9

,Statele Unite" ale Europei

Uniunea European mrime a treia instituie de guvernmânt din lume,

este ca
Cele 455 de milioane de cetjeni ai säi sunt împr_tiai pe aproximativ jumtate din
suprafaa continental a Statelor Unite ale Americii. In decursul urmtorilor doi
ani, cetenii si vor ratifica o Constituie, î_i vor angaja în mod solemn vieile
i
averile i i_i vor lega destinul personal i colectiv de succesul politic al Uniuni.

Ce este Europa?

Uniunea European este o realizare remarcabil, mai ales dac ne gândim c nici
chiar arhitectii si nu sunt siguri ce reprezint cu exactitate. Problema este c nu a
mai existat pân acum o instituie de
guvernmânt asemntoare Uniunii Europene.
Nu este un stat, cu toate c acioneaz ca atare. Legile sale au
prioritate in faja
legilor celor douzeci _i cinci de naiuni care o formeaz _i sunt obligatorii. Are o
moned unic -

euro - , folosit de muli dintre membrii Uniunii.

Reglementeaz
comertul _i schimburile _i coordoneaz energia, transporturile, comunicaiile l,
din ce în ce mai mult, educaia, peste frontierele naionale din interiorul
Cetjenii si au un pa_aport comun. Are un parlament propriu, care emite leg1, saus
o Curte European de Justiie, ale crei decizii sunt
obligatorii pentru rile
_i cetjenii Uniunii Europene. Are de asemenea un presedinte _i o for^ memb
Uniunea European satisface multe dintre caracteristicile cele mai armata
unui stat. Totu_i nu î_i poate impozita importante ac
cetjenii, iar statele membre au înc drept u
veto asupra oricrei decizii privitoare la folosirea
Cel mai important, Uniunea
trupelor lor.
European nu este o entitate teritorial. Cu toate
ea coordoneaz i reglementeaz activitjile care au loc în interiorul
teritoriale ale statelor membre, nu are pretenii teritoriale granileo
_i este, de fapt, o instiu
guvernamental extrateritorial. Aceasta face ca Uniunea European s fie uni
Statele-naiune sunt instituii de guvernmânt definite geografic, tând

controlul asupra unui anumit teritoriu. ^i dinastiile, exercita

_i imperiile au pretins contro
asupra teritoriului regatelor lor. Singura paralel istoric nul
posibil este cu
Imperiu Roman, din secolul al VIII-lea _i pân la iînceputul secolului al XIX-Ied. Sin
 STATELE UNITE" ALE EUROPEI 167

acea perioad, Vaticanul pretindea suveranitate asupra principatelor, ora_clor-state

Va
reatelor din majoritatea Europei de Vest _i de Nord. In realitate, influenta
octiv a Papei în chestiuni teritoriale avea mai mult un caracter moral _i eteric,
efec
constrângere.
neavând putere de
controleaz înc teritorile, dar puterea
Statele membre ale Uniunii Europene î_i
absoluta, asupra geografiei proprii a fost erodat încet, incet de
lor, cândva
un acord al Uniunii
impunerile legisla iei europene. De exemplu, Acordul Schengen,
d acesteia puterea de a crea un set de reguli care reglementeaz
Europene din 1985,
chiar prevedea formarea unei fore de poliie
imigrarea în Uniunea European _i
menmbrilor Uniunii. Statele au totu_i înc dreptul
europene pentru a proteja graniele
s permit în tara lor, cât _i de a desemna trile
atat de a decide câi imigrani
Odat ce un emigrant devine cettean într-o
nemembre din care ace_tia pot s provin. bucure
libertatea s-_i aleag rezidena oriunde în Uniune _i s se
tar membr, el are Uniunii
în care se stabile_te. Cetjenii trilor membre ale
de protectia deplin a trii
stabileasc rezidena în alt tar membr ,
Europene nu numai c au dreptul s-_i
dar chiar pot vota _i candida
în alegerile locale _i alegerile pentru Parlamentul
de adopie în pot
care tri.
European, dar nu în alegerile naionale ale rii
limitat de constrângeri teritoriale,
Deoarece Uniunea European îns_i nu este
bazeaz
ea poate continua s
admit noi membri. Apartenena la Uniune se pe
s
criterii de valoare _i nu este condiionat geografic. Teoretic, orice tar poate
Natura
satisface criteriile, s fie admis în Uniune.
cear s devin membr _i, dac
deschis _i incluziv a acestei noi instituii de guvernmânt a cauzat nelini_te în
candidate. Unii argumenteaz c, de_i
rândul membrilor _i tensiuni între trile la acele tri
apartenenta se bazeaz pe criterii
de valoare, ea trebuie restrâns numai
c istoricii în_i_i nu pot c dea de
care formeaz ,Europa istoric ". Problema este
istoric . Geografii, pe de alt parte, spun
acord asupra a ceea ce constituie Europa
îns spun c Europa începe la
c de fapt nu exist un continent european. Alii
chiar Turcia, spre sud-est. Este
malul Oceanului Atlantic i se extinde pân în Rusia i
sau din Orientul
Asia? Face parte Turcia din Europa
Rusia parte din Europa sau din controlat pri din Europa în
Mijlociu? S nereamintim c Imperiul Otoman a
Europa o parte a Orientului Mijlociu?
diverse momente istorice. A_a c este sau nu
aducând drept
cultural comun,
Muli pretind c Europa are o mo_tenire Iluminismul secolului al
r däcinile ei greco-romane, cre_tinismul _i
argument care rezult dintr-un
ei, este un mod de a privi lucrurile,
l-lea. Europa, spun este c istoria nu s-a desf_urat
în
recut _i un destin comune. Din nou, problema
o proiecteaz. De exemplu, în lumea
uniform care euro-entuzia_tii
ldniera pe Galia i Insulele
se extindea la nord de
cagreco-roman , ideea de Europa nu anticii
considerate parte din ceea ce
anice. Cu siguran, trile nordice nu erau
considerau afi ,Europa".
liantul cultural al Europe.
DSerica Catolic argumenteaz c religia cre_tin este

domnit peste pri ale Europei din

c Islamul a
unci cum putem explica faptul
ECOlul al VIII-lea _i pân la începutul secolului XX? dezbatere aprins att
nu sunt simple chestiuni
academice. Exist o

inuestea în cele din urm chiar Rusia så fie

Cat _i Turcia
în afara Uniunii, dac i
 VISUL EUROPEAN

168 lrgirii
asemenea,
chestiunea
înrudit a
atiilor dea
rela:

membre. De
admise ca Mijlociu.
Orientul
de Nord _i ? Nimeni nu pare s oti. _tie.
cu Africa

A_adar, unde
folosesesintagma
se

..geometrie
termin
variabil "
Uniunea Europeanà
pentru
de
a cuprindei toate combin
e toate
guvernámânt.
combinati
Dac
JbsereVPosvatposciortbilike
constitui acest
nou experiment te dificil
se întâmnllici
care ar

intelegem
putea
cu precizie ce este
Uniunea European ,
acest

torme noi pe
lucru
m sur ce
tâmpl
se
«
Darete,
ea se
metamorfozeaz în mod continuu in
Uniunea European este,
adapte
în realita4
în schimbare rapid.
noile realiti
postmodern . Dac pare amorfa si Pin
cu adev rat
institutie de guvernmânt ca navi1gheaza intr-o lume a nouttii nPpulin
stabila, aceasta se datoreaz
In era global ,
faptului
durata a fost comprimat aproape pånà la simultaneitate. ar istoria perper
unui acum care se
schimb in mod continuu. Geografia, la råndul e
a cedat în faa ci ca pe un melan:
nu mai este vzut în mod contiguu _i în termenii distan elor,
comune. De exemplu, regiuni
grupeaz locuri disparate activitai
în
tipare care
Baden-Württemberg, Rhônes-Alpes, Lombardia _i Catalonia sunt acum unite prin
prin
stränse care dep_esc frontierele statelas
retele comerciale, sociale _i politice telor-
-naiune existente. Multe regiuni din Europa au legaturi foarte strânse cu alte
regiuni aflate la mari distane din punct de vedere geografic.
Spre deosebire de statele i imperiile din trecut, ale caror origini se regsescin
mitul victoriilor eroice pe câmpul de lupt , noutatea Uniunii Europene const in

faptul c este de guvernare gigant din istorie care s-a nscut din
prima instituie
cenu_a infrángerii. In loc s comemoreze un trecut nobil, a încercat s se asigured
trecutul nu se va mai repeta niciodat. Dup un mileniu de conflict continuu, rzboaie
_i vrsri de sânge, naiunile Europei au ie_it decimate din umbra a dou rzboaie
mondiale in nmai puin de jumtate de secol: populaia schilodit i ucis, monumentel
antice i infrastructura în
ruine, tezaurele golite i modul de via distrus. Hotarnt
s nu mai intre vreodat în conflict armat între ele, naiunile Europei au caula'
mecanismul politic care s le adune împreun _i s le duc dincolo de vechile rivalta
In 1948, la Congresul Europei, meditând la viitorul unui continent ruinat
secole de rzboaie, Winston Churchill a oferit propria viziune a visului europeau
Sper m s vedem o Europ în care oamenii din fiecare tar se vor gândi casSunt
acest
europeni în aceea_i msur în care apar in rii natale _i... oriunde merg in a
oricare
mare teritoriu... simti acas"2, Jean Monnet, care, mai mult decat
se vor
inire
alt persoan, fost
responsabil pentru crearea ideii de comunitate europeaie al
a
isu
ri _i popoare pân atunci divizate, a înteles cât de dificil va fi s se e

lui Churchill. Problema, a realla

spus Monnet, este c,Europa nu a existat nicioiengi ded
trebuie creat"", Aceasta înseamn efortul de
a-i face pe oameni
calitatea lor de europeni.
Preambulul Tratatului de la Roma din 1957, care a pus zele Comuniti .î nc e
O p e e

m a i

declara får echivoc c scopul este ,s se pun bazele unei uniuni din ce
strânse intre popoarele Vechie

Europei"". Marea sperant era S,s ssee su

rivaliti cu îmbinarea intereselor
substituie
Stabilire

unei comuniti eseniale comune, s: se creeze, prir i n r e

economice, fundamentul unei funde

comunitieroase;
azelk

popoarele pentru mult timp divizate largi S nb

de conflicte
sângeroase, s se
 STATELE UNITE" ALE EUROPEI 169

institutii care s dea direcie unui destin de aici înainte comun"5. Aceasta era
uno
Astzi, dou ic din istorie a crei motivaie era ,construirea pci"
prima entitate politic treimi dintre cei care tr iesc în Uniunea European spun
C ic
j"6 se simt

Astãz
europeni"
S . asc ase din zece cetjeni ai Uniunii Europene spun c se simt foarte
a_a i stul de ata_ai
sau destul de Europa, în timp ce o treime din tineretul european
re 21 si 35 de ani spune c ,se vd pe ei în_i_i mai mult ca fiind europeni decât
de na ionalitatea tårilor lor de ba_tina. Sondajul efectuat de Forumul Economic
Mondial printre liderii europeni arat c 92% dintre ei vd ,identitatea lor viitoare
ca majoritar sau par ial european , nu na ional "s. Cu toate c este dificil de
inteles, aceast schimbare extraordinar în modul în care oamenii se percep pe ei
insi_i a avut loc in mai puin de jumtate de secol.

Formarea Uniunii

De la bun inceput, procesul formrii unei comuniti europene comune s-a împiedicat
de cealalt parte a unui paradox: aceea c arhitectii noului model de guvernare,
mai interdependent _i expansiv, erau statele-naiune, a cror existen avea la baz
controlul exclusiv al teritoriului, contestarea _i acapararea teritoriului aparinând
altor sri _i sechestrarea popoarelor acestora în interiorul granielor lor, care urmau
s datoreze loialitate i credin statrului cuceritor. Sprgând zidurile statului-naiune
pentru a permite ,o uniune mai strâns între popoarele Europei", era ameninat
suveranitatea de lung durat a statelor-na iune, subminându-se hegemonia _i
domnia acestora. Intrebarea care s-a pus întotdeauna este urm ioarea: va fi mai
mult de ca_tigat decât de pierdut sacrificând o parte din suveranitatea naional în
SChimbul unei securit i sporite i a noi oportunit i ? La fiecare punct de cotiur
din istoria de 50 de ani a Uniuni, na iunile _i popoarele Europei au votat în favoareaa
ESCrierii contractului politic, conferind autoritate sporit Uniunii _i, în acela_i
imp, cedând o parte din ce în ce mai mare a suveranitii naionale în acest proces.
Drumul ctre Uniune a început cu crearea Comunitii Europene a C rbunelui
SOelului (CECO) în 1951°. Muli intelectuali _i lideri politici europeni au
rgumentat c vechile rivalitji economice dintre Germania _i Franta se aflau în inima
ctului de durat în Europa _i erau o cauz major a rzboaielor care periodic
arjolit continentul. Jean Monnet a propus unirea produciei de crbune _i otel
mmaniei _i Frantei, în special în lungul mult contestatului coridor industrial
Gerst e raurile Ruhr _i Saar. Tratatul CECO de la Paris, semnat de Fran a,

Sun , Italia, Belgia, Olanda _i Luxemburg, permitea crearea unei autoritti

Supranaionale cu vas
addonale cu vaste puteri de reglementare, un consiliu cu puteri legislative, o
Duter poitic i chiar o Curte de Justitie european ". Noua entitate va avea
Superioare prima dat, s adune statele membre sub umbrela unei autoriti
Superioare.
In Intent
ntenia era s pregteasc terenul pentru o uniune mai larg".
1957,
cele _ase state membre ale CECO au semnat Tratatul de la Roma,
rgind umisiunea lor pentru a include crearea unei Comunit i
n e a lor Economice Europene.
170 VISUL EUROPEAN

Mandatul acesteia chema la stabilirea unei piete comune _i includea armonizares

sistemului de taxe, eliminarea barierelor vamale interne i adoptarea de reguli car
care
s guverneze capitalismul i mi_carea liber a forei de munca. Au fost createteri un
un
corp legislativ, format din reprezentan ii fiec rui stat membru, o comisie cu puter
executive _i un Parlament European cu puteri legislative i consultative Iimitate, iar
Curtii Europene de Justi ie i s-au conferit vaste puteri de revizuire judec toreasc
Noua Comunitate Economic European avea o identitate juridic internaional
Putea s intre în relaii diplomatice _i s negocieze tratate in numele t rilor membre
in aceea_i manier cu statele-na iune. Tratatul de la Roma i formarea Comunittii
Economice Europene ridica dreptul statelor membre de a actiona în mod unilateral
în chestiuni economice".
Cele _ase state au intrat, de asemenea, într-o intelegere separat pentru a creao
afacere in cooperare cu scopul de a dezvolta energia nuclear pe teritoriul lor.
Comunitatea European pentru Energia Atomic (EURATOM) a luat fiin ca
urmare a faptului c cele _ase ri au realizat c numai prin unirea investiiilor si
cu Statele Unite ale Americii i URSS
impårind tehnologia puteau s fie competitive
in domeniul energiei nuclearel",. In 1965, CECO, EURATOM _i CEE s-au unit.
Tratatul Comunitii Economice Europene a dat acestui organism puterea de a

propune o politic unic în domeniul agriculturii i în domeniul transporturilor, o

uniune vamal i o politic unice care s reglementeze comerul exterior4. Arhitectii
Comunitii Economice Europene erau con_tieni c o integrare economic sporit
va necesita o for de munc mai liber _i mai mobil , care putea s caute de lucru
_i s se stabileasc dincolo de frontierele naionale. Tratatul a creat patru drepturi
fundamentale: dreptul cetjenilor de a se deplasa între state, dreptul de a-_i stabili
re_edina în alt stat, dreptul de a lucra în alt stat _i dreptul de a transfera capital între
ri.
Pân nu demult, majoritatea americanilor _i probabil un num r asem n tor de
europeni au vzut în Comunitatea Economic European _i în succesoarea sa
Uniunea European, nu mai mult decât o pia comun care putea s oferestateo
membre avantajele care decurg dintr-o zon intern de schimb lrgit _i unificala.
Primii si arhitecsi _i vizionari au promovat în mod public ideea pentru a obtine
u
acceptarea Uniunii. Pe de alt parte, era clar înc de la început c scopurile lor e a
mult mai ambi ioase. Jean Monnet, p rintele fondator al Uniunii, a declarat de la
inceput c , noi nu formm coaliii interstatale, ci o uniune între popoare" °. Monn
_i alii au crezut c singura soluie pe termen lung care ar putea garanta o Europ
pa_nica i prosper era transferul unei pri mai mari din suveranitatea najionai
catre o uniune politic largit. i-au dat seama totu_i c ar putea s fie contraproduct
promovarea unei agende politice fi_e, aceasta putând determina o opoza d
partea statelor membre dornice s-_i mreasc
-

puterea economic partCa

împreun la cauze comune pe arena economic. Majoritatea liderilor
naionall pda
Uniunea ca pe o modalitate de promovare
obiectivelor naionale, de a-i co lume
a
propriile agende de lucru _i de a asigura suveranitatea naionala. Intr-o
dominat în acel timp de dou superputeri, Statele Unite ale Americii _i cele
URSD,
_ase state membre s-au gándit c numai unindu-_i resursele economice pot era
>P
 . STATELE UNITE" ALE EUROPEI 171

ampetitive. Teama de a fi înghi ite a fost cea care le-a împins c tre niveluri
devin. economic .
înalte de integrare
mai
maizionari ca Monnet, Robert Schumann, cancelarul german Konrad Adenauer

mai apoi, Jacques Delors, pre_edintele Comisiei Europene, tinteau mult mai
Si,parte.
denarte. Strategia lor a fost aceea de
Strategia
lor a se dezvolta gradual, prin intermediul unor m suri
ice si economice estinate unificrii statelor membre într-o retea continu de
nomice interdependente. Fiecare pas c tre integrarea economic ar determina
a mic, aproape imperceptibila, erodare a suveranit ii na ionale. Ra ionamentul
a ca nici unul dintre ace_ti pa_i s nu deranjeze statele membre _i, in consecint,
ameninte promovarea Uniunii. Rezultatul acestei strategii progresive va fi acela
cintr-o zi, guvernele naionale se vor trezi prinse într-o retea extins de activiti
internaionale, din care le va fi aproape imposibil s se elibereze"17.
si agenii
intr-o mare msur, aceast strategie a dat roade. Presiunile economice, în
Derioada de dup cel de-al doilea r~zboi mondial, au împins trile europene spre
uniune. Statele Unite ale Americii au furnizat stimulentul principal. Dornice sa
impun un set de reguli globale, care s încurajeze liberul schimb, Statele Unite ale
Americii au stabilit Acordul General pentru Tarife _i Comert (GATT) în 1947.
Acordul de la Bretton Woods, care de asemenea a dus la formarea Fondului Monetar
Internaional _i a Bncii Mondiale, a fost o încercare în plus de a crea o pia
comun global pentru încurajarea dezvolt rii economice a Statelor Unite ale
Americi.
Statele Unite ale Americii erau preocupate în mod deosebit de condiiile cumplite
in care se gsea Europa postbelic . Cu URSS care deja ocupa Europa Central _i
de Est _i cu partide comuniste puternice în Franta _i Italia, Statele Unite ale
Americii erau îngrijorate c o mare parte din Europa va trece în tabra sovietic.
Pentru a se asigura împotriva unei prelu ri comuniste, Statele Unite ale Americii au
lansat un program dublu pentru a asigura securitatea Europei Occidentale în
perioada postbelic. În 1948 au fondat Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord
ATO), a crei misiune era s creeze _i s desf _oare o for militar integrat ,
american _i european, care s apere Europa de Vest de agresiunea sovietic. Pe
de alt parte, Statele Unite ale Americii au lansat o iniiativ de redresare economic
Peru a reinvia economia Europei de Vest, sperând c aceasta ar fi cea mai bun
aldapentru a fråna avansul partidelor politice comuniste în Franta, Italia _i din
e pårti _i pentru a mic_ora pericolul influenei sovietice
Marshall, numit dup arhitectul su, secretarul de stat George Marshall,
POnpat mai multt de 25 de miliarde de dolari în asistena pentru dezvoltare
Venit
P
a
insEuropei la sfâr_itul anilor '40 i începutul anilor '508. Fondurile au
S a cu anumite condi i. Pentru a continua s primeasc ajutor, na unile

fene trebuiau s pregteasc terenul pentru formarea unei piete lrgite unice
monetarcareia restriciile cantitative în calea circulaiei bunurilor, barierele
elimi In calea fluxurilor de pli _i, în cele din urm, toate tarifele sa fie
eliminate definitiv"
Tarile
europen erau de asemenea într-o dispoziie favorabil crerii unei piete
comun îns
din aiuni diferite. Ingrijorate c vor fi prinse între cele doua
 2SLL EUROPEAN

uee i S c sá devind satelitul uneia dintre ele, au privit unificare-

area
esurseior ezmce umare ca pe o modalitate de a objine un avantaj suficien
PEN i p r d e gi one o armanitá independen economic.
Aieie páer vau de cágigat din crearea unei piete comune europene. O co
me o u g a d purernicá pratea opri ameniniarea comunistá i crea o piaa
E iewtle aerericane Opiat europeanácomun oferea naiunilor europene
u r atea si ieaea de care zvtau nevie pentru a redresa economile nationale
der2 yi a zizrz vrzvieyuirea acestora. Aceste considerai economice cu
aracze sraezx vea la tazk unvingerea cá, prin uniune, najiunile curopenear
pua ve din urrná, puná capht erolelor de rázboaie dintre ele.
C n a z snnix Furoeaná va largit ín anii "70_i "80, adáugándu-i-se
Mara rnate Iriardz, Danemarca, Spanía, Grecia _i Portugalia. In timp ce
usverea uremims prdus de vel de-al doilea rázhoi mondial a furnizat impulsul
uru a cse y unwtitate vuropeaná, criza petrolierá din 1973 a adáugat un nou
s l uyrapi tenerurikn de inteysare, Criza globalá care a urmat cre_teri
wuyr& reubui sparhului impusá de Organizatia "Tárilor Exportatoare de Petrol
PS) amerinnzt sh unducá la subrnínarea regimurilor, binc proicctate, de
utsate Lals, inglemeanatr in natjunile vet-curopenc, Revolutia economicá
Thah razun din atii '), u ueit pe dereglenentarca intreprinderilor guver
a t a gi literalivatea seahndá a umeryuluí mondial, a condus la noi presiuni
oura tuaputibn mernhnre ale Aaunitátii liuropene, O integrare sporitá era singura
nwAalita. entu ca thríle membre th 1árnmáná pe línía de plutire în vremuri dificile.
kul 1tc urrzaan (AI) din 19K7 a apropiat sintitor talele membre de
uiui, in msla_i tingp, a erdat in moxd diret muveranitatca nationalá a tárilor
Prinde tuiteae sale prevederi a fost gi acordarea de noi puteri Parlamentulu
unne an esaru prima datá, parlanentul rehuia coultat înaintea adoptárii unor
wn wyi de thi1e (nmunitatea uropeaná, AueAuA innaitutie a primit de ascmeica
drepul de wy aupra dmiteri umr noi slate yi asupra Intclegerilor cu stale
aflate in afath unmunitati). Ja tel do impotant, votul prin itrunirea majorla
inle s fnt indradut in multe doneni n Care votul unanim al Matclor ncmbre
fuee aayrun tuAA In fine, Comunitatea a imtrodus decn ,compcteei cxclusivo
Commnnái", E nterzo stateor membre á actioncze unilateral in anunn
domeni) mptante, une wntesior erHu preogativul guvernelor nationale, incluz
heotiuni leputu atat de unues ccmumica pi monctard, cOczunca onciala, cerce tarca
i seswtareu uhuwkngka, dur qi de oliticile de mocedlu"
AlWA b5t n swdefeutiv pulerea exercHatd do comiliu, caro cru fornat lin
efii de iVen ai satelor membre, e co ar remna n mod volndar stntc
membye
a
blver ln, cedanl n felul mcenta mal multd putere
uitea Uunn
eece Al a fost reznnut en un tvatat pur tolnie, plinult nä avamNezo integrnc
uomw gi fjarula, liecaro dinie atutole monbro pAnbd câto ceva care
v i M A deagre nol) CommntRi), Autifedernllytli, cnre prelerau unt
n e , du i y cen uolitiea, aporau c o plaqn mault mad iegrath va duee
niea eutHnilon attoals gl ln wsbgurnnen ropmrilor politice, C'ol care el
 STATELE UNITE" ALE EUROPEI 173

unei uniuni politice cu caracter mai federal sperau c

uni o integrare
favoarea
in
eonomic mai stränsa va
va :face statele membre mai interdependente _i dependente
e c o n o m i c
mai strâns

de
Uniune, transferånd în cele din urm mai mult putere politic de la statele
respective c re Bruxelles2

CKderea _i dezintegrarea imperiului sovietic în Europa Central

Zidului Berlinului
1989 au forat comunitatea s-i revizuiasc o dat în plus misiunea. Sa
si de Est in
reamintim c Razboul
Rece i impårirea Europei în dou blocuri aflate in
cel de-al doilea razboi mondial au jucat un rol-cheie în formarea
competiie dup
initial a Comunitii Europene. Trebuia s fie un bastion economic _i politic
Rece s-a terminat,
impotriva agresiunii ruse_ti. Ins, în momentul în care R zboiul
Europa trebuia s se concentreze asupra perspectivei unei Germanii reunificate _i a
s întind de la trmul Atlanticului la
pân granita
unei Europe integrate care se

Rusiei. Din nou, anumite evenimente externe au împins statele membre _i mai
aproape de uniune.
Tratatul de la Maastricht din 1992 a transformat Comunitatea Economic European
clarificat, dat
in Uniunea European. Prevederile generale ale tratatului au o

c Uniunea este destinat a fi mai mult decât o pia

pentru totdeauna, faptul
economic comun . Noua Constituie a Uniunii Europene fi construit pe trei
va

La 1 ianuarie 1999, statele membre au c zut de acord asupra introducerii

piloni".
unei monede unice pentru Uniunea European - euro. Statele membre au fost de
acord s extind cooperarea interguvernamental pentru a include o politic extern
de acord s stabileasc
_i de securitate comun (PESC). In fine, membrii au c zut
anumite reguli destinate cooper rii în domeniul justiiei _i afacerilor interne (JA),
luándu-se în calcul atât acordarea de drepturi comune pentru toi cetenii Europei,
Omai mare cooperare între fortele de poliie naionale, cât _i armonizarea politicilor
de imigrare _i azil pentru întreaga Uniune23, Statele au fost de asemenea de acord
s lárgeasc numrul Europene, începând s ia în considerare
membrilor Uniunii
cererile trilor Europei Centrale, de Est _i Mediteraneene. (Austria, Suedia i
Finlanda s-au alturat Uniunii în 1995, iar zece tri din centrul, sudul i estul
Europei Republica Ceh, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta,
olonia, Slovenia _i Slovacia - au devenit membre în mod of+cial in mai 2004
Pentru prima dat, Comitetul Regiunilor acordat
Iratatul a creat noi entiti. a

egunlor Europei o poziie oficial în afacerile Comunitii Europene. Recu-

terea regiunilor a condus, o dat în plus, la släbirea suveranitii statelor-naiune.
, 2 2 2 de regiuni, de la Catalonia la Lombardia, vor fi reprezentate oficial la
SOerindu-li-se accesul direct la statele membre _i la aparatul de guvernamant
Europene, fr a fi necesar reprezentarea exclusiv prin intermediul
statelor-na
dune din care fac parte. Afost înfiinat Fondul de coeziune pentru a ajuta
Tro r o r dezvoltare economic nu era la nivelul celorlalte membre ale Uniun
Si aTratatul
dat Para la Maastricht a introdus, de asemenea, conceptul de cetenie europeana
_i a dat
Parlamentului European puteri suplimentare0
la Tratatul de la Tratatului de
Maastricht a fost clarificat _i înt rit prin ratificarea
Amster în 1997. Acest tratat a înt rit angajamentul Uniunii în ceea ce
 VISUL EUROPEAN
174
care doreau
så adere sá accepte preved.
omului i a cerut frilor intoe
prive_te drepturile conditie prealabil
Drepturile Omului drept
o
Conventiei Europene pentru acordat Uniunii Europene puteri
comunitate. Tratatul de la Amsterdam a legis.
in
discrimin rii bazate pe sex, ras, religie, eetnie,
aciona impotriva
lative pentru Uniunii. Uniunea a obtinut puteres de
a

sau oriunde în interiorul

vârst,
dizabiliti statele membre. Uniunii i
chestiuni legate de fora
de muncá in
a actiona in standardele generale în domeni
anumit putere de a legifera
acordat chiar _i o
au
administrarea sntii rmas respon.
publice, cu toate c organizarea _i
snttii
sabilitatea statelor membres'.
decembrie 2000, membrii Uniunii a
conferin ulterioar de la Nisa, în
La o consiliului -

mic_orând
reforme suplimentare ale
c zut de acord asupra unor de veto. Voturile jn
c rora statele membre drept au
num rul de chestiuni asupra trilor mici
o pondere tripl,
in timp ce voturile
consiliu ale trilor mari au cptat
consiliului va necesita
au cptat numai o pondere dubl . Aprobarea propunerilor
o majoritate de
dou treimi din trile membre
de acum înainte 73,29% din voturi,
Uniuniis.
din populaia total a
_i o majoritate de 62% o uniune cu
la întâlnirile la vârf anterioare, atât cei care susineau
La Nisa, ca _i cât mai mult
cât _i cei care preferau s menin
un caracter federal mai pronun at, au fost
la nivelul statelor puteau sustine, nu fr justificare, c interesele lor
putere Uniunii, reacji
servite cel puin parial. In fiecare moment de criz din existena
suveranitatea
unui echilibru fragil care ar reduce
public a fost una de mentinere a c rile membre
statelor-na iune puterea comunitii,
înt rind chiar dac nu esigur
a
c fiecare c tre o uniune mai stransa
adopt aceast poziie. Este adev rat pas
de pas înapoi în ceea ce privete
popoarelor Europei a fost însoit de o jumtate
cumulativ a fost un drum lent,
mentinerea puterii statelor-naiune. Totu_i, efectul
iniial a
dar ireversibil ctre viziunea expus pentru prima oar de arhitectul
Uniunii, Jean Monnet.
Pentru a înltura orice dubiu în aceast privin, proiectul Constitutiei Uniun
care în prezent este înaintat pentru ratificare de c tre
statele memoTC
Europene,
arat în mod clar c o nou instituie politic transna ional se na_te, o insu
care, in fiecare aspect, este proiectat s funcioneze asemenea unui stat. Este posl
tfel
ca un numr de state membre s se opun ratificrii Constituiei, determinând ast
o criz io reevaluare a structurii europene de guvernmânt. Totu_i, dac sonda
opiniei publice constituie un indicator, Constituia va fi probabil ratificat de sta
un

membre. Dup cum arat un sondaj Eurobarometru realizat în februarie z i e i

procent important de 77% din populaia statelor membre este în favoarea Consnl total,
Uniunii Europene. Cei care se opun Constituiei insumeaz numai 15% dinoni
procentul fiind ceva mai ridicat în Austria, Suedia, Danemarca i Mareal Britanie
3
Totu_i, chiar _i in aceste jri, opoziia este relativ sczut, situându-se intren
30% din populaie. La fel de important, 62% dintre cei chestionai au spus n a i
in favoarea concesiilor naionale pentru a asigura adoptarea Constituiei s i
intr-o singur jar, Slovenia, majoritatea a afirmat c prefer s nu recurg la conadi
Chiar dac noua Constituie ar fi respins, Uniunea se afl deja într-un e reveni

avansat de integrare, încát nimeni nu mai crede c ea s-ar putea dizolva _i s-ar
 STATELE UNITE" ALE EUROPEI
175
la forma ernelor separate ale or-naiune, continuându-_i singure drumul în
aceast er global.
global . Mai degraba,
majoritatea anali_tilor politici cred c dac
iintâmpina probleme
va
aceast
Constitu ie serioase, statele membre vor
rsele ei particularititi în alte tratate _i directive transpune
pân
ntinutul acestui acord devine obligatoriu pentru comunitate.
în momentul în care
con Constituiei Uniunii Europene ii d statutul legal al unei tri, în ciuda
Cahti c aceast nou instituie de guvernmânt nu emite nici o pretenie asupra
teritoriu pecetea tradiional a statului. De_i prevederile îi permit s regle-
-

enteze activitatea în interiorul teritorilor membrilor si, incluzând activiti care

afecteaz dreptul _i relaiile de proprietate, merit subliniat c Uniunea European
an este, prin ea înssi, un guvern legat de un teritoriu. Este, în schimb, primul
guvern transna ional din istorie ale c rui puteri de reglementare le înlocuiesc pe
cele teritoriale ale statelor membre care îl formeaz. Tocmai acest lucru deschide
un nou capitol în natura guvern ri. Legitimitatea îns_i a Uniunii Europene nu
rezid în controlul unui teritoriu sau în abilitatea de a-_i impozita cetenii _i de a
mobiliza forte militare i de poliie pentru a obine ascultare, ci atât într-o norm de
comportament condiionat de drepturile universale ale omului _i operaionalizat
prin statute, regulamente _i directive, cât _i, foarte important, într-un proces
continuu de angajament, discurs i negociere cu diver_i juctori care opereaz la
nivel local, regional, naional, transnaional _i global.

Noua Constituie a Uniunii Europene

Dup cum arat Constituia propus, care include o Cart a Drepturilor Fundamentale,
Uniunea va putea s semneze tratate în nume propriu, tratate obligatorii pentru
nafiunile membre. In cele din urm ar putea obine un loc permanent în Consiliul
ae Securitate al ONU - inlocuind Marea Britanie i Franta. Va avea un pre_edinte
ales de Consiliul Europei care va servi pentru cinci ani _i va fi r spunz tor de
tocmirea agendei Uniunii Europene. In momentul de fa, pre_edinia Uniuni
uropene este preluat la fiecare _ase luni de fiecare dintre pre_edinii naiunilor
membre.
Uniunea European va avea, de asemenea, un singur ministru al Afacerilor
Exte
Fáspunztor pentru politica extern _i de aprare. Constituia s cere o politicafr
,susin
rezer de securitate unic, iar statele membre sunt chemate
evpolitica extern _i de securitate a Uniuni în spiritul loialiti i solidaritai
1roce. Totu_i, statele membre au o porti de scpare. Pot fie s se
abin de
Dolie s voteze împotriv, lucru care le va permite blocarea unei propuneri de
fi luat în considerare de consiliu". In plus, in timp
ce
Uniuneaextern înainte de a rapid, guvernele
tionaleEuropean
înc î_i mentin controlul asupra fortelor armate reactie
este insrcinat cu crearea unei forte de
nationale proprii. Valéry Giscard
'Constit
EConstit
staing, Su pre_edinte
à afirmat c el
francez
crede c
care a coordonat
vor mai trece dou zeci
procesul de concepie
de ani pânà cand
al
176 VISUL EUROPEAN

Uniunea va avea o politic extern unificat _i integralä, putând vorbi cu o singur

Voce pe arena internaional2.
Guvernele naionale vor mentine controlul asupra taxelor. Cum bugetul anual al
Uniuni Europene este mai mare de 100 miliarde de euro, statele membre au refuzat
cu fermitate, pän acum, s ii acorde dreptul de a colecta taxe independent de ele -
facând astfel Uniunea dependent de membrii säi pentru propriul buger33
Statele membre vor menine, de asemenea, controlul în domeniul acordrii
cetjeniei, cu toate c, a_a cum am menionat anterior, oricare cetean al unui stat
membru va avea dreprul s-_i stabileasc re_edina inalt stat membru, s munceascd
_i s voteze in alegerile locale i pentru Parlamentul European, i chiar s candideze
pentru o funcie în oricare dintre cele dou. In plus, conform noii Constituii,
politicile clare desemnate s armonizeze imigraia i chestiunile legate de refugiu _i
azil vor fi decise prin intrunirea majoritjii. Conform vechilor reguli, oricare jar
avea drept de veto4.
De asemenea, Constituia acord Uniunii dreptul de a stabili cel puin regulile
minimale în legtur cu procedurile judectore_ti care iau atitudine în ceea ce
prive_te drepturile acuzatului, ale victimelor _i admiterea de probe în procedurile
judectore_ti. Schimbrile fcute de Uniunea European în dreptul penal vor
necesita numai un vot majoritar.
Cei care doresc o Uniune European mai puternic au sperat c orice schimbare
viitoare în Constituie va fi realizat de o majoritate a statelor, dac patru cincimi
dintre acestea sunt de acord. Au pierdut totu_i în faa antifederali_tilor care au reusit
s impun clauza acordului unanim pentru orice propunere de schimbare a Constituier
Constituia Uniuni Europene este prezentat ca un soi de mare compromis, care
d câte ceva pentru toat lumea. Pentru tri cum ar fi Marea Britanie i Fran a, care
cred c Uniunea European trebuie s fie o extensie, dar nu un substitut pentru
statul-naiune, Constituia le d o oarecare u_urare. Noile reguli întrese puterea de
vot a t rilor mari în Consiliul de Mini_tri". Conform noilor prevederi, consi
poate s adopte o legislaie atunci când jumtate dintre membri, reprezentând 6U7o
Uniunii Europene, voteaz pentru ea. Aceasta le d naiunilor mari
-

din populajia
Germania, Marea Britanie, Fran a _i Italia - mai mult putere potenial în alc tuirea
agendei legislative. Pe de alt parte, puterea Consiliului de Mini_tri este oarecum
redus deoarece au fost cedate Comisiei puteri suplimentare.
Pentru naiunile mai mici, care prefer o Uniune cu un caracter mai federal.
Constituia d puteri sporite Comisiei Europene. Comisia detine monopolul asupr
dreptului de a propune o nou legislaie, care este echivalent cu puterea de veto
asupra legilor viitoare care ar putea fi luate în considerare de ctre Consiliul d
Mini_tri _i Parlamentul European. Pre_edintele comisiei, care va fi ales de Parlament
European, va avea puteri executive i de constrângere sporite.
Parlamentul va obtine de asemenea noi puteri bugetare _i legislative. Majoritale
legislaiei Uniunii Europene votate de Consiliul de Mini_tri va fi supus aproDa
parlamentului.
Prima mea impresie, dup ce am citit Constituia European, a fost c poriun
"
mari din ea nu ar fi niciodat acceptabile pentru majoritatea poporului american,
 ,STATELE UNITE" ALE EUROPEI 177

care ar fi fost supus

c a r e a r fi
ratificrii în Statele Unite ale Americii. Cu toate c
cazul in
ict destule pasaje care ar rezona pozitiv cu mul i americani - incluzând sentimente
exist
copiate în mare msur din Declaraia de Independen i Declaraia Drepturilor
Omului din Constituia american -, exist alte idei _i notiuni, în documentul de
265 de pagini, care sunt atât de strine mentalitii americane contemporane, încât
ar putea fi privite cu suspiciune sau considerate oarecum bizare.
Pentru început, nu exist nici o referire la Dumnezeu, ci numai una voalat la
mo_tenirea religioasa"a Europei. Dumnezeu lipse te. Straniu, intr-un continent in
care mari catedrale împodobesc pietele centrale ale majoritii ora_elor _i biserici
mai mici _i capele sunt la fiecare col de strad . Totu_i, majoritatea vechilor
sanctuare sunt vizitate astzi în primul rånd de turi_ti. Cu greu poi vedea mai mult
de o mân de localnici la slujba de duminic dimineaa. A_a cum am menionat în
primul capitol, în general, europenii - în special genera iile postbelice - s-au

indeprtat de Dumnezeu. Europa este cu siguran cea mai secular regiune din
lume. Aceasta nu înseamn c nu a existat o polemic încins asupra absentei lui
Dumnezeu din document. Papa loan Paul al II-lea _i Vaticanul au pledat public
pentru,o referire clar la Dumnezeu i la religia cre_tin " în preambul". Alii au
argumentat c a nu meniona cre_tinismul, care a jucat un rol determinant în istoria
Europei, este de neiertat. Majoritatea totu_i au fost de acord cu Anna Palacio, fost
ministru de Externe al Spaniei _i membru al prezidiului Conveniei, care a argumentat
csingurul nostru standard este secularismul"3*. Un diplomat francez s-a exprimat
chiar mai fr menajamente: ,Nu ne place Dumnezeu""
Nu numai Dumnezeu a fost trecut cu vederea. Exist numai o singur referin
la
proprietate, îngropat undeva în interiorul documentului, _i doar o singur
mentiune trectoare asupra piejelor libere _i schimburilor. Obiectivele Uniunii
cudtorui un angajament clar in prive_te .dezvoltarea durabil
ceea ce
pe cre_tere economic echitabila", ,o economie social de pia"
... bazat
_i ,»protejarea_i
imbuntirea calitii mediului înconjurtor"40. Celelalte obiective ale Uniunii
suntpromovarea pci... combaterea excluderii _i discriminrii.. promovarea
Justiiei _i proteciei sociale, egalitate între brbai _i femei, solidaritate între
generaii i protecia drepturilor copilului"
mare parte din
Constituie este acordat chestiunii drepturilor fundamentale
ae omului. S-ar putea spune chiar c drepturile omului sunt practic inima _i
uneul
documentului. La prezentarea documentului, Giscard d'Estaing a declarat
C mandrie c ,dintre toi brbaii _i femeile din lume, cetenii Europei vor avea
cele mai multe
drepturi"*.
Depturile enumerate în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii
Europene
f ncolo de drepturile coninute în Declaraia Drepturilor Omului american i
dr
mentele constituionale ulterioare. Ele includ dreptul la via: nimeni
Ti condamnat la pedeapsa cu moartea sau executat". Fiecare persoana are
hi de a i se
respecta activitatea fizic _i mental.
biologiei,
genia reptul individului la consimmânt liber
In domeniul medicinei i
_i informat este protejat.
este
Vânzarea de interzis,
org , în special practicile care au drept scop selectia persoanelor".
organe umane este de as menea interzis , la fel _i clonarea fiin elor
178 VISUL EUROPEAN

umane. Toat lumea are dreptul la protectia datelor cu caracter personal".

orice persoan are drept de acces la datele colectate care o privesc i s
Similar
obting
rectificarea acestora dac este cazul". Fiecare are dreptul de cásátorie
_i de
intemeiere a unei familii". Fiecare are dreprul de a infina impreun cu
alte
persoane sindicate _i de a se afilia la acestea pentru aprarea intereselor sale
Orice persoan are dreptul la educaie, precum _i la accesul la formarea
sional _i formarea continu". Dac
profe.
discriminarea bazat pe sex, ras,
origine enic sau confesiune religioas este interzis, alte feluri de discriminare culoare
bazate pe trsturi genetice, limb _i opinii sunt de asemenea interzise. Totodat,
Uniunea va respecta diversitatea cultural, religioas i
lingvistic". Copiilor le sunt
acordate drepturile convenionale ,la protecia i
îngrijirea necesarå pentru bunstarea
lor, dar le este de asemenea
garantat i dreptul ,de a-_i exprima în mod liber
opinia.Opinia lor este luat în considerare în problemele care îii privesc, in
functie de vársta i gradul lor de maturitate". In plus, .orice copil are dreptul de a
intreine cu regularitate relaii personale _i contacte directe cu ambii prini, cu
exceptia cazului in care acestea sunt contrare interesului su"43.
Exist ins i alte drepturi care nu sunt
ale Americii. De exemplu,
prevzute în Constituia Statelor Unite
Constituia Uniunii Europene acord fiecruia ,drepul
de a avea acces la un serviciu
gratuit de plasament", la fel ca _i ,dreptul la o
limitare a duratei maxime de lucru _i la
perioade de repaus zilnic _i sptmânal,
precum i la o perioadá anualá de concediu cu plat . Constitu ia garanteaz , de
asemenea, dreptul la un concediu de maternitate de
unul dintre prini,
sau paternitate pltit pentru
dup na_terea sau unui
adopia copil. Uniunea ,respect dreprul
la asistent social _i la
asistena în ceea ce prive_te locuina, destinate s asigure o
via demn tuturor celor care nu dispun de resurse suficiente".
includ dreptul de acces la
Garaniile constiuionale
asisten medical preventiv _i de a beneficia de
ingrijiri medicale". Uniunea European garanteaz chiar conservarea i îmbunáta
irea calitii mediului... în vederea asigurrii unei dezvoltri durabile"*.
Multe dintre drepturile garantate de noua
Constiuie european rmân controversale
in Statele Unite ale Americii. De_i i_i au
susintorii lor i se bucur într-o0areca
msur de sprijinul popular, sentimentul
public rmâne mult prea divizat pentru a
le ridica la rangul de drepturi universale ale omului.
^i Statele Unite ale Amerieu
nu sunt singurele în aceast privin. Puine tri din afara Europei ar subscrie
probabil la majoritatea drepturilor universale ale omului
garantate de noua Constitu
a Uniunii Europene. In acest fel, Uniunea European
devenit liderul indiscuta0
a
in lupta pentru noi drepturi umane printre diversele
guverne ale lumii.
Constituia Uniunii Europene este o noutate în istoria umanitjii. Cu toate
este adesea greoaie chiar impovrloare _i nici nu are elocventa Consitug
-

franceze sau a celei americane, este primul document de acest care gen exn
drepturile cettene_ti la nivelul con_tiingei globale, drepturi _i responsabin
cu
care cuprind totalitatea existenei umane de pe Pmânt. (Desi Carta ONU
conventiile ulterioare ONU referitoare la drepturile omului vorbesc, de asemen
despre drepturile universale ale omului, ONU nu este o institutie guvernamenta
care så reprezinte cetjenii, a_a cum este Uniunea European.)
 STATELE UNITE" ALE EUROPEI
179
Limbajul Constituiei esteunul universalist, concentrându-se îîn
mod evident nu
asupra unui popor, a unui teritoriu sau a unei
planetei pe care locuim. Dac ar fi s facem unnaiuni,
ci asupra rasei umane
_i a
acesta este un rezumat al esenei documentului,
de a lupta
angajament de a respecta diversitatea
uman, de a promova
a urmri
pentru drepturile omului _i ale inclusivitatea,
naturii, de a încuraja calitatea
dezvoltarea durabil, de a vietii, de
etern i de a nutri o elibera spiritul uman, de a
in multe forme con_tiin planetar. Impreun, aceste construi o pace
diferite în cadrul valori _i
teluri,
aflat înc la
începuturile sale. Constituiei, reprezint urzeala visului care apar
european
172 VISUL EUROPEAN

superputeri _i c risc s devin satelitul uneia dintre ele, au privit unificara

ea
resurselor economice i umane ca pe o modalitate de a obine un avantaj suficien
pentru a pretinde _i obtine o anumit independen economic.
Ambele prti aveau de câ_tigat din crearea unei piete comune europene. O eco.
nomie vest-european puternic putea opri amenintarea comunist _i crea o
piat
pentru investiile americane. O pia european comun oferea naiunilor europene
securitatea i libertatea de care aveau nevoie pentru a redresa economiile naionale
în suferin i a asigura supravieuirea acestora. Aceste consideraii economice cu
caracter strategic aveau la baz convingerea c, prin uniune, naiunile europene ar
putea, în cele din urm, s pun capt secolelor de rzboaie dintre ele.
Comunitatea Economic European s-a lrgit în anii '70 _i "80, adugându-i-se
Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, Spania, Grecia _i Portugalia. In timp ce
distrugerea economic produs de cel de-al doilea rzboi mondial a furnizat impulsul
peniru a crea o comunitate european , criza petrolier din 1973 a adugat
sens al urgenei demersurilor de integrare. Criza global care a urmat cre_terii
bru_te a prefului petrolului impus de Organizaia Trilor Exportatoare de Petrol
(OPEC) a ameninat s conduc la subminarea regimurilor, bine proiectate, de
bunstare social, implementate în naiunile vest-europene. Revoluia economic
Thatcher-Reagan din ani "80, cu accent pe dereglementarea întreprinderilor guver
namentale i liberalizarea crescând a comerului mondial, a condus la noi
presiuni
asupra nafiunilor membre ale Comunitii Europene. O integrare sporit era singura
modalitate pentru ca rile membre s rmân pe linia de plutire în vremuri dificile.
Actul Unic European (AUE) din 1987 a apropiat simitor statele membre de
uniune _i, în acela_i timp, a erodat în mod discret suveranitatea
naional a järilor.
Printre numeroasele sale prevederi a fost _i acordarea de noi
puteri Parlamentului
European. Pentru prima dat, parlamentul trebuia consultat înaintea adoptrii unor
noi legi de cire Comunitatea European. Aceast instituie a primit de asemenea
dreptul de veto asupra admiterii unor noi state _i asupra întelegerilor cu
aflate în afara comunitii. La fel de important, votul
statele
prin întrunirea majorita
simple a fost introdus în multe domenii în care votul unanim al statelor membre
fusese anterior necesar. In fine, Comunitatea a introdus ideea
a Comunitii", interzice statelor membre s
care
,,competenei exclusiv
domenii importante, care anterior erau acjioneze unilateral in anum
chestiuni legate atáât de uniunea economic
prerogativul guvernelor naionale, incluzau
_i monetar, coeziunea social, cercetai
_i dezvoltarea tehnologic, dar _i de politicile de mediu".
AUE släbit în mod efectiv
a
puterea exercitat de consiliu, care era fornma din
_efii de guvern ai statelor membre. De ce ar atele
membre la suveranitatea lor, cedând în renunta în mod voluntar sa
felul acesta mai mult putere
Deoarece AUE a fost
prezentat ca un tratat pur tehnic, plnuit s avanseze
Uniun rarea

economic _i fiscal, fiecare dintre statele

membre gsind câte ceva care
intoEeJe
sustin viziunea despre rolul Comunitjii. iunea

economic, dar nu i cea politic, sperau c Antifederali_tii,

o piat
care preferau
un a
mult mai integrat va du
intrirea economiilor naionale i la
asigurarea regimurilor
e e r a u

Cei cale politice.