Inceputul erei globale

8
Comert în reea în economia globalizat

Omenirea se gse_te la r scrucea dintre o ordine veche _i muribund i

din nou
o schimbare funda-
aparitia unei noi ere. Tehnologii noi _i revoluionare impun
mental în con_tiina noastr spaio-temporal. Dup dou secole în care am trit
sub domnia pieelor naionale _i a statelor-naiune teritoriale, relaiile
umane sar

din vechile tipare instituionale. Un nou om este pe cale de apariie, ale crui
de diferite de cele ale
imagine despre sine _i conceptie despre lume sunt tot atât
omului autonom i împroprietrit al epocii moderne, pe cât era de diferit acesta din
urm de individul ce apar inea comunit jii în era medieval . Noua con_tiin este
mult mai expansiv _i mult mai global.
par dintr-odat prea mici _i limitate pentru
a se
Piata naional _i statul-naiune
adapta unei lumi în care din ce în ce mai mult activitate uman -economic, dar
SisOcial se revars peste vechile limite _i se întinde pe întregul glob.
schimb ri in ceea ce privete
Na_terea noului sistem economic propulseaz
modelele de guvernare, la fel cum s-a întâmplat în era modern timpurie, atunci
Cand capitalismul de pia a dezrdcinat economia feudal i a impus o schimbare

amodelului de guvernare de la ora_ele-state _i principate la statele-naiune moderne.

semnul
De aceast
intrebrii
dat,
economia de
de economia global
naionalpia
bazat
este cea
pe reea,
pus care e
iar statul-naiune este cel care e
sub
in
Sumat de spaii politice regionale cum ar fi Uniunea European. Comerul
d este prea rapid, prea dens _i la o scar mult prea global dinpentru a f+ consträns
limitate punct de vedere
Oe ele naionale. Statele-naiune sunt prea
pentru a supraveghea comertul interregional _i global i a
armoniza
5ratic
risc
SOCciale i ecologice crescute care însoesc o lume globalizata.
ce în ce mai
r e ar trebuie s fac fa presiunilor cauzate de o lume din
Corel: s fie în fruntea
ch interdependent, Societatea european este cea care parepentru a regândi
schimbrilor ce au loc, devenind astfel sala de clas a lumii
viitorul.
impulsioneaz toate aceste schimb ri instituionale este revoluia in
ateC
rie de comunicaii, fluxului, densitii
vitezei, ritmului,
s care a dus la o cre_tere aCalculatorul, softurile, digitalizarea
Conectivdeitji comuntviet
medilor
comerciale _i sociale.
mobile _i fr fir au conectat,

n
mai ni nunicaie, Internetul _i comunica iile centrale a aproape
20% dintre
ue dou decenii, sistemele nervoase
 VISUL EUROPEAN
154

viteza luminii, douzeci i patru pe zi, _apte zile

de ore .

oameni, cu
conectat instantaneu, via World Wide WehSptd
Astzi, o persoan este u mai mult
un miliard de oameni i poate ei. Pare m
s comunice direct cu oricare dintre ei D
dar cantitatea total de informaie la care un fermier sau un locuitor dinited
ncredilk
rural ar fi putut fi expus în decursul întregii sale viei, acum dou sute
mai mic decât cantitatea de informaie coninut
duminic a cotidianului The New York Times.
într-o singur editie a e
online editie ani,
Nu numai sfera de influen crescuta _i accesul sporit la
transformate in mod
informatie an e
fundamental, ci i viteza schimburilor dintre oameni o
reamintim c ora standard a început s joace un rol in vieile S
secolul al XII-lea. Anterior, schimburile economice oamenilor de ahi
i sociale nu erau suficiens
intense pentru a necesita
împrirea zilei în douzeci _i patru de unitji de msu
standard. In era medieval, rutina zilnic a unei
pers0ane era tot atât de
lent cum era în Antichitate,
necesitând numai câteva repere naturale limitat
marca trecerea de la o pentru
activitate la alta in Evul
rsrit, miezul zilei _i apus. Pe msur ce Mediu,
-

ziua era împritd

S-au transformat în populaia a crescut, ctunele împr_tia
localiti rurale extinse _i ora_e, iar
interaciunile sociale accelerat, fcând
S-au comertul, schimburile
minutului _i secundei, pentru a organiza necesar introducerea orei, iar apom
a
schimburilor umane. cre_terea rapid în densitate i volum
In cursul ultimei
decade, dou noi fraciuni de
social, ambele ca rezultat al vitezei timp au fost introduse in v
revoluia in domeniul calculatoarelor sporite a comertului dintre oameni,
sunt i
fractiuni de timp atât de scurte, telecomunicalor. Nanosecunda i produsu
umane. O secund contine încât sunt cu mult în
afara picosc
pentru mintea uman s un miliard de nanosecunde. domeniului per
Cu toate c este
vitez în
intreaga lume. perceap o
nanosecund, informaia circul acum la
Economia schimburilor pe pia _i a
se
adapta unei
conecta pe toatá revoluii în comunicaii statul-naiune nu au fost pentru
este c
lumea
suntem martorii i toate care
poate
locurile de cuprinde concepunO
tot
planet pe g Dezultu
de
guvernare, care sunt
apariiei unui
sistemnou
în
mod simultan. simultan. Rezt
noiestiot
teritorial modern, tot atât de
diferite de
economic _i a unor
unor u
instit
de domniile precum capitalismul de plaa _i de. Stale

dinastice ale acestea din urm au fost fedald

guvernmánt in erei
anterioare.
capitolul urmátor.)
diferite de
(Ne vom ocupa de
de economia
deeconontitui
noile institug
n

Na_terea unui nou sistem

Economia de piat este mult
economic
productiv
este doar orealizate revoluia
de prea
lent pentru a
problem revoluia
potenia
in
în
in care sunt de a
se
prevala
evala de
software, comunicaii de viteza
conduse gási
depásit din ce inafacerile
noi forme de comunicai
icaii i_i icaii.
telecomunicat
Nici.
este
ce mai
în
economia
mult din de piat. penorganizare teicederniza
pentru a schimb
mane
alpier
m o d e r n i z a

punct de vedere Mecanismul

a moral
 19

Pietele sunt forme de operare liniare, individuale gi discontinue, Vanytoml si

P r torul se
cump se reunesc pentru scurt timp pentru a schimba bunuri si
servicii. iar
cumpåraton Intervalul dintre finalizarea unui schimb
apoi reprezint produc ie pierdut i costuri suplimentare înînceputul
apoi se despart. i schimbului
tor afaceri, care in cele
din circulatie.
dinurm vor scoate pietele
i n schimb, noile tehnologii in comunica ii sunt cibernetice _i neliniare, permitänd
activitatea continu. ceasta înseamn ca mecanismul discontinuu al schimburilor
e niat poate fi înlocuit cu o relaie comercial continu în timp între parteneri,
e
Salum, de exemplu, modelul de vanzare propus de Amazon.com in raport cu
modelele de vánzare a muzicii propuse de noile companii muzicale. Amazon.com
opereaz într-o relaie de schimb cu clieni pe piaa convenionalá, chiar dac
Internetul _i calculatorul sunt folosite pentru a face achiziia. Clientul pläteste un CD,
iarvånztorul i-l trimite prin po_t. Îîn schimb, in noul model de retea folosit de
companiile muzicale (Cum ar fi Napster), clientul pltete o tax deabonamentlunar
care ii d acces nelimitat la discoteca acestei companii. In vechiul model Amazon.com,
CD-ul-proprietatea- este schimbat între vánztor i cumprátor, în timp ce in noul
pentru timpul în el acceseaz muzica.
model de reea consumatorul plte_te care

Inretelele pure, proprietatea exist înc, dar rmâne a productorului, putándfi

calitatea
accesat la anumite intervale de timp de ctre consumator. Abonamentele,
acordurile de licent
de membru al unui grup, închirierile, folosirea în comun _i
muzicale creeaz o relaie
devin noul mediu în care au loc schimburile. Companiile
muzical. Acum, consumatorul
comod 24/7 cu clientul, fcându-l parte dintr-o reea
la muzic _i când doarme, când este treaz, când munce_te, i mu
plate_te pentru acces
muzicale prefer s comercializeze
numai atunci când ascult muzic. Companiile fiec rui
o
consumatorul de timp, în locul vânzrii
pe perioad
o relaie continu cu
Este chestiune de timp _i cost.
CD ca o tranzacie individual pe pia. o
lin i continu cu
relaie rapid, eficient,
Companiile muzicale menin o
dificultate,
Amazon.com înainteaz
cu
Centul in decursul pe când
timpului, individual i tinit. Intr-o
tranzacie ca pe un proces
fiecare
Und sa negocieze cibernetic, iar informaia
este transterala
conectat în spaiul
C n care fiecare este devine resursa cea
mai de
pre iar
_i nu materialele
-

uViteza luminii, timpul vânz torul _icump r torul,

consumatorul inlocuiesc schimbul
retelele pure, furnizorul _i de timp
înlocuie_te
anumit interval
accesul la folosirea bunurilor intr-un
fZ1C al bunurilor între vánztor _i cumpárator. în locul
tranzac iiloz

rejea modelulfie de consumatorul

s
asemenea

Companiile muzicale prefer de probabilca relaia cu utilizatorul

s-_i
individuale pe pia, deoarece este mai probabil
este mai puin
ca
i n d i v i d u a l e p e

in viitor. Cu alte cuvinte,

tranzac ii
continuat cazul unei
utomobile, cum

întâmpla în
a u t o m o b i l e

de dac a
Schimbe furnizorul, a_a cum s-ar produc toare
ma_in
companiile
oma_ina s n
niic
ciio
odda
att
o
piat. Acesta este motivul pentrucare
n-ar mai
n-ar
vinde
vinde iar
u t i l i z a t o r u l

crea

ar fi General Motors cr ma_ina,

A
AsSttf
feel
l,
a
arr

_i
DaimlerChrysler, ,
reze
s p strez leasing.
leasing.
cu

fi el degrab de
ele. Ele ar prefera mai p r i n t r - u n
c o m p a r a i e

dup dup contin

continue,
în
contract
c o n t r a c t

pe ntinue, r e î n n o i r e
pentru

a c c e s la
ea
r e n n o i r e

sså
plateasc pentru a avea probabil de
rata
r ata
este mai Ford,
LaaFord,
relaie cu consumato
natorul
care a u t o m o b i l u l .
L

relaia creat
Catia creotk când acesta
Cumpåra
 VISU
in timp
timp ce
c e num
50%, in
cu 2A%
24 din
cumpr
a p r o x i m a t i v

156
este
de a u t o m o b i l
la Ford v o r
de din noue
a u t o m o b i l e l e
închiriate

ultimul
lor
cump rat

clientii care
au

de protitjoac
de asemenea

econOm
în treo
trecer-
la aceast companie'
tranzactii i marja
modelul
retelei,ÎnIntr-o economie
coCare
unei la
Costurile
schimburilor pe pia un profit
în functie de
spun c.
realizeaz

de la
modelul
vânz torii lucrez îmi
lucrez imi spun c marjelel
schimbul pe pia, corpora ii
cucare
tol lor
baz
directorilor de din cauza
introducerii noilor tehnolog
noilor
Dar majoritatea în special
sunt în descre_tere,
a noilor
metode de organizare ce
reduc
dO
_i
aproape cc
profit
comunicaie _i productie,
precum rofit aproape
marjele de profit dispa
tind spre zero, afaceri.
viabil de a face
acestea
tranzac iilor.
Când
sunt un mod
nu mai eu îmi vând cartea edito.
schimburile pe pia bun. Pe pia, torulu
este un exemplu
Publicarea crilor la un vänzátor angro _i anoi
tipografului. De acolo, ea merge
care o trimite La fiecare etan
unde clientul pläte_te pentru produs.
vanz tor cu amnuntul, costurile tranzaciilor. D-
vânz torul mre_te preul pentru a reflecta
procesului, de manuale i cri de specialitate
în cre_tere de editori in special
-

un numr
acum,
reactualizri frecvente- ocolesc toi ace_ti
pa_i intermediari i
care necesit
fiecrei etape a procesului. Chiar dac Encycloped
publicarea unei cri _i costurile
Britannica mai comercializeaz înc de dou zeci i dou de volume cu 1.39
setul
vinde mult mai puine cri. In schimb, compania posteaz coninut
dolari, ea
crilor pe Internet, unde informaia poate fi adus la zi _i accesat în mod continu
Uilizatori plåtesc acum o tax pentru a accesa informa ia în decursul unei anumit
perioade de timp. Encyclopedia Britannica elimin aproape toate costurile tran
zaciei pentru a oferi informaia abonailor. Compania a fcut tranziia de la a vind
i
un produs fizic ctre cumprtor la a furniza acces consumatorului la un servien
pentru o anumit perioad de timp. Cum poate s concureze în viitor obiectul ini
umit carte cu o carte online, când costul tranzaciei pentru aceasta din urm a fos
redus atât de mult? Acela_i proces este în curs de
în multe alte desf_urare
do
(Vezi The Age of Access pentru o analiz mai detaliat.)
In fiecare industrie, exist un
numr de exemple operaionale de
pure. Sunt i mai multe cazuri în care modele ue
situaii, un numr de juctori se întâlnesc funcioneaz deja retele pariale. mele
_i a folosi în comun facilitile pentru a-_i împrt_i experiena i ele
de cercetare, liniile ctie _i canal de
comercializare. Ideea acestor de i
aeii dede s producie
retele este de a pune in comun 8

impri riscurile, pentru a

oferi bunurile _i serviciile calitatea _i a reduce timpulresur entru
îmbunti ntru
Ceea ce au in comun consumatorilor.
necesa
toate aceste
retele este un stil de a fac
difer

fundamental de modelul ace afaceri

care

clasici, precum i de
schimbului pe piat initiat de Adam Smith, a
e c o n o r

urma_ii lor
ghideaz reelele contrazic neoclasici din secolul XX. Premiseleoe bad
Premisele opera ional

care
majoritatea teoriilor economice traau
o n a l e bazate

pe pia _i deschid o nou

S ne reamintim
c Adam
fereastr pentru a regândi
piat st in abilitatea fiecrui Smith a
argumentat c
guvernarea
ea polit d

superioritatea
c c o n o m i e i

individ de
naiunilor. Cercetare asupra naturii a-si urmri
S o n a l . î n Avufu

i cauzelor ei, interesul perso

Smith scria:
 cOMERT ÎN REEA ÎN ECONOMIA GLOBAILIZAT
157
individ se strd
Fiecare individs strduie_te permanent s gáseascá cel mai avantajos mijloc de a se
ilosi
folosi de capitalul de care dispune. Desigur, ceea ce il motiveaz
de capitalul este propriul avantaj,
d nu cel al societati.
el al societii. Dar
Dar urmrirea interesului personal il determin in mod natural gi
esar sã prefere acel mod de folosire care este cel mai avantajos pentru societate
neces

Prin ins_i natura lor, piefele sunt spa ii competi ionale in care tranzactiile se
slireaz distant, fiecare parte negocind pentru a-i maximiza interesul personal
esoCoteala celeilalte pri. Cumpr ieftin, vinde scump _i caveat emptor
cumprtorul s fie atent- au fost cele mai importante principii behavioriste de
,cum
moderne de pia.
la inceputul relaiilor
Rejelele opereaz pe principiu complet diferit. Fiecare parte intr in aceast
un

relatie bazndu-se pe presupunerea c, optimizánd beneficile celorlalte prí i ale

grupului luat ca întreg, interesul personal va fi maximizat in proces.
Retelele sunt formate din firme autonome, care cedeaz o parte din suveranitatea
lor in schimbul beneficiilor care decurg din folosirea in comun a resurselor _i impririi
riscurilor intr-un câmp de operaii lrgit. Intr-o reea, fiecare membru depinde de
resurse care sunt controlate de ali membri. Astfel, prile devin o singur entitate
angajat intr-o sarcin comun pentru o anumit perioad de timp.
Industria cinematografic a fost printre primele care a recurs la modelul reelei.
Marile studiouri _i-au segmentat activitatea spre sfär_itul anilor 40 _i inceputul
anilor "50. Artizanii pricepui _i personalul creativ, mai vechi angajai ai companiei,
au format propriile companii independente. Acum, când se produce un film,
filmul i il comercializeaz,
parial
principalele studiouri cinematografice finaneaz
in timpce produc torii coordoneaz firmele subcontractoare regizorii, decoratorii,
face filmul. Adeseori, riscurile sunt
caitori etc. într-o reea temporar pentru a odat ce filmul
distribuite intre entitile-cheie, fiecare obtinánd o parte din incas ri
este distribuit.
cinci tipuri principale de reele: retele de
Sociologul Manuel Castells identific
4provizionare, în care firmele subcontracteaz o serie de furnizori de servicii de la
fabricarea prilor componente; reele de productori,
ragnle de proiectare la de producie, resursele financiare
use din companii care pun împreun facilitile måri piejele i
servicii, pentru
ane pentru a lrgi portofoliul de bunuri _i de
a

a reduce costurile si riscurile; retele clieni, care leag împreuna

Penu vânz tori cu amánuntul si
alori, distribuitori, canale de comercializare, împreun cel care aduc
mai
standardelor,
ma O1; coaliií pentru impunerea de a le face sa
de firme posibil, dintr-un anumit domeniu, cu scopul
adunar industriei respective; _i rejele de
liderul
Slandardele tehnice stabilite de de cuno_tinge i
firmelor s realizeze schimburi
i nologic , ce permit
expertiz in cerce
cetare _i în dezvoltarea liniilor
de productie.
 158

Comert si cooperare
Fieca
reciprocitatea i încrederea,
caredmembnua
b
unei retele de
succes
sunt
bunávoinfa",
nd obligatia
sim ind oblígaia de
de
Secretele
dintr-un
sentiment
de
profitaemptor
celelalte påri, Încred
lte pári. Incredere
reelei actioneaz
centrul relaiilor de rejea.inExpresia
loc de acaveat este înlocuit
de parteneriate",
cu ace e Ca
asisten,
si de a acorda
de parteDeriatar
create
vulnerabilit ile

pri nu va exploata controlul pe care i1 a1

parte din
,
una dintre cedeaz o
transparentizeze one
intr
ele
în reele,
companiile
foloseasc cuno_tinele în comun, s-_i
Ielul in care ii con
atjileg
Ele trebuie s mai mult despre ondu
lor s tie
sd le permit partenerilor autonomie pentru a deveni parte a
cedeaz din
afacerile. Pe scurt, ele i_i vor fi expuse i vulnerabile. p
acest proces, ele
comerciale extinse. In
activiti a realiza operaiuni transparente ar fia
în schimb, a împrt_i cuno_tintele i
pia, competitorilor s
foloseasc slábiciunile
eroare judecat,
de permite
care va
vulnerabilitatea nu este considerat o släbiciure
avantajul lor. Intr-o rejea, totu_i,
munci impreun pentru beneficiul tuturor
ci un semnal al increderii i dorinei de a
sociale informale ale participanilor, cát i
Reelele se bazeaz atåt pe legturile
pe întelegerile formale intre pri.
Cu cât sunt mai puternice interaciunile dinte
deschid i s împrt_eascd
juctori, cu atát mai probabil ei vor fi dornici s se
director al unei
cuno_tinele, expertiza _i adesea informaiile vitale cu ceilali. Un
companii importante a apreciat valoarea acestor interaciuni astfel:
Desigur [oportunismul] poate fi o problem, dar credei c a_ fi intrat cu acest om nr
relaie atât de stráns i de lung durat dac a_ fi crezut c m va fraieri imediat cet
fi avut ocazia? Acesta e motivul pentru care are un volum atât de mare de afacen. r
s am încredere în el

fa de
Relaia stråns dintre participanii
la reea le ofer adeseori un avantaj
companiile care sunt angajate in schimburi de pia de mod veche, itionale
compcu
Scriind despre valoarea integrrii structurate în American Sociologicut Revien
Brian Uzzi observa:
Legturile integrate promoveaz i permit cel mai mare s c h i m b u n

care sunt benefice acces, anumite tipuri

pentru reducerea cheltuielilor de
de decizie i sporirea invrii monitorizare,
accelerarea beneficii unt nu
i
numai pentru firmele individuale adaptrii organizaionale. Aceste bencprivi Ccaun
intreg conectate în retea, dar _i
pentru re[eaua
Avantajele integrárii devin evidente în nai multe comp
Jucreaz impreuná la un proiect momentul în care mal
ueontrib
Tbupih

tuturor. Cu cát va ti fiecare comun, care este necesit contril

membru mai multe complex i ne

rti7.
per

pectivele i modurile de abordare lucruri despre exp

expertiza,
împår

tseasc din ideile lui, cu atât maii cu cât fiecare membru esteste doritor
dorn
s
Atât
m
mareeste
este probabilitatea succesu
 cOMERT IN RETEA ÎN EcONOMIA GLOBALIZAT 159

ria de inalt
inalt tehnol
tehnologie, cât i în comertul cu amnuntul, unde a aduce primul
dustria de
iatl inovaie este abso
absolut necesar pentru a avea succes, punerea laolalt a
pe piaga o
peno_tintelor in cadrul unui grup mare de juctori, fiecare dintre ei ocupándu-se de
anumità parte a procesul poate determina o rezolvare mai rapid a problemelor.
o
director:
Iat ce a spus alt

Cand tratezi cu cineva cu care nulung durat, poate fi dificil. Apar

ai o relaie de
nrobleme _i nu se poate spune ce se va întâmpla. Cu oamenii mei [referindu-se la

legturile integrate], dac ceva nu merge, _tiu c vom putea rezolva problema. Cunosc
afacerea lui, iar el o tie pe a mea'
industria
Retelele faciliteaz, de asemenea, schimbul de informaii vitale pentru
ca agent autonom
respectiv, care nu ar fi altfel accesibile unei firme care opereaz
intr-o pia concurenial. Uzzi relateaz despre un productor care transmite ,

numai membrilor
informaii despre m rfurile cele mai vandabile pentru sezonul viitor
retelei sale, astfel dându-le un avantaj în satisfacerea cerinelor viitoare"8,
Intr-o economie globalá in care competiia este dur i diferenta dintre succes i
insucces depinde adeseori de variaiile subtile în calitatea bunurilor i serviciilor,
în raport juctorii individuali pe pia. Un
retelele se bucur de un avantaj cu

productor de imbr c minte a declarat:

Dac lum exemplul unei fabrici care produce pentru noi, cei care lucreaz acolo _tiu
cum trebuie s arate produsele. Cunosc un anumit stil. Nu este întotdeauna u_or s
produci un articol de îmbr c minte dup
un model, mai ales atunci când suntem grbii.
Dar o fabric cu care avem o relaie va sesiza problema în momentul în care acel articol
a-i da
de imbrcminte începe s fie asamblat. ^tiu cum s lucreze materialul pentru
aspectul dorit".

In centrul modelului de retea st un sentiment de îndatorire. Este acela c

Suntem impreun" _i trebuie s facem un efort în plus pentru a-i ajuta pe ceilalti
înseamn îndatorirea
membri ai retelei _i la bine _i la ru. Un director a explicat ce
in relaía firmei sale cu partenerii de reea.
Le spun [subcontractorilor] c peste dou sptmâni nu voi avea prea mult de lucru. A_a
au ce lucra, le cutm de lucru...
ca mai bine cutai altceva. [Alteori]... când nu prea
COntractorilor no_tri principali. Dm o rochie în lucru... pentru a-i menine pe contractori
.
upal.. plasm activitile în functie de cine are nevoie [pentru a supravieui

la un model de retea este lipsa

Ceea ce în ultim instant propulseaz Jones _i Stephen Borgatu,
trecerea
de
.leoreticienii procesului de organizare Candace David Eccles School of
la Utah's
B BOSton College, _i William Hesterly, de care se bazeaz pe schimburile pe
ni Observ c vechiul sistem economic, coordona sarcin
distribuitori pentru a
Ccomp
S1Veniale între clienti, furnizori _i
a pune noi produse la dispoziia consumatorilor, este prea lent y
in domeniu
Retelele care coordoneaz expertiza tuturor celor implicaiconsumatori, in
C chiar
d e la furnizori, în amonte, pân la distribuitori _i
 VISUL EUROPEAN

160
evident în reduceraa
im
aval, într-o singur echip,
au un avantaj
servicii. Desigur,
ca
cazul e
acesta a fost
fost oului nece
pentru a dezvolta noi
bunuri _i industriei modei, in cdOmen
in domeni
filmului,
are l
semiconductorilor,
calculatoarelor,

este adeseori
m surat in saptamani _i luni, în loc de
ani. cichul
via al
sunt de
produsului
într-o poziie mai bun pentru duce costuril
a reduce
pe
Retelel
costurile Rejele
competitive
asemenea

cum ar
auto".
fi industria pieele
Retelele genereaz mai mult creativitate i inovaie din simplul motiv cà
fond comun mai mare, format din cei mai buni oameni, pe care
care s-1
s-l foloe
folose
Walter W. Powell spune c atunci când cineva compar avantajele _i dezam
diverselor modele de afaceri devine clar c avantajele
.ransmind informaii în sus sau în jos într-o ierarhie corporatist sau Cumme
informai pe pia este numai un mod de a prOcesa intormaia sau de a achiziiona npårând
produs. In ambele cazuri, fluxul de informaie este controlat. Nu sunt generate no
interpretri sau întelesuri. In schimb, retelele furnizeaz un context pentru
invare prin practic. Pe msur ce informaia se propagá in retea, ea este procesul de
liber, cât _i mai bogat; noi legturi _i înelesuri sunt atat maj
generate, dezbtute, evaluate"
Când existau mai puine
tranzactii
introducerea unui nou produs era mai comerciale, când timpul necesar pentru
mare, când era înc suficient potenial
neexploatat pe piaa consumatotilor, schimburile pe pia
organizare al companiilor era _i modul ierarhic de
logic. Companiile uria_e, configurate vertical, cu
administraii ierarhice, pot realiza pe
permiändu-le så produse standardizate cu cicluri de via
centralizat asupra
amortizeze costurile _i, în
acela_i lung,
activitilor de timp, s menin un
cont
productie i canalelor de distribuie. cercetare _i dezvoltare, asupra
^i rata sczut a programelor
_i discontinue era înc schimburilor
In ultimii douzeci suficient pentru a face fat cererii pe pia eterog
Cre_terea dramatic a
de ani, anumii factori au consumatorilor.mercial
costului energiei, cresterea schimbat contextul cu
cercetarea i dezvoltarea, costurilor si riscurilor asoclaie
serviciilor, cOstul crescut ciclul de via din ce în ce
mai scurt
produse personalizate care als forei de munc, predilectia curt al bunurilo
bunurupentru
profiturile mai mici sunt factori apar la momentul oportun, consumatorioK obaläd.
piat i a modelelor
ierarhice.
care au competila Er
contribuit la perimarea
Comerrul global devine mai schim0u
eficient ca agent dens _i
accelerat. Nici o firm nu
Astázi, a actiona autonom lucrând numai concure"
Numai punánd singur este o manier într-un mecanism de poate sa piatd
relatiilor de retea,împreun resursele _iera sigur scn pe piaa.
sigur pentru a fifii eliminat
påri din autonomiecompaniile pot împrind riscurile de
irile în cadrl
îin s _i
din acordurile
în supravietuiasc.
stabilite schimbul avantajelor Aceasta
ca_u
implic cedarea
unei

vor
disprea viitorul
externi,
in
apropiat
reea.
De_i antreprenoriale
competiia _i
între firme securita
c a r e derivd

se folosirea
transform în comun a
-,
cooperarea
ntre firme iînc exist piel -

intr-o
din ce in ce contractorilor
economie global maiîn mult în norm._i împrtirea
sub forma
folosiri contracte
S i e c o n ommi l o r

pendenti, ideea agenilor care

liberi toti
sunt
câ_tigurio
autonomi care conectati _i din co In ce
mai inter

încearc s-_i - _ i maximize inter

 ÎN GLOBALIZAT 161
cOMERT ÎN REEA ECONOMIA

de schimb simple pe piaá pare cu totul depsit. O rejea,

nersonale in tranzacii s organizeze o lume
r-un sens foarte real, este singurul model corporativ capabil
complex i divers .
atat de rapid,
Cu toate c modelul reelei devine din ce în ce mai popular, s-a acordat puin
atentie modului în care reelele
schimb îns_i conceptia noastr despre rolul
mai puin despre implicaiile pe
proprietti i filosotia comerului. S-a discutat i
care deriv dintr-o schimbare profund in comportamentul general ce
termen lung
noul model economic.
insoe_te tranziia c tre
la retele este cá
Primul lucru care trebuie ineles despre tranziia de la piete
In cazul pieelor, graniele joac
granitele devin mai puin fixe i mai permeabile. o
un rol deosebit de important. O posesiune reprezint lrgire a teritoriului personal
în cartea sa
aparinand în exclusivitate proprietarului. Sir William Blackstone,
Commentaries on the Laws of England, a scris c proprietatea este,,acea dominaie
lucrurilor din lumea încon-
despotic pe care un om o pretinde i o exercit asupra
jurtoare, excluzând în totalitate drepturile oricrui alt individ din univers" .
fiind doar
Intr-un regim bazat pe pia, proprietatea este rareori împrit,
Este ori ,al
posedat sau supus schimbului. Statutul proprietjii nu poate fi atacat.
meu, ori al tu". Timpul i locul schimburilor dintre vânztor _i cumprtor
dintâi la cel de-al
reprezint frontiera unde proprietatea este transferat de la cel
doilea. Negocierea tranzaciei implic dou prti adverse; ambele sperând s
detrimentul celeilalte. Acesta este motivul pentru care folosim termenul
ca_tige in
competitie. A cá_tiga înseamn ie_i din schimb cu o valoare sporit a proprietii
a
pe pia este reprezentat de lrgirea
personale. Scopul schimburilor de proprieti
domeniului teritorial personal.
r mân în posesia
In retele, atât proprietatea fizic, dar _i cea intelectual Cuno_tinele,
productorului, fiind imprite cu unul sau mai muli participani. fi de folosite în
informaiile _i abilitile sunt forme de proprietate, putând asemenea
comun. Ce este al meu este _i al t u. Limitele teritoriale clare - caracteristice regimului

in tranzaciilor pe pia dispar. Ceea ce mai înainte a

proprietái private
-

era

reprezentat o frontier ce separa prile devine acum teritoriu comun. Spre deosebire
(care determin apariia unor cá_tigtori i a unor perdani),
de schimburile pe pia
relaiile de retea asigur câ_tigul ambelor pri.
Ideea conven ional conform c reia competi ia pentru resurse este îns_i natura
radical
comportamentului uman etica Hobbes/Darwin este înlocuit cu noiunea
-

Daca a_a
potrivit creia cooperarea este mai vital pentru supravieuire _i progres.
survin în definirea libertjii individuale?
au lucrurile, atunci ce implicaii

Posesiuni versus apartenenta

definit autonomie. O persoana
amintim c în era pietei, libertatea era ca
îndatorat fa de altcineva.
ber în másura în care nu este dependent sau
a h independent , o persoan are nevoie de propriet i. Odat cu proprIetacds
 VISUL EUROPEAN

162 cineva proprietate?

in.
ali, in cadrul concuren
exclusivitatea _i
ial al pietei.
libertatea.
objine
Cum Comerul de refea ofer o
ofer o
definmpeti
poses
a
competitie
definiitie
vin
este obtinut
libe
prin apartenenen,, _i nu Dri
a
prin liber
acces. Prin de inerea
Libertatea
diametral opus. are nevoie
de acestui acces se
persoan Libertaten
Pentru a apar ine,
o
libertatea care decurge din inclusivitate.
Libertatea cor
poate bucura
de izolare,
i nu in
în relaii împrt_ite,
degrab de exploata ntregul potential
a bine
al
Dac libertatea înseamn
în lume, este acest
puterea
potenial mai satisf cut dac cineva
separ ade
Aistentgi
slen
noastre sau dac este într-o comuniun
teritoriale,
ceilalçi i înconjurat de granie
comun? Testul ,patului de moarte"
ofun
e" este cel mai
bun: arbitn
cu alçii, pe un teren
an
dou definiii ale libertii este mai
pentru a decide care dintre cele
realitate.
pocee
S comparm o persoan care _i-a petrecut viaa strângând sesiuni
urmrind autonomia cu una care _i-a petrecut-o exploränd relaii în cäutatarea
intimitti. Care dintre acestea se poate spune cã a exploatat intregul potental si
fiinei sale, devenind astfel mai liber?
Comertul de retea are consecinte care se extind dincolo de modelul de afacer
Presupunerile sale cu privire la optimizarea bunstrii individuale sunt intca
contradictie profund cu definiia noastr dat comportamentului acceptabil _i unei
viei bune, în era modern. Pieele sunt bazate pe neincredere, reelele pe
încredere
Pietele sunt bazate pe urmrirea interesului personal, reelele, pe interese comune.
Tranzacile pe pia se realizeaz prin relaii distante, retelele se bazeaz
intimitate. Pieele sunt competitive, reelele pe
Schimbarea modului în care gândim cooperative.
relaia noastr cu
regândire fundamental a condiiei umane, la fel cum s-a proprietatea impune o
timpurie, când ideile noastre întâmplat in era modema
despre proprietate
Marea transformare" de la obligaii schimbat în mod radical.
s-au
de
de proprietate în economia proprietate pe domeniul feudal la schimbu
de pia a marcat o
naturii i scopului
interaciunilor dintre
cumpn în gåndirea noastrå asup
de la schimbul de oameni. La fel, în zilele noastre, trani
proprietate pia pe la relaile de
presupunerile despre natura activitii umane.
acces în retele modific din nou
u
Din nefericire, exist
politice publice, despre cumpuines discutii, atât în universitti, cât _i în cercu Curile

a le alinia cu reconstruim teoriile

realitile
oameni de tiin au incercat comerului de reea într-o relatiilor de proprietai
pentru

Cea mai totu_i s revizuiasc economie globalizat.

globalizatd. Cä
de la important contribuie pän în momentulnoiunile noastre
rietate.

Universitatea din de fa a avut-o desprepfest

colegii si autoritate Toronto, Crawford regroa
l proteso
o
ideile lui MacPherson contemporan MacPherson, considerat
în filosofia uc multidint
rat de
dintre

in The _i istoria prietii. (Am introd

i
t r o d u s

MacPherson i_i începe analiza Access, publicat înpropriet

Age of ii. (

proprietate
Suntem atât de
este în
mare msuro invenie areamintindu-ne anul 2000.)
c actuala cep ie despre

obi_nuii s privim
ceilali de la a folosi secolelor al XVIl-lea co
II-lea _i i al VIl1-
XVII-lea.

din vedere c, sau a

beneficia proprietatea
de
ca fiind
dreptul ac aelude
excludepe
de la folosire in trecut, proprietatea a ceva, spune am pie a mp i e r d u l

sau
dreptul de a se fost definit MacPherson rson, încât exclus

bucura de ceva. ca fiind dreptul

dreptul de anu?f i
MacPherson reinv echiu
eînvie vechiul
 cOMERT IN REEA IN ECONOMIA GLOBALIZAT
163

tatKti. dreptul de acces la proprietatea deinut în comun dreptul de a

a l p r o p r i e t a i ,

al propeanale,
naviga pe canale, de a merge
de-a lungul drumurilor de
tar i de a te bucura de
publice.
la piefele
Desi
acces aceast noiune duala a proprietii exist înc, dreptul la acces public _i
incluziune sunt marginalizate din ce în ce mai mult i restránse de dreptul proprietii
rivate ii exclu:
excluziune, pe masura ce economia de piatá domin o parte din ce in ce
pr
P r i v

domeniului social. S considerm, de exemplu, schimbarea

mai marea patternului
in deinerea de locuinte în Statele Unite ale Americii. In ultimii patruzeci de ani, un
mumr in cre_tere de americaní au devenit proprietari ai unor zone private de
Aezvoltare urbanistic. In aceste comunitai påzite, nu numai casele sunt în pro-
prietate privat, dar chiar _i strzile, trotuarele, piejele _i parcurile sunt proprietatea
privat
priv
a membrilor care träiesc acolo. Cei care nu sunt membri trebuie s objin
permisiune la poart pentru a conduce un automobil pe strzi, pentru a se plimba
pe trotuar i prin parcuri sau pentru a vizita magazinele din piaa central . Mai mult
de 47 de milioane de americani - aproape o _esime din popula ie - tr iesc deja în
aceste comuniti private, iar numrul lor cre_te din ce în ce mai mult4. Zonele
private de dezvoltare ar putea deveni modelul dominant de locuint la jumtatea
secolului.
Noi, americanii, am ajuns, în numai dou secole, s ne confruntm cuo
contradictie care st în însu_i centrul , visului american". Am cutat atât autonomia,
cât i mobilitatea _i credem c cele dou se întresc una pe alta. În prezent,
milioane de americani au transformat poriuni mari din spaiul public în comuniti
private, negând altor milioane de americani accesul la (_i dreptul la tranzit prin)
zone intregi din America. O far care s-a mândrit pe vremuri cu caracterul ei
deschis i expansiv cu lipsa de frontiere - este în mod sistematic împrit în
domenii exclusive la o rat alarmant, schimbând insu_i caracterul peisajului _i
modului de viat
locuit nu exist înamerican. O asemenea privatizare la scar larg a spaiului de
Europa,
MacPherson observ c un regim al proprietii private a fost folosit pentru a
structurarelaile umaneiîntr-o lume in careresursele fizice sunt rare. Acum, spune
acPherson, cel puin pentru o cincime dintre persoanele care obtin venituri dintr-o
acivitate,problemele materiale ale vieii sunt rezolvate _i, prin urmare, interesul
S e Indreapt ctre chestiunile mai profunde ale calitii vieii. MacPherson
gumenteaz , îns, c proprietatea trebuie redefinit pentru a include ,dreptul la
Vent imaterial, un venit care s includ dreptul de a te bucura de o via de

e E l sugereaz c ,un astfel de venit poate fi presupus ca fiind dreptul de

aparticipa la o serie multumitoare de relaii sociale""
Cletate a adevratei abundente, ideea de a-i exclude pe alii devine din
Ce mai puin important în definirea relaiilor de proprietate. Daca fiecare are
mai decát necesar, atunci care este beneficiul practic în a-i exclude pe ali?
Intr-
Dorixetate care a învins lipsurile, valorile imateriale capt o importana
sporit, în pecial cutarea realizrii _i transform rii personale. Dreptul de a nuaufi o
pe care
0amena ,Via împlinita" devine cea mai important proprietate s devina
*0prietatea în noua er, argumenteaz MacPherson, ,trebuie
164 VISUL EUROPEAN

un drept de a participa într-un sistem de relaii de putere care ofak

posibilitatea de a träi o via împlinit"", ofer individuli
Desigur, pentru patru cincimi din rasa uman, care înc triesc în cx
sau sub pragul de subzisten, îndemnul economistului Hernando de Sot
ácie luce
lui
ajunge din urm naiunile bogate prin stabilirea unui al egim o,
dei
asemntor cu cel de care se bucur
Europa _i America de mai proprietti pr
bine de d a
de ani, pare logic.
Exist totu_i _i un alt motiv
vechiul regim de
pentru care societaile dezvoltate sunt prinse ?
proprietate, bazat pe schimbul
produselor
pe pia, intre
regim al proprietii, bazat pe dreptul la acces n
si un nou
cre_terea în vulnerabilitate, care, în mod reciproC in refele
acesta este datd -

inevitabil, at de
xitatea _i densitatea insoe_te schimbrile în
lumea globalizat. interactiunilor umane _i comprimarea spaiului i a comple.
Am avut
timpului in
ocazia, acum douzeci
_i trei de ani, s il vizitez
specialistul belgian în
chimie fizic. Teoria sa pe Ilya Prigogine
pentru care a
primit Premiul Nobel, ofer anumite privind ,structurile disipative",
modul nostru de rspunsuri la întrebarea de ce
schimbare radical.
a
gândi relatiile de
proprietate _i libertate este in
proces de
Prigogine folose_te atât notiuni din
analiza sa. El
observ c toate termodinamic, dar _i din cibernetic in
vieuitoarele,
disipative. Adic ele î_i menin structura cu asemenea multor obiecte, sunt strucun
prin sistemul lor. Energia ajutorul unui flux continuu de energe
sunt in mentine sistemul într-o
general mici _i pot fi stare de flux continuu.
uneori, spune Prigogine, ajustate cu Fluctuaue
ajutorul unui feedback negativ. Toug.
mai poate fluctuaiile pot deveni atât de
adapta, avánd loc un fenomen mari, încât sistemul mu*
alimenteaz între ele, iar de feedback
aceasta se amplificareapoate s pozitiv. Fluctuau
întâmpl, sistemul sau intr cuprind întregul sistem.
poate reorganiza, noua în colaps sau
structur
integrare sporite _i un flux disipativ avea
prin sistem mai mare
va decât
se
reorganizeazà.
predecesoarea sa. Daa
Deo
ere
se

este maicomplex decât

io
o
complexitate
de
pu
precedenta,
oarece

vulnerabil la fiecare ordine succesiv

sporit creeaz fluctuai, colaps sau mai
este
reordonare.
condiiile pentru
Economia noastrá global evoluie. Prigogine crede
CTigogine complexitale
crede ccå coL o

exemplu de structur complex,

disipativ
cu un
mare flux de prim
energie, în orice
parte
a
a
lui
Prigogine. O schimbareenergie, ul
colaps, fie la o sistemului, poate afecta radicala lux
modern, reorganizare
fie la
in era la un nivel întregul sistem S
când de
distantele
densitatea schimburilor mai erau înc performant mai ridicat _i omple co

semnificative, timpul era na mai

erau in general mic, iar era mai abunden
S-au
schimbat localizate in
impactul fluctuatiile
lor,
de
energie în orice P T
l u n i

in ce mai insá. Intr-o economie rareori afectând rr

in sistem
dense _i totul este
mai globalizat, în care
intreaga
ga planet.
afecta sistemul îninterdependent, orice spaiul i tumpore und
afaceri carepoate evenime
economieansamblul su, Retelele sunt sing
pot susine o urul model
de

reunesc participani
interesai in globalizat
Refelele

a vulnerabil Si_i cu
folosi resursele c mare risc. Res $
I riscurile
în comun, imRi a
 cOMERT IN RETEA ÎN ECONOMIA GLOBALIZAT 165

a mie_ora pierderile. Numai prin cooperare in reele extinse in interiorul mediului

de afaceri i între mediul de afaceri i consumatori, este posibil ca firmele s se
hucure de informaii, de cuno_tinele i de capacitatea de rspuns pe moment pentru
a se adapta rapid la fluctuaile din orice zon a economiei globale.
in epoca modern, când exista înc o zon de frontier plin de resurse nefolosite,
for de munc i bogåie potenial peste tot in lume, individul combativ _i autonom
mentalitatea cowboy-ului - era prototipul ideal, iar mecanismul piejei era cel mai

eficient aranjament pentru exproprierea i exploatarea multitudinilor de posibiliti

economice.
In noul cámp de joc comercial global, din ce in ce mai complex i interconectat,
oportunitile sunt din ce în ce mai mult modelate în jurul vulnerabilitjilor _i
riscurilor împrite, in locul interesului personal exclusiv _i al riscurilor antre-
prenoriale individuale. Intr-o economie cu risc global, încrederea, reciprocitatea i
cooperarea devin valori mai inmportante pentru supraviequire decát individualismul
indárjit i comportamentul concurenial.
Acelea_i condii globale care forteaz apariia unui nou model economic cooperativ,
bazat pe arhitectura reelei, influeneaz i arena politic. Statele-naiune nu mai
pot funciona singure intr-o lume dens i interdependent. Asemenea companiilor
transnaionale, ele se reunesc treptat în retele cooperative pentru a se adapta mai
bine la realitile unei societi
cel mai important
globalizate cu risc mrit. Uniunea European este
exemplu al noului model de guvernare transnaional _i, pentru
acest motiv, succesele
_i insuccesele sale sunt urmrite cu atenie în fiecare regiune
a lumii,
pe msur ce liderii statelor-naiune
regândesc
arta conducerii în era global.