nici o legătură se numeşte:
-raportarea la propria persoana

132. Pentru schimbarea personalităţii în viziunea rogersiană este


necesară şi:
a. Neutralitatea terapeutului VALID
b. Atentia pozitiva neconditionata a terapeutului
c. Si a si b

133. Termenul de client care să-l înlocuiască pe acela de „pacient” a


fost propus de:
1. Psihoterapiilor experientiale (Carls Rogers)
2. Psihoterapiilor comportamentaliste
3. Psihoterapiilor psihodinamice

134. Interpretarea psihoterapeutului prin care ajută clientul să


conştientizeze originea şi motivaţiile reale ale nevrozei sale, potenţialul
de conflictualitate al acestora este specifică: VALID
a. Psihoterapiilor comportamentaliste
b. Psihoterapiilor psihodinamice
c. Psihoterapiilor experientiale

135. Modificarea paternurilor de gândire egativă iraţionale şi a


comportatelor aferente se întâlneşte în:
-tehnicile psihoterapiei cognitiv-comportamentala;

136. Funcţia transcedentală sau religioasă a persoanei este importantă


în:
-terapia analizei simbolurilor;

137. Atenţia pozitivă necondiţionată este o atitudine a terapeutului


specifică:
1. Psihoterapiilor experientiale
2. Psihoterapiilor comportamentaliste
3. Psihoterapiilor psihodinamice

138. Explicaţia folosită de terapeut în psihoterapiile


comportamentaliste are ca scop:
1. Construirea cadrului psihoterapeutic
2. Inducerea in client a unui sentimentul de control asupra comportamentului
propriu si a propriei vieti
3. Crearea unei bune aliante psihoterapeutice
4. Si b si c

139. Afirmaţia de bază a psihoterapiilor comportamentaliste precum că


toate comportamentele, adaptative sau neadaptative, sunt rezultatul
învăţării unor scheme implicite este:
1. Adevarata
2. Falsa

140. Problemele clientului în viziunea rogersiană sunt determinate în


esenţă de:
1. semnificatile pe care el le acorda evenimentelor din viata lui VALID?SAU3?
2. incapacitatea lui de a face fata perfect tuturor evenimentelor cu caracter stresant
din viata
3. inexistenta unor strategii personale eficiente de relationare
141. In viziunea rogersiană pentru schimbarea personalităţii este
necesară:
1. Stabilirea obligatorie a contractului terapeutic
2. Atentia flotanta a terapeutului
3. Terapeutul prezinta clientului sau o relatie congruenta si integrata (motiv
pentru care el insusi va fi congruent)

142. Relaţia psihoterapeutică este cel mai important aspect în:


1. Psihoterapiile comportamentaliste
2. Psihoterapiile psihodinamice
3. Psihoterapiile experientiale
4. Si b si c

143. Cea mai mare directivitate din partea terapeutului este specifică:
1. Psihoterapiilor comportamentaliste
2. Psihoterapiilor psihodinamice
3. Psihoterapiilor experientiale

144. Beneficiul secundar al psihoterapeutului constă în: VALID


1. Intrarea in afaceri cu clientul
2. A intretine relatii intime cu clientul
3. Nevoia de client a psihoterapeutului, neconstientizata si care il face sa se simta util

145. “Învăţarea” este un concept cheie în teoria şi practica următoarei


grupări psihoterapeutice:
1. psihoterapii psihodinamice
2. psihoterapii comportamentale
3. psihoterapii experientiale

146. “Acceptarea necondiţionată a clientului” este un concept cheie în


teoria şi practica următoarei şcoli psihoterapeutice:
1. psihoterapia cognitiv-comportamentala
2. psihoterapia centrata pe client
3. psihoterapia psihanalitica freudiana

147. Afirmatia precum „În cadrul terapeutic, asociaţile constau în


punerea în legătură a simbolului sau simptomului manifestat de
pacient cu un „mitologen” adică cu un motiv sau personaj arhetipal
relevant (din folclor, mitologie, tradiţia religioasă, legende, basme,
ritualuri, etc.) şi cu soluţiile acestuia” este:
a.adevarata
b.falsa

148. Tehnica stingerii comportamentelor nedorite aparţine:


-psihoterapiei comportamentale tratarii agorafobiei si a
tulburarilor compulsive-obsesive;
149. Rolul de a-l învăţa pe client să îşi exprime liber, direct şi adecvat
gândurile şi emoţiile îl are:
-antrenamentul asertiv;

150. Analiza transferului este specifică următoarei grupări


psihoterapeutice:
1. psihoterapii psihodinamice VALID
2. psihoterapii comportamentale
3. psihoterapii experientiale

151. “Rezistenţa la schimbare” a clientului are loc datorită faptului că:


a. clientul este trimis la psihoterapie de o altă persoană
b. clientul are un nivel intelectual redus
c. clientul se opune oricărui aspect care tinde să strice
echilibrul lui actual
d. terapeutul nu stăpâneşte foarte bine tehnicile de intervenţie

152. Antrenamentul asertiv a fost utilizat în:

-cazul persoanelor cu dificultati in stabilirea de contacte


interpersonale din cauza anxietatii ridicate care ii impiedica sa
se exprime liber si sa isi exprime sentimentele;

153. A evalua lucrurile în alb şi negru, în termeni de performanţe sau


eşecuri corespunde:
-gindirii de tipul’’totul sau nimic’’(distorsiuni cognitive) ;

154. Afirmatia precum fiinţa umană are capacitatea, latentă dacă nu


manifestă, de a se înţelege pe ea însăşi şi de a-şi rezolva problemele
suficient pentru satisfacerea şi eficacitatea necesară funcţionarii
adecvate (aspect denumit capacitate de autoactualizare) şi are de
asemenea o tendinţa să exerseze această capacitate aparţine:
-psihoterapiei centrate pe client;

155. Ideea de la baza următoarei tehnici este aceea că modelele de


comportament învăţate au tendinţa de a slăbi şi de a dispărea în timp,
dacă nu sunt întărite corespunzător.
- întărirea selectivă ( psihoterapia comportamentală);

156. A considera că un eveniment negativ sau pozitiv singular se va


produce la nesfârşit corespunde:
-suprageneralizarea;
157. În psihoterapia centrată pe client una dintre cele mai importante
tehnici este:
a. Ascultarea activa
b. Explicatia
c. Analiza rezistentelor

158. Concepţia privind tendinţa la actualizare a organismului o regăsim


în:
-psihoterapia centrata pe client; (psihoterapia existenţialistă)

159.Afirmatia „Autoacceptarea de sine tot mai larga il va determina sa devina din ce in ce mai tolerant
cu propria sa experienta, ceea ce il va face sa fie mai integrat, mai unificat si mai deschis spre
noi experiente viitoare” apartine: VALID
1. Psihoterapiilor comportamentaliste
2. Psihoterapiilor psihodinamice
3. Psihoterapiilor experientiale

160. Un obiectiv important al psihoterapiei centrate pe client este:


1. Reducerea imediata a simptomului
2. Analiza transferului
3. Anularea incongruentei aparuta de mult in psihicul clientilor

161. În manifestările psihopatologice acute consecinţe ale unor situaţii


stresante, sau chiar traumatizante, recomandată este:
1. Terapia suportiva
2. Psihoterapia cognitiv-comportamentala
3. Psihoterapia psihanalitica
4. Nu se recomanda psihoterapie

162. A te centra asupra unui eveniment negativ oarecare, a te gândi


numai la acesta şi a-l lăsa să întunece toate celelalte evenimente
pozitive corespunde:
-concentrarea asupra negativului (catastrofizarea);

163. Fata de terapia centrată pe client în gestalt-terapie


psihoterapeuţii pot deveni mai:
1. flexibili VALID
2. provocatori
3. interpretativi

164. Analiza acţiunilor pacientului este o tehnică aparţinând:


- orientării analitice a lui Freud;

165. În psihoterapia centrată pe client una dintre cele mai importante tehnici
este:
a. Ascultarea activa
b. Explicatia
c. Analiza rezistentelor

166. A considera că propriile emoţii negative reflectă modul cum stau


lucrurile cu adevărat corespunde:
-judecata afectiva;

167. Tehnica care constă în punerea în legătură a simbolului sau


simptomului manifestat de pacient cu un „mitologen” adică cu un
motiv sau personaj arhetipal relevant (din folclor, mitologie, tradiţia
religioasă, legende, basme, ritualuri, etc.) şi cu soluţiile acestuia se
numeşte: VALID
-amplificare

168. Cea mai mare eficienţă poate să aibă psihoterapia în: VALID
a. Retardare mintală
b. Tulburări de personalitate
c. Disfuncţii sexuale

169. A interpreta persoana (de regulă, negativ) în loc de a se referi la o


greşeală sau la un comportament anume corespunde:
-etichetarea;

170. Tehnica „jocului de rol” aparţine:


-tehnicilor de imaginare;

171. Tehnicile de reflectare şi reformulare au fost teoretizate şi folosite


mai mult de către:-terapia nondirectiva Carl Rogers;

172. Tehnica prin care terapeutul formulează ceea ce subiectul a


simţit, dar nu poate exprima se numeşte: BUN
-reformularea clarificatoare (tehnica de reformulare)

173. Problemele ce ţin de imagine şi stimă de sine reduse şi


problemele de identitate pot fi abordate prin: VALID
1. Psihoterapie suportiva
2. Psihoterapie psihanalitica si experientiala
3. Psihoterapie cognitiv-comportamentala
4. Si b si c

174. Psihoterapia de grup este recomandată în:


1. Tulburari de personalitate
2. Tulburari acute datorate unor situatii strsante sau traumatizante
3. Probleme de comunicare si relationare

175. O persoană nevrotică este o persoană cu deprinderi


dezadaptative învăţate în concepţia psihoterapiilor:
-comportamentale;

176. Afirmaţia: „Este esenţial ca terapeutul să ţină cont şi să respecte


întreg sistemul de credinţe şi valori ale clientului numai dacă este în
acord cu sistemul teoretic al şcolii sale de psihoterapie” este:
1.adevarat
2.fals

177. Dificultăţile de relaţionare pot fi abordate psihoterapeutic:


1. Printr-un demers analitic
2. Printr-un demers comportamental
3. Prin psihoterapie de grup
4. Prin toate trei amintite mai sus, in functie de obiectivul imediat

178. Tulburările psihosomatice:


1. Nu se preteza interventilor psihoterapeutice
2. Pot fi abordate printr-un demers terapeutic bazat pe decodificarea
simptomului
3. Se pot aborda cognitiv-comportamental pentru a controla emotiile

179. Abordarea în care procesul psihoterapeutic pune accentul mai


puţin pe relaţia terapeutică şi mai mult pe tehnicile utilizate este:
- comportamentul;(psihoterapia comportamentala)

180. Furnizarea de informaţii asupra anxietăţii şi mecanismelor de


apariţie şi întreţinere a acesteia este: INVALID 3
1. O tehnica a psihoterapiei existentiale
2. O modalitate de modificare a patternurilor de gandire negative
3. O modalitate de evaluare in psihoterapiile cognitiv-comportamentale

181. Se recomandă ca tulburările nevrotice să fi abordate prin: VALID


1. Psihoterapie cognitiv-comportamentala
2. Psihoterapie suportiva
3. Psihoterapie analitica, experientiala si cognitiv-comportamentala in functie
de obiectivul urmarit
4. Nu se recomanda psihoterapia

182. Desensibilizarea sistemică progresivă şi amplificările sunt tehnici


ce aparţin:
-tehnicilor psihoterapeutice comportamentale;

183. Abordarea tulburărilor de personalitate se poate face prin:


-abordare profunda in special corporala;

184. Dilema „fuziune-izolare” este: VALID


1. O problematica abordata in psihoterapia cognitiv-comportamentala
2. O tema ce tine de problematica libertatii discutata in terapia existentiala
3. O tema ce tine de problematica izolarii discutata in terapia existentiala

185. Obiectivele de perspectivă ale psihoterapiei sunt:


- vizează restructurarea personalităţii,
- modelarea unor comportamente noi, mai eficiente
-creşterea capacităţilor de relaţionare şi integrare atât în
mediul intern cât şi în cel extern.

186.Bolile somatice cronice pot fi abordate psihoterapeutic prin: VALID


1. Psihoterapie cognitiv-comportamentala
2. Psihoterapie psihanalitica
3. Psihoterapie suportiva

187. Tulburările de personalitate pot fi abordate prin:


1. Psihoterapie de grup
2. Psihoterapie cognitiv-comportamentala
3. Psihoterapii corporale

188. Succesul psihoterapie în bolile somatice cronice este:


1 . Foarte mic, doar prin terapie suportiva
2. Substantial daca se intervine prin forma cea mai potrivita
3. Foarte mare prin psihoterapie experientiala

189. Balconul, din psihodramă are următorul rol:


1. Ajuta auditoriul sa observe mai bine jocul protagonistului
2. Ajuta alter-egoul sa sesizeze mai detasat jocul protagonistului
3. Ajuta protagonistul sa aibe o perspectiva mai detasata asupra eurilor
auxiliare
4. Ajuta protagonistul sa aibe o perspectiva mai detasata asupra scenetei
jucate.

190. Analiza transferului este o tehnică aparţinând:


1. psihoterapii psihodinamice
2. psihoterapii comportamentale
3. psihoterapii experientiale

191. Analiza acţiunilor pacientului este o tehnică aparţinând:


- psihanalizei freudiene;

192. Analiza viselor este o tehnică de bază a:


- psihanalizei freudiene;

193. „Nu trebuie să te laşi condus de sentimente” este:


1. O cerinta absolutista
2. Raportarea la propria persoana
3. O etichetare

194. Autoreglarea este o tehhnică specifică:


1. Psihoterapiei comportamentale
2. Psihoterapiei cognitiv-comportamentale
3. a si b
4. Psihoterapiei jungiene asociata cu tehnicile de imaginare

195. Obiectivul final al psihoterapiei este:


- constă în realizarea unei sănătăţi mintale înalt calitative,
capabile să asigure realizarea maximă a potentialului uman al
insului;

196. Alter-egoul din psihodramă este:


- persoana care joacă partea protagonistului pe scenă (în
secvenţele când acesta este în inversiune de rol cu alte
personaje, acţionând din pielea acestora).

197. Forma de psihoterapie de grup în care terapeutul lucrează


focalizat, pe rând, cu câte unul dintre participanţi în timp ce ceilalţi
membri ai grupului asistă ca observatori ce pot oferi feed-back-uri
obiective sau pot fi implicaţi în exerciţii menite să evidenţieze anumite
paternuri sau strategii de acţiune sau gândire se numeşte:
-gestalterapia;

198. Frederick Perls este iniţiatorul:


-terapiei gestaltiste;

199. În psihoterapia de grup lucrul în echipă: terapeut-coterapeut:


-Coterapeutului îi revine sarcina de a-i atrage atenţia discret colegului
său asupra situaţiei create, de a-l sprijini,completându-i demersul cu
unele observaţii, întrebări, intervenţii care să permită deblocarea
momentelor de stagnare, o evoluţie dinamică şi o implicare echilibrată
a tuturor membrilor grupului.
?( Echipă terapeutică – Grup de mai mulţi psihoterapeuţi care dirijează un
grup psihoterapeutic, care îşi repartizează rolurile între ei şi utilizează analiza
intertransferului în terapie.)

200. Tehnica interpretării aparţine:


- psihanalizei freudiene.