10

Guvern descentralizat

aceast msur, Constituia european

Visurile reflect speranele, nu realizrile. In
Statelor Unite
construit. Ca _i în cazul Constituiei
reprezint un viitor care trebuie
de ani, se pot observa multele ipocrizii
ale Americii, acum mai bine de dou sute
sentimentele nobile coninute în legmântul european.
_i contradictii care dezmint au pus cu sinceritate pe hârtie o
Toru_i, cei care au elaborat Constituia european
viziune a lumii ctre care aspir _i în care ar
vrea s triasc _i regulile care s-i
cluzeasc îin aceast cltorie.
ale Europei s-au angajat intr-o lupt
In ultima jumtate de secol, elitele politice
continu pentru a defini limitele puterii Comunitii Europene pe cale de apariie.
Uniune,
ctre
In timp ce federali_tii au pledat pentru cedarea de puteri sporite
membre _i au privit
antifederali_tii au încercat s rein puterea în mâinile statelor
care s coordoneze
Uniunea European mai mult ca pe un forum interguvernamental
obiectivele naionale _i s întreasc interesele proprii ale fiecrui membru. Fostul
antifederalist astfel:,Vreau
prim-ministru francez Lionel Jospin a descris poziia
Europa, dar r mân naiunii mele. A construi Europa fr a desfiinta Frana
ata_at
aceasta este optiunea mea politic"'. Cu alte
sauoricare alt naiune european,
fåcute
cuvinte, Uniunea este vzut ca o ,Europ a statelor". Toate compromisurile
de-a lungul timpului au reflectat tensiunea dintre aceste dou fore divergente.
In timp ce puterea continu s oscileze între federalism _i antifederalism,
Comunitfi
realitjile tehnologice, economice _i sociale care au dus la crearea
uniune au creat o
Europene i care continu s o împing în drumul su ctre
mecanism care sa
dinamic politic diferit. In loc s devin un superstat sau un
Uniunea European s-a metamorfozat
reprezinte interesele naionale superioare,
într-o a treia alternativ . A devenit un forum de dezbateri a crui funcie este sa
arbitreze relaiile _i s ajute la coordonarea activitii
între un anumit numr de
juctori, dintre care statul-naiune este doar unul. Rolul principal al Uniunii
care
Europene a devenit orchestral. Faciliteaz unificarea retelelor de legtur
includ statele-naiune, dar care se extind în exterior ctre organizaiile transnaionale
_i, în interior, atât ctre guvernele municipale i regionale, cât _i ctre organiza1le
societtii civile.
Uniunea European este rspunsul la un anumit tip de globalizare - unul pe care
vizionarii perioadei de dup cel de-al doilea rzboi mondial nu 1-au anticipat. Inrc
 GUVERN DESCENTRALIZAT 181

stärsitul an
sfâr_itul
anilor "80, lumea a fost divizat în dou blocuri politice puternice,
1945 i
ele Unite ale Americii _i URSS. Fiecare dintre ele a încercat s-_i extind sfera
Statele Unite
St influe prin exercitarea unei anumite msuri de control centralizat asupra
de
lor, regiunilor i fortelor comerciale globale. Intr-o manier asemntoare,
tarilor, r e g u n i l o r în
erioada postbelic am fost martorii apariiei câtorva sute de companii trans-
ationale, care aau
tionale, care u cãutat s-_i extind raza de aciune i influenta prin fuziuni _i
achiziti ce nu tineau seama de frontiere, i stabilirii unor vaste re ele globale de
olori, Aceasta a fost epoca operaiilor centralizate _i ierarhice de comand _i de
control atât la nivel politic, cât _i la cel economic.
Ceea ce îns nici politicienii, nici oamenii de afaceri nu au putut s prevad a
fost apariia unei noi revoluii tehnologice al crei modus operandi este, în acela_i
timp. puternic relaional _i descentralizant. Revoluia software, digitalizarea media,
calculatoarele personale, Internetul i fluxurile de informa ie prin sisteme fr fir
au transformat comunica iile dintr-un plan vertical într-unul orizontal, realizându-se
recerea de la comanda centralizat la interactivitatea descentralizat . în mod
asemntor, schimbarea în regimul de energie global , care are loc în momentul de
fa, de la surse de energie cum ar fi petrolul, c rbunele, gazele naturale _i energia
nuclear, ce sunt centralizate i distribuite pe vertical , ctre surse de energie mai
dispersate, care pot fi reinnoite, cum ar fi energia solar , eolian , biomasa, energia
geotermic _i energia înmagazinat sub form de hidrogen, generate local la nivelul
comunitilor într-o manier descentralizat , schimb îns_i natura modului în care
energia este folosit în comun. Puterea, atât în sens literal, cât _i figurativ, va fi din
ce in ce mai mult descentralizat în secolul ce vine.
Uniunea European a aprut în lumea veche a organiz rii pe vertical _i a
controlului centralizat. Comunitatea a fost o încercare de a grupa resursele eco-
nomice, sociale i politice ale statelor-naiune i de a crea ,economii de scar", ce
puteau s concureze cu fortele politice _i comerciale mai mari din jurul ei. în timp
ce una dintre cele dou superputeri politice exist înc, iar companle transnaionale
continu s-_i extind raza de aciune în fiecare colt al globului, apar forte de
Teactie la nivel local _i regional care sunt o provocare pentru hegemonia global,
politic _i comercial, încercând, în acela_i timp, s-_i gseasc locul într-o lumne
din ce in mai
ce
conectat.
Noile tehnologii descentralizate sunt exploatate în dou direcii opuse atat
aire o
concentrare mai mare, cât _i ctre o dispersie mai mare a puteri. De
ACplu, iîn timp ce Microsoft a încercat s fie pzitorul spaiului virtual prin
unerea propriului sistem de operare majoritii posesorilor de calculatoare
nale, Linux, o companie mai mic, intrat de curând pe scen _i fondat de
acti
sociali dedicai schimbului liber de informaii între utilizatorii calcu-
latoarelor, ameni acum dominaia companiei Microsoft.
desce rmod deasemntor, în timp ce corporajiile globale folosesc noile forme
nt mai
activistii
control zate comunicaie
ferm asupra pentru
industriei a crea parteneriate între firme _i a obine
respective un
_i a comunitjii în care fac afaceri,
activistiidlocali,
i, peste tot în lume, folosesc acelea_i tehnologii de comunicare
182
VISUL EUROPEAN

conective pentru a organiza mi_cári globale de opoziie faá de Ceea ce ei

a fi puterea nelimitat
Conside
a
corporaiilor.
Ideea este c apariia noilor tehnologii descentralizate in domeniul
informati
in cel al comunicaiilor, la sfår_itul anilor "80, a eliberat si puternice
noi fore
contrafore si a introdus muli jucátori noi pe arena publicá. Noile tehoin
conective au ajutat corpora ile s depgeasc frontierele najionale i sá dispery
activitile de producie si distribuie in lumea intreagá.Acelea_i tehnologii z
ajutat ora_ele _i regiunile, grupurile etnice _i culurale, mi_cárile sociale i ecologige
s treac peste frontierele naionale i s inceap s-i fac simit prezenia p
câmpul de joc global
Uniunea European s-a gsit, dintr-odat, in mijlocul unui vártej de forne in
competi ie care luptau pentru putere _i recunoa_tere, fiecare cuo agendá proprie i
resurse proprii pentru a-_i atinge .elurile, dar nici una suficient de puternic pentru
a domina singur procesul politic. Acesta era un joc politic mult mai complica.
Anterior, Uniunea European trebuia mumai s negocieze relaiile externe cu
cele dou superputeri, Statele Unite ale Americii i URSS, i cele interne intre
statele membre care rivalizau între ele. Statele membre, la rándul lor, aveau o
multitudine de fore la nivel regional _i local pe teritoriile lor. Revoluia global in
domeniul informaiei _i al comunicaiilor a dizolvat frontierele statelor-naiune la
fel cum tunul a drâmat zidurile ora_elor-state in epoca feudal. $i, asemntor
acelor vremuri, noi forte au fost eliberate în peisajul politic, de aceast dat dincolo
de controlul statelor-naiune.

Revoluia feedback

Prima indicaie c mecanismele centralizate de comand _i control erau prea

invechite pentru a se adapta schimbrilor vaste în orientarea spaio-temporale
produse de noile tehnologii în domeniul informaiei _i al comunicaiilor a vent
odat cu prbu_irea brusc a imperiului sovietic. Noile tehnologii au distrus slu
de guvernare birocratic i rigid din Europa Central i de Est i din fosta Unu
Sovietic. Incapacitatea guvernelor comuniste de a rspunde puterii eliberatoare
tehnologiilor globale descentralizate in domeniul informaiei _i comunicailor ie
pecetluit sfâr_itul. Vechile ziduri ale reprimrii _i cenzurii erau prea subtiri pentu
a rezista invaziei mediilor de comunicare. Penetrarea, de ctre MTV (Mu
Television), muzica rock i stilurile de via occidentale, a Cortinei de Fier, pa
intermediul acestor noi tehnologii, s-a dovedit a fi prea mult pentru un apaa
guvernamental învechit, ale crui metode de guvernare reflectau tehnologii i St
de organizare populare la începutul secolului XX.
in
Vechile forme de guvenare centralizate atât în Uniunea Sovieic, dar s
Vest au fost modelate dup principiile managemenului _tiinjific ale lui Freder odus

Taylor. Taylor, despre care am vorbit in capitolul 4, a fost primul care a intro
and,

un mecanism de comand i control ra ionalizat _i ierarhic in industria america

 GUVERN DESCENTRALIZAT
183

inma decad a secolului XX. Modelul su a fost adoptat rapid de guverne peste
tot în lume.
Taylor pleda pentruo autoritate complet a managementului asupra activit^ii de
anoductie _i birocratice. Din punctul su de vedere, dac lucrtorii detineau un
anumit control asupra munci, ei ar plnui s lucreze minimul necesar pentru a
executa sarcinile care le-au fost încredinate. Modelul organizaional al lui Taylor
depindea de eliminarea oricrei initiaive din partea lucrtorilor, crora li se ddeau
ordine exacte i instrucfiuni precise despre cum trebuiau s-_i fac treaba.
Activitatea fiecrui lucrtor este planificat în întregime de ctre manager, cel putin cu
o zi înainte fiecare om primind, în majoritatea cazurilor, instructiuni scrise complete,
care descriu în detaliu sarcina ce trebuie executat, la fel ca _i mijloacele care trebuie
folosite.. Aceast sarcin specific nu numai ceea ce trebuie fcut, dar _i cum trebuie
facut _i timpul alocat... Managementul tinific const într-o mare msur în pregtirea
_i executarea acestor sarcini-.

În marea majoritate a secolului XX, guvernele, asemenea companiilor, s-au

bazat pe acest model birocratic vertical de guvernare. In aceast schem, ideile,
sentimentele _i expertiza - atât a func ionarilor guvernamentali, cât _i a cet enilor
pe care îi servesc sunt în mare msur ignorate. Cea mai eficient organizaie era
considerat aceea in care funcionarii acioneaz ca ni_te soldai, iar cetjenii sunt
tratai ca destinatari pasivi. Vechea form de comand _i control raional era
imaginea în oglind a mentalitii mecaniciste a epocii. Atât ma_inile, cât _i oamenii
erau vzuti ca instrumente pasive, activate de o for^ superioar extern i fcui s
execute aciuni simple în mod repetat. Modelul raionalizat prevedea puin (sau
deloc) spaiu pentru iniiative din partea celor care executau sarcinile sau a celor
care primeau servicille. Se
presupunea c nu aveau o contribuie valoroas, care s
fie transmis înpe linia de comand.
sus
Introducerea ma_inilor inteligente, cu circuite de feedback, în domeniul
_i al comunicaiilor a schimbat natura
informaiei
tehnologiei i a creat noi metafore pentru
regândirea artei guvernrii.
Inspiraia filosofic pentru noua revoluie tehnologic dateaz de la începutul
secolului XX, odat cu scrierile _tiinifice ale lui Alfred North Whitehead, printele
filosofiei procesului. El a fost primul care a eliminat vechiul zid ce
separa spaiul
de timp a fi i a deveni - _i a redus toate fenomenele la activitate pur. Inainte de
Whitehead, majoritatea filosofilor credeau c fenomenele aveau dou
eprezentau _i ce fåceau. Exista structura _i aspecte: ce
functia, ,fiina" unui lucru _i ,,devenirea"
33. Whitehead, unul dintre primii filosofi moderni care a trit în perioada introducerii
Clectricitjii,
a ajuns s
mpul se iîmbin într-un singur comportamentul
vad ca pe un în care
câmp extins al activitgii pure. Ceea ce estespaiul
proces un lucru
poate fi difereniat de ceea ce face, a proclamat Whitehead. Toate fenomenele
n t a tipare continue de activitate, ce rspund la schimbrile în modelele de
a t e din jurul lor. Deoarece totul este într-o schimbare continu, noutatea este
cOcd n fiecare moment. Whitehead a crezut c toate fiin ele anticipeaz în mod
nuu schimbrile din mediul înconjurtor, adaptându-se acestor schimbri
184
VISUL EUROPEAN

pentru a supravietui -

este ceea ce noi numim acum ,feedback". Whitehead aa numit n

acest mecanism de anticipare-rspuns scop subiectiv i a afirmat c acesta
esenta ,minii". este
La o
jumtate de secol
dup Whitehead, Norbert Wiener a introdus un
mecanic al filosofiei procesului prin conceptul de cibernetic. Wiener echiyale
_i colegii e
lucrau la îmbuntjirea mecanismului de ochire _i intüre al artileriei antiaeriene i
cel de-al doilea rzboi mondial. Ideile lui Wiener
despre maniera in care
ma_inile _i oamenii au transformat filosofia procesului intr-un nou format comuni
tehna.
logic, care, puin dup aceea, a dat na_tere la tehnologia modern a informatieis
comunicaiilor.
Wiener a inaugurat noul domeniu de cercetare al cibernetici1. Cibernetica
vine
de la cuvântul grecesc kyberneties, care înseamn ,cârmaci". Cibernetica
reduce
comportamentul voluntar la dou componente, informaie i feedback, _i postuleaz
c toate procesele pot fi înelese amplificri _i
ca complexiti ale celor dou,
Wiener a definit informaia astfel:
Numele pentru coninutul a ceea ce este schimbat cu lumea exterioar, pe msur ce ne
adaptm la ea i facem aceste ajustri simite în lumea exterioar. Procesul receptri _i
folosirii informaiei este atât procesul adaptrii noastre la condiionrile mediului
exterior, cât _i al vieuirii noastre efective în acest mediu'.

Cibernetica este teoria modului în care aceste mesaje sau fragmente de informaie
interactioneaz pentru a produce rezultate predictibile.
Dup cum afirm teoria cibernetic, ,mecanismul de dirijare" care reglementeaz
orice comportament se nume_te ,feedback". Oricine a reglat vreodat un termostat
întelege principiul feedbackului. Termostatul regleaz temperatura camerei monito
rizând schimbarea de temperatur. Dac încperea se rce_te _i temperatura scade
sub limita fixat, termostatul porne_te centrala termic, iar aceasta functioneaz pån
cand temperatura ajunge din nou la cea dorit. In acest moment, termostatul opre_ie
centrala termic pân când temperatura scade din nou, necesitând alt ciclu de
înclzire. Acesta este un exemplu de feedback negativ. Toate sistemele se mentin prin
folosirea feedbackului negativ. Opusul, feedbackul pozitiv, produce rezultate foarte
diferite. In feedbackul pozitiv, o schimbare în activitate se autodetermin, întrind
_i intensificánd procesul, în loc s-I ajusteze _i s-l amortizeze. De exemplu, o durere
in gåt faceo persoan s tu_easc , iar tusea, la råndul ei, exacerbeaz durerea de gat
Cibernetica se concentreaz în principal asupra feedbackului negativ. Dupa
opinia lui Wiener, »pentru ca orice ma_in - care este supus unui mediu exte
variabil s funcioneze în mod eficient este nevoie ca informaia (cu privire
rezultatele actiunii ei) s ii fie furnizat ca parte a acelei informaii asupra cared
trebuie s continue s acioneze"4. Feedbackul ii furnizeaz ma_ini informa
despre performanta ei, care este apoi comparat cu performana dorit. Informaa
ii permite ma inii s-_i ajusteze activitatea în mod corespunz tor, pentru a micso
diterenta dintre performana dorit _i performana real. Cibernetica este t
modului in care ma_inile se autoregleaz într-un mediu instabil. Mai mult
atât, cibernetica este teoria care explic comportamentul intenionat al ma_iun
 GUVERN DESCENTRALIZAT
185

nahnologiile inteligente de
astazi luncjioneaz pe baza
Feedbackul negativ
continuu i feedbackul pozitiv ocazionalprincipiilor ciberneticii.
fac trecerea de la o er
ehnologic ai lent,
mai lent, organizat in jurul actiunilor liniare, individuale _i
continue, la una mult mai rapid, a
proceselor dis
pure _i a fluxurilor continue.

Politicile procesului

Tahnologile inteligente au ajuns la maturitate la începutul anilor '80, chiar în

momentul în care guvernele din toat umea erau supuse unui examen amnunit de
n Dublic din ce în ce mai neîncreztor
_i cinic. Birocraiile guvernamentale erau
aCuzate c sunt supradimensionate, inepte, încete
_i c nu ineau cont de cei pe care
fi serveau. Crizele globale profunde din 1973-1975
_i din 1980-1982 cauzate de -

criza petrolului au adugat miliarde de dolari la deficitele

-

Unite ale Americii i ale altor ri, guvernamentale ale Statelor

determinând o dezbatere privind atât dimensiunea
potrivit a guvernului, cât _i în ce msur trebuie s ne bazm când vine
vorba despre securitatea social a cetjenilor si. Primul-ministru pe guvernThatcher
inMarea Britanie _i pre_edintele Ronald Reagan în Statele Unite Margaret
ale Americii
-

au condus o rebeliune
politic împotriva guvernelor mari, pledând pentru liberalizarea- -

industriei _i privatizarea serviciilor

portiune cât de
guvernamentale. Ideea era s se disperseze o
mare posibil a activitjii guvernamentale în arena comercial _i în
sectorul non-profit, unde se
metode mai eficiente pentru livrarea
presupunea c piaa _i societatea civil vor furniza
bunurilor _i serviciilor. Sloganul ,,cu cât e mai
mare, cu atât e mai bine" _i-a
Filosofia procesului _i
pierdut strlucirea, iar descentralizarea a intrat în vog.
principiile ciberneticii, care deja ptrunseser în tehnologie,
comert _i chiar în psihologie
terapia personal se folose_te mult de recondiionarea
-

mental
la
bazat pe proces au
început s-_i gseasc locul în dezbaterile cu privire
-,
guvernare. Teoreticienii politici
permite nici feedback argumentau c birocraia raional _i ierarhic nu
_i nici sugestii de la toi actorii
guvernamentali, cât _i cetteni. O nou generatie de teoreticieni implicai atât ageni -

AvOrIZeaz o abordare a guvernrii bazate _i anali_ti politici

nodel ierarhic închis cu un nou model depe proces care s înlocuiasc vechiul
sistem deschis. Ei
84veTnarea efectiv tine în mai mic msur de argumentau c
emnate unor ageni pasivi la nivelul de jos,impunerea,
fiind mai
de sus, a deciziilor
mult o chestiune de
4are efectiv a tuturor actorilor guvern, oameni de
afaceri
-

proOces în desf_urare, de deliberare, negociere, _i societate civil -

Sugestia radical cele mai bune decizii sunt cele în compromis i consens, cu
c cel
emocratic,
continu
toate
ate perse
persoanele afectate.
care sunt
implicate, în mod
devine noul model de
-

Procesul însu_i cu accent pe feedback -

devin mecanismul guvernare. In modelul centrat pe proces, reelele

optim
ldeea c guvernarea pentru
decat vernul pro cuprinde unangajament continuu între prti.
un

domeniu mai larg de participanti

_i activiti
Stguvern
atul-natal iuporne mocodern,
ropriu-zis a fost revoluionar
în
prin implicaiile ei. In timp ce
special modelele francez _i american, omagia ideea unui
porului (de ctre
_i pentru popor), în practic, pe msur ce
guvernul
 VISUL EUROPEAN
186

s-au supradimensionat, iocs

^l-a asumat responsabiliti crescute _i birocraiile Ocul
între guvernatori _i guvernai. Guvernarea
politic s-a îngustat la o relaie binar separata i distinct de toat
sine st t toare,
ajuns s fie perceput ca o activitate de
celelalte activiti care au loc în societate.
un rol fecund în lrgirea ideii d
Rebeliunea studenteasc din 1968 a jucat
comunitate de interese _i c ei
guvernare. Studenii susineau
c universitatea era o
decizie. Au incercat s sparg limitele
aveau dreptul s participe în procesul de
decizie în mâinile unui consiliu de administratie
înguste, care menineau puterea de declarau se intindea
ei, mult
Guvernarea,
inaccesibil _i ale birocraiei universitare.
_i protocoalelor instituionale, incluzánd
dincolo de limitele regulilor academice
care alc tuiesc viaa comunitii universitare. Ei
totalitatea relaiilor _i activitilor
deciziilor s includ toi actorii angajai în relatii in
au cerut ca procesul de luare a
interiorul universitgii administratori, profesori, personalul auxiliar, chiar cei
-

care întrejineau terenurile din jurul

universitii i ali lucr tori care serveau respectiva
comunitate, precum _i membrii comunitilor lrgite din care universitjile fáceau
reformatori, nu const în decizii _i reguli
parte. Guvernarea, spuneau studenii
transmise de sus în jos, ci este un proces deliberativ
deschis la care particip juctori
fiecare cu interese i aspiraii proprii, dar toi interdependeni _i, în cele
egali între ei,
din urm, responsabili pentru bunstarea reciproc.
similar aprut la nivelul statului la un deceniu mi_crile
dup
O revolt a
c în lumea postmodern, cu
studente_ti. Filosofi precum Michel Foucault credeau
o complexitate, densitate _i interdependen sporite, actiunile fiecrui juctor
afecteaz natura, calitatea i distribuia puterii în întregul sistem. El a scris c
guvernul
se refer la toate eforturile de a forma, cluzi _i conduce comportamentul altora, fie
c ace_tia sunt echipajul unui vapor, membrii unei gospod rii, angaja ii unui patron,

copii unei familii sau locuitorii unui teritoriu.

Foucault _i altii pretind c vechiul model nu fcea loc feedbackului _i nici nu-i
includea pe toti actorii poteniali. In noul model de gândire, fiecare nivel de
guvernare este conectat cu celelalte niveluri într-un proces continuu de angajare
ceea ce Foucault nume_te ,mentalitatea guvernrii". Sociologul Mitchell M. Dean
define_te mentalitatea guvernrii ca ,relaia dintre guvernul nostru, guvernul
celorlali _i guvernul statului"°.
Guvernul devine numai un juctor, printre muli altii, în jocul politic. Statul nu
mai este suveran, pierzåndu-i puterea ca agent exclusiv rspunztor pentru discip
narea cetenilor sí. Exerciiul puterii devine mult mai difuz _i descentralizal
Dean nume_te acest nou model de guvernare ,guvern descentralizat, o form a*
administraie în care nu mai exist o inteligen directoare central7
Noile tehnologii de comunicaie joac un rol proeminent în deconstructia suvera
nitati statului. Acum, juctorii care anterior erau izolai _i lipsii de putere la baza
vechii piramide de guvernare a statului-naiune au la dispoziie mijloace pentrua
comunica între ei i cu cei cu care au interese comune într-un câmp care strbate
penetreaz _i transcende limitele statului-naiune. Guvernarea este regåndita
 GUVERN DESCENTRALIZAT 187

ent al fluxurilor de comunica ie,

Jucatorii plasându-se in puncte strategice,
management

re ele care interactioneaz i în fiecare decizie i actiune a

în multiple c a r e se propag in întreaga reteacare
i mai
secin e departe.
1or Cre_terea
are con spectaculoa
lor a r e a nivelului de conectare global, realizat de noile
a crescut interdependenta fiec ruia într-o asemenea
tehnologa
de comunica ie,
msur, încât vechea unitate de guvernare a statului-na iune este pur _i simplu
de una singur, s fac fa volumului _i fluxului de schimburi umane
incap
abil,
_i interactivitagii generate.

Guvernare în re ea

Uniunea European început s studieze atât noile

La începutul anilor "90, a

tchnologii descentralizate in
_i
domeniul
cât
informaiei si comunicailor,
noile modele de
care
folosite
trans-

formau comerul _i viaa social, reea pentru a

organiza activitatea de schimb din ce in ce mai complex produs de aceste

tehnologi, cu ideea de a face din acestea centrul unei noi abordri a guvernrii.
Exista un acord unanim potrivit cruia Uniunea European trebuia s incorporeze
noile tehnologii care revoluionau societatea.
in 1994, Comisia European a publicat un raport intitulat ,Drumul Europei
ctre societatea informaional: un plan de actiune". Raportul enumera o serie de
iniiative pentru a face Uniunea European prima societate informaional complet
integrat din lume. Planul chema la integrarea unui num r de activiti trans-
frontaliere în reele interactive _i includea propuneri pentru o reea de universiti
si centre de cercetare, o retea de operatori telemarketing, O retea de invajare la
distang, reele de control al traficului rutier _i aerian, retele de îngrijire a sntii
si o retea de administraie public transeuropean. Intr-un raport adiional din
1996, intitulat ,,Europa în prima linie a societii globale informa ionale: un plan
de actiune deschis", Uniunea European revenea asupra viziunii anterioare, punând

atât pe extinderea noilor tehnologii in industrie i stabilirea unui

accent sporit
egim de reglementare adecvat, cât _i pe stimulii care ar putea genera un model de
Ceri in regea viabil _i eficient. Planul reliefa de asemenea integrarea noilor
OlOgiiin domeniul informaiei _i al comunica iilor _i folosirea retelelor în
emul educaional, precum _i modalitatea de a le face parte din viaja de zi cu zi
Tefanului european. ^i mai important, Uniunea European a început s-i
neenteze stilul de guvernare pentru a se adapta multiplelor schimbri introduse
Pentru a iniia o societate informaional.
Cerdndncurajate diverse agenii i organizaii guvernamentale ale Uniunii Europene,
a enttt-e chiar s stabileasc ,niveluri inalte de interaciune _i conectare între
agentiile dea nivel european i guvernele statale, provinciale i locale, ONG-uri,
Cerceta medile de afaceri _i corporatiste, organizaiile educaionale, instituile de
ale
aleUniuni
Uniuni diversitate de grupuri ale consumatorilor"°, Ageniile guvernamentale
Europen
ne au fost îns rcinate s faciliteze formarea refelelor _i s devin
partene ale raltor grupuri interesate. Accentul a fost pus pe crearea refelelor
 188 VISUL EUROPEAN

transfrontaliere. ldeea era s se stabileasc un sistem de relerin european schimba

exemplu, institutele de cercetare care solicitau subvenii din partea Uniunii EurOn Cuma m

trebuiau s inplementeze reele transnaionale pentru a reu_i så obin acele fond conturu

Multe dintre aceste retele opereaz în general într-o manier informal. Activit noutate

lor au loc adeseori în afar sau în paralel cu protocoalele i procedurile oficiale ce Dac re

care exist înc"

vechiul stil de guvernare de sus în jos, _i
1a/iur

caracterizeaz
In fiecare an, o parte din ce în ce mai mare a activit ilor de guvernare a Uniuni TSstiy

este transferat ctre aceste reele informale de participani, schimbän Conlin

Europene
însu_i modul în care este perceput guvernarea. Vechiul
model de guvernara AS
centralizat _i de sus în jos, cu standarde de performaná raionale i mecanisme de func

comand _i control rigide, cedeaz locul încet, încet unui model de guvernare bazat c
în reele structurate în plan orizontal. In domeniul perp
pe proces, operaionalizat
sunt motorul schimb rii în domenil
informaiei _i comunicaiilor, noile tehnologi
comercial. per
politic, la fel cum au fost în cel
de la un plan geografic regional la un de
Când densitatea activitjii umane trece
schimburi mimetice, liniare i individuale la noutate,
câmp electronic global _i de la
feedback _i flux continue, mecanismul
de comand _i control ierarhic devine prea
Statutele sunt dep_ite aproape imediat dup
lent pentru a guverna activitile.
se dovedesc a fi prea
de guvernare verticale învechite
adoptarea lor, iar instituiile loc un soi de blocaj.
lente pentru a face fa valului de noutate; drept rezultat, are
de guvernare într-o lume care face
Uniunea European este primul experiment de
trecerea de la planurile geografice
la câmpurile globale. Nu guverneaz relaii
uman deschis _i aflatd
schimb administreaz activitatea
proprietate în teritorii, în Uniunea
A devenit chiar un obicei în
in continu schimbare, in rejelele globale. deosebire de
vorbeasc despre guvernarea ,policentric",
spre
European s se
teritoriale. Guvermarea
tradiional. Guvernul tradiional este asociat autoritii
guvernul ce face guvernul.
Ma
se rezum doar la ceea
_i nu
policentric este descentralizat
teoretician social Paul Hirst
politic Grahame
_i teoreticianul
degrab, spun fostul de o mare varietate de institug
care poate fi îndeplinit
Thompson, ,este o funcie
sau nu, naionale _i internaionale"". Prin guvernarea
publice i private, de stat include juctorii nestalal
se extinde pentru a
policentric, domeniul guvernrii sofisticat, în care nici
unul dintre
Este un nou joc politic,
mult mai complex _i dar în care
terenul de joc sau determina
rezultatul,
participanti poate domina
nu
mersul procesulul.
de a influena direcia _i
lumea are o anumit putere
toat
este caracterizat
negocieri conu
prin dialog _i
Stilul de guvernare policentric sfera sa de influen
din multiplele reele care formeaz
intre toi participaii lider politic joacai
social _i politic în continu schimbare. Noul
economic, noua ordine polu
de mediator decât cel de comandant militar. În
mult rolul
coordonarea înlocuie_te comenzile. ica,

tehnologicîn care spaiul devine un singur câmp global un erat

Intr-o er i accec
simulaneitate (totul find comprimat
reduce aproape la
bine

durata se
poliuce
istoric de mari viziuni utopice, ideologii
este caracterizat
Care

con_tiinta sociale pe termenlung

birocratice bine stabilite i teluri
atinua

definite, proceduri caracterizate de scenarii

in c
cedeaz teren unei con_tiine terapeutice
 GUVERN DESCENTRALIZAT 189

si optiuni strat
strategice rapide pe termen scurt. Uniunea European este, a_a
himbare i optiuni
schu
cum ammentionat anterior, o instituie politic postmodern . Este o lume ale crei
unt în continu schimbare, o lume a realitilor
sunt în conti
pasagere, în care numai
ontururi
_ este permanent i
în care durata s-a îngustat la un prezent continuu.
ins_i
noutateaîns
iar statele-
dinastii era cOmemorarea i ritualizarea trecutului, rolul
Dacd rolul vechilorerau noilor
moderne îns rcinate cu organizarea unui viitor deschis,
nagiune
precum Uniunea European, este de a face fa unui prezent în
ctintii politice,
continu schimbare.

Asadar, dac Uniunea European pare, uneori, s aib o multitudine de fatete în

functie de condiiile i circumstanele schimbätoare,
aceasta se datoreaz faptului
in mod continuu la tiparele de activitate în schimbare
c ea îns_i se regleaz
reinventa este punctul ei forte.
perpetu. Abilitatea cameleonic de a se
Uniunea European nu este
Prin urmare, spre deosebire de statul-naiune,
ca un agent al destinului, ci, mai degrab, ca un manager al conflictelor
perceput
de moment _i al agendelor în competi ie. In noua er , marile metanara iuni - genul

care a motivat loialitatea cet enilor în perioada statelor-na iune - sunt dep _ite.

Sunt înlocuite cu un numr de naraiuni mai mici, fiecare o reflecie a perspectivelor

_i obiectivelor diverselor grupuri constitutive. Mandatul i misiunea Uniunii Europene
sunt acelea de a gsi un numitor comun între grupuri disparate _i de a pune bazele atât
unui dialog în desf _urare, cât _i unui consens periodic, care s le fac s progreseze
î_i menin
chiar dac identitatea individual .
impreun sub forma unei comunitji,
Unitate in diversitate" este sloganul neoficial al noii Constituii Europene.
Uniunea European a continuat s-_i surprind criticii _i s-_i extind _i adânceasc
influenta politic tocmai datorit faptului c modelul ei de organizare a fost mai
,orientat ctre proces" în ultima jum tate de secol. Succesul politic al Uniunii
Europene a fost cu atât mai impresionant, având în vedere faptul c principalii ei
arhiteci, francezi, sunt cunoscui pentru modul lor mai convenional, ierarhic i
centralizat de a exercita controlul politic. Chiar dac vechea manier de guvernare
a statului-naiune a încercat s-i pun de fiecare dat amprenta asupra guvernrii
in Uniunea continuând s o fac _i în prezent - , noile realiti
European -

ehnologice, comerciale _i sociale dezagregate ale erei globale au forat Ununea

Duropean s conduc mai mult cu ajutorul procesului decât prin decizii i stanute.
Uuvernarea multinivel" este sinteza nea_teptat care a rezultat din competiia
ntre federali_ti _i antifederali_ti pentru a defini viitorul comunitii. Compromisurile
r e cei care voiau un mod mai centralizat _i cei care preferau un model
inte
Tguvernamental au generat nenumrate compromisuri de-a lungul drumului,
schimbe în mod fundamental dinamica politic într-o manier
e nceput s
n u fusese prevzut de nici una dintre prti. De exemplu, introducerea
Uniunii
ErO Subsidiaritii a devenit unul dintre punctele-cheie ale guvernrii
Europene, acestareprezentând
rer un soi de compromis între antifederali_ti _i federali_ti.
Principiul,
este
sihit
caredeciziile
afost deinclus în
guvernare Constituie,
noua
trebuie
afirm
s fie luate lafaptul
ori
c, ori de câte
nivelul cel mai de jos
cei mai afectai de aceste
decizii mai aproape de comunitile _i constituenii va
a i l interguvernamentalismului au sperat c principiul subsidiarit ii
190 VISUL EUROPEAN

mentine decizile de guvernare in straturile profunde ale aparatului statului-ratiurs

Federali_ii au sperat c acest principiu va elibera regiunile de sub tutela stabu
-na iune i le va da dreptul de a trata in mod direct cu Bruxellesul. A_a cum:
mentionat anterior, in 1994 a fost infiingat un Comitet al Regiunilor pentr
TEprezentz ineresele regionale din interiorul
Uniunii Europene. Rezuitanul subsidiz
i i este regiunile au devenit acum un fel de a ureia fortá, folosind at~t relatia c
ara-gazd. cät i cea cu Ununea European~ in scopul promovarii propriilo
obiective. Adeseori. regiunile ocolesc cele dou instutu i de guveTmare. cre~
retele atát intre ele. cát i cu instituiile globale transnaionale,. pentru a-i indeplii
aceste obiective. Ele au adáugat un nou nivel de angajament in potpuriul politi
european. Acum, reyelele de guvernare sunt din ce in ce mai mult constituite di
factori la nivel local, regional, raional, transnaional i global, intr-o multiudize
de aliane in coniru~ schimbare, fiecare dintre ace_tia incercánd s influenez:
directia jocului politic.
Rezuitatul luptei prelungite dintre antifederali_i _i federali_ti (dac sá impine~
autoritate politic~ mai jos, la nivelul statelor, sau dincolo de frontierele naiorale.
r e Uniune) a fost c nici statele membre, nici Uniunez nu au fost intrite. Mzi
curánd, au rezultat o balcanizare a 2utoritii, prin intrarea in scen a noi jucátori
_i o multiplicare a agendelor in competiie.
Uniunea Europeand a sf~r_it prin a deveni legislator i pzitor. Stabile_ze direciv
care guverDE2z~ jocul, ii adun pe juc tori i faciliteazá procesul politic intre páry.
Uniunea European~ este primul stzt cu rol pur de reglementare, a c rui func ie es

s serveas drept arbitru intre forele rivale.

Se spune adeseori cd Statele Unite ale Americii sunt unice printre naiuri.
decarece i_i datoreaz exisenta unei idei - credinta in drepaul inalierabil al persoarelr
la viata, libertase i autarea fericiri. Uniurea Europeaná este un experiment poln
_i mai eteric. Legitimitatea guvernului Siatelor Uníte ale Americii este, în cel mai
bun caz, bazzt inc pe noiunea convenionalá de control asupra unuí teritor+u, pE
dreptul de a impune taxe i pe cel de a exercita forta, dac este necesar, peniru
asigura supunerea fat de legile sale. Uniunea European nu se bucur de nici ur
dintre prerogativele corvenionale ale satelor. Legitimitatea sa se bazeaz în mou
exclusiv pe increderea i bunvointa mermbrilor care o formeazá _i pe tratatele
directivele-_i in curánd pe o nouá Constituie - pe care ei s-au obligat sálesus
Suntem atát de obi_nuiti sá privim cetájenia ca pe ceva asociat unui teritor
unei nagiuni, incát este dificil sá ne imaginám noiunea de a fi de asemenea ceta
al unuí aparat de guvernámánt uransteritorial, care nu este legat prin relaii tradipor
de proprietate, ci prin reguli de comportament uman universal acceptate. oc
britanic Ernest Gellner a observat difícultatea inerentá a apartenen ei la un
comun care transcende geografia:
Ideea exisenei unuí om in afara unei naiuni pare s depázeascá imaginaia mode dern
Unom trebuie s aibáo natíonalitate, la fel cum trebuie s aibá un nas _i dou ure
Toate acesea par eviderte, cu toate c totu_i nu sunt adevárate. îns faptul c a ajuns s
un adevr evident este desigur un aspect sau insusí såmburele problemei naionalist aca

A zvea o natiune nu este un atribut inerent al umanitjii, dar a ajuns s aiDd

aspec2
 GUVERN DESCENTRALIZAT 191

in noua lume a relaiilor

ticieni politici postmoderni sugereaz c
Unii aflate
i a in permanent schimbare, guvernarea are de-a face mai
suprapuse

dense

u l tc u a s o c i e r e a
_i legtura decât cu un control asupra unui anumit spaiu fizic"
refer la reconfigurarea politic
la a Europei ca la ,nou medievalism.
se
ciali_tii
fatsgm propus de
de regretatul profesor Hedley Bull, de la Universitatea Oxford
propus
o
intagm
neseu scris în 1977. Chiar de atunci, Bull a prevzut apariia unui nou peisaj
intr-un e s e

Europa. El a crezut c ,este posibil

ca statele suverane s dispar i s fie
in Europa.
litic în modern _i secular al unui
lite nu de un guvern mondial, ci de un echivalent
, care a existat în lumea cre_tin occidental
nde organizaie politic universal conduc tor sau stat nu era
Evul Mediu". Bull a ar tat c ,în acel sistem nici un
anumit teritoriu i a unui
CIeran in sensul de a avea autoritate suprem asupra unui autoritatea cu
fiecare trebuia s împart
numit segment al populaiei cretine;
Germania i Italia) cu Sfântul Imperiu Roman. Bull a
asalii _i cu Papa _i (in
medieval se credea c sursa ultim a autoritii este
observat c ,în cre_tintatea
Dumnezeu"°. El a sugerat c :
Dac statele moderne ar ajunge s împart atât autoritatea asupra cetenilor
lor, cât _i
abilitatea lor de a obtine loialitate, pe de o parte cu autoritile regionale i mondiale, iar
substatale _i subnaionale, într-o asemenea msur încât
pe de alt parte cu autoritile
conceptul de suveranitate înceteaz s mai fie aplicabil, atunci se poate spune c a aprut
o form neomedieval de ordine politic universal .

Bull _i-a folosit tara drept exemplu. El se întreba ce s-ar întâmpla dac Marea
Britanie ar trebui s-_i împart autoritatea cu ara Galilor, Wessex _i Scoia la nivel
subnaional i, de asemenea, cu autoritatea de la Bruxelles sau cu organizaii
mondiale cum ar fi ONU in New York, ,într-0 asemenea msur, incat noiunea
Britanii mai avea nici o
Supremaiei ei asupra teritoriului _i populaiei Marii nu ar

bazd. Bulla crezut c reconfigurarea lumii politice într-o ,structur de autoritti

Suprapuse i loialit i încruci_ate, care tin toate popoarele impreun intr-o societate
uDTVersala9, ar fi net superioar atât sistemului existent al statelor suverane în
opetitie, care au o predilec ie pentru r zboi, cât i perspectivei unui guvern
OId1al unic, al crui monopol asupra mijloacelor de constrângere _i violen ar
represiunea _i opresiunea pe scar larg 0, Bull s-a dovedit a fi deosebit de
prevztor.
nci ce este Uniunea European ? Sociologul Ulrich Beck spune c este ,un
stat
niClator, care aranjeaz scenele _i convorbirile _i regizeaz spectacolul"*.
Uniunea uropean este mai mult o poziie decât un proces. Cu toate c menine
r e atributele fizice ale unui stat - pa_aport, steag, sediu central - geniul
sáu
uiconst in nedeterminarea sa. Spre deosebire de statul-naiune tradiional, al
carui
scop este de a integra tegra, de a asimila _i de a unifica diverse interese în interiorul
ranielor sale, Uniunea
Sáu este European nu are o asemenea misiune. Dimpotriv, rolu
exact opust celui deinut de ctre statul-naiune. Menirea Uniunii Europene
Const inîn feusul
facilitarea interese divergente.
Uniunea E d reglementarea unui activiti
flux de _i
Coercitipeana ar putea prea unora slab, nehot råt _i cu o insuficient
d01litatea de a impune taxe _i de a supraveghea ordinea. Pe de alt
 VISUL ELROPEAN

garte. penru aiçi este insu_i procoipul umui nou tip de mstituge de guverma
poerivE pentru a procesa incereseie multiple care prolifereazd i se interconectta
are
Tecind peste orice trcatieri imaginabli. intr-un mediu giobalizat. Teoreticiam
amui
pciimc Tm Luke veie Uaiunea Europeand drept
an netiu mai dinamic. mai imerccaectat i toeu_i mai fragmentat i mai fluid peg
eerciarea utcrtipi _i aiministrara îuuurior de inttuençi provenite din surse multpie pentri
are u poate i cuprins in gecmeria euciidian i spaçile de idenditae ale modemin
Die
erCaizare _ upereritorializate-

in ciuda nanurii sale efemere. Uaiunea European este o forà. Starutele

direeiveie sale au un impact major aspra irilor membre. De exemplu. Mar
Britanie esimeazi ci peste S0 din legislaia de mediu impusi cettenilor s
provine din irecrivele Agenpei Europene de Mediu". Alte starute i directive zie
Uaiuni Europene guverneaz securitatea produseior desunate coasumului. tastarea
medicamenteior. serviciüle medicale. servicile tinanciare _i concurenta. t o
cesea Sind emis de c re conducerea de la Brutelles _i transmS ctre celelale
sane Ese imporam s ne reamintim c decizile de reglementare luate la Bruteles
sur eie inseie rezultaml procesului policen1ric de negociere. compromis i conseas
care mpic muii paricipani la nivel regional. naional. ransnaional i gioca
inrel proces funcioneaz in cele din uui deoarece popoarele Europei dores
aprobiemeie firi froniere" si fe rezoivae de cTe întreaa Comu are Eurapezn
Ai proiema inoducerii sau u a culturilor modificate genetic _i eticheraree
aenreior care provin din acestea. câr i a dezvolcäri directivelor destinate puneri
carancin a bovinelor in scopul prevenirii transmiterii encefalopariei bovine
spongisorme (BSE). a ratativelor duse pentru reducerea gazelor care determi
ncirea giobalã i a tratativeior duse cu scopul protej rii biodiversit ii. a inter-
zicerii cionrii fiingelor umane. dar i considerarea a nenumrate alte iniiative.
oane acestea sume cel mai bine realizate la nivel european. deoarece narura
comsecingele acestor activiti transcend graniele naionale. putànd fi soluionae
dcar de nreaga comunitate. lucrând la unison.

Imprirea puterii
Cu toate c re_elele politice guvernamentale au multe atribute in comun cu rejees
comerciale. exist _i diferente intre scopurile acestora. Regelele comerciale su
dedicate optimizrii fluxului de venit al participanilor. Retelele publice au un
scop acela de a propune i de a discuta iniiative legislative _i de a ajuta
implemenzrea decizilor luate in arena politic.
Intr-ooarecare misur. proliferarea reelelor publice a avut in mare parte
caracter defensiv. Opinia public, din ce in ce mai negativ in ceea ce prive
eficacitateaguvernelor de a livra serviciile, a dus la apariia mi_crii de dereglenxnta
privatizare _i descentralizare a activitii publice. Exist toru_i _i un alt aspect
 GUVERN DESCENTRALIZAr 193

astiuni. Unii anali_ti argumentcaz c sectorul privat a avut un rol

a c e s t e i

n t in alimentarea nemul umirii cetä enilor - pån în punctul de a genera

determinant în
detc
criz a increderii publice, care nu era în întregimne justificat -, pentru a obtine

ocrienorme) oportunit i

ale serviciilor
comerciale,
vitale.
care au aprut odat cu privatizarea unor

segmente
mari motiva iile, retelele de politici publice fost introduse ca o
au
sând la o parte
a opri hemoragia, care ducea la o deconstrucie pe scar larg a
odalitate de
g u v e r n a m e n t a l e . Exista o team real printre liderii politici, în anii '80
m o d

tivitilor
era pe cale Sã implodeze i c piaa capitalist putea s devin
ar
e 00, c guvernul
singurul arbitru al relaiilo. umane. Muli au avertizat c notiunea de democra ie
oars cu susul in jos i c optiunile politice, care in mod tradiional se
depindeau din ce în ce mai mult de consumatorii
realizau prin vot de c tre ceteni,
de ne piat. Neoliberalii i partizanii doctrinei libertii de con_tiin preferau exact
aceast cale, argumentänd c mecanismul pieei era mult superior procesului politic
ca modalitate de a reprezenta voina colectiv a oamenilor i de a asigura bun starea
viitoare a societ ii.
Retelele de politici guvernamentale au fost v zute ca un mod de a veni în
intämpinarea criticilor. Guvernele de pretutindeni au con_tientizat nevoia real de a
comunica atât cu sectorul privat, cât _i cu societatea civil i de a le implica pe
acestea din urm în iniierea _i în implementarea politicilor guvernamentale. Aceast
recunoa_tere a reprezentat o revoluie în gândirea politic . Pân la apariia retelelor
de politici publice, arena politic a fost divizat în dou domenii separate. Cetenii
votau pentru liderii ale_i care, la rândul lor, formulau o legislaie ce reflecta vointa
alegtorilor lor. Pe de alt parte, birocra ile guvernamentale erau responsabile
pentru implementarea voinei politice. Rolul lor era considerat a fi neutru _i pur
administrativ. Stabilirea retelelor de politici publice era un fel de recunoa_tere a
faptului c politica democraiei reprezentative nu începe _i nu se sfâr_e_te cu
alegerea oficialitilor _i aprobarea legislaiei _i c problema propagandei i a
nplementrii la fel
este
forma votului acordat de incrcat votriipolitic.
liderilor
necesitând o implicare activ sub
_i a legilor.
Keelele de politici publice au devenit o cale pentru guverne de a reintra în joc
s de a
revigora procesul politic înainte
delegarea de putere s transfere prea
ca
nute activiti pe pia. In spatele acestor retele s-a aflat rationamentul lui Whitehead.
Mediul social este într-o
continu schimbare _i adeseori se modific în mod
onsiderabil la fiecare etap a procesului politic. De asemenea, interesele grupurilor
COne nu rámân mereu acelea_i. Prioritile i obiectivele li se modific in mod
p e msur ce sunt anticipate _i ajustate în funcie de schimbrile din jur.
ele
pro
de politici publice sunto modalitate pentru guvern de a mentine dezbaterea,
de decizie _i implementarea politic vii _i relevante printr-un dialog _i o
ind continue între toti cei interesai. Guvernarea nu mai este împrit in etape
a l e , separate, ci devine un .proces de angajament continuu.
guvernud ca guvernul nu va mai fi în msur s monopolizeze procesul de
nare, oficialii publici au pledat pentru un compromis - folosirea în comun a
domeniul politic atât cu sectorul comercial, cât _i cu societatea civilà. De aici
194 VISUL EUROPEAN

inainte, guvernul va fi un mediator, i nu un supraveghetor al procesului politic o

spera c o comunicare mai deschis între toi participanii i o dorin de a cuta u
uta ur
numitor comun vor adânci procesul democratic, vor accelera obtinerea consensu
_i vor simplifica implementarea deciziilor politice. Dupå cum se argumenta, reelel
de politici publice vor crea o nou politic de tip câtig-câtig, spre deosebire d
rezultatul de tip câ_tig-pierdere al politicii concureniale tradiionale. Aceste retele
vor furniza, de asemenea, o metod organizatoric pentru a face fa ratei accelera
de i densiti
schimbare crescute a schimburilor intr-o lume conectat
global
Sociologul Andrew Barry arat c reeaua a devenit în Uniunea European
..0 modalitate de a transcende conflictul politic dintre adepii statului bunästri i
neoliberali, dar _i de a dezvolta un mecanism de intervenie public menit s anime
actorii sociali i economici, in loc s creeze o relaie de dependen sau de protecie inte
stat i clienii sia.

Trebuie adugat c reelele de politici publice sunt _i o modalitate de a oferi

siguranta c forele necontrolate ale pietei nu câ_tig o influen prea mare asupra
mersului societi.
Prin reelele de politici publice, politica devine o activitate permanent, asemenea
comertului. In noua lume a informaiei _i comunicaiilor instantanee i a
de feedback continuu, nu mai exist limite ale circuitelo
discurs politic neîntrerupt. Atât densitatea
angajamentului politic, ci numai un

interese elimin timpii mori. Guvernarea înceteazs

schimburilor, cât _i multitudinea c
mai fie o activitate delimitatä.
luând aspectul unui proces deschis.
Politica, în noua acceptie european a cuvantu lui,
a ajuns s
cuprind toat activitatea deliberat în care oamenii _i organizan
Se

angajeaz, prin intermediul retelelor formale sau informale, liza

interesele _i obiectivele. Democraia pentru a-i rea
participativ ctre orizontul cel
na

îndeprtat al spaiului _i cuprinde durata, devenind migreaz

o activitate uman care conse
totul. In societate, totul devine
politizat _i orice persoan care nu face pa din

retelele de guvernare risc s rmân cu mult în urma procesului politic, cu a n s e

mici de a-l mai

ajunge din urm.