Lunga agonie a ,,visului american"

Tatl meu, Milton, s-a nscut în

Denver, Colorado, in 1908. Mama mea, Vivette,
S-a náscut trei ani mai tárziu in EI
Passo, Texas, la frontiera cu Mexicul. Fåceau
parte din ultima generaie care a crescut intr-o vreme când cowboy-i, cu toate cá in
numr mult mai mic, cutreierau inc liber marile
întinderi, iar spiritul frontierei era
inc viu in memoria colectiv.
Prinii mei erau oameni ai Vestului american. Au
fost crescui cu un tip de principii
aparte, care au ajuns s fie cunoscute sub numele
de spirit american. Viziunea
prinilor mei asupra lumii era simpl si, in mare
msur, produsul mentalitii de frontier. Mama m bga in pat seara i, in loc
s-mi citeasc pove_ti cu zåne i zmei, îmi
povestea intámplrile zilei, ce fcuse i
ce rmsese de fcut, 1äsându-m întotdeauna s
anticipez lucrurile interesante ale
zilei urmtoare. De-abia a_teptam. Mama credea c fiecare
persoan are un destin.
Fiecare dintre noi este ales s se realizeze într-un fel anume, s î_i aduc
propria contribuie. Pentru ea îns, destinul nu era ceva predeterminat, ci mai
degrab un ir de oportuniti care trebuiau în_fcate i folosite. O persoan i_i tria
destinul în msura în care credea în capacitatea sa de a schimba lumea.
Mama folosea fiecare situatie ca pretext pentru a aplica în cas principiul care
a ghidat viaa ei _i a multor americani din acea
perioad. Ea îmi spunea: ,Jeremy,
in oricine
Americas poiti-o face
condiie,
orice dore_ti si poji deveni dar cu o singur
dore_ti,
dore_ti suficient de mult". Pentru ea, voinja personal era cheia
care deschidea u_a spre toate posibilitile vitorului. ,Ai încredere în tine", îmi
spunea, ,_i vei putea muta mungi". Desigur, pentru generaia mamei mele, pentru
care perioada frontierei americane era inc aproape, toate acestea erau ceva normal.
O jumätate de secol mai tárziu, când astfel de poveje au început s se _tearg din
memoria colectiv, educatorii, psihiatrii _i prinii au început s le reintroduc
ntr-un mod mai structurat, dac nu chiar artificial, sub forma seminariilor _i a
instructiei pe tema ,,respectului de sine". Dar, în acest nou _i neadevrat context,
exerciiul pare puin disperat, poate fiindc îi lipse_te orice tip de context istoric sau
misiune. Respectul de sine a ajuns s însemne ,s te simti bine cu privire la propria
persoan", adesea fr un scop în sine.
In timp ce mama mi-a inspirat imaginaia s-_i ia zborul, tatl meu a fost cel care
mi-a furnizat doza de realism _i simj practic american, necesar pentru ca visurile
 20 VISUL EUROPEAN

mele s devin realitate. El îmi spunea: ,Fiule, multi oameni viseaz s

lucruri mari, dar ce îi separ pe vistori de cei care le i realizeaz fac
este mul
munca". i întotdeauna aduga ideea de probabilitate statistic
mult
la _ansele de succes
Baiete, s-ji aminteti întotdeauna c succesul in via e rezultatul a 99% unc
grea i 1% talent... i nu uita niciodat, nimeni nu-ti va oferi pe tav succesulin
via sau îti va da ceva fr plat. E_ti singurul în msur s o faci".

O natiune de vistori

Acesta este crezul american. Acestea sunt aforismele cu care majoritatea bieilor -
_i in mai mic msur fetele - au crescut, cel puin pân de curänd. I-am întrebat
pe multi dintre prietenii mei europeni dac prinii lor le-au transmis ceva similar,
dar nu am primit de la ei decât priviri nedumerite. A_a c, probabil, aceast
mo_tenire este tipic american.
Este interesant de observat faptul c, de_i oamenii au trit ,visul american"de
doua secole, sintagma nu a devenit parte din vocabularul comun decât în 1931.
Istoricul James Truslow Adams a publicat o carte intitulat The Epic of America, în
care sintagma ,visul american" era folosit pentru prima oar'. Iniial, Adams a
vrut s foloseasc expresia drept titlu, îns editorul su,
Ellery Sedgwick, a refuzat,
spunandu-i c ,nici un american adevrat nu o s plteasc 3,50 dolari pentru un
vis". Adams i-a rspuns c , americanii adevrai au fost gata întotdeauna s-_i
joace ultimul peso pe un vis"", In cele din um, intuiia lui Adams despre psihicul
american s-a dovedit a fi cea mai apropiat de realitate. Ast zi, in intreaga lume,
oamenii sunt familiarizai cu ideea de ,vis american" _i pot s o explice. Expresia a
devenit atât de cunoscut, încát a intrat in majoritatea limbilor în forma ei originar.
Pentru un american pare curios c oamenii din alte culturi _i ri nu au un
echivalent propriu pentru , visul american". Când întreb oameni din diverse pri
ale lumii care este visul lor, sunt pu_i în încurctur. Ce straniu trebuie s fie pentru
ei s _tie atåt de multe despre ,visul american", fr s aib unul al lor. Dar
lucrurile au început s se schimbe. Cred c visul european a început s se contureze.
Cu toate c este înc în perioada formrii, tou_i contururile luisunt deja destul de
clare. In multe privine, visul european este imaginea în oglind a , visului american".
fiind mai u_or de înteles dac îl comparm cu , visul american" _i observm
multiplele deosebiri.
Visurile american i european contin in esenja lor dou idei diametral opuse
despre libertate i securitate. Americani au o definitie negativ a ceea ce inseamn
s fii liber _i, astfel, în sigurant. Pentru noi, libertatea a fost întotdeauna asociat
cu autonomia. Dac cineva este autonom, acea persoan nu depinde de altii _i nu
estevulnerabil la împrejurrile pe care nu le poate controla. Pentru a fi
autonoma,
persoana trebuie s fie avut. Cu cât este mai bogat, cu atât acea persoan este mai
independent. Un om este liber dac se bazeaz pe el însu_i. Odat cu bogåia VIne
_i exclusivitatea, iar odat cu exclusivitatea sigurana.-
 LUNGA AGONIE A .VISULUI AMERICAN" 21
Noul vis european se bazeaz pe un set diferit de supoziii despre libertate _i
securitate. Pentru europeni, libertatea nu se g se_te în autonomie, ci, dimpotriv ,
înapartenen a la un tot. A fi liber înseamn a avea acces lao multitudine de relaii
cu altii. Cu cat o persoan e conectat la mai multe comunit i, cu atát acea
persoan are mai multe optiuni pentru a tri o via împlinit. Odat cu relaiile
vine inclusivitatea, iar odat cu inclusivitatea - securitate
Visul american" pune accentul pe cre_terea economic , bogjia individual i
independen. Noul vis european pune mai mult accentul pe dezvoltarea durabil,
pe calitatea viejii i interdependen . ,,Visul american" este tributar eticii muncii.
Visul european este in rezonan cu timpul liber _i cu joaca profund . ,,Vísul
american" nu poate fi separat de mo_tenirea religioas _i credina spiritual profund
a prii. Visul european este secular în totalitatea sa. ,Visul american" este asimilaionist.
Noi asociem succesul cu eliberarea de legturile culturale anterioare _i transformarea
noastrd in agen i liberi in marele creuzet american. Prin compara ie, visul european
are la baz prezervarea identitii culturale _i o via într-o lume multicultural .
Fundamentele,, visului american" sunt dragostea de tar _i patriotismul. Visul european
este mai cosmopolit _i mai puin teritorial. Americanii sunt mai dispu_i s foloseasc
forta militar în lume, dac este necesar, pentru a proteja ceea ce consider m c
sunt interesele noastre vitale. Europenii sunt mai _ovielnici în folosirea fortei
militare, in schimb prefer diploma ia, ajutorul economic i cel destinat evitrii
conflictului, precum _i operaiunile de meninere a pcii pentru a pstra ordinea.
Americanii tind s gândeasc local, în timp ce loialitile europenilor sunt mai
divizate _i se întind de la local la global. ,Visul american" este profund personal i
ia prea puin în considerare restul omenirii. Visul european este mai expansiv _i
deci mai legat de bunstarea întregii planete.
Asta nu înseamn îns c Europa a devenit brusc Shangri-La. In ciuda discursului
despre inclusivitate, diversitate _i prezervarea identitii culturale, europenii au

devenit mai ostili fa de noii imigrani _i azilani. Luptele interetnice i intolerana

religioas continu s izbucneasc în diverse regiuni ale Europei. Antisemitismul este
din nou în cre_tere, la fel discriminarea musulmanilor _i a altor comuniti religioase.
In timp ce naiunile europene _i publicul european protesteaz la adresa hegemoniei
americane _i a ceea ce ei coonsider a fi o politic extern agresiv , uneori accept
Cu u_urint ca forele armate americane s le rezolve problemele de securitate.
In acela_i timp, ma_inria Guvernului de la Bruxelles, afirm deopotriv susintorii
_i criticii Uniunii Europene, este un labirint birocratic care îi frustreaz i pe cei
mai optimi_ti eurofili. Func ionarii Uniunii sunt acuzai adesea c sunt distani _i c
nu r spund la nevoile cet tenilor europeni, pe care ei trebuie s-i serveasc . Unii
dintre ace_tia au fost implica i în scandaluri financiare. Interesele speciale - in

sunt acuzate c exercit când este

presiuni atunci
special lobby-ul fermierilor -

Vorba alocarea fondurilor Uniunii Europene. Statele membre mici acuz

despre
Germania _i Frana de intimidare i de faptul c foreaz aprobarea unor protocoale

viziunea lui Jeremy Rifkin, conceptul deep play, ,joac profunda", cuprinde
toate
In
social, cultur,
activitile importante în care se implic fiinta uman, art, religie, dreptate
activiti sportive, aciuni civice, comunitare (n.r.).
 22 VISUL EUROPEAN

_i tratate favorabile intereselor lor _i, chiar mai ru, c nu îndeplinesc directiu
Uniunii atunci când acestea nu le convin, creând astfel un dublu standard în interiond
Uniunii. Recent, ambele sri au anuntat c refuz s adere la cerinta Uniu Dac mi s-
Europene ca deficitul bugetar s nu dep_easc 3% din PIB (Produsul Intern Brn iar_i america
(PIB-ul este o msur a volumului total de bunuri i servicii produse într-unan _i maiestatea
Germania _i Frana acuz statele mai mici i mai sårace ca nu sunt recunosctoare pentru prima
un loc unde c
pentru ajutorul economic pe care l-au primit de-a lungul anilor. Toat lumea acuz
Ceea ce see
Marea Britanie c saboteaz periodic eforturile de a crea o Uniune mai puternicd a este reprezen
popoarelor europene. In ceea ce îi prive_te, britanicii oscileaz, nefiind siguri dacx incat te poa
interesele lor pe termen lung sunt mai bine servite în interiorul Uniunii sau în afara
ei. In plus, reformele economice din cadrul Uniunii Europene s-au încetinit in
imbuntjire=
rsritul ziln
ultimul timp, punând în dubiu sperana Europei de a deveni cea mai competitiva s nu fie con
economiea lumii la sfår_itul decadei. Lista plângerilor, frustrrilor, insultelor _i ereditar _i d
fntâmplärilor nefericite este obositor de lung, dar probabil nu mai lung decât cea orice persoar
a
acuzailor îndreptate ctre alte entiti guvernamentale în lumea de astzi
Chestiunea u este, totusi. dac europenii träiescin acord cu visul lor. Noi,
Noi, ame
noi, America
americanii, nu am trit niciodat în complet acord cu visul nostru. îns, ceea ce via mai bu
este important e c Europa a construito nou viziune a viitorului, care este diferit Cinismul, se
în multe dintre aspectele sale fundamentale de cea a Statelor Unite ale Americi. gsesc puini
Acea diferen fundamental dintre viziunea despre viitor a europenilor _i cea a Acesta es=
americanilor este important pentru înelegerea dinamicii relaiilor dintre cele douä mare. Desig1
superputeri ale secolului XXI. neegalat în i
Dar cred c m grbesc puin. Vom studia aceste dou _i foarte diferite visuri in adevrat c j
restul crtii, pentru a înelege de ce visul european ar putea fi mai bine americane.
poziionat
pentru a se adapta multiplelor forte care ne conduc spre o societate globalizat, mai hainele de
conectat i mai interdependent. invidiat, dar
Pentru a întelege noul vis european trebuie s întelegem mai bine ce a fãcut ca de dorit, a an
,visul american" s fie atât de atractiv, pentru atât de muli oameni, aici _i în toat nu mai inspi
lumea, de mai bine de dou secole. Acel vis, atât de puternic _i seductor încât a Chiar i
captat imaginaia i inima unei bune pri a omenirii, i_i pierde acum din strälucire ie_it cumvae
imbtrânind dac vrei -, pe msur ce noile realiti planetare duc la o schimbare a credem, ce
viziunii umane pentru era ce va veni. Ceea ce erau considerate odat virtuile msur, ,vi=
principale
ale,visului american" sunt într-o msur din ce în ce mai mare percepute ca neajunsuri Tezele de bazs
_i chiar piedici pentru realizarea aspiraiilor umane, o realitate pe care puini _i-ar aspect care
fi putut-o imagina cu numai ceva timp în urm. Decderea c ,visul am
,visului american" este,
in multe privine, legatá inseparabil de apariia noului vis european. Aceasta reintoarce cu
deoarece chiar defectele vechii viziuni o fac pe cea nou s par atât de
Inainte s începem aceast
atrgtoare.
explorare a visurilor în schimbare, o confesiune este
necesar. Sunt profund ata_at de ,visul american". A fost ghidul meu spiritual i
filosofic pentru întreaga mea via. Tot ce am realizat pân
Poporul=
acum datorez în mare
parte faptului c am urmat ,,visul american", pe care printii mei mi 1-au transmis
Primul ucru
pe cánd eram copil. Insa, trebuie de asemenea s recunosc îndoielile pe care le
de la începu=
am acum asupra modului în care mi-am trit
viaa sunt împletite strâns cu mit împrt_it cu
visului american", ceea ce sper c va deveni mai clar în paginile care urmeaz, pPe în universalit
msur ce explorm sfár_itul unei mari cltorii umane i începutul alteia.
 LUNGA AGONIE A ,VISULUI AMERICAN" 23
Dac mi s-ar da posibilitatea s iau viaa de la început, a_ alege probabil s fiu
iard_i american. Sunt foarte multe de admirat referitor la aceast far. Frumuseea
si maiestatea sa constituie prima impresie a celor care viziteaz aceste trâmuri
pentru prima oar. Este de mult un far cluzitor iîntr-o lume plin de probleme;
un loc unde o fiin uman poate deveni ceea ce dore_te.
Ceea ce separ America de toate celelalte experimente politice care au precedat-o
este reprezentat de sperana _i entuziasmul nelimitate, de
incât te poate cople_i. Aceast (ar este dedicat
optimismul atât de viguros,
posibilitilor, un loc unde
imbunatajirea constant este singura busol, iar progresul este o certitudine la fel ca
rsritul zilnic al soarelui. Suntem un
popor care a aruncat jugul tiraniei i a jurat
s nu fie condus niciodat de elite arbitrare, de orice fel. Ne ferim de
mo_tenirea
ereditar _i de distinciile de clas, am îmbrji_at spiritul democratic i credem cá
orice persoan trebuie judecat numai dup meritele ei.
Noi, americanii, am fost con_tieni de circumstanele noastre speciale. Pentru
noi, America este un refugiu pentru orice fiin uman care a visat vreodat la o
viat mai bun _i _i-a riscat propria via pentru a veni aici _i a o lua de la capt.
Cinismul, scepticismul i pesimismul sunt complet strine spiritului american i
gãsesc puini adepti printre americani. Putem spune ceva asemntor despre Europa?
Acesta este motivul pentru care spun cu întristare c America nu mai este o jar
mare. Desigur, este înc cea mai puternic economie a lumii, cu o prezen militar
neegalat în istorie. Dar pentru a fio gar mare, este necesar s fie o jar bun. Este
adevrat c peste tot în lume oamenii se bucur de cultura _i bunurile de consum
americane. Muzica rap, filmele de aciune _i alte forme de divertisment, ca _i
hainele de marc anmericane sunt populare peste tot în lume. America este chiar
invidiat, dar nu mai este admirat a_a cum a fost odat. , Visul american", odat atât
de dorit, a ajuns s fie din ce în ce mai mult luat în batjocur . Stilul nostru de via
nu mai inspir , este considerat dep_it sau, mai ru, privit cu fric ori detestat.
Chiar _i americani, dac am sta s ne gândim bine, ar trebui s spun c am
ie_it cumva din fåga_, c ne-am rtcit. Nu mai suntem siguri cine suntem _i în ce
credem, ce ne motiveaz _i ne inspir la nivel personal i colectiv. Intr-o oarecare
msur, ,visul american" însu_i este responsabil pentru starea noastr de boal.
Tezele de baz ale ,visului american" sunt mai puin aplicabile într-o lume globalizat,
aspect care va fi explorat în detaliu în restul crii. La fel de important este faptul
c ,visul american" a fost ciuntit, o parte din esenja sa fiind abandonat . Ne vom
reîntoarce curând la aceast chestiune.

Poporul ales
Primul lucru care trebuie înteles despre ,,visul american" este c a fost perceput înc
de la început ca fiind exclusiv american. Nu s-a intenionat niciodat s fie un vis
imprt_it cu (sau exportat ctre) restul lumii. Puterea lui st în singularitatea sa,
nu
In universalitatea sa. , Visul american" poate fi urm rit _i împlinit numai în America.
 24 VISUL EUROPEAN

Unicitatea visului în contextul american este ceea ce l-a fcut atât de

atractiu
America un succes. Exclusivitatea sa este ceea ce il face acum s fie
-

ar
mai suspect _i nepotrivit într-o lume care începe s-_i creeze o
i
din cee în ce
con_tiin planetar
Când pelerinii au debarcat la Plymouth Rock in 1620, ei credeau cu
au fost eliberai de ctre Dumnezeu din jugul opresorilor lor
adevrat c
europeni. Ultimi
dintre reformatorii protestani, ace_ti refugiai se vedeau ca pe ni_te noi
asemnau primejdioasa lor clktorie cu cea a evreilor din vechime, care au
israeliti si
fugit de
opresorii lor egipteni i, dup ce au mers prin de_ert timp de patruzeci de ani, au
fost du_i de Yahweh în Canaan, tara promis. Liderul lor spiritual, John
Winthrop,
a spus micii sale turme chiar înainte s debarce c era ,poporul ales", chemat de
Dumnezeu pentru a fi exemplu _i lumin pentru omenire. ,Trebuie s ne gåndim c
vom fi un oras pe vârful unui deal, ochii tuturor oamenilor sunt aintii asupra
noastr ..."" Dac vom gre_i fa de Dumnezeu, i-a avertizat Winthrop, , vom ru_ina
pe multi dintre servitorii credincio_i ai Domnului, ii vom face s-_i schimbe
rugciunile în blesteme, pân când vom disprea din bunul tinut unde mergem",
Dac, pe de alt parte, îl slujeau pe Dumnezeu îmbuntjindu-i soarta, Dumnezeu
î_i va coborî privirea spre ei _i ii va rsplti.
De_i elevii înva astzi despre indrzneala i sacrificile acestor bravi _i umili
servitori ai Domnului, ei nu au fost intotdeauna atât de bine privii de contemporani
lor. Unii, cum ar fi arhiepiscopul Richard Hooker, au vzut in stilul lor ,puritan"
o anumit atitudine de superioritate care ii fcea mai puin potrivii s se amestece
cu oamenii obi_nuii _i mai predispu_i s triasc ,în slbticie"5.
Pelerinii _i alte ordine religioase _i secte oprimate care au dup ei au vzut
venit

vasta întindere slbatic american ca pe o natur lsat în paragin, gata s fie

vzut pe ei în_i_i ca
subjugat _i recuperat pentru slava lui Dumnezeu. S-au
emisari ai lui Dumnezeu, administratorii lui, care, prin
forfa credinei i a perse-
în çares
_i vor crea un nou Eden tara promis
-

verentei,vor îmblânzi slbticia

miere.
Curg lapte i continuat s rezoneze lungul
de-a istoriei americane,
Nopiunea de popor ales a lui Herman Melville Tunica alb
american". Cartea
devenind laitmotivul ,visului
zelul pe care americanii le-au simit, _tiindu-se
un
ne vorbe_te despre exuberana _i
destinat pentru lucruri mree:
popor ales,
noi purtm
ales, distinct Israelul timpului nostru,
Noi, americanii, suntem un popor în în afar de primul
lumii. Cu 70 de ani urm, am scpat din sclavie _i,
arca libertilor P mântului - , Domnul ne-a dåt nou,
îmbri_at
am un continent al
drept din na_tere
-

vor a_eza
care vor veni _i se
viitoare, vastele domenii ale pgânilor politici,
ca mo_tenire iar omenirea
fr vrsare de sânge. Dumnezeu a predestinat,
în umbra arcei noastre, sufletele noastre'
mult de la rasa noastr; simim lucruri mree în
a_teapt
America drept
drept popor ales, iar
-

americani continu s se vad

Multi destinat pentru mreie, calea americand
Ei cred c America este
pmântul promis. succesul nostru este dovada clar c am
considerând-o a fi calea
Domnului. Insu_i
credinta _i osteneala
într-adev r ale_i. rsplätit desigur pentru
Dumnezeu ne-a europenio
fost P mânt. Majoritatea
naiune de pe
noastr cu cea mai prosper i puternic
 LUNGA AGONIE A .VISULUI AMERICAN" 25

gsesc straniu acest aspect al ,visului american", chiar puin inspimânttor. Inss_i
ideea c Dumnezeu a fcut din noi poporul ales, iar din tara noastr pmântul ales
provoac zåmbete neîncreztoare, în special în rândul populaiei europene, mai
secular, care de mult a lsat în urm un Dumnezeu personal. Dar ceea ce prietenii
no_tri europeni nu par s îneleag este c acest element al , visului american" a fost
forta motrice responsabil pentru simmântul de incredere american mul
europeni l-ar putea numi arogan - c fiecare dintre noi poate ,muta munii" atät
timp cât Domnul este de partea noastr.
În fiecare zi, la _coal, copii no_tri jur credingá intr-onaiune aluiDumnezeu"
Banii no_tri sunt inscriptionai cu motoul ,In God we trust" (,Credem in Dumnezeu"
Chiar dac erc m s ne asigur m de separarea Bisericii de stat, viaa privat a
marii majoriti a americanilor este plin de religie. Suntem poporul cel mai devotat

religios dintre toate naiunile puternic industrializate ale lumi.

Credintele religioase ale americanilor joac de multe ori un rol în viaa politica.
ale Americi
De exemplu, aproape jumtate dintre americani (48%) cred c Statele Unite
ai
se bucur de protecia special a lui Dumnezeu". Unii conductori proemineni
care turnurile
Bisericii Evanghelice Protestante au sugerat chiar c motivul pentru
oameni au fost uci_i este
WTC _i Pentagonul au fost atacate _i aproape trei mii de
care a apucat-o America _i c
nemultumirea lui Dumnezeu fa de calea gre_it pe
su ales.
El nu mai acord protecie special poporului
american spune c puterea societii
O pondere important (58%) a publicului
oamenilor">. Aproape jumtate
americane este ,bazat pe credina religioas a
s crezi in Dumnezeu pentru a avea valori
dintre americani spun c este necesar
în fiecare aspect al viei lor",
bune. 60% dintre americani vd credina implicat schimbat sensul
iar 40% spun c au avut o experien religioas profund care le-a
vieti2 roag de
triesc credinta în fiecare zi. 36% din populaie se
Americanii î_i de câteva ori pe
câteva ori pe zi, 22% se roag o dat pe zi, 16% se roag
61% merg la biseric cel puin
sptmân, iar 8% se roag o dat pe sptmân".
ori pe lun, în timp aproapece jumtate (45%) asist la slujba
o dat sau de dou
sptmân". Având în vedere religiozitatea profund
cel puin o dat pe
religioas de acord ca fiecare zi de _coal
a Americii, e de îneles
c 71 % din populaie este
s înceap cu o rugciune. modul literal în care
pentru europeni este
mai surprinz tor
Ce este îns i de
68% cred în diavol°. Chiar printre absolvenii
americanii accept Scripturile. în diavol"
postuniversitare, 68% _i, respectiv, 55% cred
colegiu _i cei cu studii crezând c fiecare
americani cred în Biblie ad litteram,
Mai mult de o treime dintre nu numai o interpretare
inspirat sau
cuvåntul Domnului, i
rand al acesteia este Biblie".)
(Apropo, 93% dintre americani au o secular
pove_ti închipuite8. intrat în conflict cu educaia
a Americii a
Credinta religioas profund Nicäieri lupta dintre cele dou nu a
_colilor publice.
american înc de la înfiinarea se preda în _coal
teoria evoluiei sau
dintre a
Tost mai aprig decât în conflictul a creat fina
uman , în
cred c ,Dumnezeu
dintre americani Nu de mirare
Creationismul. 45%
e
cam cu 10.000
de ani în urm "",
orma pe care o cunoa_tem
astzi,
 26
VISUL EUROPEAN
c 25% dintre
americani cred c teoria
publice, spun c aceast teoriecreaionist
iar alti 56% trebuie predau
_colar4. trebuie cel puin in.
in yole
inclusá in pro
prorgs ana
Chiar mai
Europa este
nelini_titor pentru muli agnostici din Statele Unite
faptul c 40% dintre
americani ale
Americá
btlia cred cå lumea se va
Armaghedonului
Armaghedon
dintre lisus _i Anticrist.
47% dintre sfår_i odaz
.

de cred, asemenea, c cei care

c lisus se va Anticristul
reîntoarce în timpul vieii lor.este pe Pámånt cred
acum, iar 45% cre
Armaghedonul se apropie vd dezastrele naturale Majoritatea celor care cred
drept semne ale i
distrugerii i ale haosului prezise inepidemiile,
de
bun in exemplu,
Biblie". Dac este _i oSIDA
pOvestea
iar 63% spun c
cu
Armaghedonul,
aceasta este c 82% dintre parte
probabil vor
merge acolo. americani cred in rai,
Am auzit
muli anali_ti spunánd c, dacNumai 15% cred c vor merge in iad"
disput asupra unor chestiuni mai americanii i europenii se afild
in
totu_i foarte diferii importante sau mai
în atitudinile puin importante, ei nu surt
sugereaz îns _i vederile lor fundamentale.
altceva. Dac _ase din Statisticile religioase
important în
viata lor", în rile
zece americani spun c
religia este foarte
Cu zi. Pån
i în ri catolice Europei este un factor neglijabil
ea
in viaa de zi
afirm c religia este foarte precum Italia i Polonia, numai o treime din populaje
e foarte important. In Germania, numai
important, în Marea Britanie procentajul scade la 21% spun c religia
in Cehia la 112. În 16, in Franta la 14, iar
Suedia,
9%27. Ins Europa nu este un caz
el este chiar mai
coborât (10%), iar in Danemarca
singular. In
-

foarte important în Coreea, numai

viata lor, iar în Japonia numai 12%25% consider religia
religio_i". In timp ce jumtate
dintre americani merg la biseric in consider foarte
se

prin comparaie, mai puin de 10% din fiecare

Suediei _i Danemarcei se duce la populaia Olandei, Marii sptmân.
Britanii, Germaniei,
slujb dat
o pe lun", In Europa de Vest,
jumtate din populaie nu merge niciodat la aproape
biseric, iar în Europa de Est numul
este _i mai mic30
Multi europeni nu mai cred in Dumnezeu. Dac 82%
Dumnezeu este foarte important dintre americani c
pentru ei, aproape jumtate dintre danezi,spun
gieni _i suedezi spun c Dumnezeu nu este norve-
vedere al credinelor religioase, vederile important pentru eis". Din
americanilor sunt mai apropiate punctul
de
de
persoanelor din rile în curs de dezvoltare _i în contradicie cu cele din restulcele ale
industrializate. lumii
Fac toate acestea vreo diferen ? Nimic
nu este mai
important pentru felul de a
gândi _i de a actiona în lume al oamenilor decât valorile
in cazul
majoritii americanilor, valorile religioase influeneaz felul înpersonale.
care acionm, nu
numai acas, ci i pe scena
internaional. De exemplu, atitudinea
despre natura rului
_i a binelui difer substanial de cea a americanilor
europeni. The World Value Survey (institut ce efectueaz sondaje prietenilor no_tri
despre valorile la
scar planetar) a solicitat oamenilor din
diverse
urmtoarele dou viziuni asupra moralitii reflect trimai aleag care anume dintre
s
bine
principi clauzitoare foarte clare despre bine _i ru. Ele se atitudinea lor : ,Exista
de imprejurri" sau ,Nu exist aplic tuturor inditere
principii cluzitoare foarte clare despre bine i rau.
 LUNGA AGONIE A, VISULUI AMERICAN" 27

Ce este bun sau ru depinde în întregime de circumstanele timpului nostru"2.

Majoritatea europenilor _i chiar coreenii i japonezii au ales al doilea rspuns, în
americanii
timpDince cauza l-au preferat pe cel dintái".
credinei noastre religioase profunde c exist principii cluzitoare
absolute si cunoscute despre bine _i ru i c aceste principii nu se schimbá
niciodat, indiferent de
circumstane, avem tendina s privim lumea ca pe un camp
de lupt, in care fortele binelui i cele ale rului se infrunt in permanent. Din
acest motiv, politica noastr extern a fost condus, cel puin în parte, ca o saga
moral în desf_urare, în care fortele binelui se confrunt cu cele ale rului. Alte
ri pot vedea interveniile noastre militare în termeni materiali, crezând c pentru
americani, ca si pentru altii interesele proprii i cá_tigul material sunt motivele
principale. E posibil. Dar, cel puin în ceea ce prive_te justificarea sa, rzboiul a
fost întotdeauna prezentat publicului american drept o lupt a binelui cu rul. In
timpul R zboiului Rece, eforturile noastre de a îngrdi expansiunea comunist au
fost vzute ca o cruciad moral împotriva ,comunismului ateu". Spre sfår_itul
Rzboiului Rece, pre_edintele Reagan a descris Uniunea Sovietic drept un , Imperiu
al rului". Dup c derea comunismului, acul busolei noastre morale s-a întors spre
pericolele determinate de regimurile duplicitare si de gruprile teroriste. Dupa
atacurile din 11 septembrie, pre_edintele George W. Bush a mobilizat poporul
american referindu-se la eforturile noastre de a-i gsi pe terori_ti ca la o mare

cruciad. Mai târziu, pre_edintele s-a referit la Irak, Iran _i Coreea de Nord ca la
o ,Ax a rului". Cu toate c europenii se sperie de imaginile religioase folosite de
a Casei Albe
America pentru a descrie conflictele planetare, retorica special
gse_te o audien favorabil în inima Americii.
de asemenea, pe americani în cel
Credinta c sunt poporul ales i-a transformat,
studiu realizat de National Opinion Research
mai patriotic popor din lume. ntr-un
loc într-un grup de dou zeci _i
Center, Statele Unite ale Americii sunt pe primul al cetjenilor34
sentimentul de mândrie naional
trei de tri în ceea ce prive_te
foarte mândri de fara lors. Nici o alt tar
72% dintre americani spun c sunt dintre
cu a_a ceva. Mai pujin de jumtate
industrializat din lume nu se poate luda
occidentale printre care Marea Britanie, Frana,
cetätenii trilor democratice mândri de naionalitatea lor"36. Nu
Danemarca -,se simt foarte
Italia, Olanda _i american, c americanii,
este surprinztor, având în vedere ardoarea patriotic din
lor decât cetenii
femei, sunt mult mai dornici s lupte pentru tara
brbai _i
arat un studiu realizat de organizaia Gallup3"
treizeci de alte tri, dup cum de sentimentul de mândrie
de fervoarea patriotic _i
Europenii sunt alarmai de cel de superioritate cultural . ^ase
din
najional al americanilor _i în special noastr este superioar
suntem perfecti, dar cultura
zece americani cred c ,nu dintre germani cred
numai 37% dintre britanici i 40%
altora". Prin comparaie, cultura lor
numai unul din trei francezi vd
acest lucru". i aici intervine surpriza:
40
toat
ca fiind superioar altora" mult pe europeni este credina
Americii c
Ceea ce i preocup cel mai arat Pew Global
de viaj american. Dup cum
modul obiceiurile
umea trebuie s bine c ideile i
urmeze

dintre americani cred c ,e

Attibades Projects, 79%
28 VISUL EUROPEAN

americane se rspândesc în lume", în timp ce numai 40% dintre

europeni sna
nt
acord cu diseminarea ideilor i obiceiurilor
americane de
Ce este interesant in mod special in toate aceste studii
despre patriotitm
naionalism _i idei despre superioritate cultural e c printre europeni (_i oamen
din alte regiuni ale lumii) sentimentul de mândrie
naional este in
descre_tere de
la o generaie la alta. America este
excepia. Un covär_itor 98% din tinerenl
american spune c este mândru de
din tineretul
naionalitatea sa, în comparaie cu numai 58
britanic _i 65% din cel germans. Majoritatea americanilor
aceste cifre ca pe un semnal privesc
pozitiv al vitalitjii republicii. Muli europeni se
întreab dac America este pierdut în trecut. In
epoca globalizrii, în care loialitatea
faa de o far anume devine mai puin important în definirea identitii individuale
_i colective, faptul c americanii rmân cu atâta
politic convenional al statului-naiune ne pune în mod pasiune credincioi modelului
clar de partea geopoliticii
tradiionale, _i în nici un caz în avangarda noii con_tiine
Atât timp cât americanii planetare.
cread c sunt poporul ales,
gsesc alinare în credina religioas _i continu
s
pzit _i protejat prin graia lui Dumnezeu, e foarte
putin probabil ca naionalismul _i patriotismul acestora s
sugerez c naionalismul a disprut de pe scena
descreasc. Nu vreau sä
mondial. Dar este clar c pentru
aproape toate naiunile industrializate,
de dezvoltare, precum _i pentru multe dintre trile în curs
statul-naiune nu mai este singura platform pentru a
_i convingerile personale i pentru a realiza exprima prerile
a_a cum vom vedea în aspiraiile personale. Visul european,
in epoca
paginile ce urmeaz, este primul vis transnaional care
planetar. Dac mândria naional este în scdere în apare
c
pentru europenii î_i iubesc mai puin tara, ci mai Europa, nu este
_i loialitile lor se extind dincolo de degrab pentru c identitatea
frontierele statului-naiune,
sentiment mai bogat _i mai adânc al pentru forma un
a

Va fi dificil pentru americani s apartenentei

la lume.

interactiunilor _i fluxurilor, în care fiecareadapteze

se la o lume fr
frontiere, o lume a
dintre noi este din ce în ce mai
in retele i
dependent unul de altul interconectat
Ce se întâmpl cu sentimentul pentru bunstarea noastr colectiv i
american c suntem individual.
ales, într-o lume în care exclusivitatea deosebii, c suntem un popor
pierde din ce în ce mai mult
inclusivitii?
Este Dumnezeu mai teren
favoarea
puin interesat de întreaga lui creaie decât
în
America de Nord? de
Europenii ar putea gsi o asemenea
dar, credeti-m, muli americani rmån presupunere
ata_ai noiunii statutului nostrudistractiv, de
ale_ii lui Dumnezeu. Dac am special
renuna la aceast credin
veridicitii sale, sentimentul deîncredere în noi în_ine _i în
sau am avea dubii
asupra
fi
putea vtmat ,visul
în mod
ireparabil. Adeseori, atlei _i
american ar
politici _i oameni de afaceri afirm, când
sunt
celebriti americane, lideri
dep_it sau orice realizri sau intervievai, c orice obstacole au
succese au avut,
religioase _i bunului Dumnezeu. Inc nu am pe toate le datoreaz credintei lor
celebritate sau un lider auzit un singur atlet
politic care s fac o astfel european,
Trebuie subliniat c nu orice de afirmaie.
cauza
convingerii emigrant care a ajuns în America a
aici, muli alii nu aureligioase. Dac unii au
descoperit credina odat ce fcut-o u
fcut-o, dar au putut totu_i s triasc
au
au
-visul american.
 LUNGA AGONIE A .VISULUI AMERICAN" 29

si în zilele noastre, o minoritate apreciabil a americanilor nu sunt religio_i deloc,

dar se identitfic totu_i cu visul american". Aceasta deoarece notiunea de popor
ales a devenit atât de rspåndit în cultura american în ultimele dou secole, incát
_i-a pierdut tenta religioas iniial _i s-a întiprit în psihicul american.
Religiogi sau nu, majoritatea americanilor cred c avem o poziie special fa de
restul natnunilor i popoarelor lumii. De ce este aceast credin atát de important?
Europenii nu simt c sunt un popor ales i totu_i par s se descurce bine în lume.
Exist îns o diferen. Europenii m întreab adeseori de ce americanii sunt atat
de optimi_ti în ceea ce prive_te vitorul lor. În mare msur, este ideea de a fi un
popor ales, ceea ce ii face pe americani s fie etern optimi_ti. Nu avem indoieli c
suntem destina i pentru mreie atât ca indivizi, cât _i ca na iune. Ne face s fim
mai dispu_i decât alte popoare s acceptm riscuri, deoarece credem c suntem
pzii, protejai _i destinai s reu_im.

Discreditarea eticii muncii în America

Cu toate c ideea c sunt un popor ales le-a dat americanilor încredere în capacitatea
noastr de a reu_i în via, mai este un alt element-cheie al , visului american" tar

de care acesta nu ar fi devenit niciodat o puternic. Dac John

viziune atât de
Franklin a
Winthrop a reprezentat partea spiritual a,,visului american", Benjamin America a fost
fost cel care a furnizat ghidul practic. Viziunea lui Franklin despre
accentul pe materialism, utilitarism
inspirat de Iluminismul european, care punea
Franklin a privit virginul teritoriu american
_i interes personal în economia de pia.
fi utilizate _i fcute rentabile. El a
_i a vzut vaste resurse nefolosite care puteau
vzut în America un mare laborator pentru investigaii _tiintifice
_i tehnice. Ideea
lui de vis american" era o naiune cu geniu inventiv, permanent
angajat în crearea
Franklin prefera utilul sacrului _i dorea
,

bogiei _i extinderea economiei de pia. materiale decát s obin måntuirea.

mai degrab s creeze un corn al abunde ei
în meseriile practice.
America, în viziunea sa, tara unui popor harnic, expert
era
Franklin oferea autodep_ire. Pentru fiecare
act
Dac Winthrop oferea måntuire, utilitarist,
era administrat o doz de raionalism
de revelaie, pionierilor americani le
americani s fie atât cei mai înfläcrai credincioi, cât i cei mai
fcându-i pe valabil pân în
o caracteristic
toate popoarele lumil
-

dintre
agresivi pragmatici în serios afirmaia revoluionar a lui Thomas
zilele noastre. Franklin a luat uman are un
Declaraia de Independent, c fiecare fiin
Jefferson, coninut în dar i la c utarea fericirii. Nici un
numai la via i libertate,
drept inalienabil nu caute propria fericire.
vreodat c oamenii au dreptul s-_i
guvern nu mai sugerase fie fericit? Franklin credea c fericirea se obine prin
Cum incearc cineva s
neîntrerupt adic, s faci ceva din tine.
-

perfectionare personal în aparen

A_adar,,visul american" a contopit
dou mari tradiii europene, oricare alta
decât
umane mai puternic
lansând o viziune a aciunii
Contrare, american" era concen
atunci. In timp ceo parte a ,visului
unoscut în istorie pân mântuirii, cealalt parte a sa se concentra asupra forelor
urata asupra Paradisului _i
 30 VISUL EUROPEAN

naturii si atragerii piejei. Aceast contopire unic a pasiunii religioas

i ui
tarismului s-a dovedit a fi o fort puternic pe frontiera american i, maí
procesul de constructie a unei societi putermic industrializate, urbane i subuter
Motivul pentru care ,visul american" este durabil intr-o atàt de mare
másurz mo
faptul c implic
cele mai importante dorinte umane fericirea în lunea
aceaya
-

in
måntuirea in lumea cealalt. Prima necesit
perseverentá, autoperfecionare din a
autonomie, iar cea de-a doua o credint neabtut în Dumnezeu. Nici un
-

majo
anterior nu a oferit perspectiva a ceea ce este mai bun din alt
ambele lumi via2 -
prob-
prezent _i lumea de apoi. 55%
Intimp ce credina religioas rmâne puternic in America, exist dovezi dince
in mai numeroase c
ce a doua component a visului american" începe s släbeasc
In ultimii ani, tânra ,,

generaie de americani pare

s fi eliminat
acea parte a
Declaraiei de Independent in care Jefferson spuneaproape comple
c fiecare are
dreptul,s-i caute" fericirea, înlocuind-o cu ,fiecare are dreptul la fericire". VE
reamintii c Franklin ii îndemna
intotdeauna pe cititorii almanahului su, Pbor
Culte
Richard's Almanack, s munceasc fr inps
exaltând valoarea disciplinei i a muncii încetare. Aforismele lui Franklin, toate plãce
Màinile lene_e sunt uneltele diavolului", serioase, au fost aproape date uitári: tifica
Cine nu cârpe_te sprtura mic are necaz s ,Nu lsa pe mâine ce poi face astzi", a dev
se bazeaz repare gaura mare". ,Visul american" pasiur
pe ideea c succesul este rezultatul
Proverbele lui Franklin erau ultimele fire strdaniei, iscusinei _i autonomiei.
utilitarismul secular al Iluminismului cu subiate
vechea
ale unei testuri care
unise cândva New
ce Max Weber a numit
mai târziu ,etica
tradiie religioas calvinist, ceea in car
larg despre teologia Reformei în protestant a muncii".
(Vom discuta mai pe ameri-
tineri americani renun la etica capitolele _i 5.) Astzi, un numr crescând de
4
promc
muncii. Pentru ei, ,visul american"
mult pe noroc _i încredere în sine se bazeaz mai persor
decât pe credin _i
Unul dintre cele mai interesante perseveren. pupin
în toti ace_ti ani în care am sondaje de opinie public pe care le-am vzut de mo-
urmrit astfel de date a chestionat
dac sunt de prere c vor deveni tinerii sub 30 de ani este ce
A_a ceva era de a_teptat de la tinerii bogai. 55% dintre ace_tia au privite
americani. S nu uitm c rspuns afirmativ43 culur
Alger c e posibil pentru fiecare american s pove_tile lui Horatio
bogie -
parcurg
reprezint insi esenta,visului american". Dar cedrumul de la mizerie la fericir
acest sondaj era fascina in legrur afacer
problema urmtoare. Când erau cu
fiecare-
vor acumula aceast
bogie, 71% dintre cei care erau chestionai despre maniera în care a realiz
vreo _ans s devin
bogai din angajai credeau c nu aveau
viitoare de lucru? O slujba lor**. Atunci, ce putem spune despre
s ne =
posibilitjile
vårste între 18 _i 29 de ani cred majoritate cople_itoare de 76% dintre tinerii posibil
de ,dornici s lucreze c, indiferent de cu despre
din greu slujb, americanii nu sunt la fel A c
includeau _i pe ei în acest pentru a avansa, ca în trecut"a3,
grup. Presupun c se escatolc
un vis
Horatio Alger (1832-1899) a scris rspuns
de la srcie la bogie peste 130 de romane, multe
a unor dintre ele descriind
sustinut, curaj, hotrâre _i grijä tineri care _i-au împlinit ,visul american" ascensiune Exp
fel de
populare ca _i cele ale pentru ceilali. La vremea prin m
lui Mark Twain
(n.r.). respectiv, crile sale erau (194
 LUNGA AGONIE A .VISULUI AMERICAN"
31
Când Newsweek a realizat acest sondaj, fost
pus iîntrebarea dac era probabil
a
ca respondenii s devin
bogai, dac
prin munc, atunci prin investiii, prin
nu
mo_teniri sau datorit norocului. In ceea ce prive_te investiiile, studiul a fost fácut
in 1999, când piaa era supraînclzit, iar investitorii înregistrau cá_tiguri record
din actiunile lor. Situaia este îns diferit astzi. Mo_tenirea este o posibilitate, dar
majoritatea generaiei baby-boom' este înglodat pân peste cap în datorii _i e puin
probabil c va putea lsa o mo_tenire apreciabil - cel puin nu suficient pentru cei
55% dintre tinerii care cred c se vor îmbogio. Deci rmâne norocul. Toate aceste
categorii- investiii, mo_tenire _i noroc - nu necesit munc susinut i perseveren,
genul de caliti pe care Franklin le considera virtui eseniale pentru a reu_i în
America. Bnuiala mea este c muli tineri cred c vor fi noroco_i. Bogia va veni
cumva, fara a fi nevoifi s munceasc din greu pentru a o obtine.
Imi vine în minteo carte scris de fostul critic social Christopher Lasch The
Culture of Narcissism. Lasch argumenta c etica consumismului a ptruns atât de adânc
in psihicul american, încât majoritatea americanilor i în special tineri urmresc doar
-

plcerea de moment i preocuprile triviale: Urmrirea interesului personal, iden-

-

tificat în trecut cu urmrirea raional a câ_tigului material i acumularea de bogie,

a devenit o cutare a plcerii _i supravieuirii psihice... trie_ti momentul este
S
pasiunea dominant -
s trie_ti pentru tine, mu pentru predecesori sau posteritate"47
La puin timp dup analiza lui Lasch, regretatul profesor de la Universitatea din
New York, Neil Postman, _i-a publicat opinia despre narcisismul american neinfránat
in cartea intitulat Amusing Ourselves to Death. Ambii, observatori ateni ai culturii
americane, se temeau c tinerii americani erau din ce în ce mai prin_i într-o cultur
promovat de media, care vinde ideea satisfacerii instantanee a tuturor dorinelor
personale. Rezultatul a fost acela c fiecare generaie succesiv de americani era mai
puin doritoare (sau chiar capabilä) s munceasc din greu i s amâne recompensa
de moment în a_teptarea uneia vitoare. Pentru narcisist, timpul are valoare imediat _i
este centrat pe propria persoan. Angajamentele din trecut i obligaiile viitoare sunt
privite drept restricii inutile i piedici în calea satisfaciei imediate. In aceast nou
cultur a narcisismului, fiecare se simte îndreptit _i mult mai puin dispus s amâne
fericirea pentru ziua de mâine. Industria american de publicitate, cu o cifr de
afaceri anual de 330 de miliarde de dolari, este neobositîn urmrirea ideii c
tot ceea ce î_i dore_te. De ce s a_teptm? Pentru
fiecare poate avea clipa prezent
în
a realiza acest deziderat, America a trecut la o cultur a crii de credit, care ne permite
S ne bucur m acum _i s pldim mai târziu. Muli americani träiesc cu mult peste

lor _i se îneac în datorii ceea ce perpetueaz comportamentul narcisist

posibilitile
-

in societatea american .
despre care Lasch _i Postman au observat c se generalizeaz
unde combina
A coborât oare ,visul american" de pe piscul semet odinioar,
raional _i a devenit
escatologia cre_tin cu utilitarismul iluminist _i comportamentul
crescând de americani,
un vis de a avea noroc? Din câte se pare, pentru un numr
rspunsul este da.
mondial
în toat lumea dup cel de-al doilea rzboi
Explozia demografic înregistrat
(1946-1964) (n.r.).
 VISUL EUROPEAN
32

Rasplata fr munc

Americanii _i-au asumat întotdeauna riscuri. Aceasta este o parte integra

,visului american". De obicei, am asociat asumarea de riscuri în America cu abil-
de a o lua de la început într-o jar nou, cu deselenirea pmánturilor virgin
investiile într-o idee sau cu pornirea unei noi afaceri. Astzi, pentru un n
crescând de americani, asumarea riscului se reduce în principal la jocurile de ne
In 2002, _apte din zece americani au practicat o formá sau alta de jocus
noroc legal. 57% dintre americani au cumprat un bilet de loterie în ultimul an
31% joac în cazinourisd. Rata de cre_tere anual a industrieijocurilor de noroc
foarte ridicat, 9% în ultima decad, o cre_tere semnificativ mai mare dec
economiei americane în totalitatea sa. Americanii cheltuiesc mai muli ban
jocuri de noroc decát pe filme, casete video, DVD-uri, muzic _i cri, i
impreun . In 2002, americanii au cheltuit 68 de miliarde de dolari pe jocuri de nc
legate de curse, cazinOuri i loteri, în comparaie cu doar 27 de miliarde in 19
Când eram copil, în anii '50, numai statul Nevada permitea jocurile de noE
Astzi, patruzeci i _apte de state áu legalizat jocurile de noroc, din care obtin 1
mult de 20 de miliarde prin loterii i cazinouri, adic peste 4% din veniturile lo
Jocurile de noroc au devenit
rapid o preocupare national i, de muli
roape o obsesie. Potul la Powerball poate s dep _easc 300 de milioane
dolari. Nu e neobi_nuit ca la coada pentru bilete s fie 500 de persoane, care pet
acolo o bun parte din zi pentru a cumpra un singur bilet35.
Mai mult de 400 de milioane de dolari pe an sunt cheltuite
pentru a fa-
publicitate loteriilor statale _i altor jocuri*. O mare parte a acesteipublicita
exploateaz tema ,visului american" de îmbogjire. Loteria din statul New Yon
atrage clienii cu sloganul ,un dolar _i un vis". Loteria din
Acesta poate fi biletul tu de ie_ire din srcie"S5. Chicago exclam-
Jocurile de noroc, ca _i drogurile au devenit un viciu
americani. Amândourspund pentru milioane
nevoii de satisfacere imediat fericirea instantane=-

National Research Council estimeaz c mai mult de 3

milioane de americani sus
juctori patologici .pe via", 1,8 milioane de americani devenind
în ultimul an", 7,8 milioane auo problem ,pe via" juciori patologic
au ajuns în aceast situaie în ,ultimul an"°. i mai cu jocurile, iar 4 milioan-
crescând de adolesceni care intr în
îngrijortor este num=
categoria patologic
în ,ultimul an" sau au C
problem cu jocurile aproximativ 20% din tineretul american,
-

Dorinta de succes imediat a devenit

legalizate sunt numai una dintre cile predominant
în cultura american. Jocuril
realizrii , visului american". Intr-un urmate de cettenii Americii în speranl"
timp, la sfâr_itul anilor 90, era la modà
actiunilor. Milioane de americani î_i riscau
economiile de o via în speranta capiae
v
Un fel de 6 din 49. Se
42 de bile. Sunt 9
extrag 5 bile albe dintr-o urn cu 55 de bile urnd
cu
categorii de _i una ro_ie dintr
câ_tiguri, prima fiind 5/55 + 1/42, iar ultima l1/4
 LUNGA AGONIE A ,VISULUI AMERICAN" 33

industria de înalt tehnologie luat forma

deveni imediat milionari. Actiunile în au

unei retete pentru succes. Investitoru istet a devenit noul erou gen Horatio Alger - ,
cu diferenja c, dac eroul american original a trebuit s munceasc din greu i s
dep_easc obstacole pentru a reu_i, epigonii si moderni trebuiau s asculte de
informaii u_otite pe strad, s-i aleag pe cá_tigtori i sá-l cheme pe agentul d
burs. In cele din urm, bursa a czut, lsând milioane de reprezentani ai generaiilor
trebuind s fac
baby-boom i X" fr economii suficiente pentru anii de pensie _i
fat perspectivei de a lucra pân la 70 de ani pentru a se întreine.
Pentru muli tineri americani, noul gen de programe de televiziune, reality show,
a devenit cea mai recent de
posibilitate din anonimat. Mii de tineri stau la
ie_ire
coad la audiiile pentru programe ca: ,All American Girl", ,American Idol
Apprentice",
American Juniors", ,America's Next Top Model", ,Average Joe", , The
,Mr. Personality",
The Bachelor and Bachelorette", ,Big Brother", ,Meet my Folks",
Millionaire", ,Star Chamber",
Next Action Star", » Fame", ,The Family", Joe
Fame" _i ,Who Wants to Marry a Millionaire? ". In
,Survivor", ,,30 Seconds to
la televiziunea american ".
2004, au fost mai mult de 170 de astfel de programe fie
s descoperii, s devin
Toti cei care particip la astfel de programe sper un minimum
s celebriti.
ajung Dac unele dintre aceste programe necesit
faimo_i, participanii s se
multe este suficient ca
de talent _i cuno_tine, pentru cele mai fcut cu mai
s fie ei în_i_i. Prezicerea profetic a lui Andy Warhol,
prezinte _i
America fiecare dintre noi va avea cincisprezece
mult de treizeci de ani în urm, cî'n americane de
este a c u m trit în fiecare sear la posturile
minute de faim,
oameni obi_nuii se a_az în faa camerelor de luat vederi pentru
televiziune, când
americani s-i poat vedea tråindu-_i
viaa.
ca milioane de faima
s fie acceptai în aceste programe,
Pentru cei câiva noroco_i care reu_esc anonimatul
majoritatea se reîntorc la
dureaz puin. Dup apariia pe micul ecran, a vedea pe cineva
milioane de privitori americani,
vietii lor de zi cu zi. Dar, pentrudac numai pentru scurt timp, le menine în via
chiar
ca _i ei devenind faimos, trebuie e doar puin
li intämpla i lor, ca tot ceea ce le
ceva se poate
sperana c a_a pot s tråiasc ,visul american" prin
substituire,
noroc. Intre timp,
milioane de privitori c visul lor se poate
noroco_i care izbutesc, convin_i
urm rindu-i pe acei puini
lor rândul.
îndeplini _i c le va veni _i argumenta c ceea ce îmbrti_eaz
milioane de
putea
Multi anali_ti sociali
ar
Autenticul ,vis american"
ci fantezia american .
american",
americani nu este visul ,

intens _i sacrificile pentru

un viitor mai
Dumnezeu cu munca
combin credinta în televiziune _i altele la fel
se -

legale, programele de
bun. Noile surogate jocurile un popor obez, lenes
_i
-

iluzie. Am devenit, spun anali_tii, s î_i

bazeaz pe fantezie _i succesul, dar fr
bun parte a timpului dorindu-_i
o
sedentar, care î_i petrece n e c e s a r pentru a reu_i
în via.
achite cotizaia" de efort personal adev rat pentru un
din ce în ce mai
Aceasta este o judecat
dur, dar probabil de prini ce le-au
care au crescut rsftai
din clasa de mijloc, cu bani,
adesea
numr de americani ce se pot cumpra
le-au oferit toate plcerile
_i
Tacut toate poftele
morale
uneori a nu avea principii
considerat
_i 1970,
între anii 1960
Populaia n scut
solide (n.r.).
 34
VISUL EUROPEAN
înainte ca ei s fie
copii ai prinilor suficient de maturi
din pentru le putea a
efortul generaia
necesar pentru a baby-boom sunt
candidai
intelege. Rástkta
disciplina, mentine adevratul,vis puin probabilit
munca intens, american"
care le autonomia
folosim pentru a descrie i sacrificiul în viat. Cr-
o
descriere a strii
personal
tineretul din clasa medie. nu sunt
cuvinte
emotionale
Am fost aici, am fcut asta" _i mentale a unui numr Plictiseala
crescând de tinerimai de
e
eo fraz
tineri ating maturitatea, au fost care se aude
adesea printre tineri.
amer-
Ins au foarte peste tot, au fcut totul, au vzut Când
înainte de puin sau chiar nimic
ctre care s totul _i au avut
a
putea s le
viseze. Pentru ace_ti tineri aspire. Visele lor au fost
imp
este s se motiveze americani, cel mai
ei
pe în_i_i. Nu e de mirare dificil
de noroc sunt în deci c butura,
cre_tere. Când viitorul nu mai e ceva drogurile _i joe=
greu, fiind deja experimentat _i lsat pentru care trebuie munci
în în urm, rmâne
lupta cu plictiseala, pentru a numai plcerea de mom
mai trece timpul _i a
O parte dintre
observatorii americani sociali cred c rezista înc o zi.
unul dintre motivele
care,visul american" pierde teren este pe=
tinerilor, dezvoltându-le un ego faptul c le-am dat prea
mult pu
succesul li se cuvine datorit supradimensionat _i, odat cu el, credinta
Astzi, multiplelor lor caliti. Un educator a remarc-
copiii obin un 10 numai pentru c vin la
clase de tineri lideri din lumea _coal". Recent, am predat u
afacerilor (jumtate europeni,
Europenii s-au artat mirai de faptul c de câte ori asistaujumtate america-
la o întâlnire um
prezentarea era fcut de un om de afaceri american, americanii din
cople_eau pe vorbitor cu laude ca pentru o prezentare strlucit, chiar dacaudienta
ace
fcuse o lucrare standard despre lucruri nu
prea interesante. Europenii s-au pla
de faptul c, deoarece americanii se
încurajeaz exagerat unii pe alii, nive-
performantelor continu s scad, iar standardele de excelen sunt compromis=
Dac ti se spune întotdeauna c ceea ce faci este temeinic, bine conceput _i
gând
si executat cum trebuie, de ce s mai încerci s te autodep_e_ti?
Un sentiment al îndreptirii merge mân în mân cu încurajarea exagerat
Dac permanent i se spune cuiva cât este de bun, chiar începe s cread _i a_teap
s i se întâmple numai lucruri bune. Pentru ace_ti tineri, ,,visul american" nu m
este o c utare, ci un drept.
Dorina de satisfacere imediat, când este combinat cu un sentiment al îndreptir
_i cu încurajarea exagerat, poate crea un amestec emotional volatil. Tipul
personalitate narcisist este in general mai pufin capabil s fac fa multiplelo
frustrri ale vieii ie mai predispus la o comportare antisocial, incluzând pân =
s aib.
violenta pentru a obine ceea ce cred ei c merit _i sunt îndreptii
Este cutarea, altdat nobil, a,visului american" pe cale s devin întunecali
i ru prevestitoare in máinile tinerei generaii? Un sondaj al atitudinilor i valoru
canadienilor _i cet tenilor Statelor Unite ale Americii, întreprins de-a lungul a op

ani între 1992 _i 2000, ne ofer o înelegere a chestiunii.

Canadienii _i american
au fost intrebai dac , sunt de acord sau nu" cu faptul c,
atunci când cineva
foarte tensionat sau frustrat, puin violen
poate s ofere u_urare i dac t de
canadieni au fos
lucru ,ar avea importan". In 1992, 14% dintre americani _i
 LUNGA AGONIE A , VISULUI AMERICAN" 35

acord c violena moderat este benefic", În 1996, proporia canadienilor care

credeau c violena moderat e justificabil sczuse la 10%, în timp ce pentru
americani eacrescuse la 27%". In 2000, procentul canadienilor urcase la 14%, pe
când al americanilor ajunsese la 31%, aproape o treime din populaia american
$i mai îngrijortoare au fost rspunsurile atunci când canadienii _i americanii au
fost întrebai dac , este acceptabil folosirea violentei pentru a obtine ceea ce
vrem". In 1992, 9% dintre canadieni _i numai 10% dintre americani au ráspuns
afirmativ4. In 1996, îns, 18% dintre americani au crezut c este bine s foloseasc
violenta pentru a-_i realiza dorintele, în timp ce tot 9% dintre canadieni gândeau la
fels3. In 2000, prpastia dintre canadieni _i americani se lrgise i mai mult. 12%
dintre canadieni i 24% dintre americani erau de acord cu folosirea violenei pentru
realizarea dorin elor" : adic aproape unul din patru americani credea c folosirea
violenei este justificat pentru a obine ceea ce i_i dore_te. Michael Adams, care
conduce institutul de sondaje Environomics, a conchis c ,americanii sunt gata s
ri_te mult mai mult decát canadienii pentru a-_i realiza viziunea proprie a visulu
american", inclusiv comiterea de acte de violen, dac acest lucru este necesar

Spiritul civic american

chiar atât de ru? E adev rat c americanii sunt

Un moment totu_i! Pot sta lucrurile
mai orientai spre îmbogire decât oricare alt popor. De asemenea, suntem probabil
Dar ce putem spune despre
mai puin implicai _i mai abuzivi decât multe alte popoare. francez Alexis de
cealalt fa a caracterului american, spiritul civic, pe care filosoful
la tänra Americ pe carea vizitat-o în 1831?
Tocqueville 1-a gsit foarte atrgtor
americanilor de a forma asociaii voluntare pentru a
Tocqueville a observat tendinta în Europa acelor timpuri
un fenomen aproape inexistent
promova bunstarea public,
sociale i cu cele mai diferite caractere formeaz
Americani de toate vârstele _i poziiile
industriale la care toi iau parte, ci
tot timpul asociaii. Nu numai asociaii comerciale i
foarte generale
feluri religioase, morale, serioase, inutile,
_i altele, de cele mai variate
-

foarte mici. Americanii se adun pentru a srbtori,

_i foarte limitate, foarte mari _i construi biserici, pentru a distribui cri _i a trimite
a
pentru a fonda seminarii, pentru cale. In opinia mea,
închisori i _coli iau na_tere pe aceast
misionari la antipozi. Spitale, morale din America%.
mult atenie decât asociaiile intelectuale _i
nimic nu merit mai
oameni din lume,
de departe, cei mai individuali_ti
americanii sunt,
De_i nostru liber slujirii comunitilor
în care tr im.
dedicm foarte mult din timpul
civice i de cartier, grupuri
fraternale, cluburi de tineret, asociaii
Organizaii recreative _i numeroase alte activiti
educative, activitfi sportive_i
artistice _i
a viejii în
America. Ne-am mândrit
integrant
Similare sunt de mult parte de voluntari cu con_tiin civic. Putem oare s
o

intotdeauna c suntem o naiune

comunitate în acela_i timp?
fim individuali_ti _i orientai spre american spre con_tiina
civicd a
înclinaia
Cu toate c este aparent paradoxal, Americanii au avut
în libertatea individual .
ayuns s reflecte credina noastr
profund
36 VISUL EUROPEAN

întotdeauna retineri în a ceda prea mult

putere statului. Pentru noi, liher.
inseamn abilitatea de a face avere _i, astfel, de a deveni independenti. A
intotdeauna guvernul ca pe un garant al drepturilor de proprietate
ne-am ferit de ideea c el trebuie s
individal Probl
joace rol activ in asigurarea
un
buns a fos

generale sau a redistribuirii bogiei ctre cei mai puin noroco_i dintre noi srac
aceast tem vom discuta pe larg în (des.
capitolul 2). Astfel de la început americanii a a_a
preferat s mentin taxele mici _i s limiteze rolul guvernului in comunitate, ame
a
optimiza acumularea individual de avere i a asigura un control personal pentn Am
asupra proprietilor. A-i ajuta pe cei nevoiai a devenit astfel o sporit mec

optiune individual. chestiune de un

Lester nat
Salamon, directorul Johns Hopkins Center for Civil
tradiia societii civile americane a luat na_tere dinSociety Studies
nu
observ c
individualist. El arat c ,un etos tradiia noastr
puternic individualist... a produs un puternic D
antagonism fa de concentrarea puterii". Rezultatul este c americanii n
bazeze prea mult pe
guvern pentru a face fa problemelor sociale
oväie s se ,

lsând astfel ca aceste _i economice,

probleme importante
voluntar"o7. De exemplu, acesta este motivul
s fie rezolvate
prin efort privat
de Europa, pentru care în America, spre deosebire
jumtate dintre colegii _i spitale _i dou treimi dintre
domeniul serviciilor sociale
în sectorul
sunt organizaiile din
Rdcinile religioase puternice ale Americiinon-profit, _i nu în sectorul public.
pentru rspândirea instituiilor societii civile. sunt, de asemenea, rspunzloare
din domeniul Multe dintre instituiile
sntjii, educaiei _i serviciilor sociale au fost create non-profit
instituiilor religioase. De exemplu, americanii au ca extinderi ale

infiinteze spitale în sectorul non-profit, în loc s se optat înc de la început s

ingrijirea medical pentru ceteni. Astzi, 46% dintre bazeze pe guvern s
asigure
locurile de munc din
sectorul non-profit sunt în domeniul
Pentru a se
îngrijirii
feri de o religie unic în sntii*
americanii au decis s separe Biserica stat, cum era cazul în
i statul, permiând astfel majoritatea Europei,
religioase s înfloreasc. Au înflorit, într-adevr, diverselor secte
universiti proprii pentru a asigura educaia i au creat,
printre altele,
Sub aspectele de religioas împreun cu educaia colegii _i
suprataá ale sectorului non-profit american, general.
prezena masiv a
comunitii este evident
natiunile europene. Organizaile religioase in societatea civil în
comparaie
11% dintre locurile de religioase americane sunt cu

dintre cele pe baz de

munc din sectorul
non-profit rspunztoare
_i pentru aproape pentru
voluntariat. Prin treime
o
proportii sunt de 3,5%, respectiv 11%20. comparaie, în Europa de Vest aceste
Este adevrat c o mare parte a
activitjii
spre serviciile sociale, cum ar fi voluntare din comunitile
este îndreptat
sraci _i hrana _i religioase
adäposturile
cheltuite pe activiti pentru cei fr cas. îngrijirea medical
Totu_i, majoritatea orelor de pentru ce
pastorale
Multi dintre sustintorii _i altele, în
vederea voluntariat sunt

societtii civile sunt mai implicrii în sectorul

perpeturii
institutjilor religioase
servicile sOciale potrivite decât agentile non-profit
afirm c
organizaju
servesc _i sunt mai pentru cei nevoja_i, deoarece
fac
guvernamentale administred
s
informate parte din comunitatea
i motivate s-_i pe
cai
ajute vecinii. Foarte adeva
 LUNGA AGONIE A.VISULUI AMERICAN" 31
Problema este îns c sectorul voluntar non-profit din Statele Unite ale Americii nu
a fost capabil s furnizeze nici pe departe acela_i nivel de asistent pentru cei
sraci, nivel pe care guvernul ar putea s-l realizeze dac ar juca un rol mai activ
a_a cum se întâmpl în Europa. ^i, cu toate laudele pentru eforturile civice
americane de a furniza servicii sociale, realitatea este c, în Statele Unite ale
Americii, salariile în sectorul non-profit de servicii sociale sunt mai mici decât
media salariilor din douzeci _i dou de naiuni europene. In timp ce, in medie,
unul din patru locuri de munc în sectorul non-profit în cele douzeci _i dou de
naiuni studiate este în domeniul serviciilor sociale, in Statele Unite ale Americii
numai 13,5% dintre poziiile pltite în sectorul non-profit sunt în servicile sociale".
Asta nu înseamn îns c societatea civil american nu este o for formidabil.
Dar o mare parte din motivaia spiritului civic american are la origini rdcinile
individualiste i religioase ale caracterului american. Prin compara ie, în majoritatea
trilor Europei, societatea civil are un caracter mult mai secular, mai puin legat de
ideea cre_tin a filantropiei individuale, ci legat mai mult de ideea socialist a
responsabilitäii colective pentru bunstarea comunitii.
in plus, multe dintre organizaiile non-profit americane au servit prin tradiie ca
suport social pentru sectorul de afaceri. Organizaiile de aduli, cum ar fi Clubul
Kiwanis' _i Ruritan", i organiza ile de tineret ca Junior Achievement_i chiar
4-Hsunt in esen legate de sectorul comercial, chiar dac , în principiu, sunt
organizaii voluntare i non-profit.
In ultimii ani, tot mai muli observatori au început s remarce un declin constant

sau chiar precipitat al voluntariatului în sectorul non-profit

din America. Robert
Putnam de la Universitatea Harvard a publicat rezultate controversate despre
declinul societii civile în cartea sa Bowling Alone. El atribuie scderea participrii
laa activitilede voluntariat mai multor factori. Putnam crede c aproximativ 10%
din declinul voluntariatului se datoreaz presiunilor de timp _i financiare, în special
Alt procent de 10% se datoreaz
în familile în care ambii parteneri lucreaz .
necesar pentru a ajunge la
suburbaniz rii _i cre_terii corespunztoare a timpului
locul de munc, ceea ce las mai puin timP pentru implicarea
în activiti non-profit
este sporirea modalitilor de
dup orele de lucru. Al treilea motiv, spune Putnam, televizorului. El
accent pe timpul petrecut în faa
petrecere a timpului liber, cu
din scderea activitjilor civice se datoreaz
apreciaz c mai mult de un sfert
In fine, Putnam crede c jumtate
diverselor mijloace electronice de divertisment.
de schimbarea de generaie,
din aceast sc dere este determinat pur _i simplu

lume fondat în 1915 la Detroit, având

Organizaie de ajutorare a copiilor din întreaga
reprezentani în 93 de ri (n.r.). Filialele sale se afl în
comunitar fondat în 1928 în Virginia.
Organizaie de ajutorare
rurale din SUA (n.r.).
ora_e mici _i localitti elementare
înfiintat în 1919 care are ca scop s predea elevilor noiuni
**Organiza ie non-profit la nivel internaional (n.r.).
economie, afaceri _i înfintarea unei firme. Are filiale
despre american al Agriculturii ce desf_oar programe
**Organiza ie administrat de Departamentulde fie buni cetteni _i s se
dezvolte lideri, s învee s
abilitjile
prin care tinerii s-_i (n.r.).
secolului XX
descurce în via. A fost înfiintat la începutul
 38 VISUL EUROPEAN

tinerii americani fiind mult mai puin interesai s dedice o parte din
timDul l .
pentru promovarea non-profit a telurilor sociale"", Dac are dreptate.lor liber
sugereaz o însprire a caracterului american _i faptul c presiunile legate da
_i bani, precum _i unmrirea plcerii ne-au fcut mai puin inclinai s ne
de bunstarea social
Dreoe
a vecinilor no_tri. ám
Dac acesta este într-adevr cazul sunt unii -

conform crora con_tina

nu a sczut chiar atât de mult pe cât cred Putnam social
_i alii - , atunci s-ar prea
,visul american" se pierde din ce în ce mai mult în
ingust, promovarea interesului
personal
consecine dezastruoase pentru bunstarea social.
cu
Exist totu_i _i un alt aspect al
problemei. Nu toi americanii sunt egoi_ti san
lene_i, nu toti î_i doresc rsplat fr munc, la fel cum nu
nepstori pe lâng ceilali oameni. Acest gen de toi americanii trec
milioane de americani care au muncit din persoane exist. Exist totu_i
greu, au transformat
realitate _i _i-au împrit ,,visul american" în
norocul cu cei mai puin noroco_i,
munc voluntar în interesul prin acte de caritate i
comunitjii.
crescând de americani, oameni de Dar, în acela_i timp, exist
_i un numr
caracter, care pur i simplu au abandonat
american". Au crezut, au continuat s ,visul
cread, au muncit din greu, _i-au îmbuntit
calificarea, au economisit _i s-au sacrificat pentru
lor, _i-au servit comunitatea, _i totu_i nu au viitor mai bun pentru
un
copii
reu_it. Au urmat scenariul, dar au
dezamgii la sfâr_itul pove_tii. De_i 51% dintre americani înc fost
american", 34% nu mai cred c este posibil mai cred în ,visul
ei".
prerul unui bilet de loterie este singura _ans pentru
de a tri
Pentru muli dintre
ace_tia,
Din nefericire, în visul american
,

timp ce numrul îmbuibailor _i al celor care nu

cum trebuie a sunt
crescut în ultimii
ani, numrul americanilor care pretuii
,visul american" a sczut. Rezultatul este c pot spune c triesc
,visul
pierzând mult din puterea de atracie pe care a avut-o american" a suferit
enorm,
ca
ii une_te
pe americani. povestea definitorie care
 VISUL EUROPEAN
2

Rsplata fr munc

Americanii _i-au asumat întotdeauna riscuri. Aceasta este o parte integrant

visului anmerican". De obicei, am asociat asumarea de riSCuri în America cu abilit grant
ultea
de a o lua de la început într-o jar nou, cu destelenirea påmánturilor virgine
investiiile într-o idee sau cu pornirea unei noi afaceri. Astzi, pentru un nu
crescánd de americani, asumarea riscului se reduce in principal la jocurile de noroe
In 2002, _apte din zece americani au practicat o forma sau alta de jocuri de
noroc legal. 57% dintre americani au cump rat un bilet de loterie in ultimul an, iar
31% joac în cazinouris. Rata de cre_tere anual a industriei jocurilor de noroc este
foarte ridicat, 9% în ultima decad, o cre_tere semnificativ mai mare decât a
economiei americane în totalitatea sa", Americanii cheltuiesc mai muli bani pe
muzic i crti, luate
jocuri de noroc decåt pe filme, casete video, DVD-uri,
de dolari pe jocuri de noroc
împreun". In 2002, americanii au cheltuit 68 de miliarde
cu doar 27 de miliarde în 199131
legate de curse, cazinouri _i loterii, în comparaie
de noroc.
Când eram copil, în anii '50, numai statul Nevada permitea jocurile
Astzi, patruzeci _i _aptede state au legalizat jocurile de noroc, din care obin mai
mult de 20 de miliarde prin loterii _i cazinouri, adic peste 4% din veniturile lor"
Jocurile de noroc au devenit rapid o preocupare naional _i, de muli ani,
s dep_easc 300 de milioane de
aproape o obsesie. Potul la Powerball poate
dolari. Nue neobi_nuit ca la coada pentru bilete s fie 500 de persoane, care petrec

acolo o bun parte din zi pentru a cumpra un singur bilet".

cheltuite pentru a face
Mai mult de 400 de milioane de dolari pe
an sunt

altor jocuri. O mare parte a acestei publiciti

publicitate loterilor statale i Loteria din statul New York
american" de îmbogire.
exploateaz tema ,visului exclam :
dolar i un vis". Loteria din Chicago
atrage clienii cu sloganul ,un
de ie_ire din srcie"5
Acesta poate fi biletul tu milioane de
au devenit un viciu pentru
Jocurile de noroc, ca i drogurile
nevoii de satisfacere imediat fericirea instantanee.
-

americani. Amândou rspund americani sunt

estimeaz c mai mult de 3 milioane de
National Research Council
milioane de americani devenind juctori patologici
juctori patologici ,pe via", 1,8 au o problem,pe via" cu jocurile, iar 4 milioane
în ,ultimul an", 7,8 milioane este numrul
an*. i mai ingrijortor
au ajuns in aceast situaie in ultimul sau au o
de adolesceni care intr în categoria patologic în ,ultimul an"
crescând
20% din tineretul american".
problem cu jocurile aproximativ
-

american . Jocurile
devenit predominant în cultura
Dorinta de succes imediat a Americii în speranfa
sunt numai una dintre cile urmate de cetenii
legalizate la mod pia
Intr-un timp, la sfâr_itul anilor 90, era
realizrii, visului american". economiile de o via în sperana ca vor
actiunilor. Milioane de americani î_i riscau

una ro_ie dintr-o u

din 49. Se extrag 5 bile albe dintr-o urn cu 55 de bile _i
Un fel de 6 ultima 1/42 (n.
de câ_tiguri, prima fiind 5/55 + 1/42, iar
cu 42 de bile. Sunt 9 categorii
 34 VISUL EUROPEAN

înainte ca ei s fie suficient de maturi pentru a le putea întelege.

Rásfktas:
copii ai prinilor din generaia baby-boom sunt candidai puin probabili ae
efortul necesar pentru a mentine adevratul ,,vis american" în
via. c
disciplina, munca intens, autonomia _i sacrificiul personal nu sunt cuvinta4,
care le folosim pentru a descrie tineretul din clasa medie.
Plictiseala e mai deo
o descriere a strii emoionale _i mentale a unui numr crescând de tineri
americ
,Am fost aici, am fcut asta" e o fraz care se aude adesea printre tineri.
Cand ace
tineri ating maturitatea, au fost peste tot, au fcut totul, au vázut totul _i au avut totul
Ins au foarte puin sau chiar nimic ctre care s tul,
aspire. Visele lor au fost implinite
înainte de a putea s le viseze. Pentru ace_ti tineri americani, cel mai
dificil lucn
este s se motiveze
pe ei în_i_i. Nu e de mirare deci c butura, drogurile i
de noroc sunt în cre_tere. Când viitorul nu mai e ceva jocurile
pentru care trebuie muncit din
greu, fiind deja experimentat _i lsat în urm, rmâne numai plácerea de
în lupta cu plictiseala, moment
pentru a mai trece timpul _i a rezista înc o zi.
O parte dintre observatorii americani sociali cred c
unul dintre motivele
care,visul american" pierde teren este faptul c le-am dat prea multá pentru putere
tinerilor, dezvoltându-le un ego supradimensionat _i, odat cu el, credinta cá
succesul li se cuvine datorit
multiplelor lor caliti. Un educator a remarcat:
»Astzi, copii obin un 10 numai pentru c vin la _coal". Recent, am predat unei
clase de tineri lideri din lumea afacerilor
(jumtate europeni, jumtate americani).
Europenii s-au artat mirai de faptul c de câte ori asistau la o întâlnire unde
prezentarea era fcut de un om de afaceri american, americanii din
audien i
cople_eau pe vorbitor cu laude ca pentru o prezentare strlucit, chiar dac acesta
fcuse o lucrare standard despre lucruri nu prea interesante.
Europenii s-au plâns
de faptul c, deoarece americanii se încurajeaz exagerat unii pe alti, nivelul
performanelor continu s scad, iar standardele de excelent sunt compromise.
Dac ti se spune întotdeauna c ceea ce faci este temeinic, bine conceput _i
gândit
_i executat cum trebuie, de ce s mai încerci s te autodep_e_ti ?
Un sentiment al îndreptjirii merge mân în mân cu încurajarea
exagerat.
Dac permanent i se spune cuiva cât este de bun, chiar începe s cread _i
a_teapt
s i se întâmple numai lucruri bune. Pentru ace_ti tineri, , visul american" nu mai
este o cutare, ci un drept.
Dorinta de satisfacere imediat, când este combinat cu un sentiment al îndreptjirii
si cu încurajarea exagerat, poate crea un amestec emoional volatil. Tipul de
personalitate narcisist este în general mai puin capabil s fac faj multiplelor
frustrri ale vieii _ie mai predispus la o comportare antisocial, incluzând pân _i
violenta pentru a obtine ceea ce cred ei c merit i sunt îndreptii s aib.
Este cutarea, altdat nobil, a ,visului american" pe cale s devin intunecata
si ru prevestitoare in mâinile tinerei generaii ? Un sondaj al atitudinilor _i valorilor
canadienilor _i cetjenilor Statelor Unite ale Americii,
întreprins de-a lungul a opt
ani între 1992 _i 2000, ne ofer o înelegere a chestiunii. Canadienii _i
fost
americane
au întrebai dac ,sunt de acord sau nu" cu faptul c, atunci cánd cineva
foarte tensionat sau frustrat, puin violen poate s ofere u_urare _i dac
lucru ,ar avea importan ". In 1992, 14% dintre americani _i canadieni au fost de
aces