STUDIU

cu privire la delimitarea zonelor

care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte
constrângeri specifice și
ajustarea (fine-tuning) zonelor

versiune consolidată
februarie 2015
Cuprins

Capitolul I – Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte

constrângeri specifice .................................................................................................... 2

Capitolul II – Ajustarea (fine-tuning) a zonelor, altele decât zonele montane care se

confruntă cu constrângeri naturale semnificative ........................................................ 20

Capitolul III – Concluzii ................................................................................................. 26

1
Capitolul I – Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice

Statele membre delimitează zonele eligibile pentru plăţile prevăzute pentru zonele care se confruntă cu
constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice în funcţie de următoarele categorii:
(a) zone montane;
(b) zone, altele decât zonele montane, care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative;
(c) alte zone care se confruntă cu constrângeri specifice.

Delimitarea zonelor montane a fost realizată pentru PNDR-2007 pe baza realizării unuia dintre următoarele
criterii:
- altitudinea medie la nivelul LAU2 (comune/oraşe, municipii) > 600 m;
- altitudinea medie la nivelul LAU2 între 400 şi 600m şi panta medie peste 15%.

Deoarece criteriile pentru desemnarea zonelor motane nu au fost modificate faţă de precedenta perioadă de
raportare lista localităţilor încadrate în zona montană nu suferă modificări, cu excepţia introducerii unei
comune (Solca judeţul Suceava, SIRUTA 146708) ca urmare a reorganizării administrativ-teritoriale prin
divizarea unei Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT).

Delimitarea zonelor, altele decât zonele montane, care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative
se face la nivelul unităţilor teritoriale (LAU2) în funcţie de îndeplinirea pe cel puţin 60% din suprafaţa agricolă a
UAT a cel puţin unui criteriu biofizic pentru delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale
definit în Anexa III a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru
dezvoltarea rurală acordat din fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) .

Pentru calculul criteriilor biofizice utilizate pentru delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri
naturale au fost utilizate următoarele baze de date:

- Harta digitală a limitelor unităţilor teritorial-administrative (ANCPI 2014).

- Modelul digital al terenului într-un grid de 100 x 100 m bazat pe corectarea stratului SRTM 90 (NASA
Shuttle Radar Topographic Mission) cu hărţile topografice la scara 1:10.000 (Institutul Naţional de
Hidrologie şi Gospodărirea Apelor).

Modelul digital al terenului

- Harta digitală a solurilor din România (SIGSTAR 200) bazată pe Harta solurilor României la scara 1:200.000
realizată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia
Mediului – ICPA. În cadrul hărţii digitale a solurilor pentru fiecare unitate cartografică sunt precizate
tipul/asociaţia solurilor conform Sistemului Român de Clasificare a Solurilor, clasa texturală şi tipul de
schelet dacă există).

2
 Harta solurilor din România – scara 1:200.000

- Baza de date a profilelor de sol (PROFISOL) cuprinzând proprietăţile fizice şi chimice pe orizonturi de sol
pentru un număr de 2008 profile de sol georeferenţiat.

- Înregistrările parametrilor meteorologici (valori zilnice pentru: temperatura aerului, ecartul termic,
precipitaţii, umiditate relativă, viteza vântului) din 47 staţii meteorologice de bază distribuite în
principalele zone pedoclimatice ale României, aflate în administrarea “Administraţiei Naţionale de
Meteorologie” pentru perioada 1961-2010. Pe baza acestor înregistrări au fost calculate mediile lunare
precum şi abaterile zilnice faţă de media lunară pentru fiecare parametru meteorologic.
Distribuirea spaţială a valorilor medii lunare a parametrilor meteorologici într-o reţea de 10’ x 10’
longitudine x latitudine s-a făcut utilizând setul de date pan-european pentru aceeaşi perioadă de timp
furnizat de CRU (Climate Research Unit)-Norwich bazat pe o metodologie descrisă în detaliu în Mark New,
David Lister, Mike Hulme, and Ian Makin. 2002. A high resolution dataset of surface climate over global
land area. Climate Research 21: 1-25.
Pentru fiecare unitate cartografică de sol a fost realizată o interpolare de tip “1/r2” a valorilor lunare din
reţeaua 10 x 10 utilizând cele mai apropiate 4 noduri faţă de poziţia centrului de greutate al unităţii
cartografice. Datele zilnice ale parametrilor meteorologici asociaţi fiecărei unităţi cartografice au fost
generate folosind seria de abateri zilnice faţă de medie ale respectivului parametru din staţia
meteorologică cea mai apropiată punctului respectiv.

Distribuţia staţiilor meteorologice utilizate pentru furnizarea parametrilor meteorologici pe serii lungi de ani

- Pentru fiecare punct din reţeaua de 10’ x 10’ longitudine x latitudine pentru care s-a realizat interpolarea
datelor climatice seria de date climatice anuale corespunzătoare indicatorilor biofizici utilizați pentru
3
 evaluarea constrângerilor naturale induse de climă (Temperatură scăzută - Suma temperaturilor peste 5O
C; Deficit de apă - Precipitaţii/Evapotranspiraţia potenţială) au fost ordonate crescător după care s-a
calculat numărul de cazuri în care pragul asociat constrângerilor a fost îndeplinit. (Suma temperaturilor
sub 1.500 grade-zile, raportul Precipitaţii/Evapotranspiraţia potenţială ≤ 0,5). Prin raportarea acestui
număr de cazuri la numărul total de ani luaţi în considerare s-a evaluat probabilitatea de îndeplinire a
criteriului. Dacă această probabilitate este mai mare de 20% s-a considerat că în locaţia respectivă
criteriul este îndeplinit.

- Baza de date a profilelor de sol realizate pentru monitoringul pan-european în reţea 16 x 16 km.

- Utilizarea terenului pe baza stratului blocurilor fizice furnizat de APIA (varianta februarie 2014).

Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale specifice s-a realizat prin selectarea unităţilor
administrativ teritoriale care se regăsesc în totalitate în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”. Potenţialul
natural agricol din această zonă este mai scăzut decât în restul țării, condițiile naturale de producție fiind
similare pe întreaga suprafață agricolă din această zonă, în condiţiile în care pe terenurile agricole din zonă se
întâlnesc o serie de constrângeri definite prin indicatori biofizici de climă și sol în Anexa III. Toate UAT-urile din
acest areal sunt afectate în de criteriul biofizic de Climă: „Deficit de apă”.

Suprafața ocupată de aceste UAT-uri este de aproximativ 5.898 km2, ceea ce reprezintă 2,47% din suprafața
totală a României. Din suprafața acoperită de aceste UAT-uri, doar 180.952,73 ha este reprezentată de
terenuri agricole, restul de aproximativ 65% reprezentând luciu de apă. În această zonă densitatea populaţiei
este foarte scăzută, fapt ce afectează necesarul de forţă de muncă aferent menţinerii activităţilor agricole,
crescând riscul asociat abandonului activităţilor agricole în aceste zone.

Totodată, zona acoperită de aceste UAT-uri prezintă o deosebită importanță la nivelul Uniunii Europene din
punct de vedere al obiectivelor de mediu, fiind necesară continuarea gestionării terenurilor în vederea
conservării mediului, menținerea peisajului rural și conservarea potențialului turistic, teritoriul acoperit de
Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării primind de-a lungul timpului multiple recunoașteri naționale și
internaționale din punct de vedere al protecției naturii. De asemenea, Delta Dunării împreună cu celelalte
unități adiacente reprezintă cel mai mare teritoriu considerat important ca extindere a zonelor umede din
Europa, făcând parte din patrimoniul mondial al UNESCO.

De asemenea, aceste UAT-uri sunt afectate în proporții diferite și de următoarele 2 criterii biofizice: „Drenaj
limitat al solului” și „Proprietăți chimice nefavorabile – prezența sărurilor, a sodiului schimbabil”.

4
Criterii biofizice pentru delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale
definit în Anexa III a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului privind
sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din fondul european agricol pentru
dezvoltare rurală (FEADR)

CRITERIU: Temperatură scăzută

Durata termică totală (grade-zile) pentru perioada de vegetaţie, definită în funcţie de o temperatură medie
zilnică acumulată > 5 C.

Calculele au fost făcute utilizând valorile zilnice ale temperaturilor interpolate conform metodologiei descrise
la prezentarea bazelor de date, pentru centroidul fiecărui poligon din baza de date a blocurilor fizice (folosinţa
agricolă). Acumularea temperaturilor s-a făcut prin cumularea temperaturilor din zilele cu valori > 50C. Calculul
probabilităţii de apariţie a sumei temperaturilor mai mică sau egală dcât valoarea de prag ( 1500 grade-zile ) s-
a făcut utilizând procedura descrisă la prezentarea bazelor de date climatice.

Prag: ≤ 1500 grade-zile

Figura 1. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Temperatura scăzută”

5
 Figura 2 Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Temperatură scăzută”

CRITERIU: Deficit de apă (Secetă)

Raportul dintre precipitaţiile anuale (P) şi evapotranspiraţia potenţială anuală calculată după metoda Penman
(PET).

Calculele au fost făcute utilizând valorile zilnice ale precipitaţiilor şi evapotranspiraţiei potenţiale (Penman)
interpolate conform metodologiei descrise la prezentarea bazelor de date, pentru centroidul fiecărui poligon
din baza de date a blocurilor fizice (folosinţa agricolă). Pentru fiecare punct au fost realizate mediile
multianuale ale precipitaţiilor şi evapotranspiraţiei potenţiale după care a fost calculat raportul P/PET. Calculul
probabilităţii de apariţie a raportului P/PET mai mic sau egal dcât valoarea de prag ( 0,5) s-a făcut utilizând
procedura descrisă la prezentarea bazelor de date climatice.

Prag: P/PET ≤ 0,5

Figura 3. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Deficit de apă”

6
 Figura 4. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Deficit de apă”

CRITERIU: Drenaj limitat al solului (Zone acoperite de apă o mare parte a anului)

Pentru ”Drenaj” a fost selectat criteriul “Colorit gleic până la 40 cm de la suprafaţă”. Conform Sistemului
Român de clasificare a solurilor solurile gleice şi solurile pseudogleice au prin definiţie structură de culori gleice
în primii 40 cm ai solului. Din harta de soluri 1:200.000 au fost selectate poligoanele în care solurile sau
asociaţiile de sol se încadrează categoriile:
“Soluri gleice” (cod legendă: 373-382)
 373 – soluri gleice
 374 – soluri gleice pe versanţi
 375 – soluri gleice pe depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente
 376 – Soluri gleice cu gleizare relictă pe depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente
 378 – Soluri gleice salinizate
 379 – Soluri gleice vertice relicte pe depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente
 380 – Soluri gleice turboase eutrice şi soluri gleice semiturboase
 381 – Soluri gleice turboase eutrice, soluri gleice turboase relicte eutrice pe depozite fluviatile şi fluvio-
lacustre recente
 382 – Soluri gleice turboase eutrice şi soluri gleice semiturboase pe depozite fluviatile şi fluvio-lacustre
recente
şi
„Soluri pseudogleice” (cod legendă: 386-394)
 386 – Soluri pseudogleice
 387 – Soluri pseudogleice umbrice
 388 – Soluri pseudogleice luvice (podzolite)
 389 – Soluri pseudogleice freatic umede
 390 – Soluri pseudogleice albice
 391 – Soluri pseudogleice luvice şi albice şi soluri brune luvice podzolite melanice
 392 - Soluri pseudogleice luvice şi albice şi planosoluri (în crovuri şi padine)
 393 - Soluri pseudogleice luvice şi albice, soluri pseudogleice umbrice-luvice
 394 – Soluri pseudogleice (luvice) şi soluri brune luvice pseudogleizate freatic umede

Prag: Colorit gleic până la 40 cm de la suprafaţă

7
Figura 5. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Drenaj limitat al solului” definit pe baza tipurilor de sol din SIGSTAR
200: Soluri gleice (cod 373-382), Soluri pseudogleice (cod 386-394)

Figura 6. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Drenaj limitat al solului”

CRITERIU: Sol – Textură şi schelet nefavorabile – Schelet și material grosier

Pentru identificarea solurilor cu schelet şi material grosier au fost utilizate: harta de soluri 1:200.000 fiind
selectate solurile având schelet (nerulat/rulat carbonatic, nerulat/rulat mixt, nerulat/rulat silicatic) şi baza de
date a profilelor de sol din care au fost identificate profilele în care scheletul şi materialul grosier este ≥ 15 %
din volumul stratului superficial al solului. Pentru criteriul “Schelet şi material grosier” au fost reţinute numai
poligoane cu folosinţă agricolă în care solul conform profilelor de sol are scheletul şi şi materialul grosier peste
15 %.

Prag: ≥ 15 % din volumul stratului superficial al solului constă în material grosier, inclusiv aflorimente de roci

8
Figura 7. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile - Schelet și material grosier” definit
pe baza câmpului “Schelet” din SIGSTAR 200: Schelet nerulat mixt, Schelet nerulat silicatic, Schelet rulat carbonatic, Schelet rulat mixt, Schelet rulat
silicatic şi pentru care profilele din PROFISOL au scheletul şi materialul grosier peste 15 %

Figura 8. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile - Schelet și material grosier”

CRITERIU: Sol – Textură şi schelet nefavorabile - Textura nisipoasă sau luto-nisipoasă

În sistemul român de clasificare a texturii clasele de textură nisipoasă sau luto-nisipoasă nu sunt definite prin
relaţii de tipul celei utilizate pentru acest criteriu (Praf (%) = 2 * Argila (%) < 30%). Condiţia acestui criteriu este
satisfăcută pentru soluri incluse în clasele de textură din sistemul român de clasificare: Nisipoasa (cod 1),
Nisipolutoasa (cod 2), Lutonisipoasa (cod 3), Nisipoasa-Nisipolutoasa (cod 7), Nisipoasa-Lutonisipoasa (cod 8),
Nisipoasa-lutoasa (cod 9), Nisipolutoasa-lutonisipoasa (cod 10). Aceste clase de textură cuprind însă şi soluri
pentru care condiţia din criterial biofizic nu este îndeplinită.

Din acest motiv au fost selectate doar unităţile cartografice definite în SIGSTAR-200 pentru care câmpul
„Textură” are una din valorile:
- Nisipoasa (cod 1)

9
- Nisipolutoasa (cod 2)
- Lutonisipoasa (cod 3)
- Nisipoasa-Nisipolutoasa (cod 7)
- Nisipoasa-Lutonisipoasa (cod 8)
- Nisipoasa-lutoasa (cod 9)
- Nisipolutoasa-lutonisipoasa (cod 10)
și
profilele de sol din cadrul unităţilor cartografice (incluse în baza de date PROFISOL) pentru care există
măsurători cantitative care respectă condiţia criteriului: Praf (%) = 2 * Argila (%) < 30%

Prag: Praf (%) = 2 * Argilă (%) < 30%

Figura 9. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile - Textura nisipoasă sau luto-
nisipoasă” definite pe baza câmpului “Textură” din SIGSTAR 200: Nisipoasă (cod 1) Nisipolutoasă (cod 2) Lutonisipoasă (cod 3) Nisipoasă-Nisipolutoasă
(cod 7) Nisipoasă-Lutonisipoasă (cod 8) Nisipoasă-lutoasă (cod 9) Nisipolutoasă-lutonisipoasă (cod 10) şi a profilelor de sol din baza de date PROFISOL
pentru care Praf (%) = 2 * Argilă (%) < 30%

Figura 10. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile - Textura nisipoasă sau luto-
nisipoasă”

10
CRITERIU: Sol – Textură şi schelet nefavorabile - Soluri argiloase

Pentru acest criteriu au fost selecţionate unităţile cartografice cu folosinţă agricolă (conform bazei de date a
blocurilor fizice) în care solul are textura în una din clasele care pot include condiţia ca Argila > 60% și anume:
Argiloasa (cod 6), Luto-argiloasa (cod 17), Lutoasa-Argiloasa (cod 18) definite în câmpul „Textură” din SIGSTAR-
200. Utilizând baza de date a profilelor de sol PROFISOL au fost selecţionate doar unităţile cartografice în care
textura este Argiloasa (cod.6), Luto-argiloasa (cod 17) sau Lutoasda-Argiloasa (cod 18) și profilele de sol din
cadrul unităţilor cartografice (incluse în baza de date PROFISOL) pentru care există măsurători cantitative
respectă condiţia Argila > 60.

Prag: Argilă (%) > 60%

Figura 11. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile - Soluri argiloase” definite pe baza
câmpului “Textură” din SIGSTAR 200: Argiloasă (cod.6) Luto-argiloasă (cod 17) Lutoasda-Argiloasă (cod 18) şi a profilelor de sol din baza de date
PROFISOL pentru care conţinutul de argilă > 60%

Figura 12. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile - Soluri argiloase”

11
CRITERIU: Sol – Textură şi schelet nefavorabile - Soluri organice

Prin definiţie în Sistemul român de clasificare a solurilor “Solurile turboase eutrice și turbe eutrofe” (cod 468)
şi “Solurile turboase districe și turbe oligotrofe” (cod 469) au materia organică ≥ 30% pe cel puţin 40 cm din
profilul solului.

Prag:
materie organică ≥ 30% pe cel puţin 40 cm din profilul solului

Figura 13. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile - Soluri organice” definite pe baza
câmpului “Tip sol” din SIGSTAR200: Soluri turboase eutrice și turbe eutrofe (cod 468) Soluri turboase districe și turbe oligotrofe (cod 469)

Figura 14. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile - Soluri organice”

CRITERIU: Sol – Textură şi schelet nefavorabile - Soluri argiloase cu caracter vertic

Pentru acest criteriu au fost selecţionate arealele cu folosinţă agricolă în care tipul de sol din SIGSTAR-200 este
“Vertisol” (cod: 408-416):
 408 – Vertisoluri (tipice şi cromice)
12
 409 – Vertisoluri gleizate pe depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente
 410 – Vertisoluri gleizate-alcalizate depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente
 411 – Vertisoluri pseudogleizate (inclusiv slab luvice)
 412 – Vertisoluri tipice şi cromice diferit levigate, inclusiv carbonatice
 413 – vertisoluri şi vertisoluri erodate
 414 – Vertisoluri şi soluri negre clinohidromorfe
 415 – Vertisoluri erodate şi erodisoluri
 416 – Vertisoluri gleizate şi cernoziomuri gleizate depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente

Prag:
Argilă (%) ≥ 30% și proprietăți vertice pe cel puțin 100 cm din profilul solului

Figura 15. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile - Soluri argiloase cu caracter vertic ”
definite pe baza câmpului “Tip sol” din SIGSTAR200: Vertisoluri (cod 408-416)

Figura 16. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile - Soluri argiloase cu caracter
vertic”

13
CRITERIU: Adâncimea redusă a rădăcinilor

Pentru acest criteriu sunt luate în considerare terenurile agricole pentru care tipul de sol este: Litosoluri şi
stâncărie (cod: 417-427) care au în definiţie grosimea maximă a solului de 30 cm.
 417 – Litosoluri şi stâncărie
 418 – Litosoluri rendzinice şi stâncărie
 419 – Litosoluri şi cernoziomuri cambice erodate
 420 – Litosoluri şi soluri brune eu-mezobazice (pr tufuri vulcanice)
 421 – Litosoluri, podzoluri şi stâncărie
 422 – Stâncărie
 423 – Stâncărie şi rendzine litice
 424 – Stâncărie şi renzine şi podzoluri
 425 – Stâncărie şi renzine şi psamosoluri
 426 – Stâncărie şi soluri humicosilicatice litice
 427 – Stâncărie şi litosoluri şi renzine (alpine)

Adâncimea (cm) de la suprafaţa solului până la stratul de rocă dură sau la hardpan
Prag: <=30 cm

Figura 17. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Sol – adâncimea redusă a rădăcinilor ” definite pe baza câmpului
“Tip sol” din SIGSTAR200: Litosoluri şi stâncărie (cod: 417-427)

14
 Figura 18. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Sol – adâncimea redusă a rădăcinilor”

CRITERIU: Sol – Proprietăți chimice nefavorabile – Prezenţa sărurilor, a sodiului schimbabil

Prag: Salinitate: ≥ 4 dS/m în stratul superficial al solului

Sau
Sodicitate: ≥ 6 % de sodiu schimbabil în jumătate sau mai mult din primii 100 cm de sol

Valorile de prag pentru salinitate şi sodicitate sunt incluse în definiţia Solonceacului (coduri 395-398)
Soloneţului (cod: 399-407)

Figura 19. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Prezenţa sărurilor, a sodiului schimbabil ” definite pe baza
câmpului “Tip sol” din SIGSTAR200: Solonceac (coduri 395-398) Soloneţ (cod: 399-407)

15
 Figura 20. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Prezenţa sărurilor, a sodiului schimbabil”

CRITERIU: Sol – Proprietăți chimice nefavorabile – Soluri acide

Arealele ocupate de solurile acide (definite prin pH ≤ 5,8 în apă ) conform SIGSTAR-200 din terenurile agricole:
Soluri brune acide (312-336) , Podzoluri (341-348) şi Soluri negre clinohidromorfe (cod 383-385) au fost
intersectate cu profilele de sol pentru care în stratul superficial al solului este îndeplinit criteriul pH ≤ 5 (în
apă) în stratul superficial al solului specificat în Anexa III a Regulamentului 1305/2013 fiind reţinute doar
unităţile în care acest criteriu este îndeplinit.

Prag: : pH ≤ 5 (în apă) în stratul superficial al solului

Figura 21.. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Proprietăți chimice nefavorabile - Soluri acide” definite pe baza
câmpului “Tip sol” din SIGSTAR 200: Soluri brune acide (312-336) Podzoluri (341-348) Soluri negre clinohidromorfe (cod 383-385) şi a profilelor de sol
din baza de date Monitoring-Sol pentru care conţinutul pH<=5

16
 Figura 22. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Proprietăți chimice nefavorabile - Soluri acide”

CRITERIU: Teren Pantă

Modelul digital al terenului în format raster bazat pe SRTM-NASA shuttle şi corectat pe baza hârţilor
topografice la scara 1:10,000 a fost utilizat pentru calculul pantelor (funcţie definită în cadrul ArcGIS 8.0). Startul
raster de pante în grid 100 x 100 m a fost transformat în strat de tip “point” pentru a putea fi evaluate
suprafeţele cu pante >= 15% corespunzătoare terenurilor agricole.

Prag: : >= 15%

Figura 23. Panta (%) corespunzătoare blocurilor fizice cu folosință agricolă

17
Figura 24. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Teren – Pantă”

18
AGREGARE

Suprafeţele de teren agricol afectate de cel puţin un indicator biofizic cu valori peste pragul considerat pentru
realizarea condiţiilor de constrângeri naturale pentru activităţile agricole au fost agregate la nivelul UAT
(LAU2). În procesul de agregare pot exista suprafeţe de teren afectate de mai mulţi indicatori biofizici.
Agregarea s-a efectuat suprapunând straturile corespunzătoare diferitelor criterii pentru definirea
constrângerilor naturale stabilite numai pentru terenurile agricole. Suprafaţa rezultată (care poate avea
satisfăcută între 1 şi 3 criterii) însumată la nivelul UAT s-a raportat la suprafaţa totală agricolă a UAT.

Figura 25. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care cel puţin un criteriu biofizic are valori peste pragul pentru realizarea constrângerilor naturale
pentru activităţi agricole.

Unităţile teritorial-administrative în care mai mult de 60% din suprafaţa agricolă au cel puţin un criteriu biofizic
satisfăcut au fost încadrate în zone, altele decât zonele montane, care se confruntă cu constrângeri naturale
semnificative.

Figura 26. UAT care pot fi incluse în zone montane şi în zone, altele decât zonele montane, care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative

19
 Capitolul II – Ajustarea (fine-tuning) a zonelor, altele decât zonele montane care se confruntă cu
constrângeri naturale semnificative

În cazul în care prin intervenţii antropice constrângerea naturală este eliminată arealul respectiv este eliminat
din suprafaţa agricolă afectată de indicatorul biofizic corectat prin măsurile luate.

Ajustarea (fine-tuning) bazată pe utilizarea irigaţiilor

Ajustarea s-a efectuat pentru UAT-urile unde sunt aplicate irigaţiile, în etapa ulterioară agregării criteriilor
biofizice și eliminarea acelor UAT-uri în care cel puțin 50% din suprafața agricolă este irigată.

Informaţiile privind suprafețele irigate au fost furnizate de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).
Baza de date utilizată a conținut informații care acoperă UAT-urile cuprinse în cele 56 de amenajări viabile
identificate de strategia elaborată în cooperare cu Banca Mondială, pe o perioadă de 8 ani (2007-2014). Pentru
perioada analizată s-a stabilit valoarea maximă a suprafeței irigate în perioada analizată. Pe baza acesteia s-a
stabilit procentul din suprafața agricolă acoperită de irigații.
Harta rezultată în acest proces este următoarea:

Figura 27. Procentul din suprafața agricolă a UAT irigată

Harta astfel obținută, a fost suprapusă cu harta rezultată în urma aplicării criteriilor biofizice din care reieșeau
zonele care se confruntă cu constrângeri naturale.

În urma suprapunerii celor 2 hărți, au fost identificate UAT-urile în care minimum 50% din suprafața agricolă
este irigată, acestea urmând a fi eliminate din zona de eligibilitate a submăsurii 13.2.

20
 Figura 28. Localitățile eliminate în procesul de ajustare pentru criteriul irigații

Menționăm că deși în perioada analizată (unii din anii luați în calcul) au existat şi alte suprafețe irigate, acestea
nu au fost analizate la realizarea exercițiului de ajustare, regăsindu-se în afara amenajărilor viabile (fiind
considerate conform strategiei, neviabile din punct de vedere economic). Suprafețele acoperite de irigații în
afara amenajărilor viabile au fost reduse în raport cu suprafaţa totală irigată, maximul ca suprafață irigată fiind
înregistrat în anul 2013 de 13.494 ha. Zonele irigate în unul din anii 2007-2014, situate în afara amejărilor
viabile, nefiind eligibile pentru investiţii în modernizarea infrastructurii de irigaţii şi utilizarea lor în viitor fiind
costisitoare datorită costurilor mari de exploatare (au pierderi mari), există premiza ca acestea să nu mai fie
utilizate/funcţionale pe termen mediu şi lung.

Astfel, în urma aplicării metodologiei de ajustare privind irigațiile (eliminarea acelor UAT-uri în care cel puțin
50% din suprafața agricolă este irigată), au fost excluse din aria eligibilă un număr de 12 UAT-uri, cu o
suprafață agricolă totală de 142.644 ha.

Ajustarea (fine-tuning) bazată pe prezenţa viilor şi culturilor pomicole

Viile şi culturile pomicole reprezintă culturi a căror profitabilitate poate compensa constrângerile generate de
apariția a cel puţin un criteriu biofizic, din cele enumerate în Anexa III.

Pe baza înregistrărilor APIA a fost calculat pentru fiecare UAT procentul din terenul agricol ocupat de vii și
livezi. În figurile 31 şi 32 sunt prezentate histogramele procentului ocupat de vii și de vii+livezi din totalul
agricol, luându-se în considerare toate UAT-urile din România.

21
 Vii
2000 100.00%
1800
1600 80.00%
1400
1200 60.00%
Frecventa

1000
800 40.00%

600
400 20.00%
200
0 0.00%
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45 0.5 0.55 0.6 0.65 0.7 More
% vii din total agricol
Frequency
Cumulative %

Figura 29. Histograma procentului ocupat de vii din totalul agricol al unităţilor teritorial-administrative

Vii+Livezi
2500 100.00%

2000 80.00%

1500 60.00%
Frecventa

1000 40.00%

500 20.00%

0 0.00%
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45 0.5 0.55 0.6 0.65 0.7 More
% vii+livezi din total agricol

Frequency Cumulative %

Figura 30. Histograma procentului ocupat de vii+livezi din totalul agricol al unităţilor teritorial-administrative

Analizând histogramele precedente se constată un punct de inflexiune al curbelor frecvenţelor cumulate în

domeniul 15-20%. Drept criteriu de fine-tuning a fost ales pragul de 20% pentru suma suprafeţelor de vii şi
livezi raportate la terenul agricol al UAT. Sub acest prag suprafeţele cu vii şi culturi permanente sunt în general
dispersate neconducând la o activitate economică semnificativă care să înlăture constrângerea naturală. UAT-
urile care se încadrează peste pragul de 20% se regăsesc în arealele viticole şi bazinele pomicole tradiţionale
din România. Pe baza acestui criteriu sunt deselectate 12 UAT-uri cu o suprafaţă agricolă totală de 48603,16
ha.

Ajustarea (fine-tuning) bazată pe estimarea producțiilor medii

Pe baza analizei datelor legate de bonitarea terenurilor (furnizate de ICPA) la nivel tuturor UAT LAU2, a fost
realizată evaluarea notelor de bonitare pentru principalele 2 culturi pe teren arabil (grâu și porumb), atât
pentru culturile în care sunt folosite irigațiile, cât și pentru cele neirigate.

În baza notelor de bonitare obținute astfel, corelate cu producțiile medii la cele 2 culturi au fost estimate
producțiile în sistem irigat și neirigat.

22
Bazându-ne pe producțiile estimate anterior pentru cele 2 culturi, au fost obținute valorile pentru producțiile
medii ponderate la nivel de UAT LAU2, valori care au fost comparate cu producțiile medii la nivel UE.

În urma acestui exercițiu, au fost identificate un număr de 4 UAT-uri a căror producție medie la grâu depășește
pragul de 80% din media UE și un număr de 8 UAT-uri a căror producție medie la porumb depășește pragul de
80%. Toate cele 4 UAT-uri identificate ca având producția la grâu mai mare decât 80% din media UE se
regăsesc în cele 8 identificate ca având producția la porumb peste pragul de 80%.

Astfel, au fost deselectate 8 UAT-uri cu o suprafață agricolă totală de 68.840,56 ha.

23
Desemnarea zonelor eligibile pentru sprijinul acordat prin Măsura 13 a PNDR 2014-2020

Lista UAT-urilor care se confruntă cu constrângeri naturale conform prevederilor art. 32 este prezentată în
2015.02.26 - M.13 -

documentul Excel (metodologie desemnare) ANC.xlsx

şi grafic în figura 31.

Figura 31. Unităţi teritorial-administrative incluse în zona montană, zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative sau cu alte
constrângeri specifice și UAT-urile eliminate prin procesul de ajustare (fine-tuning) pe baza criteriilor: irigaţii şi procent semnificativ de terenuri ocupate
de vii și livezi.

ANC_ZM UAT-uri încadrate în categoria: Zona montană (art. 32 alin. 1 lit. a)

UAT-uri încadrate în categoria: Zone, altele decât zonele montane, care se confruntă cu constrângeri naturale
ANC_SEMN
semnificative (art. 32 alin. 1 lit. b)

ANC_SPEC UAT-uri încadrate în categoria: Alte zone care se confruntă cu constrângeri specific (art. 32 alin. 1 lit. c)

UAT-uri eliminate prin procesul de ajustare utilizând criteriul bazat pe procentul din suprafața UAT-ului ocupată de vii +
NON_ANC_VII
livezi

NON_ANC_IRIG UAT-uri eliminate prin procesul de ajustare utilizând criteriul bazat pe realizarea irigațiilor

NON_ANC_PROD UAT-uri eliminate prin procesul de ajustare bazat pe producția medie

NON_ANC UAT-uri care nu îndeplinesc condițiile necesare încadrării în una din categoriile prvăzute de art. 32 alin. 1.

Zona montană este acoperită de un număr total de 658 localități, totalizând o suprafață agricolă de 2.089.399
ha.

24
Pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative, ca urmare a aplicării exerciţiului de
ajustare (fine tuning) au fost eliminate o serie de unităţi administrativ-teritoriale de nivel LAU2 în care
constrângerile naturale au fost înlăturate cu ajutorul unor investiții (irigaţii) sau prin activitate economică (vii şi
livezi sau unde productivitatea normală a terenurilor prin sistemele agricole compensează pierderile de venit
sau costurile suplimentare). Astfel, un număr de 769 localități au fost incluse în această categorie, suprafața
agricolă fiind de 4.505.042 ha. Suprafaţa agricolă exclusă din zonele eligibile în urma procesului de ajustare
este de 260.088 ha, din care 142.644 ha situate în 12 localități aflate în zone unde constrângerile naturale au
fost depăşite prin irigaţii, 48.603 ha situate în 12 localități aflate în zone în care peste 20% din suprafaţa
agricolă este acoperită de vii sau livezi și 68.840 ha situate în 8 localități aflate în zone unde producțiile medii
(grâu și porumb) depășesc media la nivel european.

Suprafața ocupată cele de 24 localități aflate în zonele care se confruntă cu constrângeri specifice (Delta
Dunării) este de circa 5.900 km2, reprezentând 2,47% din suprafața totală a României și în care suprafața
agricolă este de 180.950 ha.

Astfel, situația la nivel național a zonelor desemnate ca eligibile în cadrul Măsurii 13 a PNDR 2014-2020 şi
situaţia comparativă cu zonele eligibile în perioada anterioară de programare în cadrul Măsurilor 211 şi 212 ale
PNDR 2007-2013, se prezintă astfel:

Suprafață Suprafață
R.1305/2013 art. 32 – ANC (2015-2020) Nr. LAU2 % LAU2
agricolă (ha) agricolă (%)
M.13.1 – Art. 32(2) – ANC zona montană 658 20,69% 2.089.399 15,44%
M.13.2 – Art. 32(3) – ANC semnificativ 769 24,17% 4.505.042 33,28%
M.13.3 – Art. 32(4) – ANC specific 24 0,75% 180.953 1,34%
Total ANC 1.451 45,61% 6.775.394 50,06%
Total NON ANC (incl. ANC SEMN exclus FT) 1.730 54,39% 6.759.904 49,94%
NON_ANC_IRIG 12 0,38% 142.644 1,05%
NON_ANC_VI 12 0,38% 48.603 0,36%
NON_ANC_PROD 8 0,25% 68.841 0,51%
Art. 32(3) –non ANC semnificativ (exclus FT) 32 1,01% 260.088 1,92%
TOTAL România 3.181 100,00% 13.535.298 100,00%

Suprafață Suprafață
R.1257/1999 & R.1698/2005 – LFA (2007-2014) Nr. LAU2 % LAU2
agricolă (ha) agricolă (%)
M.211 – Art. 18 – LFA ZMD 657 20,66% 2.088.315 15,43%
M.212 – Art. 19 – LFA ZDS 293 9,21% 1.615.875 11,94%
M.212 – Art. 20 – LFA ZSD 24 0,75% 180.953 1,34%
Total LFA 974 30,63% 3.885.142 28,70%
Total Non LFA 2206 69,37% 9.650.155 71,30%
TOTAL România 3180 100,00% 13.535.298 100,00%

25
 Capitolul III – Concluzii

 Bazele de date de sol, climă, teren au furnizat informaţiile necesare pentru desemnarea zonelor care se
confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice.

 Criteriul de ajustare pentru prezenţa culturilor profitabile (vii şi livezi) care anulează efectul
constrângerilor naturale din UAT a fost evaluat pe baza procentului din total agricol ocupat de
respectivele culturi din baza de date APIA.

 Sistemul de indicatori propuşi prin Anexa III la Regulament decuplează procesele din sol de cele de climă
ceea ce conduce la o desemnare a zonelor cu constrângeri naturale care nu reflectă în totalitate
productivitatea agricolă.

 Evaluarea diferenţelor de compensat s-a făcut utilizând sistemul român de bonitare a solurilor şi valorile
outputului standard furnizate de MADR pe baza prelucrării şi centralizării datelor RICA. Metodologia,
similară celei utilizate în programul PNDR 2007-2013 este adaptată noilor zone desemnate cu
constrângeri naturale şi valorilor outputului standard pentru perioada 2008-2012.

26