Sunteți pe pagina 1din 12

Securitatea

alimentara in ASIa

Mihailescu Andreea

Nicolae Magdalena

Morosanu Mihai

Martin Cristina GRUPA 1319 B

Securitateaalimentara in ASIA
Securitatea alimentară a fost definită ca fiind o situaţieîn care „toţi oameni beneficiază în
permanenţă de acces fizic, social și economic la alimente suficiente, sigure și nutritive în
vederea satisfacerii nevoilor și preferinţelor alimentare pentru a putea duce o viaţă activă
și să natoasă ”.

În general, se consider că aceasta are trei component distincte, care trebuie satisfă cute
simultan și într-un mod stabil în cursul timpului:

 Disponibilitatea alimentelor la nivel naţional și regional;


 Accesul fizic și economic la alimente la nivelul gospodă riilor și
 alimentaţia, adică utilizarea alimentelor la nivel individual

Problema este încă deosebit de gravă și de persistent în Asia de Sud și în Africa


Subsahariană . Celmai mare numă r de personae afectate de foamete tră iește în Asia de Sud,
unde s-au fă cut însă anumite progrese, în special încursul anilor ’90. Aria în care s-ar putea
obţine progresse mai importante este cu predilecţie Africa Subsahariană , unde numă rul
persoanelor afectate de foamete este mai ridicat decâ t în 1990, atingâ nd 239 de milioane în
2010, deci 30 % din totalul populaţiei.

Securitatea alimentară în Asia de Sud Est

Securitatea alimentară este de mult timp şi continuă să fie o problemă la scară mondială ,
aproximativ un miliard de persoane din lume fiind afectate de foamete. Ea a fostdefinită ca
fiind o situaţieîn care „toţi oamenii beneficiază în permanenţă de acces fizic, social şi
economic la alimente suficiente, sigure şi nutritive în vederea satisfacerii nevoilor şi
preferinţelor alimentare pentru a putea duce o viaţă activă şi să nă toasă ”. Securitatea
alimentară reprezintă o problem majoră în Asia de Sud Est, unde prevalenţa
subalimentaţiei a scă zut în decurs de 20 de ani de la 31 la 10,7%

Obiective :scoaterea în evidenţă a problemelor de siguranţă şi securitate alimentară din


această zonă , mai ales din ţă rile cele mai importante. · Dacă se îndeplinesc condiţiile
securită ţii alimentare, în ce ţă ri se asigură cel mai mult, dacă sunt ţă ri în care se asigură
100% şi ţă ri în care se asigură nevoia de hrană cel mai puţin. Vom compara ţă rile după
acest criteriu al problem securită ţii şi siguranţei alimentare.

Vrem să află m dacă se hră nesc corespunză tor pentru a avea o viaţă câ t mai lungă să ducă la
creşterea speranţei medie de viaţă , să află m dacă e mic sau mare pentru fiecare ţară
comparativ cu media pentru toate ţă rile acestei regiuni.

Să află m dacă alimentele îndeplinesc condiţiile de siguranţă pentru ca alterarea lor să nu


ducă la îmbolnă virea populaţiei şi la dezechilibre alimentare. Dacă este îndeplinită
structura hranei: proteine, glucide, lipide atâ t de origine vegetală câ t şi animală .

Indicatorii securitatii alimentare


1. Disponibilităţi

1.1 Adecvarea disponibilită ţilor energetice alimentare medii

Ţă ri 1999-01 2000-02 2004-06 2006-08 2011-13 2014-16

Kazahstan 117 119 125 130 135 137

Uzbekistan 103 100 105 109 115 117

China 116 116 117 119 126 129

Japonia 118 118 115 114 112 112

Mongolia 94 95 95 98 106 106

Thailanda 107 107 112 114 113 113

Afganistan 89 88 95 98 100 99

India 108 106 102 106 108 109

Israel 154 157 157 154 156 160

Yemen 100 100 99 100 103 101

Tabel1

In privința acestui indicator putem remarca faptul că in decursul anilor fiecare țară și-a
crescut norma disponibilită tilor energetice alimentare , fiind foarte puține ță ri ce se află
sub cota de 100%(aici vorbim de Mongolia si Afganistan) și avem si ță ri dispun de
disponibilită ți mult mai mari decâ t restul continentului (Israel. Kazahstan, China). Chiar
dacă in unele ță ri cota a să zut cu câ teva procente , acestea se mențin la un nivel constant
nefiind sesizate variații mari.

1.2 Valoarea produselor alimentare pe locuitor

Ţă ri 1999-01 2000-02 2004-06 2006-08 2011-13 2012-14

Kazahstan 329 339 369 409 423 399


Uzbekistan 208 213 247 266 318 321

China 256 263 300 321 365 371

Japonia 147 146 142 142 137 137

Mongolia 337 299 239 248 281 292

Thailanda 321 331 334 359 420 424

Afganistan 125 117 115 112 112 112

India 150 145 149 162 181 184

Israel 359 373 385 377 364 365

Yemen 59 60 61 67 70 69

Tabel 2
La acest indicator ne confruntă m cu o diferență a valorii produselor alimentare.
Constată m ță ri ce asigură o valoarede peste 250 $ pe locuitor(China, Israel,
Kazahstan, Mongoli, Thailanda) insă si ță ri ce asigura sub 250 $ (Yemen, Japonia,
India ). Putem observa că in majoritatea ță rilor, nivelul valorii produselor in
decursul anilor a crescut , anumite ță ri fă câ nd abstracție de la această regulă .

1.3 Ponderea disponibită ţilor energetice provenind din cereale, tuberculi etc.

Ţă ri 1999-01 2000-02 2004-06 2006-08 2011-13

Kazahstan 56 53 43 40 33

Uzbekistan 59 59 60 57 55

China 60 59 56 53 51

Japonia 41 41 40 40 41

Mongolia 45 48 49 48 47

Thailanda 51 50 51 50 49

Afganistan 75 77 76 77 75

India 63 63 62 60 57
Israel 33 33 35 35 34

Yemen 66 65 61 61 62

Tabel 3

In decursul anilor, valoarea acestui indicator s-a schimbat , existâ nd mici variații de nivel.
Putem constata totusi faptl că sunt ță ri ce asigură o pondere mai mare a acestui tip de
disponibilită ți energetice dar și ță ri ce au o valoare a ponderii mai mică de 50%.

1.4 Consum de proteine

Ţă ri 1999-01 2000-02 2004-06 2006-08 2011-13

Kazahstan 72 78 102 115 132

Uzbekistan 64 63 65 66 72

China 74 76 82 87 95

Japonia 89 89 90 89 87

Mongolia 80 78 77 81 88

Thailanda 53 55 58 60 59

Afganistan 32 29 34 31 33

India 45 45 47 49 52

Israel 129 135 148 148 150

Yemen 39 41 48 47 45

Tabel 4

Sunt foarte puțne ță ri ce asigură un consum de proteine mai mare de 100% , aici fiind
vorba de Israel si Kazahstan după anul 2004-2006. Valorile din restul ță rilor se afla undeva
șa sub 100% .

1.5 Consum de proteine de origine animală


Ţă ri 1999-01 2000-02 2004-06 2006-08 2011-13

Kazahstan 38 40 47 51 57

Uzbekistan 23 23 25 26 28

China 27 28 31 33 38

Japonia 54 55 51 50 48

Mongolia 55 49 43 45 46

Thailanda 23 22 23 23 24

Afganistan 14 13 12 11 12

India 9 9 10 11 12

Israel 64 68 72 72 71

Yemen 10 10 13 12 13

Tabel 5

In majoritatea ță rilor este asigurat consumul de 50 g de protein de origine animală


( Japonia,Israel, Kazahstan dupa anul 2006-2008 ) insă sunt ță ri ce nu asigură un consum
optim al acestui tip de proteine( China, Yemen, India, Afganistan).

2. Acces

2.1 PIB/locuitor

Ţă ri 2000 2003 2008 2012 2015

Kazahstan 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5

Uzbekistan 0,8 0,9 0,9

China 0,6 0,6 0,6 0,7 0,7

Japonia 5,3 5,3 5,3 5,3 4,4

Mongolia 0,1 0,1 0,1 0,1

Thailanda 0,8 0,8 0,9 1

India 1,9 1,9 1,9 2 2


Israel 4,6 4,9 5,8

Armenia 2,8 2,4 2,4 2,8 2,4

Tabel 6

In cazul acestui indicator putem observa o diferență sesizabilă la economia fiecă rei ță ri
astfel că avem ță ri unde valoarea PIB-ului este mai mare de 1$ pe locuitor (Japonia, India ,
Armenia, Israel dupa anul 2008) insă sunt și ță ri unde valoarea PIB-ului pe cap de locuitor
este mai mică de 1$ (Mongolia, Kazahstan).

2.2 Distribuţia populaţiei subnutrite

Ţă ri 2000 2003 2008 2012 2015


Kazahstan 9951,6 13532,2 19272,2 21987,2 23522,3

Uzbekistan 2503,7 2725,7 3781,5 4765,9 5700,2

China 3874,8 4896 8175,9 11396,4 13817

Japonia 33871,8 34333,1 36278,5 36367,6 37818,1

Mongolia 4655 5214,6 7576,5 9788,8 11409,4

Thailanda 9189,1 10547,9 12757,2 14448,3 15236,7

India 2495 2783 3786,6 4827,6 5754,1

Armenia 2924,7 4207 7558,4 7511,1 8180,1

Israel 26090,2 24859,1 28893,8 30684,1 31970,7

Tabel 7

Din pacate, cre;terea masei populației a dus necontenit la creșterea masei populației
subnutrite astfel ca nu numai ca avem valori positive in absolut toate ță rile insă valorile
au și crescut odată cu trecerea anilor valorile cele mai mari inregistrâ ndu-se in Japonia
și Israel.

3. Stabilitate

3.1 Dependenta fata de importul de cereale


Tari 1999-01 2000-02 2004-06 2006-08 2011-13

Kazahstan -58,8 -56 -43,7 -76,7 -79,2

Uzbekistan 15,7 13,2 5,8 13,7 22,2

China 0 -0,6 -1,6 0,5 3,4

Japonia 77,4 77 78,2 77,7 75,8

Mongolia 52,8 69,1 68 65,2 22,5

Thailanda -39,7 -39,9 -46 -47,6 -29,4

India -1,5 -3,2 -2,3 -2,2 -8,6

Israel 96,1 92,5 93,5 92,5 93,2

Armenia 55,7 61,6 55,2 60,7 60,1

Tabel 8

In privința acestui indivator putem detecta ță ri cu valori pozitive (Urzbekistan, Mongolia,


Israel. Armenia) dar și ță ri unde sunt valori negative( Kazahstan, India, Thailanda).

3.2 Ponderea terenului arabil irigat

Tari 1999-01 2000-02 2004-06 2006-08 2011-13

Kazahstan 7 6,8 6,9 6,8 7,1


Uzbekistan 93,9 93,7 94,8 96,7 96,5
China 46,2 47,9 56 58,2 64,4
Japonia 59 59 58,7 58,5 58,2
Mongolia 8,1 9,4 12 11,3 13,8
Thailanda 35,6 36,7 40,7 41,9 39,2
India 37,6 38,4 40,6 41,6 44,2
Armenia 60,7 60,4 60,3 60,6 61,1
Israel 61 61,3 73 74,3 77
Tabel 9

Din totalul terenului arabil , există ță ri unde ponderea terenului arabil irigat este mai mic
de 50% ( Mongolia, Kazahstan) astfel că agriultura are de suferit insă sunt si ță ri unde
ponderea terenului irigat este de peste 50%( Armenia, Israel, Uzbekistan), In absolut toate
ță rile ponderea terenului irigat a crescut odată cu inaintarea in timp.
3.3 Valoarea importurilor alimenare fata de exporturile totale

Tari 1999-01 2000-02 2004-06 2006-08 2011-13

Kazahstan 5 4 4 3 4

Uzbekistan 14 10 5 6 9
China 3 3 2 2 3
Japonia 6 6 5 5 5
Mongolia 14 15 14 10 8
Thailanda 2 2 2 2 3
India 7 6 5 4 2
Israel 6 5 5 5 6
Armenia 65 52 23 26 43
Tabel 10

Valorile sunt in majoritatea ță rilor nu sunt mari , fiind in unele foarte mici( China,
Kazahstan, Thailanda) dar si ță ri unde valorile sunt extreme de mari ( Armenia).

3.4 Stabilitatea politica si absenta violentei

Tari 2000 2003 2008 2012 2015


Kazahstan 0,01 0,32 0,57 -0,38 -0,1

Uzbekistan -1,43 -1,35 -1,25 -0,52 -0,42

China -0,28 -0,57 -0,48 -0,55 -0,56

Japonia 1,12 1 0,83 0,92 0,98

Mongolia 0,75 0,96 0,57 0,47 0,65

Thailanda 0,38 -0,15 -1,28 -1,21 -0,96

India -0,99 -1,52 -1,1 -1,25 -0,92

Israel -1,06 -1,55 -1,33 -1,07 -1,12

Armenia -0,8 0,2 -0,02 0,11 -0,29

Tabel 11

Exista valori positive ( Mongolia, Japonia ) dar si valori negative in majoritatea ță rior
(India, Aemenia).
4. Utilizari

4.1 Accesul populatiei la apa

Tari 2000 2003 2008 2012 2015


Kazahstan 93,8 93,7 93,3 93,1 92,9

Uzbekistan 88,7 88,4 87,3 87,3 73,8

China 80,3 82,8 89,5 93,2 95,5

Japonia 100 100 100 100 100

Mongolia 56,3 58 62 63,7 64,4

Thailanda 91,9 93,3 95,6 97,1 97,8

India 80,6 83,5 88,4 92,2 94,1

Israel 100 100 100 100 100

Armenia 92,6 94,3 97,3 99,7 100

Tabel 12

In majoritatea ță rișor, populatia are acces la apă potabilă , procentul fiind aproape de
100% ( Thailanda, Kazahstan, Japonia-100% Israel -100%,, Armenia) insa in cazul
Mongoliei , accesul populatiei a crescut de-a lungul anilor insa totusi sunt valori foarte
scazute.

3.5 Accesul populatiei la factorii sanitari

Tari 2000 2003 2008 2012 2015


Kazahstan 96,8 97 97,1 97,5 97,5

Uzbekistan 90,9 94,7 100 100 100

China 58,8 62,4 68,4 73,1 76,5

Japonia 100 100 100 100 100

Mongolia 48,2 51 55,1 57,9 59,7

Thailanda 91,3 92,5 93,5 93,2 93

India 25,6 28,6 33,6 37,5 39,6

Israel 100 100 100 100 100


Armenia 89,3 89,4 89,5 89,5 89,5

Tabel 13

Ca și in cazul indicatorului precedent sunt ță ri ce au asigurat accesul populatiei la


facilită țile sanitare aproape de 100%( Japonia-100%, Israel-100%, Kazahstan,
Uzbekistan) insă și ță ri unde nivelul accesului este scazut cu mult pe cat ar trebui sa fie
( Mongolia, india).

3.6 Ponderea copiilor sub 5 ani subnutriti(%)

Tari 2000 2002 2006 2010 2013


Kazahstan 4,9 4,1

Uzbekistan 8,9 4,5

China 2,5 3,0

Japonia 2,3

Mongolia 7,1 1,8 1,0

Thailanda 4,7

India 20,0 15,1

Israel

Armenia 2,5 4,2

Tabel 14

Nu putem spune ca exista numai o singura țaă unde această pondere este pozitivă . insa
cele mai mari valori sunt intalnite in India si Uzbekistan.

3.7 Aduti subnutriti

Tari 2002 2005 2006 2010 2013


Kazahstan 17,5

Uzbekistan 25,3 19,6

China 21,8 11,7

Japonia 7,1

Mongolia 15,6 10,8


Thailanda

India 47,9

Israel 27,5

Armenia 18,2 20,8

Tabel 15

Valorile cele mai ridicate de-a lungul anilor sunt inregistrate in India-2006 , Israel
-2006, Uzbekistan-2002, china-2002, Armenia-2010.